Radio România Internațional

Tag: Ziua Nationala

  • Ziua Națională: Parada militară de la Alba Iulia

    Ziua Națională: Parada militară de la Alba Iulia


    Peste 25.000 de persoane au fost prezente vineri la parada militară de la Alba Iulia, principalul punct de atracţie al manifestărilor organizate în “Oraşul Marii Uniri” de Ziua Naţională, la care au luat parte peste o mie de militari, jandarmi, pompieri, poliţişti, studenţi şi elevi militari, cărora li s-au alăturat şi militari francezi şi, în premieră, polonezi.



    Manifestările de la Alba Iuia s-au desfășurat în prezența preşedintelui Senatului, Nicolae Ciucă, consilierului prezidenţial Sergiu Nistor, ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu și a altor demnitari și eurodeputați români.



    În timpul paradei, cerul a fost survolat de elicoptere IAR 330 SOCAT, avioane IAR-99 ŞOIM, avioane F-16 Fighting Falcon şi avioane C-130 Hercules. La parada de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 au participat 16 detaşamente de defilare pe jos şi 14 detaşamente cu mijloace terestre.



    Din dispozitivul de defilare au făcut parte militari din Polonia şi Franţa, aflați în cadrul structurilor aliate ale Brigăzii Multinaţionale Sud-Est şi Grupului de luptă al NATO dislocate în Cincu.

  • Mesaje cu prilejul Zilei Naționale a României

    Mesaje cu prilejul Zilei Naționale a României

    UPDATE: Mesaje cu prilejul Zilei Naționale a României au sosit din partea oficialilor români. La recepţia oferită cu prilejul Zilei Naţionale a România, organizată la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a transmis următoarul mesaj:


    “Dragi români, 1 Decembrie este sărbătoarea care ne aduce împreună pe noi, românii, indiferent unde ne aflăm, reconectându-ne la spiritul unităţii noastre naţionale. O celebrăm an de an, de fiecare dată cu emoţia de a fi parte a unei comunităţi în care ne simţim acasă, de a vibra, ascultând imnul şi fluturând drapelul la manifestările din toată ţara prilejuite de această zi, cu bucuria de a împărtăşi cu ceilalţi aceleaşi simboluri şi aceeaşi identitate naţională.


    În astfel de momente, ne reamintim de cultura şi de tradiţiile care ne definesc şi, mai ales, de marile răscruci ale istoriei noastre, când doar prin solidaritate şi unitate am putut depăşi cu hotărâre greutăţi care păreau de netrecut. Însăşi înfăptuirea României Mari a fost rezultatul a zeci de ani de sacrificii şi eforturi colosale depuse de elitele vremii, de liderii politici, de Armată şi de populaţie, sub viziunea şi dorinţa covârşitoare de a-i cuprinde într-un singur stat pe toţi cei care vorbeau limba română”, a spus şeful statului.



    Și premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj cu prilejul sărbătoririi a 105 ani de la Marea Unire:


    Este Ziua Naţională a României, sărbătoarea tuturor românilor, o zi în care m-aş bucura să retrăim spiritul unităţii care i-a înflăcărat pe înaintaşii noştri de acum 105 ani, înfăptuitorii Marii Uniri. Prezentul ne provoacă să facem faţă unor situaţii pe care cu greu le-am fi anticipat cu doar câţiva ani înainte şi care pun o lume întreagă la încercare, iar România nu este nici ea ocolită.


    Istoria şi Marea Unire din 1918 au confirmat puterea unităţii noastre şi, iată, avem prilejul, cu fiecare nouă provocare a prezentului, să demonstrăm că împreună, noi românii, avem puterea de a ne atinge marile obiective. Acest lucru implică eforturi din partea tuturor şi, mai ales, o înţelegere a preocupărilor fiecărui român.”



    Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, s-a referit la situația “vremurile tulburi” în mesajul său de 1 decembrie:


    Iubirea de țară stă în inimă și în faptă. Suntem datori să veghem destinul acestei țări, oricât de tulburi ar fi vremurile pe care le trăim. Pentru copiii noștri, pentru frumusețea și bogăția pământului românesc, pentru tradițiile și fibra noastră culturală. Pentru viitor și pentru că România e acasă”.”



    Invitat la Radio România Actuașități, ministru Apărării, Angel Tîlvăr a vorbit despre importanța acestei zile pentru militarii români:


    Pentru noi este special, așa cum cred că este special pentru toți românii, și înseamnă, în primul rând, responsabilitatea păstrării tradițiilor. Mă refer la ceremoniile pe care le organizăm la București, începând cu ora 11:00, sau la Alba Iulia, începând cu ora 15:00, dar și în alte orașe din țară, acolo unde avem unități militare și unde sprijinim autoritățile locale în organizarea evenimentelor.


    (…)Trebuie să fie o zi în care să fim mândri că suntem români, iar Tricolorul și dragostea de țară să fie două simboluri pe care trebuie să le avem în suflet în permanență, cu atât mai mult, însă, într-o zi atât de specială. La mulți ani, România! La mulți ani, români!”



    Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a transmis că românii au obligația de a strânge rândurile pentru un nou început:


    Puterea noastră interioară, a românilor din ţară sau din diaspora, este dată de măsura în care vom avea capacitatea ca, după peste 30 de ani de când ne-am câştigat libertatea şi la aproape 20 de ani de când am intrat în lumea euroatlantică, să reîmbrăţişăm Ideea Naţională şi să vedem cu luciditate ce ne împiedică să ne atingem întreg potenţialul. Toţi aparţinem unei singure naţiuni faţă de care avem obligaţia să ne strângem rândurile şi să-i dăm şansa unui nou început.”


  • Ziua Națională a României: Parada militară de la București

    Ziua Națională a României: Parada militară de la București


    Ziua Națională a României a fost marcată la București prin tradiționala paradă militară de 1 decembrie. Potrivit unor estimări, peste 100.000 de persoane au asistat la paradă, cea mai mare prezență înregistrată la aceste eveniment.



    În deschiderea manifestării, s-a intonat Imnul Național și au fost trase douăzeci şi una de salve de tun, în semn de salut, folosindu-se muniție de manevră. Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori în memoria eroilor căzuți pe câmpurile de luptă pentru reîntregirea neamului românesc. A urmat un moment de reculegere în memoria acestor eroi.



    Alături de șeful statului, au mai fost prezenți la paradă premierul Marcel Ciolacu, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, președintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, membri ai Guvernului, șefi de instituții, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, precum şi ai cultelor religioase, politicieni, veterani.



    Peste 2.400 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Vamală Română, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor au participat la evenimentul de la Bucureşti.



    De asemenea, în blocul de paradă au defilat aproximativ 250 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Spania, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos, precum şi militari din ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României.


    Dispozitivul de defilare al tehnicii militare a fost alcătuit din circa 150 mijloace tehnice. Avioane şi elicoptere au survolat Piaţa Arcului de Triumf la parada de 1 Decembrie.



    Fondul sonor al defilării a fost asigurat de muzicile militare ale Armatei, din garnizoana Bucureşti: Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, Muzica militară a Brigăzii 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzica militară a Brigăzii 1 Mecanizate “Argedava” şi elevii Centrului de Instruire pentru Muzici Militare.



    O ceremonie militară şi religioasă s-a desfăşurat tot la București, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I. Cu această ocazie au fost depuse coroane şi jerbe de flori în memoria celor căzuţi pe câmpul de luptă.


    Printre cei care au participat la eveniment s-au numărat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, secretarul CSAT, Mihai Şomordolea și primarul Capitalei, Nicuşor Dan.



  • Sărbătoare națională

    Sărbătoare națională

    La 1 Decembrie,
    România sărbătorește Ziua sa Națională. Prima dată, această zi a fost
    sărbătorită, ca zi națională oficială, în anul 1990. Până la Revoluția
    anticomunistă din 1989, ziua națională a fost sărbătorită la 23 august, ziua în
    care, în 1944, România rupsese alianța cu Germania și se alăturase forțelor
    antifasciste. Altfel spus, întorsese armele împotriva Germaniei hitleriste și
    Ungariei hortyste și se alăturase Aliaților.

    Și 1 Decembrie este un moment
    istoric. În această zi, în 1918, românii din spațiul fostului Imperiu
    austro-ungar și-au trimis delegații, riguros aleși, la Alba Iulia, unde au
    decis, în unanimitate, să se unească cu Regatul României. Era finalul unui an
    teribil, finalul Primului Război Mondial, care a schimbat definitiv lumea. Până
    la Marea Adunare a românilor de la Alba Iulia, în același an, 1918, românii din
    Basarabia și cei din Bucovina se reuniseră și hotărâseră, de asemenea, să se
    unească cu România. La 1 decembrie 1918 se încheia un proces plebiscitar de
    unire cu România a provinciilor locuite din vechime și majoritar de români,
    aflate până atunci sub ocupația unor imperii dispărute după război. Alipirea
    acestor teritorii a fost recunoscută de Congresul de pace de la Paris, început
    în 1919.

    Acum un secol, în 1922, regele Ferdinand și regina Maria, care au
    condus România în cei doi ani de război, au fost încoronați cu mare fast la
    Alba Iulia, marcând astfel evoluția unui stat român puternic și democrat. A
    fost o perioadă de evoluții deosebite, de dezvoltare economică, socială și culturală
    fără precedent. În 1990, în vremurile pline de entuziasm dar și de dramatism de
    după căderea comunismului, când românii căutau unitatea, Ziua Unirii a devenit
    Zi Națională. Era un moment de mare trăire patriotică, înlăturarea
    comunismului, a dictatorului Nicolae Ceaușescu, făcându-se cu sacrificii de
    sânge. Atunci s-a impus ca imn național cântecul Deșteaptă-te, române!. Manifestările dedicate Zilei Naționale, la 1
    Decembrie, desfășurate la București sau la Alba Iulia, au fost încărcate de momentul
    în care România și Europa se aflau. Disputele
    politice au încercat mereu să își pună amprenta pe aceste momente
    speciale. Pregătirea aderării la NATO și la Uniunea Europeană a adus subiectele
    europene și nord-atlantice în conținutul marii sărbători.

    În 2018, anul
    Centenarului Marii Uniri, ziua de 1 Decembrie a avut semnificații speciale. Se
    împlinea un secol de la Marea Adunare a românilor care, la Alba Iulia, au votat
    unirea cu România, schimbând radical soarta acestui popor. Întreaga Românie a evoluat
    în acești ani, de după căderea comunismului, la 22 decembrie 1989. În prezent
    este un partener esențial al Alianței nord-atlantice, mai ales în contextul
    complicat al războiului de la frontierele sale.

    În acest an, sărbătoarea
    națională de la 1 Decembrie a avut și o trăsătură pozitivă, venită de la Rabat,
    în Maroc. Acolo s-a întrunit Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea
    Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO și a votat ca ia românească, numită
    cămașa cu altiţă, să fie inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al
    Umanităţii. Dosarul votat chiar de 1 decembrie s-a numit Arta bluzei
    tradiționale cu broderie pe umăr (altiță) – element al identității culturale în
    România și Republica Moldova, și a fost susținut de București și Chișinău. Ia
    românească a devenit foarte cunoscută în întreaga lume, în ultimul timp, fiind
    purtată în cele mai diferite ocazii dar mai ales de Ziua Națională.

  • Ziua Naţională a României, sărbătorită la Edinburgh

    Ziua Naţională a României, sărbătorită la Edinburgh

    Ziua Naţională a României a fost sărbătorită îin comunitatea românească la Edinburgh, vineri, 2 decembrie. La sediul Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa unui public numeros, au fost prezentate expoziţia şi filmul realizat de copiii de la Şcoala de `duminică, “România din inima mea”. Emoţionante şi pline de inocenţă, declaraţiile lor au stârnit râsete, zâmbete, dar şi lacrimi; aplaudate cu toată căldura au fost si momentele artistice prezentate de Filip Mătăsaru, violonist la Conservatorul Regal din Scoţia, Roberta Maxim, pianistă, şi dirijorul şi pianistul Răzvan Luculescu.



    Cu această ocazie s-a lansat şi volumul “Simply the best. Stories of Romanians from Scotland” de Ioana Bruşten – poveşti de succes ale românilor stabiliţi în Scoţia. 32 de interviuri cu oameni care au ales să înceapă o viaţă nouă la capătul continentului şi care, prin inteligenţă, hărnicie, curaj, determinare au reuşit să se impună în domeniul lor de activitate, să trăiască frumos, să facă cinste numelui de român.



    Discursurile Consulului General al României la Edinburgh, Anton Barbu, şi al părintelui Ioan-Florin Florescu, preotul Bisericii Ortodoxe Române din Edinburgh, au subliniat ideea că istoria este făcută de oamenii obişnuiţi, de fiecare român în parte, de acţiunile lor şi că povestea de succes cea mai puternică trebuie să fie aceea a comunităţii.



    Ziua

  • Retrospectiva săptămânii 27.11-03.12.2022

    Retrospectiva săptămânii 27.11-03.12.2022

    Ministeriala NATO de la București


    Nu trebuie să subestimăm Rusia, ale cărei rachete continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura critică din Ucraina, a declarat miercuri, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii miniştrilor de Externe din cadrul Alianţei. Continuarea sprijinului militar pentru Ucraina este esenţial, în special în ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, a punctat şeful NATO. El a mai spus că aderarea Finlandei şi Suediei la NATO este aproape finalizată și a mulţumit României pentru “excelenta găzduire a reuniunii de la Bucureşti. La rândul său, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a subliniat necesitatea monitorizării atente a situaţiei din Marea Neagră, având în vedere impredictibilitatea comportamentului Rusiei. Miniștrii de Externe s-au angajat să-şi intensifice sprijinul pentru Ucraina şi să ajute la refacerea infrastructurii energetice a acesteia. De asemenea, ei au reafirmat importanţa strategică a Mării Negre pentru Alianţă şi angajamentul pentru apărarea întregului teritoriu aliat. Aceasta a fost prima întâlnire în acest format organizată de România după aderarea sa la NATO şi primul eveniment care se desfăşoară într-o ţară de pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice de la începutul războiului din Ucraina.



    Alte reuniuni importante în capitala României


    Pe lângă reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, România a găzduit, în premieră, şi reuniunea liderilor de la Munchen. 75 de responsabili guvernamentali de rang înalt şi experţi în politică externă şi de securitate au discutat despre consecinţele războiului din Ucraina, dar şi despre alte probleme de securitate din regiune. Criza economică, cea energetică şi cea alimentară, precum şi războiul din Ucraina au fost analizate şi la Forumul Aspen, care s-a desfășurat tot în Capitală. Şi tot la Bucureşti a avut loc şi o întâlnire a unui nou grup de coordonare energetică, ce include reprezentanţi ai Grupului G-7 şi ai altor ţări aliate, pentru a mobiliza ori planifica livrarea de echipamente Ucrainei cât mai curând posibil.



    Parteneriatul strategic dintre Romania și Statele Unite


    Departamentul american de Stat a salutat împlinirea a 25 de ani de la stabilirea Parteneriatului Strategic cu România. Este subliniată, între altele, contribuţia Bucureştiului la operaţiunile multinaţionale şi ale Alianţei Nord-Atlantice, faptul că România găzduieşte mai multe structuri militare ale NATO şi mai multe formaţiuni militare americane, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu (sud). Marţi, la Bucureşti, secretarul american de stat Antony Blinken și ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, au evocat aniversarea Parteneriatului Strategic România-SUA și au reconfirmat angajamentul ferm al ambelor părți de a-l aprofunda pe toate dimensiunile sale. Șeful diplomației române a subliniat faptul că Parteneriatul Strategic este un pilon esențial al politicii externe și de securitate a României. Totodată, el a reiterat importanța prioritară a includerii României în Programul de renunțare a vizelor pentru SUA. Antony Blinken a discutat și cu preşedintele Klaus Iohannis, dar şi cu premierul Nicolae Ciucă.



    1 decembrie, Ziua Națională a României


    1 Decembrie – Ziua Naţională a României a fost sărbătorită prin organizarea de parade militare în mai multe oraşe ale ţării. La defilarea de la Arcul de Triumf din Capitală au fost prezenţi peste 1.500 de militari români, dar și străini din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, SUA şi Ţările de Jos. O defilare de 1 Decembrie a avut loc şi la Alba Iulia (centru), la care a participat şi un detaşament de militari francezi din cadrul Grupului de Luptă pentru Apărare Colectivă dislocat la Cincu, în judeţul Braşov (centru). Ziua Naţională a României este sărbătorită şi în afara graniţelor, în comunităţile de români. ICR organizează, până pe 10 decembrie, 50 de evenimente în 31 de oraşe din străinătate. Luni, în Parlamentul de la Bucureşti a avut loc o sedinţă solemnă pentru a marca împlinirea a 104 ani de la Marea Unire. Evenimentele marchează şi anul centenarului încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, la Alba Iulia. Supranumit Întregitorul de ţară, Ferdinand I a fost primul rege al tuturor românilor, sub domnia căruia s-a realizat Marea Unire din 1 decembrie 1918, atunci când s-au unit cu Patria-mama Transilvania, Basarabia și Bucovina.



    Șeful diplomației române la Consiliului Ministerial al OSCE


    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a condamnat, joi, la Ĺodz, în Polonia, la Consiliul Ministerial al OSCE, atrocităţile comise de Rusia împotriva civililor şi infrastructurii civile, inclusiv energetice, din Ucraina. Șeful diplomaţiei române a reiterat apelul către Mosova de a pune capăt imediat şi necondiţionat agresiunii sale militare şi de a-şi retrage forţele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional. Totodată, el a vorbit despre sprijinul bilateral şi internaţional pentru Republica Moldova românofonă, puternic afectată de conflictul din Ucraina.



    Ia românească în patrimoniul UNESCO


    Cămaşa cu altiţă, cunoscută drept ia românească, a fost inclusă de către UNESCO în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii. Dosarul de candidatură a fost întocmit împreună cu Republica Moldova. Decizia luată de UNESCO reprezintă o recunoaştere a identităţii şi valorii acestui element, dar şi un semnal pentru instituţiile culturale din România şi Republica Moldova că trebuie să susţină şi să promoveze arta confecţionării cămăşii cu altiţă. Aceasta este piesa de bază a costumului tradiţional românesc de sărbătoare. România a mai fost inclusă în lista UNESCO şi cu tradiţia de creştere a cailor din rasa Lipiţan, alături de alte ţări din Europa.




  • Iahnie de fasole

    Iahnie de fasole

    Mâncarea de
    fasole boabe este nelipsită de la festivităţile organizate în marile oraşe ale României cu ocazia
    Zilei Naţionale. Este una dintre
    mâncărurile preferate ale românilor şi tocmai din acest motiv este servită şi
    de Ziua Naţională. Iahnia de fasole este oferită participanţilor la aceste
    festivităţi, dar nu simplă, ci cu ciolan afumat, cu costiţă de porc sau cu cârnaţi prăjiţi în ulei sau
    fripţi pe grătar, eventual şi cu o cană de vin. Nu este o mâncare exclusiv românească.
    Ciolanul afumat de porc, alături de garnituri precum fasolea boabe sau
    cartofii piure este o mâncare pe care o întâlnim în multe ţări din Europa
    sub diferite denumiri, precum ham hocks sau Eisbein în ţările
    anglo-saxone sau golonka în Polonia, acolo unde este considerată chiar o mâncare tradiţională.


    Prepararea
    iahniei de fasole nu este complicată, însă ia ceva timp deoarece boabele de fasole trebuie
    puse la înmuiat cu o zi înainte. Pentru festivităţi, fasolea se pregăteşte la cazan, însă, atunci când dorim doar
    câteva
    porţii, este de ajuns o jumătate de kg de fasole boabe. Mai avem nevoie de 2
    … 3 cepe, de un morcov, o foaie de dafin, frunze de pătrunjel, ulei, bulion,
    sare şi piper. După ce s-a înmuiat, fasolea trebuie pusă la fiert şi, după ce este lăsată să
    clocotească vreo 10 minute, apa este aruncată. Operaţiunea trebuie repetată.
    După ultima schimbare a apei, se lasă fasolea să fiarbă 30 de minute, apoi se
    adaugă bucăţi de morcov tăiat rondele. Separat, ceapa este tocată mărunt,
    călită uşor în ulei şi adăugată apoi în vasul în care fierbe fasolea, împreună cu morcovul,
    tăiat
    rondele. Spre final, punem una, două linguri de bulion, câteva boabe de piper şi foaia de
    dafin. Iahnia este gata când boabele de fasole devin moi. Spre final punem în vas frunze
    tocate de pătrunjel şi sare după gust.


    Atunci
    când
    adăugăm şi ciolan afumat de porc, trebuie săîl fierbem separat, până când se
    desprinde carnea de pe os. Periodic, îndepărtăm spuma care se formează la suprafaţă, apoi tăiem în bucăţi mai mici
    carnea cu grăsime şi cu şorici. În apa în care a fiert
    ciolanul vom pregăti în
    acelaşi mod iahnia de fasole, adăugând însăşi bucăţile de carne
    de porc. În loc de ciolan, putem folosi costiţă afumată de porc. Ciolanul
    afumat sau costita afumată de porc pot fi înlocuite cu cârnaţi pe care îi putem pregăti separat, pe grătar.


    Mâncarea de
    fasole boabe se serveşte caldă, cu o salată de murături şi cu un pahar de vin roşu sau cu o cană de vin fiert.



  • Iahnie de fasole

    Iahnie de fasole

    Mâncarea de
    fasole boabe este nelipsită de la festivităţile organizate în marile oraşe ale României cu ocazia
    Zilei Naţionale. Este una dintre
    mâncărurile preferate ale românilor şi tocmai din acest motiv este servită şi
    de Ziua Naţională. Iahnia de fasole este oferită participanţilor la aceste
    festivităţi, dar nu simplă, ci cu ciolan afumat, cu costiţă de porc sau cu cârnaţi prăjiţi în ulei sau
    fripţi pe grătar, eventual şi cu o cană de vin. Nu este o mâncare exclusiv românească.
    Ciolanul afumat de porc, alături de garnituri precum fasolea boabe sau
    cartofii piure este o mâncare pe care o întâlnim în multe ţări din Europa
    sub diferite denumiri, precum ham hocks sau Eisbein în ţările
    anglo-saxone sau golonka în Polonia, acolo unde este considerată chiar o mâncare tradiţională.


    Prepararea
    iahniei de fasole nu este complicată, însă ia ceva timp deoarece boabele de fasole trebuie
    puse la înmuiat cu o zi înainte. Pentru festivităţi, fasolea se pregăteşte la cazan, însă, atunci când dorim doar
    câteva
    porţii, este de ajuns o jumătate de kg de fasole boabe. Mai avem nevoie de 2
    … 3 cepe, de un morcov, o foaie de dafin, frunze de pătrunjel, ulei, bulion,
    sare şi piper. După ce s-a înmuiat, fasolea trebuie pusă la fiert şi, după ce este lăsată să
    clocotească vreo 10 minute, apa este aruncată. Operaţiunea trebuie repetată.
    După ultima schimbare a apei, se lasă fasolea să fiarbă 30 de minute, apoi se
    adaugă bucăţi de morcov tăiat rondele. Separat, ceapa este tocată mărunt,
    călită uşor în ulei şi adăugată apoi în vasul în care fierbe fasolea, împreună cu morcovul,
    tăiat
    rondele. Spre final, punem una, două linguri de bulion, câteva boabe de piper şi foaia de
    dafin. Iahnia este gata când boabele de fasole devin moi. Spre final punem în vas frunze
    tocate de pătrunjel şi sare după gust.


    Atunci
    când
    adăugăm şi ciolan afumat de porc, trebuie săîl fierbem separat, până când se
    desprinde carnea de pe os. Periodic, îndepărtăm spuma care se formează la suprafaţă, apoi tăiem în bucăţi mai mici
    carnea cu grăsime şi cu şorici. În apa în care a fiert
    ciolanul vom pregăti în
    acelaşi mod iahnia de fasole, adăugând însăşi bucăţile de carne
    de porc. În loc de ciolan, putem folosi costiţă afumată de porc. Ciolanul
    afumat sau costita afumată de porc pot fi înlocuite cu cârnaţi pe care îi putem pregăti separat, pe grătar.


    Mâncarea de
    fasole boabe se serveşte caldă, cu o salată de murături şi cu un pahar de vin roşu sau cu o cană de vin fiert.



  • Românii au serbat Ziua Națională

    Românii au serbat Ziua Națională

    Pentru români, atât pentru cei din țară, cât și pentru cei din diaspora, 1 Decembrie a fost zi de sărbătoare – Ziua Națională a României a fost marcată prin parade militare, depuneri de coroane de flori la monumentele eroilor, spectacole de muzică populară sau expoziţii care au evocat Marea Unire de acum 104 ani. În București, la parada de sub Arcul de Triumf au asistat 35 de mii de persoane, iar în capitala Marii Uniri, Alba-Iulia, povestea evenimentelor de atunci a fost spusă pe parcursul întregii zile prin momente speciale de reconstituire istorică, în prezenţa a mii de români veniți din toate colţurile ţării.



    Oricât de grele au fost încercările istoriei, poporul român a rezistat şi s-a dezvoltat prin unitate — a transmis premierul liberal Nicolae Ciucă, care a sărbătorit Ziua Națională la Alba-Iulia: Este o zi foarte importantă pentru noi şi, aşa cum de fiecare dată am arătat respect şi cinstire pentru memoria celor care s-au jerfit în momentele cele mai dificile, pentru ca România să fie aşa cum este astăzi, consider că şi de acum înainte, în momente poate nu la fel de dificile ca atunci, avem în continuare nevoie de unitate, de solidaritate, de empatie şi sunt convins că, aşa cum am făcut-o de fiecare dată, o vom face şi de aici înainte, putând să demonstrăm că România este o ţară cu adevărat europeană. La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!”



    La București, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România a făcut progrese remarcabile în ultimii ani, a continuat eforturile de modernizare a statului şi reformele. Șeful statului a îndemnat, în același timp, autoritățile să folosească toate pîrghiile pentru a crește nivelul de trai al românilor: Cetăţenii au, în mod firesc, mari aşteptări de la clasa politică, mai ales în această perioadă dificilă. Ne aflăm, deja, pe un drum plin de schimbări, de reforme, de eforturi de modernizare a statului, a instituţiilor, a serviciilor publice şi a infrastructurii. Este un proces de durată, pe care eu îl văd ireversibil, dar românii au nevoie de progrese cât mai tangibile şi imediate pentru creşterea bunăstării şi a nivelului de trai. Ţara noastră are la dispoziţie fonduri suficiente prin PNRR şi alte programe europene pentru a produce schimbările necesare şi îndemn autorităţile să uzeze de toate instrumentele disponibile.”



    “Pentru mine, 1 Decembrie este despre certitudinea că acest popor va găsi întotdeauna forţa de a depăşi toate situaţiile de criză”, a spus și liderul social-democrat Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților. Ziua Naţională este momentul în care celebrăm mândria, unitatea, solidaritatea, tăria de caracter şi curajul eroic al înaintaşilor noştri. Pentru mine, însă, în acest an, 1 Decembrie reprezintă şi altceva, extrem de important în actualul context zbuciumat în care trăim. Este un exemplu strălucit al felului în care poporul român a găsit întotdeauna, în cele mai grele momente ale istoriei sale, acea forţă internă, teribilă, care l-a făcut să depăşească situaţii-limită.” Indiferent de doctrine şi valori, a mai spus Marcel Ciolacu, trebuie să credem în oameni şi să oferim întotdeauna un sprijin nemijlocit pentru România, pentru că asta înseamnă să fii un adevărat patriot.






  • Jurnal românesc – 02.12.2022

    Jurnal românesc – 02.12.2022

    Aderarea României la Spaţiul Schengen a fost subiectul întrevederilor pe care ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, le-a avut cu omologii din Olanda şi Suedia, state care, în trecut, au fost reticente în legătură cu primirea ţării noastre în spaţiul european de liberă circulaţie. Şeful diplomaţiei române i-a vorbit ministrului de Externe al Regatului Ţărilor de Jos, Wopke Hoekstra, despre concluziile extrem de pozitive ale rapoartelor elaborate de experţii europeni care au participat, în octombrie şi noiembrie, la misiunile de evaluare a implementării acquis-ului Schengen în România, cu accent pe raportul ultimei misiuni, la care a participat şi Olanda.


    Aurescu şi-a exprimat speranţa că aceste evaluări, la care se adaugă şi recentul raport pozitiv al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, se vor concretiza în susţinerea de către Olanda a deciziei de aderare a României la Spaţiul Schengen. În cadrul întâlnirii cu ministrul de Externe suedez, Tobias Billstrom, Aurescu a salutat susţinerea de către guvernul de la Stockholm a aderării ţării noastre, dar şi declaraţiile pozitive, din 28 noiembrie, ale vice-preşedintelui Comisiei de Justiţie din Parlamentul suedez, Ardalan Shekarabi, membru al Partidului Social Democrat din Suedia. Istoric, social-democraţii suedezi s-au opus aderării României la Schengen. Discuţiile au avut loc în marja Reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO, pe care Bogdan Aurescu a găzduit-o săptămâna aceasta la Bucureşti.



    Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a efectuat, în perioada 26-30 noiembrie, o vizită de lucru la Chicago, în Statele Unite ale Americii, unde a participat la evenimente organizate de comunitatea românească şi de Consulatul General al României în metropola americană. Secretarul de stat a discutat cu reprezentanţi ai Asociaţiei Illinois Romanian American Community, care, anul acesta, a primit finanţare nerambursabilă din partea DRP şi a avut întrevederi cu membrii Romanian Heritage Center şi ai revistei Tribuna Românească din Chicago.


    Secretarul de stat a participat la o recepţie cu prilejul Zilei Naţionale a României, organizată de Consulatul General al României la Chicago, şi la lansarea programului “Monitorul solidarităţii românilor din Statele Unite”, initiativă finanţată de DRP. Cârciu le-a vorbit celor prezenţi despre proiectele destinate comunităţii româneşti din America, precum “Promovarea identităţii culturale, lingvistice şi educaţionale a copiilor din SUA” şi despre elaborarea noii Strategii Naţionale pentru Românii de Pretutindeni. În ultima parte a vizitei, secretarul de stat a vizitat Logos Christian Academy, un liceu românesc din oraşul Niles şi Guardian Angel Orthodox Day School. Circa un milion de români trăiesc în SUA concentraţi în nord-estul, sud-estul şi în vestul extrem al Statelor Unite.



    9 din 10 români din străinătate consideră important să rămână conectaţi cu România prin conţinut media în limba română, iar peste 70% dintre aceştia urmăresc conţinut românesc frecvent, arată un studiu realizat de Google cu privire la modul în care românii din diaspora folosesc tehnologia pentru a rămâne conectaţi cu ţara. Potrivit cercetării, 57% dintre românii din diaspora ascultă muzică românească, 56% folosesc reţele de socializare pentru a rămâne conectaţi, 53% urmăresc canale TV din România, 51% citesc publicaţiile online din România şi 26% ascultă radiouri româneşti. De asemenea, aproape 90% dintre respondenţi se uită cel puţin o dată pe săptămână la video-uri în limba română pe YouTube şi 70% utilizează limba română atunci când folosesc motoarele de căutare online.


    În topul conţinutului consumat în limba română de către diaspora, pe primul loc se plasează ştirile cu 81%, urmate de divertisment – 51% şi chestiuni practice, precum tutoriale sau reţete – 46%. Potrivit datelor Google, cele mai căutate subiecte în limba română ale diasporei sunt legate de instrumente de traducere – în special pentru limba germană, posturi TV din România pe care să le urmărească online, filme online şi radio-uri din România, între care şi posturi ale Radio România. Conexiunea diasporei cu familiile rămase în ţară se face în special prin aplicaţiile dedicate de mesagerie în detrimentul apelurilor telefonice clasice. Studiul a fost realizat în perioada 11 – 16 noiembrie pe un eşantion reprezentativ de 392 de români rezidenţi în Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie.






  • Paradă militară și mesaje de 1 Decembrie

    Paradă militară și mesaje de 1 Decembrie

    Parada militară de Ziua Naţională a României, organizată joi în Capitală, s-a încheiat, aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Autoritatea Vamală Română, la care s-au alăturat militari străini, defilând pe sub Arcul de Triumf.



    De asemenea, la paradă au defilat reprezentanţi ai Grupului de Luptă al NATO dislocat în România.



    La parada militară din Capitală au asistat preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, membri ai Guvernului, şefi de instituţii, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai cultelor religioase, politicieni, veterani.



    Liderii de la București au transmis mesaje cu ocazia Zilei Naționale. La 104 ani de la Marea Unire, ne găsim, din nou, într-un moment marcant al istoriei noastre: un război în desfăşurare la graniţa de Est şi un obiectiv naţional către care ne canalizăm toată energia, aderarea la Spaţiul Schengen. Şi acum, ca şi la încheierea Primului Război Mondial, principalele subiecte pe agenda naţională sunt siguranţa, stabilitatea şi modernizarea României. Faţă de 1918, acum avem de partea noastră fonduri europene pentru reforme şi dezvoltare, precum şi protecţia oferită de NATO, cea mai puternică alianţă militară din istorie.


    Avem astăzi datoria de a depăși orice diferențe de suprafață și a ne concentra eforturile pe atingerea obiectivelor de interes național, pe bunăstarea oamenilor, pe ziua de mâine. Să arătăm că 1 decembrie este, cu adevărat, ziua unității noastre, o zi a tuturor celor a căror inimă tresaltă în fața tricolorului!”, a scris premierul Nicolae Ciucă, într-un mesaj postat pe rețele de socializare.



    Și președinta Senatului României, Alina Gorghiu a postat un mesaj video pe rețele de socializare cu ocazia Zilei Naționale: “Mulțumesc, România, pentru că ai oameni cu tradiții frumoase pe care le păstrează cu încăpățânare, cu un port popular pe care îl purtăm mândri, că avem un drum senzațional prin munți, ca Transfăgărășanul, un magiun de Topoloveni gustos, pentru că există pe Argeș în jos, pe un mal frumos, la Curtea de Argeș, un loc de mănăstire unde se odihnesc toți regii României, îți mulțumesc pentru că aici, lângă familia mea, mă simt eu!”



    Speranța acestei națiuni stă în copiii săi! Delia, un copil minunat de 10 ani, mi-a dăruit astăzi o broșă tricoloră cu România făcută de mânuțele ei. O voi purta astăzi cu mare mândrie cu gândul la energia acestei generații care va duce România acolo unde merită și îi este locul. La fel cum acum 104 ani, generația de atunci a înțeles că doar prin unitate putem să ne îndeplinim visul de a trăi cu toții într-o singură țară”, a transmis preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, în mesajul transmis de 1 Decembrie.


    Generația actuală a luat o țară distrusă de comunism și a dus-o în Uniunea Europeană și NATO. Avem o șansă extraordinară să îndeplinim total visul european și să aderăm la spațiul Schengen. Depinde doar de noi! Pentru Delia, pentru toți copiii acestei națiuni, trebuie și noi să stăm uniți și să trecem peste toate provocările la care suntem supuși de un război ilegal chiar la granițele noastre și de toate crizele suprapuse pe care le-a cauzat. Avem această datorie, pentru ca viitoarea generație să poată construi pe o fundație mult mai solidă!”, a mai spus liderul PSD, partid aflat în coaliția de guvernare.





  • Jurnal românesc – 01.12.2022

    Jurnal românesc – 01.12.2022

    Muzeul Național de Istorie a României expune, la sediul din Bucureşti, cu prilejul Zilei Naționale a României, 01 decembrie, un bun cultural aparte: Albumul Marii Uniri realizat de fotograful Unirii, Samoilă Mârza. Exemplarul este dedicat lui Vasile Goldiș, un artizan al Marii Unirii. Piesa de patrimoniu expusă are o istorie aparte, fiind realizată de Samoilă Mârza special pentru Vasile Goldiș, având pe copertă titlul de Album”, numele lui Vasile Goldiș și anul 1918. Este expusă şi o brasardă tricoloră, păstrată împreună cu albumul, o fâșie de pânză albă, având cusut pe ea steagul tricolor pe care este inscripționat, cu cerneală, anul 1918”, brasardă purtată la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Curatoriată de dr. Cristina Păiușan-Nuică, cercetător în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, micro-expoziția Albumul Marii Uniri este disponibilă publicului vizitator la Muzeul Național de Istorie a României , până duminică, 4 decembrie 2022.



    Institutul Cultural Român organizează timp de trei săptămâni, între 21 noiembrie și 10 decembrie, 50 de evenimente care marchează, în 31 de orașe din străinătate, Ziua Națională a României. Evenimentele organizate de ICR prin reprezentanțele sale din străinătate și prin Direcția Relații Internaționale au loc în colaborare cu misiunile diplomatice ale României din țările de reședință. Două dintre evenimentele care debutează chiar de 01 decembrie, Ziua Naţională a Românie sunt, la Madrid, unde în perioada 1 – 19 decembrie se desfăşoară expoziția de arhitectură Femeia care sunt. 7 arhitecţi din România și operele lor” organizată de ICR Madrid în colaborare cu Consulatul General al Românieidin Bilbao și Consulatul Onorific din Cantabria la Centrul Cultural Ramón Pelayo. Şi un alt eveniment care debutează pe 01 decembrie şi se încheie pe 4 decembrie are loc la Varșovia. Institutul Cultural Român de la Varșovia și Centrul Național al Cărții organizează standul românesc la cea de-a 30– a ediție a Târgului Cărților Bune de la Wrocław, care are loc la Sala Centenarului, una dintre capodoperele modernismului din acest oraș. În cadrul standului este prezentată cartea tradusă din limba română prin programele de traducere și publicare ale ICR — TPS și Publishing Romania –, traduceri din filosofia, eseistica și istoriografia românească, dar și cărți cu tematică românească publicate de autori polonezi și cărți de interes turistic.



    Ziua Naţională a României este sărbătorită şi în Ucraina, la Cernăuţi, oraşul ce reprezintă centrul comunităţii româneşti din ţara vecină. Însă, din cauza războiului, ceremoniile din acest an vor fi restrânse, a declarat, pentru Radio România Actualităţi, consulul general al României la Cernăuţi, Excelenţa Sa, Irina-Loredana Stănculescu. Bucuria întâlnirii de Ziua Naţională a României îi va reuni pe românii din Ucraina pentru a depune flori la statuile lui Mihai Eminescu şi a lui Taras Şevcenko. De asemenea, vor fi aprinse lumânări pentru eroii ucraineni şi ucraineni de origine română căzuţi în războiul care macină, în prezent, ţara vecină, Ucraina.



    Vineri, 2 decembrie, Ambasada României în Statele Unite ale Americii și Institutul Cultural Român din New York organizează, împreună Muzeul Victimelor Comunismului din Washington, un eveniment special dedicat Revoluției Române din 1989, marele moment de cotitură al istoriei noastre recente, care a condus la transformarea României dintr-o dictatură izolată şi represivă, într-un stat democratic şi conectat internațional, în plină dezvoltare, parte a NATO și a Uniunii Europene. Intitulat Libertatea în bătaia puștii: Revoluția română din 1989” și desfășurat sub patronajul ambasadorului României în Statele Unite, Andrei Muraru, care va susține un cuvânt de deschidere împreună cu ambasadorul Andrew Bremberg, directorul Muzeului Victimelor Comunismului, evenimentul îi reunește pe câțiva dintre cei mai importanți istorici și analiști ai fenomenului comunist în România și Europa Răsăriteană. Muzeul Victimelor Comunismului, deschis anul acesta în centrul capitalei americane, este primul muzeu din lume dedicat atât istoriei comunismului, cât și statelor care încă se mai revendică de la ideologia comunistă, prezentate prin expoziții tematice, filme, dezbateri și publicații. Instituția funcționează și ca un memorial dedicat celor și-au pierdut viața sau au suferit sub aceste regimuri devastatoare, care au comis crime în masă, persecuții și au impus politici aberante, generatoare de distrugeri sociale, economice și culturale aproape ireparabile.






  • Pregătiri pentru 1 Decembrie

    Pregătiri pentru 1 Decembrie

    În fiecare an, pe 1 decembrie, Ziua Naţională a Românie este celebrată în întreaga țară, dar și în afara ei, în teatrele de operaţiuni în care sunt dislocaţi militari români sau în comunităţile româneşti de peste hotare.

    La Bucureşti este programată tradiționala defilare pe sub Arcul de Triumf, cu cea mai mare participare a militarilor aliaţi. Aceasta se va desfăşura fără restricţii pentru public, pentru prima oară după pandemie. Parada militară va avea, în plus, faţă de anii precedenţi, cele mai noi achiziţii de tehnică militară modernă din dotarea Armatei Române. Pe lângă români, vor defila şi aproximativ 150 de militari străini din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite şi Ţările de Jos, precum şi militari reprezentând ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României şi aproximativ 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania şi Statele Unite.

    Manifestări speciale de Ziua Naţională vor avea loc şi la Alba Iulia, de unde, vor porni mesaje pentru România, pe 29 noiembrie, în cadrul unui program educativ organizat la Muzeul Principia. Pe 30 noiembrie, când este sărbătorit și Sfantul Andrei, considerat ocrotitorul României, la Alba Iulia sunt programate ceremonii militare de depuneri de coroane la statuile de mare însemnătate pentru actul Unirii. Tot în această zi începe şi ‘România tradiţională’, un festival de tradiţii şi obiceiuri. Marşul Unirii şi primirea soliilor din cetăţile de scaun vor fi marcate pe 1 decembrie. Tot atunci, va avea loc ceremonia militară, cu trupe şi tehnică de luptă, la care participa aproximativ 850 de militari. Vor fi și detaşamente de defilare cu mijloace terestre, elicoptere și avioane F-16.

    Totodată, din cadrul dispozitivului de defilare pe jos va face parte şi un detaşament de militari francezi din cadrul Grupului de Luptă pentru Apărare Colectivă, dislocat la Cincu, judeţul Braşov.

    Evenimentele marchează şi anul centenarului încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, la Alba Iulia, unde în anul 1600 principele Munteniei, Mihai Viteazul, intra în fruntea armatei sale, moment considerat de istoriografia romantică drept prima unire politică a spațiului românesc.

    Supranumit Întregitorul de ţară, Ferdinand I, a fost primul rege al tuturor românilor, suveranul sub domnia căruia s-a realizat Marea Unire din 1918, cel mai important act din istoria poporului român. Atunci s-au unit cu patria-mama Transilvania, Basarabia și Bucovina. Ferdinand I a fost omul providenţial, al reformei agrare şi al celei electorale, al acţiunilor vizând consolidarea statului naţional unitar român, sub cârmuirea căruia s-a înregistrat cea mai înfloritoare perioadă a statului român modern. Alături de el s-a aflat o personalitate marcantă, Regina Maria, cea care a fost infirmieră pe front, în primul război mondial, şi diplomat în cancelariile europene, cea fără de care, spun istoricii, succesul lui Ferdinand I nu ar fi fost la fel, iar România Mare ar fi fost, cel mai probabil, un deziderat încă şi mai greu de atins.


  • Concert dedicat Zilei Naționale a României la Sala Radio

    Concert dedicat Zilei Naționale a României la Sala Radio

    Dacă vreți să aniversați Ziua Națională a României într-un cadru select, atunci un frumos concert la Sala Radio este o alegere inspirată. Joi, 1 decembrie (de la 19:00), apreciatul dirijor Cristian Mandeal se va afla la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, într-un eveniment care va cuprinde partituri semnate de Ion Dumitrescu, Edward Elgar și Camille Saint-Saëns.



    Evenimentul îl are ca invitat special pe unul dintre cei mai importanți tineri muzicieni români: violoncelistul Cornelius Zirbo, care s-a perfecționat la Paris, unde a studiat în cadrul Clasei de Excelență de Violoncel a lui Gautier Capuçon, desfășurată la Fundația Louis Vuitton. Cornelius este și laureat a numeroase concursuri în țară și în străinătate și activitatea sa artistică s-a desfășurat deja pe patru continente.



    Format în România sub îndrumarea unor mari violonceliști ca Marin Cazacu sau Octavian Lup, Cornelius și-a completat pregătirea și prin participarea la masterclass-urile de violoncel din cadrul Academiei Kronberg, Germania, iar în iulie 2016 si 2018 a fost acceptat ca student activ la masterclass-ul lui Frans Helmerson, desfășurat la Palazzo Ricci în Montepulciano, Italia.



    Este ambasador al Academiei de Vară a prestigiosului Festival Verbier (Elveția), loc în care a aprofundat studiul violoncelului și al muzicii de cameră. Cornelius cântă pe un violoncel modern construit de celebrul lutier francez Frank Ravatin, instrument pe care l-a primit prin intermediul programului ‘Fonds Instrumental’ al festivalului din Burgundia ‘Musique et Vin au Clos Vougeot’, festival ce deține o vastă colecție de instrumente, pusă la dispoziția tinerilor muzicieni de perspectivă.



    La Sala Radio, Cornelius Zirbo va interpreta Concertul în mi minor pentru violoncel și orchestră semnat de Edward Elgar.


    Seara se va deschide cu lucrarea compozitorului român Ion Dumitrescu – Preludiu simfonic. În partea doua a serii vă veți bucura de Simfonia nr. 3 în do minor — Simfonia cu orgă semnată de compozitorul francez Camille Saint-Saëns și îl veți aplauda la orgă pe Eduard Antal.



    La finalul acestui concert, publicul spectator este invitat în foaierul central al Sălii Radio pentru o sesiune de autografe oferite de dirijorul Cristian Mandeal pe compact-discul apărut anul acesta la Editura Casa Radio sub titulatura Serenity. Playlistul albumului cuprinde lucrări din epoci și universuri sonore diferite ce au, însă, o trăsătură comună: generează și amplifică starea de liniște și de introspecție. Înregistrările au fost recent realizate (2020, 2021) și reflectă o colaborare de tradiție între Orchestra de Cameră Radio și dirijorul Cristian Mandeal.


    Concertul va fi transmis live pe calea undelor – pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical – și live online, pe site-urile celor două posturi de radio.



    Biletele se pot achiziționa de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, vă rugăm să consultați site-ul oficial www.orchestreradio.ro – secțiunea Bilete. Biletele sunt disponibile și în sistem online pe iabilet.ro. Biletele sunt, de asemenea, disponibile și în magazinele Flanco, benzinăriile Rompetrol, Metrou Unirii 1, magazinele Muzica”, IQ BOX, Uman și pe terminalele Selfpay. Online, puteți plăti cu cardul, prin Paypal, carduri de tichete culturale Sodexo, pe factură la Vodafone sau Orange sau ramburs prin Fan Courier, oriunde în țară.



    Albumul Serenity — Orchestra de Cameră Radio, dirijor Cristian Mandeal este disponibil la librăria Editurii Casa Radio și prin comandă online pe site-ul editurii (www.edituracasaradio.ro). De asemenea, poate fi achiziționat de la partenerii de distribuție.


  • Concert extraordinar la Bruxelles cu ocazia Zilei Naționale a României

    Concert extraordinar la Bruxelles cu ocazia Zilei Naționale a României

    Violonista Ioana Cristina Goicea, violoncelistul Andrei Ioniță și pianista Daria Tudor — trei dintre cei mai cunoscuți și apreciați muzicieni români ai momentului, la nivel internațional — susțin un concert cameral extraordinar, la Bruxelles, prilejuit de sărbătorirea Zilei Naționale a României. Evenimentul va avea loc miercuri, 30 noiembrie, la ora 14.00, în sala de concerte a emblematicului Muzeu al Instrumentelor Muzicale de la Bruxelles (MIM), în inima orașului ce găzduiește instituțiile reprezentative ale Uniunii Europene. Concertul se desfășoară sub emblema proiectului “Moștenitorii României muzicale”, unul dintre cele mai vizibile programe de promovare a tinerilor muzicieni români.



    Repertoriul propus pentru această după-amiază camerală specială aduce în atenție opera compozitorului-simbol pentru România, George Enescu, în program figurând Sonata nr. 2 op. 6 pentru vioară și pian, alături de Sonata op. 26 nr. 2 pentru violoncel și pian. Cei trei muzicieni se reunesc apoi pentru a interpreta Trio op. 70 nr. 1 de Ludwig van Beethoven, lucrare ce figurează pe un album pe care artiștii îl lansează cu această ocazie, apărut la Editura Casa Radio, parte a corporației Radio România.



    Concertul este organizat de ICR Bruxelles, la inițiativa Radio România Muzical, cu sprijinul Ambasadei României în Regatul Belgiei, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, Delegația Permanentă a României la NATO și Rotary Club Pipera din București.


    Publicul bruxellez are acces gratuit la concert, în limita locurilor disponibile; concertul poate fi urmărit în direct pe contul Facebook Radio România Muzical.



    “Anul 2022 este Anul european al tineretului și se concentrează pe rolul central pe care îl au tinerii în construirea unui viitor mai bun, mai incluziv. Suntem onorați și bucuroși să putem organiza la Bruxelles, în inima Europei, alături de toți partenerii noștri instituționali, un concert extraordinar, având ca protagoniști trei tineri muzicieni români de primă mărime: Andrei Ioniță, invitat în 2019 la Bruxelles în cadrul EUROPALIA România, Ioana Cristina Goicea, laureată a concursului Reine Elisabeth de la Bruxelles, în 2019, și Daria Ioana Tudor, semifinalistă a Concursului Internațional ‘George Enescu 2022’ – secțiunea pian, prezentă, între altele, alături de Andrei Ioniță, la Sala Radio, în iunie 2021. Moștenitorii României muzicale” este unul dintre cele mai importante programe de promovare a tinerilor muzicieni români și ne vom bucura alături de public, de Ziua Națională a României, să putem realiza acest proiect, într-una dintre cele mai frumoase săli din inima capitalei Europei, la Muzeul Instrumentelor Muzicale din Bruxelles.”, a subliniat Dr. Liliana Țuroiu, directorul Institutului Cultural Român de la Bruxelles.”



    Pentru violonista Ioana Cristina Goicea, acest concert este o ocazie de a reveni la Bruxelles, după ce, în 2019, ea devenea laureată a Concursului Reine Elisabeth, unul dintre cele mai importante la nivel mondial, pentru muzica cultă. Ioana Cristina Goicea (29 ani) este absolventă a Universității de muzică din Hanovra. Presa internațională o numește o nouă stea în ascensiune pe firmamentul violonisticii mondiale”, iar Vadim Repin a descris-o drept “o adevărată artistă care are potențialul de a deveni un star”. Premii foarte importante jalonează cariera deja impresionantă a violonistei române: pe lângă premiul de la concursul Reine Elisabeth, muziciana a obținut premiul I în 2017 la concursul Michael Hill din Noua Zeelandă, premiul I la concursul de la Bonn, premiul al V-lea la reputatul concurs de la Indianapolis. Ioana Cristina Goicea a concertat în calitate de solistă pe importante scene internaționale din Europa, America, Australia, alături de orchestre reputate. Discografia ei internațională numără deja trei titluri — cel mai recent, cu opusuri de André Parfenov, lansat în noiembrie 2021, alături de Orchestra Simfonică din Aachen, dirijor Christopher Ward. Din octombrie 2020, Ioana Cristina Goicea este și profesor la reputata Universitate de Muzică și Arte din Viena.



    Violoncelistul Andrei Ioniță (28 ani) este singurul român care a cucerit Medalia de aur a concursului Ceaikovski de la Moscova, în istoria de 64 de ani a acestei competiții. Un talent ieșit din comun, cu o tehnică și muzicalitate strălucitoare, aspecte elogiate de presa internațională, în egală măsură interesat de repertoriul concertant și cel cameral, Andrei Ioniță desfășoară o intensă carieră solistică pe marile scene ale lumii.



    Andrei Ioniță a început studiul pianului la vârsta de 5 ani, iar de la 8 ani, a luat primele lecții de violoncel. A studiat violoncelul alături de Ani Marie Paladi, în paralel urmând cursurile Colegiului Național Sf. Sava din București, profilul matematică-informatică; a fost studentul lui Jens Peter Maintz la Universitatea de Arte din Berlin. Palmaresul său include și alte premii importante, la concursurile Aram Haciaturian de la Erevan, ARD din München sau Emanuel Feuermann din Berlin.



    Andrei Ioniță a cântat deja pe scene dintre cele mai prestigioase din Europa, Statele Unite ale Americii și Asia, în recital sau în concerte alături de orchestre precum Filarmonica din München, Filarmonica Cehă, Filarmonica din Tokyo, BBC Philharmonic, Orchestra Simfonică din Montreal, Orchestra Simfonică din San Diego, Orchestra Simfonică Națională Daneză. Între anii 2016-2018, Andrei Ioniță a făcut parte din proiectul “BBC New Generation Artists”; înregistrări realizate pentru BBC au fost editate pe un disc lansat în martie 2019 la Casa Orchid Classics.



    În stagiunea 2019-2020, Andrei Ioniță a fost artist în rezidență al Orchestrei Simfonice din Hamburg; în această calitate, a susținut în 2020 un emoționant recital fără public în compania legendarei pianiste Martha Argerich. Andrei Ioniță a fost invitatul unor prestigioase festivaluri, printre ele EUROPALIA România, Schleswig Holstein, Mecklenburg-Vorpommern și Verbier; pe 28 noiembrie 2022, Andrei Ioniță cântă la Wigmore Hall din Londra, recital transmis în direct de BBC Radio 3, preluat în rețeaua EBU.



    Una dintre partenerele frecvente de recital ale lui Andrei Ioniță este pianista Daria Tudor (25 ani). Daria Tudor a debutat în concert la doar 9 ani, alături de Orchestra de Cameră Radio din București; este laureată a numeroase competiții naționale și internaționale și a susținut recitaluri și concerte pe mari scene, în special în Germania. În februarie 2015, Daria Tudor a fost acceptată la Universität der Künste Berlin la clasa prof. Pascal Devoyon și Rikako Murata. În prezent, își continuă studiile de master în pian solo, muzică de cameră și acompaniament de lied la aceeași universitate, sub îndrumarea prof. Björn Lehmann, Artemis Quartet, prof. Frank-Immo Zichner și prof. Eric Schneider. Începând din mai 2015, Daria Tudor lucrează la Universität der Künste Berlin, în calitate de docent la clasele de Lied contemporan ale prof. Axel Bauni și Eric Schneider, precum și ca pianistă a clasei de violoncel — prof. Konstantin Heidrich. Din 2017, este acompaniatoare oficială a Rutesheim Cello Academy, Germania. În iunie 2019, Dariei i-a fost acordat premiul pentru cel mai bun tânăr artist – Enlight Prize – în cadrul Festivalului Art of the Piano — Cincinnati, SUA. A participat la festivaluri din Finlanda, Germania și Austria: Alpenarte – Schwarzenberg, octombrie 2018; Kissinger Sommer – Bad Kissingen, iunie 2017; Mozartfest – Würzburg, iunie 2016; Festivalul Crescendo – Berlin, mai 2016, 2017. În 2022, a fost semifinalistă a Concursului Internațional “George Enescu” de la București.



    “Moștenitorii României muzicale” este un proiect inaugurat în 2018 de Radio România Muzical, postul de radio public românesc de muzică clasică, și Rotary Club Pipera din București. Până în prezent, sub egida acestui proiect au fost organizate peste 20 de recitaluri și concerte, transmise în direct la Radio România Muzical și preluate, de asemenea, în rețeaua EBU; au fost lansate și două albume cu evoluții din aceste evenimente sub sigla Editurii Casa Radio. Din 2020, “Moștenitorii României muzicale” oferă și o bursă în valoare de 4000 euro, pentru care s-au organizat concursuri anuale; la premiul în bani, juriul, alcătuit din principalii conducători de instituții muzicale românești, a adăugat beneficii profesionale: concerte, recitaluri, înregistrări. Pe lângă dimensiunea națională a proiectului, din 2022, organizatorii, cu amplul suport al Institutului Cultural Român, au realizat și evenimente la nivel internațional, ce vor continua și în anii următori.