Radio România Internațional

Tag: Ziua Nationala

  • Născut în România.

    Născut în România.

    România pe mai multe voci se aude, pe 1 Decembrie 2022, între orele 14:00 și 19:00, la Radio România Cultural. România celor care au ales să plece și a celor care au decis să rămână. România despre care se vorbește puțin. Cea în care unii au reușit în ciuda tuturor piedicilor și cea care a fost rampa de lansare pentru alții, care acum îi fac cinste peste hotare.


    Poveștile lor de la Născut în România alcătuiesc un tablou subiectiv al unei țări care lor le-a oferit un start bun în viață și în care au ales să continue sau să o părăsească, reușind cariere frumoase în altă parte.



    Vom începe oferind simbolic fiecărui român un bujor, care începând de anul acesta este emblemă națională a României. Inițiativa proiectului de lege care a fost adoptată în 2022 a aparținut invitatului nostru Florin Toma, prof. univ. dr. la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, care a inițiat acest demers în 2013.


    Ne întoarcem apoi în anii comunismului și în primii ani de după Revoluție, cu regizorul Ducu Darie, într-un interviu best of din 2019, cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la Revoluție. Spectacolele sale scandalizaseră cenzura, iar după 1989 regizorul descoperea un nou mod de exprimare în libertate. Și pentru că în acea perioadă în România se întâmplau multe, continuăm cu Viorel Ilișoi care în 1992 devine primul ziarist român postdecembrist condamnat pentru delict de presă.



    Ce trebuie să facă un scriitor pentru a supraviețui ne spune Mihai Buzea, care a absolvit Facultatea de Filologie în 1996 şi un master în 2005 și care a fost profesor, vânzător de asigurări şi reporter. Este colaborator la revistele Timpul, Dilema Veche şi Familia. Se declară om bun la toate, plimbător de câini, traducător, babysitter, Moş Crăciun, fabricant de lucrări de diplomă, chelner, paznic de noapte.



    Facem apoi un salt în timp cu recordurile și reușitele anului 2022 cu Vlad Stancu, foarte tânăr înotător care a intrat în istorie, devenind primul român care înoată atât de repede pe distanța de 1.500 de metri, doborând recordul național de seniori, care îi aparținea lui Dragoș Coman. Paul Georgescu este singurul român nominalizat pentru a treia oară consecutiv la titlul de Man Of The Year la înot în ape deschise, iar anul acesta, în 2022, a reușit să cucerească acest trofeu atât de râvnit. Este cel mai rapid român care a traversat Canalul Mânecii fără costum de neopren. Maria Marica este tânăra violonistă din România care a câştigat Premiul I al Secţiunii Vioară a Concursului Internaţional George Enescu 2022.



    Mircea Iliescu și-a obținut doctoratul în genetică umană și evoluție la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie cu care este afiliat în continuare și predă cursuri de evoluție și genetică la Institutul de educație continuă al aceleiași universități. Andrei Coșuleanu este unul dintre cei mai activi promotori ai voluntariatului și responsabilității sociale din România, construind de-a lungul timpului comunități de oameni implicați în activități pentru a aduce schimbarea în România.



    La final ascultăm poveștile a doi români care au ales Franța. Andrei Breahnă a ales să se întoarcă și este antreprenor, galerist, iubitor de artă şi colecţionar. Are la bază studii economice și câțiva ani petrecuți, după o bursă Erasmus, într-o multinațională, în Franța.



    Amelia Rus a devenit cetățean francez în urmă cu 10 ani. Acum douăzeci de ani venea la Paris ca bursieră a Comisiei Europene într-un program Socrates, unul din predecesorii programului Erasmus+. În curând își va încheia teza de doctorat și, în paralel, predă la Conservatorul Național de Arte și Meserii din Paris, după ce, peste un deceniu, a lucrat ca profesoară de limba engleză în câteva dintre liceele bune aflate în Capitala Franței.


    Vom mai afla însă și ce cred tinerii români despre țara lor și cum arată pentru ei România ideală.



    Pentru Născut în Romania au realizat interviuri: Valentin Protopopescu, Georgeta Drăghici, Corina Negrea, Roxana Păsculescu, Dana Pitrop, Anamaria Spătaru, Mirela Nicolae și Smaranda Oprina. Producător: Anamaria Spătaru.


  • Ziua Națională a României

    Ziua Națională a României

    Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerele Apărării, de Interne, ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi militari străini au participat, miercuri, la Arcul de Triumf din Bucureşti, la Parada Militară Naţională organizată cu prilejul Zilei Naţionale a României. Au defilat, totodată, aproximativ 100 de mijloace tehnice militare şi au survolat zona circa 30 de aeronave. Tot în Bucureşti, anterior, a avut loc o ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut.



    Ziua Naţională a României este marcată în întreaga ţară, dar şi în teatrele de operaţiuni în care sunt dislocaţi militari români sau în comunităţile româneşti de peste hotare. La Alba Iulia, în această după-amiază, la Monumentul Marii Uniri sunt depuse coroane şi jerbe de flori şi are loc o ceremonie militară la care vor lua parte aproximativ 550 de militari, cu mijloace tehnice terestre şi aeronave militare.



    La 1 Decembrie 1918, delegaţii românilor din Transilvania se reuneau la Alba Iulia şi votau, în unanimitate, unirea cu România a pământurilor pe care trăiau din vechime. Anterior, şi românii din Basarabia şi Bucovina luaseră decizia de a se uni cu Patria-mamă. După Revoluţia anticomunistă din 1989, ziua de 1 Decembrie a fost proclamată Zi Naţională a României şi este sărbătorită în ţară şi în întreaga lume.



    Cu prilejul Zilei Naţionale a României, Preşedintele Klaus Iohannis decorează cadre medicale, membri ai corpului didactic şi reprezentanţi ai societăţii civile. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, marţi, şeful statului a semnat, totodată, decrete de decorare a mai multor reprezentanţi din domeniul apărării şi din ministerul de Interne.



    La rândul său, premierul Nicolae Ciucă afirmă, în mesajul transmis cu ocazia Zilei de 1 Decembrie, că Marea Unire este cea mai frumoasă pagină din istoria României şi reprezintă o lecţie despre perseverenţă şi coeziune, în prezent deosebit de utilă şi necesară. Premierul s-a referit la criza generată de pandemia de Covid-19, afirmând că eroii acestui an sunt românii, care, zi de zi, au dus lupta cu virusul.



    De peste Ocean, secretarul de stat american, Antony Blinken, a felicitat, în numele Statelor Unite ale Americii, poporul român cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale. Între România şi Statele Unite există un parteneriat durabil, construit pe valori împărtăşite, interese comune şi legături interpersonale solide – aminteşte şeful diplomaţiei americane într-o declaraţie publicată pe site-ul Departamentului de Stat. Mulţumim României pentru angajamentul său de neclintit pentru apărarea păcii şi a libertăţii în lume, inclusiv în Afganistan — a mai spus Antony Blinken. Secretarul de stat american a urat poporului român La mulţi ani, pace şi prosperitate în anul ce urmează.



  • Urmăriţi aici Concertul-eveniment de la Sala Radio!

    Urmăriţi aici Concertul-eveniment de la Sala Radio!

    Dublă sărbătoare la Radio România


    Radio România celebrează 103 ani de la Marea Unire prin programe dedicate celui mai important moment din istoria noastră recentă. La semnificaţia istorică a datei de 1 decembrie se adaugă, pentru Radio România, aniversarea a 10 ani de când emitem şi pentru românii de peste Prut, prin Radio Chişinău.



    Concert-eveniment la Sala Radio


    Sala Radio găzduieşte de la ora 19.00 un concert-eveniment susţinut de Orchestra de Cameră Radio şi de Orchestra Naţională de Cameră a Republicii Moldova, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeşelea, cu participarea violoncelistului Andrei Ioniţă.



    Mesaj al Consiliului de Administraţie


    Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune a reamintit, printr-un comunciat, că pentru Radio România, ziua de 1 decembrie are o dublă semnificaţie: Ziua Naţională a României şi Aniversarea a 10 ani de emisie a postului Radio Chişinău.



    Lansarea Radio Chişinău, la 1 decembrie 2011, a reprezentat mai mult decât un simplu proiect editorial al Societăţii Române de Radiodifuziune. Privit retrospectiv, aceasta s-a impus ca un moment simbolic, de fuziune culturală, un semnal radiofonic al aspirațiilor pentru reunirea naţională.



    Vocea profesioniştilor de la Chişinău promovează nu doar un conţinut editorial de calitate, ea aduce în centrul atenţiei cheia de boltă a misiunii noastre publice: interesul naţional comun.



    În această perioadă dificilă, în care întreaga lume este pusă la încercare de pandemia de COVID-19, este nevoie tot mai mult de coeziune, implicare şi coerenţă. Este ceea ce fac, zi de zi, cu onestitate şi profesionalism jurnaliștii de la Radio Chişinău. Iar acest lucru se vede în numărul tot mai mare de ascultători care aleg Radio Chişinău ca principală sursă de informare, se arată în comunicatul citat.

  • Radio România celebrează 103 ani de la Marea Unire

    Radio România celebrează 103 ani de la Marea Unire

    Radio România celebrează 103 ani de la Marea Unire prin programe dedicate celui mai important moment din istoria noastră recentă. Despre identitate, valori naţionale, memorii şi documente aflate în arhive, evocări şi analize privite din perspective diferite, realizate cu istorici, sociologi, scriitori, artişti, folclorişti, muzicologi și nu numai, despre patriotism si prezenţe românesti în arta şi business-ul internaţional, muzică şi transmisii în direct de la principalele manifestări ce vor avea loc în ţară – sunt doar câteva dintre programele difuzate de 1 decembrie la Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio 3Net Florian Pittiş, Radio România Internaţional, Radio Chişinău, Rador şi în reţeaua regională a posturilor Societăţii Române de Radiodifuziune.



    La semnificaţia istorică a datei de 1 decembrie se adaugă, pentru Radio România, aniversarea a 10 ani de când emitem şi pentru românii de peste Prut, prin Radio Chişinău. Lansarea acestuia, la 1 decembrie 2011, a reprezentat mai mult decât un simplu proiect editorial al Societăţii Române de Radiodifuziune, a fost un moment simbolic, de fuziune culturală, un semnal radiofonic al aspirațiilor pentru reunirea naţională.



    După 10 ani de la înfiinţare, la 1 decembrie ora 14:00, pe toate posturile radioului public se va auzi ora exactă de la Chişinău, urmată de un fragment din prima emisie difuzată, documentare, duplexuri, muzică, interviuri, grupaje informative.



    Seara, începând cu ora 19:00, la Sala Radio va avea loc un concert-eveniment susţinut de Orchestra de Cameră Radio şi de Orchestra Naţională de Cameră a Republicii Moldova, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeşelea, cu participarea violoncelistului Andrei Ioniţă.



    Concertul va fi transmis în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical, pe TVR 1 și TVR 3. De asemenea, evenimentul va fi difuzat live în video streaming pe site-urile posturilor Radio România și pe platforma vstage.ro



    Programul serii cuprinde Pastorale – Fantaisie de George Enescu, Dansurile populare româneşti de B. Bartók, Uvertura în Re major de C. Filtsch, Sinfonia Applausus în Sol major, de M. Haydn şi Concertul nr. 2 în re major pentru violoncel şi orchestră de J. Haydn.



    Vă aşteptăm să sărbătorim împreună Ziua României, on air şi on line pe frecvenţele şi site-urile Radio România, pe platforma vstage.ro dar şi la Sala Radio, din strada General Berthelot 60-64.



    În contextul măsurilor impuse de autorităţi pentru prevenirea răspândirii COVID-19, accesul în Sala Radio se va realiza prin prezentarea certificatului verde.


  • Ziua Națională a României și 10 ani de emisie Radio România Chișinău

    Ziua Națională a României și 10 ani de emisie Radio România Chișinău






    Miercuri, 1 decembrie (ora 19.00), Sala Radio va fi scena unui eveniment extraordinar, ce marchează o dublă aniversare: Ziua Națională a României, dar și 10 ani de emisie a postului Radio Chișinău, parte a portofoliului Radio România. Cu acest prilej deosebit, muzicieni din cele două țări se vor reuni pentru a dărui publicului un concert simfonic de înalt nivel artistic: pe scena Sălii Radio va cânta Orchestra de Cameră Radio, alături de membri ai Orchestrei Naţionale de Cameră a Republicii Moldova.



    Evenimentul se va desfășura sub bagheta lui Gabriel Bebeșelea, unul dintre cei mai bine cotați dirijori români peste hotare, aplaudat în cele mai prestigioase săli de concert ale lumii, ca Auditorium-ul din Barcelona, Musikverein — Viena sau Sala Ceaikovski — Moscova. Un alt element special al serii este și prezența violoncelistului Andrei Ioniță, descris de publicaţia The Times ca unul dintre cei mai captivanţi violoncelişti care s-au afirmat în ultimul deceniu” și desemnat în 2016 BBC New Generation Artist”.



    Programul serii de la Sala Radio va cuprinde: G. Enescu: Pastorale-Fantaisie, B. Bartók: Dansurile populare românești, C. Filtsch: Uvertura în Re major, M. Haydn: Sinfonia Applausus și J. Haydn: Concertul nr. 2 pentru violoncel şi orchestră.



    Concertul va fi transmis în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical, parţial pe TVR 1 și integral pe TVR 3. De asemenea, evenimentul va fi difuzat în live video streaming pe site-urile Radio România și pe platforma vstage.ro



    Începând din stagiunea 2020/21, Gabriel Bebeșelea este dirijor principal al Filarmonicii George Enescu”, precum și director muzical și dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii Macedoniei de Nord. În afară de acestea, își continuă activitatea ca dirijor principal al Filarmonicii de Stat Transilvania” Cluj-Napoca, titlu pe care il deține din anul 2016.



    Pe lângă aceste poziții, Gabriel Bebeșelea este invitat al unor orchestre precum Royal Philharmonic Orchestra, Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Konzerthausorchester Berlin, Barcelona Symphony Orchestra, Orchestre National du Capitole de Toulouse, Orchestre Philharmonique de Marseille, Orchestre National de Lille, Singapore Symphony Orchestra etc. În 2011, Gabriel Bebeșelea a obţinut o bursă la renumita Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, unde a avut posibilitatea să participe la repetiţii şi concerte şi să înveţe de la câţiva din cei mai importanţi dirijori ai zilelor noastre.



    Andrei Ioniţă s-a lansat pe scena internațională o dată cu momentul câștigării premiului I la Concursul Internaţional Ceaikovski – Moscova – în 2015, una dintre cele mai importante competiții muzicale din lume. La doar 27 de ani, a interpretat alături de mari orchestre, ca Filarmonica din München, Orchestra Teatrului Mariinski și Orchestra Filarmonicii din Sankt Petersburg, Orchestra Simfonică Radio din Viena şi Orchestra Filarmonicii din Tokyo.



    Se bucură de privilegiul de a interpreta pe un instrument de colecţie: violoncelul Giovanni Battista Rogeri (Brescia, 1671), oferit prin generozitatea fundaţiei Deutsche Stiftung Musikleben. În ultimele stagiuni, agenda sa a cuprins un concert la Carnegie Hall — New York, debutul la Wigmore Hall – Londra, precum şi apariţii la Festivalul de la Verbier – Elveția sau Konzerthaus Berlin.

  • Ziua Naţională, marcată în Parlament

    Ziua Naţională, marcată în Parlament

    Românii sărbătoresc Ziua Națională pe 1 decembrie, dată
    care semnifică unitatea în spirit, limbă și valori. În 1918, în această zi, Adunarea Națională de la Alba Iulia
    (centru) adopta rezoluția unirii provinciilor istorice locuite de români -
    Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș – cu România, formată, până atunci,
    doar din Ţara Românească și Moldova. Este, prin urmare, o zi în care
    românii rememorează eforturile înaintașilor pentru realizarea unității
    naționale.


    Anul acesta, Parlamentul de la București a
    sărbătorit în avans cu o săptămână Ziua Națională, senatorii și deputații reunindu-se,
    miercuri, într-o şedinţă solemnă. Au vorbit despre nevoia de unitate, despre
    prezentul dezbinat, despre patriotism și despre lecţiile trecutului. Marele
    absent a fost șeful statului, Klaus Iohannis, care fusese invitat, potrivit
    unui memorandum semnat de conducerea Parlamentului. În lipsa acestuia, o
    premieră în istoria recentă, şedința solemnă condusă de vicepreședintele
    Senatului, liberala Alina Gorghiu, a început cu intonarea imnului național. Aceasta
    a făcut apel la unitate şi responsabilitate într-o perioadă marcată de criza
    economică şi sanitară Marea Unire a fost a oamenilor, a
    început ca o aspiraţie, apoi au fost necesare sacrificiile de neimaginat, însă
    lucrurile nu ar fi ajuns în acel punct dacă, în Parlament, partidele şi
    oamenii politici ar fi fugit de responsabilitateˮ.


    La rândul său, preşedintele
    Camerei Deputaţilor, liderul social-democrat Marcel Ciolacu, consideră că politicienii
    actuali trebuie să renunțe la orgolii și să conlucreze pentru binele țării. Întreaga clasă politică are datoria să stabilizeze România în perioada care
    vine. Indiferent de mizele politice sau electorale, această zi de sărbătoare ne
    aminteşte că avem datoria de a colabora între noiˮ.


    Beniamin Teodosiu,
    deputat USR, este de părere că această sărbătoare găseşte țara mai dezbinată ca
    oricând. Avem o Românie a politicienilor, diferită de România oamenilor
    simpli. Avem obligaţia de a apăra democraţia, drepturile şi libertăţile
    fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi
    integritatea teritorială a Românieiˮ,     a spus Beniamin Teodosiu.


    Reprezentantul
    AUR (ultranaţionalist), Daniel Rusu, care a făcut apel la unitate, consideră că
    devotamentul pentru ţară trebuie demonstrat prin fapte, nu prin discursuri demagogice
    despre patriotism.


    La rândul său, deputatul UDMR, Szabó Ödön, a spus că trebuie
    respectate principiile din Declaraţia de la Alba Iulia privind asigurarea
    identităţii etnice a minorităţilor naţionale.


    La ședința solemnă a
    Parlamentului de la București dedicată Zilei Naționale au mai fost prezenți patriarhul
    Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, alţi lideri religioşi, actuali şi foşti
    reprezentanţi de rang înalt ai statului, reprezentanţi ai misiunilor
    diplomatice acreditate la Bucureşti.



  • Ceremonii restrânse de Ziua Națională a României

    Ceremonii restrânse de Ziua Națională a României

    La 1 Decembrie 1918,
    delegaţii românilor din Transilvania se reuneau la Alba Iulia şi, într-o
    atmosferă de entuziasm general, votau în unanimitate unirea pământurilor pe
    care trăiau din vechime cu România. Anterior, românii din Basarabia şi Bucovina
    luaseră decizia de a se uni cu patria-mamă. Ulterior, tratatele semnate în
    cadrul Conferinţei de pace de la Paris au consfiinţit lupta şi sacrificiile
    poporului român, pentru realizarea idealului de a trăi în aceleaşi graniţe.
    După Revoluţia anticomunistă din 1989, ziua de 1 Decembrie a fost proclamată Zi
    Naţională a României şi este sărbătorită în ţară şi în întreaga lume.


    În acest
    an, pandemia de COVID 19 şi măsurile necesare pentru restrângerea ei au impus
    restricţii foarte mari pentru manifestările dedicate acestui eveniment, Ziua
    Naţională a României. Tehnicile moderne au permis românilor din întreaga lume să
    sărbătorească ziua unităţii naţionale, să-şi omagineze înaintaşii.


    La Alba
    Iulia, străzile oraşului Marii Uniri,în alți ani luate cu asalt, au fost pustii, din
    cauza carantinei impuse de numărul mare de cazuri de îmbolnăvire. Şi la București,
    tradiţionala defilare a militarilor şi a tehnicii de luptă nu a mai avut loc,
    şi nici avioanele nu au mai survolat zona Arcului de Triumf. În mod
    tradiţional, manifestările oficiale dedicate Zilei Naţionale a României, cu
    participarea oficialilor, diplomaţilor şi a politicienilor aveau loc pe axa
    rutieră dominată de impunătorul Arc de Triumf, ridicat după Primul Război
    Mondial, tocmai pentru a omagia făurirea României Mari.


    În acest an, a avut loc
    doar o ceremonie oficială foarte restrânsă, la care a fost prezent şi şeful
    statului. De la pupitrul instalat în fața monumentului închinat soldaților care
    și-au dat viața în prima conflagrație mondială, preşedintele Klaus Iohannis a
    spus:

    Gândurile noastre se îndreaptă către eroii acestui an, personalul
    medical şi toţi cei care se sacrifică pentru a opri răspândirea virusului, dar
    şi către victimele acestui virus ucigaş şi familiile lor. Cunoaştem şi simţim
    efortul colosal făcut din martie încoace de personalul medical şi ne vom aminti
    întotdeauna de tributul greu plătit de medici, de asistente şi de infirmiere,
    de asistenţi medicali şi de ambulanţieri.


    De altfel, printre cei ridicaţi
    în grad sau decoraţi de șeful statului cu prilejul Zilei Naționale s-au numărat
    și medici, precum și universităţi de medicină şi farmacie din România.


    Un strop
    de lumină și culoare, cu ocazia Zilei Naționale, a venit de peste hotare!
    Cascada Niagara a fost iluminată în roşu, galben şi albastru – potrivit
    ambasadei României în Canada. Și în Dubai, pe celebrul turn Burj al-Arab au
    fost proiectate culorile drapelului României, într-un demers iniţiat de
    Ambasada română în Emiratele Arabe Unite. La Petra, în Iordania, pentru prima
    oară un steag străin – cel al României – a fost arborat, oficial, în fața
    celebrului vestigiu al Trezoreriei. Clădirea Guvernului din Madrid a fost
    luminată în culorile României, iar Orchestra Poliţiei Naţionale a Spaniei a
    intonat imnul – Deșteaptă-te, române!.

  • Jurnal românesc – 02.12.2020

    Jurnal românesc – 02.12.2020

    ***Românii din afara ţării care deţin un document ce atestă reşedinţa în străinătate şi al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie pot vota la alegerile parlamentare din weekend, a transmis Autoritatea Electorală Permanentă. Instituţia arată că documentul care atestă reşedinţa în străinătate poate fi prezentat biroului electoral al secţiei de votare în original, în copie sau în format electronic.

    Până cel mai târziu cu 48 de ore înaintea primei zile a votării, Ministerul Afacerilor Externe întocmeşte şi aduce la cunoştinţă publică lista documentelor ce atestă reşedinţa în străinătate ale căror termene de valabilitate au expirat anterior datei de 1 martie 2020 şi care sunt considerate valabile de statul emitent, a precizat AEP.

    Totodată, românii pot vota în străinătate şi în baza unui act de identitate expirat, dacă valabilitatea acestuia a încetat în perioada 1 martie – 6 decembrie. AEP le reaminteşte celor care votează prin corespondenţă că plicul cu voturile lor trebuie să ajungă la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă până pe 3 decembrie. În cazul în care alegătorul apreciază că acesta nu va ajunge la timp îl poate transmite la orice operator de curierat sau îl poate depune personal la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular. Alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor vor avea loc în străinătate pe durata a două zile, pe 5 şi 6 decembrie, în intervalul orar 7.00 – 21.00, cu posibilitate de prelungire.

    ***Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a dat startul primei sesiuni de finanțare nerambursabilă pentru anul 2021. Instituţia transmite că cererea de finanțare și documentaţia necesară pot fi trimise doar în format electronic, la adresa de e-mail proiecte@dprp.gov.ro. Lista actelor necesare, precum şi Ghidul de finanțare nerambursabilă 2021, se găsesc pe site-ul Departamentului. După transmiterea actelor, solicitantul primeşte un număr de înregistrare. Ulterior, responsabilul de proiect îi va solicita, prin e-mail, documente suplimentare sau clarificări, în funcție de specificul proiectului. DRP atrage atenţia că solicitantul are obligația de a răspunde acestor interpelări în cel mult 3 zile lucrătoare.

    Finanţările nerambursabile se acordă în urma evaluării programelor, proiectelor sau acţiunilor de către o comisie şi se realizează efectiv prin contracte încheiate cu solicitanţii care au întrunit cumulativ condiţiile prevăzute în Ghid, precum şi în Legile 321/2006 și 299/2007, ambele cu modificările și completările ulterioare. DRP precizează că plafonul maxim acordat este de 100.000 lei pentru fiecare proiect aprobat şi că, în 2021, vor fi organizate mai multe sesiuni de depunere a cererilor de finanțare.

    ***România a fost şi va fi în continuare un susţinător consecvent şi fără rezerve al aspiraţiilor legitime ale cetăţenilor şi al parcursului european ireversibil al Republicii Moldova, a transmis ambasadorul ţării noastre la Chişinău, Daniel Ioniţă, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

    Diplomatul a spus că Bucureştiul este pregătit să reia cât mai repede posibil dialogul la nivel politic şi tehnic cu Chişinăul pentru continuarea multiplelor proiecte comune. Totodată, ambasadorul a evocat înfăptuirea Marii Uniri acum 102 ani, despre care spune că a fost un moment de referinţă în istoria noastră modernă, o dovadă incontestabilă a ataşamentului poporului român faţă de valorile libertăţii, echităţii sociale, democraţiei, ale respectului reciproc şi toleranţei, valorile pe care România le promovează cu consecvenţă în plan intern, precum şi în politica sa externă.

    Daniel Ioniţă a anunţat că preşedintele Klaus Iohannis va efectua o vizită în stânga Prutului imediat după preluarea mandatului de către preşedintele-ales al Republicii Moldova, Maia Sandu.

    ***Expoziția Tente de culoare a artistului israelian de origine română Eduard Almashe este deschisă la sediul ICR Tel Aviv până pe 8 decembrie. Sunt prezentate lucrări abstracte inspirate din rădăcinile românești ale autorului și din diferite episoade de viață cotidiană israeliană, care și-au lăsat amprenta asupra universului său de creație. Eduard Almashe s-a născut la Alba Iulia în 1946. A imigrat în Israel în 1982, unde a realizat, la solicitarea autorităților locale, sculpturi metalice exterioare care pot fi văzute în parcuri și piețe publice din orașe precum Raanana sau Hod HaSharon. A participat, de-a lungul timpului, la importante expoziții solo și colective în Israel și România. În creațiile sale, utilizează tehnici de fusion art, mixed media și colaj, foloseşte atât materiale clasice, precum culori în ulei pe suport de lemn și hârtie, ca și instrumente tehnice, precum centrifuge, componente de calculator sau de ceas. Expoziția poate fi vizitată doar cu programare telefonică.

  • Jurnal românesc – 30.11.2020

    Jurnal românesc – 30.11.2020

    În Italia vor fi organizate 137 de secții de votare pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care vor să își exercite dreptul la vot la Alegerile Parlamentare din România în zilele de 5 și 6 decembrie 2020. Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în regiunile în care sunt în vigoare măsuri restrictive adoptate de autoritățile italiene în contextul pandemiei de Covid19 se pot deplasa către cea mai apropiată secție de votare în baza declarației pe propria răspundere emise de Ministerul de Interne italian. Cei în cauză vor bifa în declarație secțiunea Alte motive permise” și vor preciza motivul deplasării: Situație de necesitate — vot pentru Alegerile Parlamentare din România — 5-6 decembrie 2020”. Mai multe informații despre desfășurarea alegerilor parlamentare în străinătate, inclusiv lista secțiilor de votare din Italia și măsurile sanitare în baza cărora se va desfășura procesul de vot pot fi consultate pe site-urile: Ministerului Afacerilor Externe — http://www.mae.ro/node/52162, Ambasadei României în Italia – http://roma.mae.ro/local-news/2978 și Autorității Electorale Permanente — https://www.roaep.ro/.



    100 de elevi români din diaspora au participat sâmbătă, 28 noiembrie, la o lecţie deschisă cu tema Istoria României de la daci şi romani, la Marea Unire dedicată Zilei Naţionale. Evenimentul organizat de Asociaţia Interculturală Româno Elenă Dacia a fost transmis în direct în mediul online, prin platforma Zoom, de la Muzeul Naţional de Istorie a României. Gazde au fost Sorin Mărgărit, profesor la Colegiul Național Gheorghe Lazăr” din București, și muzeografii, Andrei Grumeza şi Flavius Roaită. La lecţie au participat elevi cu vârste de peste 8 ani din Grecia, Turcia, Marea Britanie sau Qatar, care activează în cadrul Şcolii de Limba Română Dacia din Atena. Membri ai asociaţiilor de reconstituire istorico-militară “Asociaţia Tradiţia Militară” şi “Deutsches Freikorps” le-au prezentat copiilor uniforme specifice armatei romane şi portul dacilor. Elevii au avut parte și de o prezentare a Tezaurului României.



    Ministerul Afacerilor Externe anunță sărbătorirea anul acesta, în context pandemic, a Zilei Naționale a României printr-un proiect de diplomaţie digitală realizat cu sprijinul unor operatori culturali consacraţi, precum Festivalul şi Concursul Internaţional George Enescu, Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, sau Institutul Cultural Român. Astfel, în perioada 28 noiembrie – 1 Decembrie 2020, printr-o secţiune special creată pe site-ul propriu la adresa www.mae.ro/node/54346, Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv cele peste 150 de misiuni diplomatice şi oficii consulare ale României în străinătate, promovează talentul creator românesc şi istoria ţării noastre, cu accent pe muzica clasică şi contemporană, teatrul şi artele scenei, artele vizuale, precum şi prin prezentarea unor documente inedite din fondul Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe. De asemenea, secţiunea amintită include un spaţiu destinat acţiunilor derulate online de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare româneşti.




    Marți, 1 decembrie, Ambasada României în Regatul Spaniei a pregătit un program special în mediul online dedicat Zilei Naţionale a României. Acesta include difuzarea unui mesaj video al ambasadorului României în Regatul Spaniei, Gabriela Dancău, precum și a unor mesaje video de felicitare adresate de reprezentanţi ai mediului instituţional spaniol cum ar fi: preşedintele Senatului spaniol, Pilar Llop, ministrul culturii spaniol, Jose Manuel Rodriguez Uribes, sau primarii a trei oraşe din regiunea Madrid cu importante comunităţi de români, Alcala de Henares, Torrejon de Ardoz şi Arganda del Rey. Imnul Naţional al României va fi interpretat de către orchestrele Gărzii Civile şi Poliţiei Naţionale spaniole. De asemenea, Cvartetul Arte Clasico la Academia Regală din Madrid va susține concertul special România în muzică: tradiţie şi confluenţe. În contextul împlinirii, în 2021, a 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Spania, ambasada va face public logo-ul câştigător, un simbol pozitiv şi inovativ al relaţiilor bilaterale. Evenimentele de 1 Decembrie se încheie printr-o transmisiune live a momentului iluminării sediului guvernului regional de la Madrid, din inima capitalei spaniole, Puerta del Sol, în culorile drapelului României. Întregul program poate fi urmărit pe pagina Facebook şi pe contul YouTube al Ambasadei României în Regatul Spaniei.



  • MAE sărbătorește Ziua Națională a României printr-un proiect de diplomație digitală

    MAE sărbătorește Ziua Națională a României printr-un proiect de diplomație digitală

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE), inclusiv prin misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, sărbătorește anul acesta Ziua Națională a României printr-un proiect de diplomație digitală, constituit într-un spațiu de întâlnire și dialog virtual dedicat prietenilor și partenerilor României, comunităților și cetățenilor români din străinătate, într-un format inedit, adaptat la provocările situației sanitare la nivel global.

    Proiectul oferă o imagine sintetică și o fereastră de acces spre multiple zone de creație, de patrimoniu cultural și de expresie artistică contemporană. Prin acestă fereastră virtuală, MAE readuce creația și valorile culturale românești în atenția unui public global.

    Între 28 noiembrie – 1 Decembrie 2020, printr-o secțiune special creată pe www.mae.ro, MAE promovează talentul creator românesc și istoria țării noastre, punând accent pe muzica clasică și contemporană, teatrul și artele scenei, artele vizuale, precum și prin prezentarea unor documente inedite din fondul Arhivelor Diplomatice ale Ministerului de Externe. Această secțiunea include un spațiu destinat acțiunilor derulate online de către misiunile diplomatice și oficiile consulare românești.

  • Sărbătorirea Zilei Naționale a României la Tunis

    Sărbătorirea Zilei Naționale a României la Tunis

    Ambasada României la Tunis împreună cu Centrul de Cultură și Știință al României la Tunis, Lectoratul de limba română și Asociația culturală tunisiano-română vor sărbători Ziua Națională a României, la 1 Decembrie 2020, în mediul virtual, printr-o serie de evenimente în premieră.



    Ambasada, cu sprijinul Arhivelor diplomatice ale Ministerului român al Afacerilor Externe, va vernisa pe website-ul Ambasadei și pe pagina sa de Facebook expoziția «Relațiile româno-tunisiene în arhivele diplomatice» – ce conține fotografii și documente unicat (corespondență diplomatică, discursuri, rapoarte, comunicate comune) datând din prima decadă de după stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări, la 16 decembrie 1963. Expoziția poate fi accesată AICI.



    De Ziua Națională va avea loc și lansarea Asociației culturale tunisiano-române, prima organizație a românilor din zona metropolitană Grand Tunis. Sub conducerea Nataliei Dolganiuc, Asociația are printre priorități organizarea de evenimente culturale pentru comunitatea româneasc și pentru publicul tunisian, cooperarea cu asociații din România, încurajarea schimburilor culturale, participarea la programe educative, organizarea de seminarii și de proiecte care să promoveze relațiile bilaterale.



    Cu aceeași ocazie, va fi lansat canalul de YouTube al Ambasadei României la Tunis, care cuprinde materiale video referitoare la activitățile misiunii diplomatice, reportaje și interviuri acordate televiziunilor din Tunisia și România, precum și imagini de la vizitele oficiale și de la activitățile comunității românești. Studenții Lectoratului de limba română din Tunis, sub coordonarea conf. univ. dr. Florica Lia Faur, vor fi prezenți pentru prima dată la un astfel de eveniment.



    Tot în premieră, câțiva dintre miile de medici și farmaciști tunisieni, care au studiat în universitățile românești, vor transmite un gând bun pentru a doua lor patrie, România. Evenimentul are o semnificaţie aparte în contextul epidemiologic actual, având în vedere rolul de excepție al cadrelor medicale care tratează și oferă îngrijire de specialitate în fața pandemiei Covid-19. Medicii tunisieni care au studiat în țara noastră reprezintă adevărații ambasadori ai școlii românești de medicină și farmacie, iar situațiile deosebite, precum pandemia COVID-19, evidențiază importanța cooperării internaționale în ceea ce privește studiile universitare și investiția umană pe termen lung, oferite de România tinerilor din diferite state ale lumii.



    Ambasada României la Tunis a identificat, de altfel, farmacii și cabinete medicale din Tunisia și a creat o listă de contacte cu cadrele medicale disponibile pentru acordarea asistenței de specialitate în limba română, membrilor comunității românești și cetățenilor români care se află pe teritoriul tunisian.

  • Klaus Iohannis: “Se observă o tendinţă de scădere a evoluţiei infecţiilor cu noul coronavirus”

    Klaus Iohannis: “Se observă o tendinţă de scădere a evoluţiei infecţiilor cu noul coronavirus”

    Preşedintele
    Klaus Iohannis i-a convocat, miercuri, pe primul ministru Ludovic Orban, pe
    ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şi pe şeful Departamentului pentru Situaţii
    de Urgenţă, Raed Arafat, pentru o prezentare şi evaluare a măsurilor cu privire la
    gestionarea epidemiei de COVID-19.

    După
    întâlnire, într-o conferinţă de presă, preşedintele Iohannis a declarat că, începând cu 20 noiembrie se observă o tendinţă de scădere a evoluţiei infecţiilor cu noul coronavirus, în contextul carantinării zonale.

    El a precizat că măsurile
    autorităţilor rămân în vigoare, carantinarea locală urmând să fie decisă, în
    continuare, acolo unde situaţia o va impune.

    Sunt date concrete care dovedesc că măsurile luate de autorităţi au fost corecte şi că populaţia a respectat aceste măsuri, ceea ce ne oferă motive de optimism. Este un început. Nu am învins virusul. Măsurile rămân în vigoare, a precizat Klaus Iohannis.

    Preşedintele a mai spus şi că nu
    intenţionează să promoveze instituirea unei carantine la nivel naţional după
    alegerile parlamentare din 6 decembrie.

    Eu nu intenţionez să promovez instituirea unei carantine la nivel naţional, un aşa numit lockdown, după alegerile parlamentare din 6 decembrie. Repet, nu există nicio intenţie de a intra în lockdown după alegeri. Repet aceste lucruri fiindcă sunt politicieni fără niciun fel de scrupule care încearcă să se profileze cu ştiri de tip senzaţional., a spus preşedintele Iohannis.

    Şeful statului a vorbit şi despre Ziua Națională, el a declarat că anul acesta nu va fi o paradă militară: În acest an vom onora curajul și sacrificiile înaintașilor făcând noi înșine sacrificiul de a renunța la participarea împreună la manifestările naționale.

    Am decis ca ceremonia care avea loc în fiecare an la Arcul de Triumf să fie una extrem de restrânsă, la care sunt invitați ambasadori străini, medici Va fi o ceremonie scurtă, fără paradă militară și fără participarea publicului larg, a spus preşedintele Iohannis, la Palatul Cotroceni.

  • Român’il’i la 1 di Andreu

    Român’il’i la 1 di Andreu

    Dzuua Națională a Român’ilor, 1 di Andreu, easte dzuua di-tru anlu 1918 cându român’il’i di Transilvania, adunaț Alba Iulia, votară unirea cu Regatlu a Româniilei. S’bitisea, aşi, un proces plebiscitar prit cari statlu român îl’i aduna român’il’i și provinciile a lor tru idyili sinuri. Tru marţu 1918, tru împlinu polimu mondial, cându situația a Româniilei eara di-a ndreptul traghică, român’il’i basarabean’i vota unirea cu țara, după ţi avea apofăsită s’iasă di-tru statlu arusescu cari îl’i avea aputrusită cu un secol ninte. Tru brumaru 1918 și român’il’i bucovinean’i, aflaț tu chirolu dit soni sum stăpuirea a muribundului imperiu austro-ungar, avea apofasită unirea cu Regatlu a Româniilei. Sigura, tuț oc’l’il’i eara şuţâţ cu mutrita cătă Transilvania iu român’il’i, asupriț și lipsiț secole arada di ndrepturi, căfta limbidu unirea cu România. Azvindzearea a Puterlor Chentrale, cari avea declanșată Primlu Polim Mondial, alăsa teren libir ti afirmari nădiili a națiun’ilor dit conglomeratlu imperial austro-ungar.


    Tu loclu a vechl’iului imperiu alănciră stati elefteri și independente. Român’il’i transilvănean’i apufusiră, atumţea, unirea cu statlu român. Nu fu ună apofase hazardată ică intempestivă. Român’il’i majoritar tru Transilvania, fură dipriună, totăna lipsiț di ndrepturi și ţânuț tru ună catastisi di inferioritate civică. Tru 1600, vuivudălu muntean Mihai Viteazul aprăftăsi s-li facă ună, tră puțân kiro, aţeale trei state medievale a român’ilor. Tru 1859, Moldova și Muntenia aprăftăsescu tra s-facu ună, şi agiungu s’hibă văsilia a român’ilor, cătă cari s’ndripta nădiili a român’ilor ţi eara anaparti di munțâ. Dispariția imperiilor, la bitisita Primului Polim Mondial, are creată momentul favorabil trâ realizarea a unei striveachl’e, vreari, unirea a român’ilor tru un singur stat. Emoționanta adunare di Alba Iulia, de la 1 di andreu 1918, fu ndreaptă cu timel’iu di legendaril’i lideri a român’ilor transilvănean’i. Participanțâl’i fură alepţă di comunitățâle locale simfun cu niscănti reguli limbidz și el’i aprucheară borgea tra să ducă votulu la adunarea di Alba Iulia. Aţel’i 1228 di deputaț cari votară, Alba Iulia, unirea cu România, fură di ma năinte alepţă pri-tru vot universal, chiro di 12 di dzăle. Circumscripțiile electorale, apufusiti simfun cu un nom ma vecl’iu, pitriţea câte ţinţe reprezentanțâ. Participa episcopil’i a român’ilor a aţilor doauă confesiuni principale, ortodoxia și greco-catolicismul, doi reprezentanță dit partea a catheunei societate culturală, câte doi dit partea a catheunei asociație a mul’erilor, câte unu de la cathiună școală medie și institut teologhic, reprezentanțăl’ii a cadrelor didactiţe, a militarlor dit Garda națională, a lucrătorlor și a masturlor di zânăţ, a studențâlor. Organizarea și dizvărtearea a Adunaril’ei Națională di Alba Iulia s-feaţi tru condiții multu ndilicate, tru ună zonă mintită di polim, cu armate în retradzire și grupuri di soldaț ascăpaț de sum control.


    Niţe administrația și niţe comunicațiile nu lucre cu hairi ama căftărli și nădiile a român’ilor nu alăsa loc tră vără aumbră ta s-hibăpi dauă. Forța a lor si veade limbid nica şi tu Proclamația a Adunaril’ei Națională di Alba Iulia, di-tru 1 di Andreu 1918, un documentu excepțional, cari ciuduseaşte și după 101 an’i prit clarviziune, anvergură și modernitate. De la primlu punctu, Rezoluția cundil’eadză: Adunarea Națională a tutulor Român’ilor dit Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunaț prin reprezentanțâl’i a lor îndreptățiț la Alba-Iulia tu dzuua di 18 di Brumar/1 di andreu 1918, apufuseaşti unirea a aţilor român’i și a tutulor teritoriilor bănati di el’i cu România. Tru aţeale noauă puncte a l’ei, Rezoluțiunea a Adunaril’ei Națională di Alba Iulia, după numa oficială, di atumţea, apufuseaşti principiile cari va s-conducă noulu stat român, ndrepturle și libertățle, inclusiv a ”popoarilor conlocuitoare”. Românlil’i adunaț Alba Iulia, aoa şi 101 di an’i, tra s-apufusească fermu și democratic yinitorulu, salută, ”cu vreare, aghape, și entuziasmu eleferisirea a națiun’ilor subjugate tru Monarhia austro-ungară”, exprima haristusiri și admirație tră alumta a Puterlor Aliate, cari agiutară omenirea di-tru ungl’ile a barbariil’ei și s’ncl’ină cu mare tin’ie tu memoria a gion’ilor român’i cari ș’virsată sândzele tră înfăptuirea a idealului tră libertatea și unitatea a națiunil’ei română.


    Autor: Marius Tiţa


    Armânipseari: Taşcu Lala




  • Românii la 1 Decembrie

    Românii la 1 Decembrie

    Ziua Națională a Românilor, 1 Decembrie, este ziua din anul 1918 când românii din Transilvania, reuniți la Alba Iulia, au votat unirea cu Regatul României. Se încheia, astfel, un proces plebiscitar prin care statul român îi aduna pe românii și provinciile lor în aceleași granițe. În martie 1918, în plin război mondial, când situația României era de-a dreptul tragică, românii basarabeni votau unirea cu țara, după ce hotărâseră să iasă din statul rus care îi ocupase cu un secol în urmă.



    În noiembrie 1918 și românii bucovineni, aflați în ultimul timp sub stăpânirea muribundului imperiu austro-ungar, hotărâseră unirea cu Regatul României. Desigur, toți ochii erau ațintiți spre Transilvania unde românii, asupriți și lipsiți de secole de drepturi, cereau clar unirea cu România. Înfrângerea Puterilor Centrale, care declanșaseră Primul Război Mondial, lăsa teren liber afirmării aspirațiilor națiunilor din conglomeratul imperial austro-ungar. În locul vechiului imperiu au apărut state libere și independente. Românii transilvăneni au decis, atunci, unirea cu statul român. Nu a fost o hotărâre hazardată sau intempestivă.



    Românii majoritari în Transilvania, au fost mereu lipsiți de drepturi și ținuți într-o stare de inferioritate civică. În 1600, voievodul muntean Mihai Viteazul a reușit să unească, pentru puțin timp, cele trei state medievale ale românilor. În 1859, Moldova și Muntenia reușesc să se unească, devenind țara românilor, spre care se îndreptau aspirațiile românilor de dincolo de munți. Dispariția imperiilor, la sfârșitul Primului Război Mondial, a creat momentul favorabil pentru realizarea unei străvechi dorințe, unirea românilor într-un singur stat.



    Emoționanta adunare de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, a fost pregătită temeinic de legendarii lideri ai românilor transilvăneni. Participanții au fost aleși de comunitățile locale conform unor reguli clare și ei au primit sarcina de a duce votul la adunarea de la Alba Iulia. Cei 1228 de deputați care au vota, la Alba Iulia, unirea cu România, fuseseră aleși prin vot universal, timp de 12 zile. Circumscripțiile electorale, stabilite conform unei legi mai vechi, trimiteau câte cinci reprezentanți. Participau episcopii români ai celor două confesiuni principale, ortodoxia și greco-catolicismul, doi reprezentanți din partea fiecărei societăți culturale, câte doi din partea fiecărei asociații a femeilor, câte unul de la fiecare școală medie și institut teologic, reprezentanții cadrelor didactice, ai militarilor din Garda națională, ai muncitorilor și meseriașilor, ai studenților.



    Organizarea și desfășurarea Adunării Naționale de la Alba Iulia au avut loc în condiții foarte complicate, într-o zonă răvășită de război, cu armate în retragere și grupuri de soldați scăpați de sub control. Nici administrația și nici comunicațiile nu funcționau eficient dar cererile și năzuințele românilor nu lăsau loc pentru vreo umbră de îndoială. Forța lor se vede clar inclusiv în Proclamația Adunării Naționale de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, un document excepțional, care uimește și după 101 ani prin clarviziune, anvergură și modernitate.



    De la primul punct, Rezoluția menționează: Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. În cele nouă puncte ale sale, Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, după numele oficial, de atunci, stabilește principiile care vor conduce noul stat român, drepturile și libertățile, inclusiv ale ”popoarelor conlocuitoare”. Românii adunați la Alba iulia, acum 101 ani, pentru a-și decide ferm și democratic viitorul, salutau, ”cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate în Monarhia austro-ungară”, exprima mulțumire și admirație pentru lupta Puterilor Aliate, care au salvat omenirea din ghearele barbariei și se închinau cu smerenie în memoria bravilor români care și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului pentru libertatea și unitatea națiunii române

  • Jurnal românesc – 03.12.2018

    Jurnal românesc – 03.12.2018

    Agenţia naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pune la dispoziţia românilor peste 30.000 de locuri de muncă la nivelul întregii ţări, cele mai multe în Bucureşti şi în judeţele Prahova, Arad şi Timiş. Oferta cea mai bogată se adresează muncitorilor necalificaţi din toate domeniile, agenţilor de securitate sau lucrătorilor comerciali. Şi angajatorii din spaţiul economic european oferă prin intermediul reţelei Eures România peste 2.200 de locuri de muncă. Muncitorii în agricultură sunt printre cei mai căutaţi. Fermele din Spania vor să angajeze 800 de persoane, iar cele din Danemarca, 200. Cei interesaţi pot accesa pagina de internet anofm.ro sau se pot prezenta la sediile Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă din zona de domiciliu, unde pot primi consiliere şi pot fi înscrişi în baza de date a instituţiei.



    Românii din comunitățile istorice și din diaspora, participanți la proiectul Descoperă și cunoaște România” și la programul Itinerar Centenar pentru jurnaliști”, au sărbătorit Ziua Națională şi Centenarul Marii Uniri, la Alba Iulia, alături de ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero. Aceştia au urmat traseul celor Trei Fortificații din Alba Iulia, care cuprinde Cetatea Medievală, Cetatea Alba Carolina și Castrul amenajat în zona Cetății Alba Carolina, și s-au prins în hora unirii în fața Sălii Unirii din Alba Iulia. La intrarea în Cetate, participanții la cele două proiecte inițiate de MRP au cântat, împreună cu ministrul, Treceți, batalioane române, Carpații!”, cântecul care i-a însuflețit pe militarii români în Primul Război Mondial. Ajuns la a II-a etapă, proiectul Itinerar Centenar pentru jurnalişti” găzduieşte 24 de reprezentanți ai presei româneşti din Belgia, Grecia, Italia, Israel, Marea Britanie, Canada, Spania, Germania, Irlanda şi Franța. Timp de patru zile, ei au avut întâlniri cu membri ai autorităților locale şi centrale, cu reprezentanți ai cultelor, ai mass media de limba română din România, şi au participat la evenimentul organizat de MRP la Ateneul Român, Gala 100 pentru Centenar.



    Vice-premierul Ana Birchall a participat, sâmbătă, 1 decembrie, la ceremonia de învestire în funcție a noului președinte al Mexicului,C, ocazie cu care a prezentat din partea României un mesaj de felicitare și urări de succes pentru mandatul încredințat de majoritatea mexicanilor. În marja evenimentului, viceprim-ministrul a avut o serie de întrevederi cu Vicepreședintele SUA Mike Pence și Ivanka Trump, cu vicepreședintele Argentinei, Gabriela Michetti, precum și cu noul ministru de externe al Statelor Unite Mexicane, Marcelo Luis Ebrard Casaubon. În discuțiile purtate cu ceilalți demnitari latino-americani, viceprim-ministrul român a promovat candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. La finalul zilei, Ana Birchall a marcat Ziua Națională alături echipa Ambasadei României în Mexic.



    România este principalul partener al Republicii Moldova, a declarat pentru Radio Chişinău Ambasadorul României, Daniel Ioniță. Relația dintre România și Republica Moldova este una consolidată, într-o constantă ascensiune, care se bazează pe elementele importante date de comunitatea de limbă, de istorie, de tradiții, pe dorința noastră de a susține parcursul european al Republicii Moldova și totodată pe necesitatea de a susține proiecte pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului” a afirmat Daniel Ioniță. Diplomatul român a spus totodată că îşi doreşte ca România și Republica Moldova să fie împreună în UE şi respectate de comunitatea europeană.