Radio România Internațional

Tag: zona euro

  • Eurobarometru: Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din ultimii 17 ani

    Eurobarometru: Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din ultimii 17 ani

    Peste jumătate dintre cetățenii Uniunii Europene tind să aibă încredere în Uniune – cel mai mare procent înregistrat din anul 2007, adică de acum 17 ani ! Încrederea în UE este cea mai mare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani.

    Aproape trei sferturi dintre respondenți spun că se simt cu adevărat cetățeni ai Uniunii Europene – cel mai mare procent înregistrat în decurs de peste 20 de ani. Peste 60% sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii.

    44% dintre cetățenii europeni au o imagine pozitivă asupra Uniunii, în timp ce 38% au o imagine neutră și 17% – una negativă.

    Tendințe pozitive s-au înregistrat și în majoritatea țărilor vizate de extindere.

    Potrivit sondajului, aproape 70% dintre europeni sunt de acord că Uniunea are suficientă putere și instrumente pentru a-şi apăra interesele economice. Aceeaşi proporţie apreciază că forul comunitar este un loc de stabilitate într-o lume tulbure.

    Securitatea și apărarea ar trebui să fie principala prioritate a Uniunii pe termen mediu; urmează migrația, economia, clima și mediul şi apoi sănătatea. De asemenea, Uniunea ar trebui să acorde prioritate energiei regenerabile, agriculturii durabile, infrastructurii energetice şi tehnologiilor curate.

    Sondajul Eurobarometru a înregistrat cel mai mare sprijin de până acum pentru moneda unică europeană – 74% la nivelul general al Uniunii şi 81% la nivelul Zonei Euro.
    Aproape jumătate dintre europeni consideră că starea economiei Uniunii este una bună, în timp ce 43% spun că este proastă.

    În fața agresiunii ruse în Ucraina, aproape 90% dintre europeni sunt de acord cu sprijinirea umanitară a celor afectaţi, peste 70% susțin sancțiunile economice la adresa Rusiei și 58% sunt de acord cu finanțarea europeană pentru furnizarea de echipamente militare Kievului.

    De altfel, războiul din Ucraina, migraţia şi situaţia internaţională continuă să fie considerate cele mai importante probleme la nivelul Uniunii Europene.

  • Raportul de convergență zona euro

    Raportul de convergență zona euro

    Comisia Europeană a publicat raportul de convergență, care cuprinde evaluarea sa cu privire la progresele făcute de statele membre din afara zonei euro în direcția adoptării monedei unice.

     

    Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Documentul  se bazează pe criteriile de convergență, denumite uneori și „criteriile de la Maastricht”. Printre ele se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.

    Purtătorul de cuvânt principal al CE, francezul Eric Mamer a oferit mai multe amănunte:

    “Colegiul comisarilor a adoptat Raportul de convergență pentru anul 2024, în care Comisia Europeană evaluează progresele înregistrate de statele membre din afara zonei euro în ceea ce privește adoptarea monedei euro. Raportul acoperă cele șase state membre din afara zonei euro care s-au angajat în mod legal să îl adopte. Este vorba de Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Suedia și Cehia.”

    Concluzia raportului este că aceste state prezintă rezultate eterogene în ceea ce privește convergența nominală. În prezent, niciunul dintre ele nu îndeplinește toate criteriile de aderare la zona euro. Bulgaria este singura țară care îndeplinește toate criteriile cu excepția unuia și a cărei legislație națională poate fi considerată compatibilă cu normele uniunii economice și monetare.

    Evaluarea convergenței prezentată în raportul în discuție a fost influențată de mai multe șocuri economice și evoluții de politică majore din ultimii doi ani.

    Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a perturbat piața energiei și lanțurile de aprovizionare de la nivel mondial, prețurile energiei crescând până la niveluri record în 2022. Economia UE a dat dovadă de o reziliență remarcabilă, reducându-și cu succes dependența de combustibilii fosili din Rusia și limitând impactul negativ asupra activității economice.

    Inflația totală a atins nivelul maxim în UE în 2022, sub presiunea prețurilor energiei, ale alimentelor și ale altor produse de bază. Creșterea vertiginoasă a prețurilor energiei în 2022 a determinat, totodată, multe state membre să ia măsuri de urgență de sprijin în domeniul energiei, pentru a atenua efectele economice și sociale ale acestei creșteri.

    În 2023, economia UE și-a pierdut dinamica, slăbită de erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor, de un mediu extern inert și de condițiile de finanțare mai stricte. Pe măsură ce prețurile energiei s-au redresat după atingerea nivelurilor maxime și înăsprirea politicii monetare și-a făcut simțite efectele asupra economiei, inflația anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a scăzut drastic în UE.

    Potrivit unui sondaj recent Eurobarometru privind percepția monedei euro, majoritatea cetățenilor (59 %) din statele membre din afara zonei euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra statelor care au adoptat-o. Majoritatea (53 %) consideră, de asemenea, că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor și pentru ei înșiși (56 %). Totodată, 57 % dintre respondenți sprijină introducerea monedei euro în țara lor.

     

     

  • Încrederea investitorilor în zona euro, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani

    Încrederea investitorilor în zona euro, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani

    Indicele Sentix pentru zona euro a urcat la minus 5,9 puncte în aprilie, de la minus 10,5 puncte luna precedentă, cel mai ridicat nivel din februarie 2022, în condiţiile în care analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau la minus 8,5 puncte. Datele Sentix includ răspunsurile a 1.201 investitori. Studiul a fost realizat în perioada 4-6 aprilie.
    “Va fi în cele din urmă o redresare economică susţinută? Cel puţin revenirea economiei în zona euro şi pe plan global continuă. Indicatorii economici semnalează o stabilizare şi la nivel international” – se arată într-un comunicat al Sentix. Conform organizaţiei financiare, în Germania aşteptările s-au îmbunătăţit, ajungând la cel mai ridicat nivel din februarie 2022, dar cea mai mare economie europeană rămâne “copilul problemă” din rândurile marilor state industrializate. Subindicele privind viitoarele aşteptări în zona euro a urcat la cinci puncte în aprilie, de la minus 2,3 puncte luna precedentă, a şaptea lună de creştere consecutivă şi cel mai ridicat nivel începând din februarie 2022.
    Deocamdată, subindicele privind actuala situaţie în zona euro a urcat la minus 16,3 puncte în aprilie, de la minus 18,5 puncte luna precedentă, a şasea lună de creştere consecutivă.
    Investitorii cred că Banca Centrală Europeană acţionează acum mult prea restrictiv şi se aşteaptă la o relaxare a politicii monetare, chiar dacă redresarea economiei este moderată. Zona euro a evitat recesiunea la finalul anului trecut, iar economiştii se aşteaptă la un avans de doar 0,1% în primul trimestru, iar pe ansamblul anului la o creştere de 0,5%.

  • Prognoza economică de iarna 2024

    Prognoza economică de iarna 2024

    Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni economice detaliate, primăvara și toamna, și două seturi de previziuni intermediare, iarna și vara. Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

    Recent, Comisia a publicat previziunile economice de iarnă, previziuni care se bazează pe o serie de ipoteze tehnice, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 29 ianuarie 2024, referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare datele disponibile până la 1 februarie, inclusiv.

    Paolo Gentiloni, comisarul pentru Economie, cu o sinteză a prognozei economice:

    “Avem 4 mesaje-cheie. Primul: economia noastră a intrat în noul an cu un nivel mai redus decât se preconiza. După revenirea puternică de după pandemie în 2021 și o mare din parte din 2022, cele mai recente date confirmă că economia UE a fost încetinită pe parcursul lui 2023. Și perspectivele pentru primul trimestru al anului 2024 rămân slabe. 

    Al doilea: condițiile pentru o revenire sunt încă în vigoare. Presiunile asupra prețurilor s-au moderat mai repede decât se anticipa, iar prețurile la energie sunt acum substanțial mai mici. Drept urmare, deși condițiile de creditare sunt încă strânse, piețele se așteaptă acum ca ciclul de relaxare să înceapă mai devreme. Și, în mod remarcabil, piața muncii continuă să fie puternică. Creșterea în UE și în zona euro este acum estimată la 0,5% în 2023, marginal sub previziunile noastre din toamnă. Pentru 2024, creșterea PIB-ului este estimată la 0,9%, cu 0,4% mai mică decât cea estimată în toamnă. În 2025, se estimează că economia UE va crește cu 1,7%, neschimbată față de prognoza anterioară. Pentru zona euro, proiectăm o creștere de 0,8% în acest an și de 1,5% în 2025. 

    Al treilea mesaj-cheie: se așteaptă ca inflația să continue să scadă. Prognoza de astăzi scade proiecția inflației pe care UE a făcut-o anul acesta la o medie de 3% de la 3,5% în prognoza anterioară. Pentru 2025, proiecția este la 2,2%, neschimbată față de toamnă. Și pentru zona euro vedem o inflație în medie de 2,7% în acest an și de 2,2% în 2025. 

    Al patrulea și ultimul mesaj-cheie: balanța riscurilor pe care le descriem întotdeauna este înclinată către rezultate mai adverse, ceea ce înseamnă că nu este bine. Incertitudinea rămâne excepțional de mare pe fondul tensiunilor geopolitice prelungite și al riscului unei extinderi suplimentare a crizei din Orientul Mijlociu.” 

    Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din primăvară, programate pentru publicare în luna mai.

  • Zona euro evită la limită recesiunea

    Zona euro evită la limită recesiunea

    Rezultatele anunțate de Eurostat, deşi nu sunt finale, depășesc așteptările analiștilor, care anticipau o scădere de 0,1 la sută a Produsului Intern Brut din zona euro în ultimele trei luni din 2023 și intrarea într-o recesiune tehnică, definită prin două trimestre consecutive de declin.

    Pe parcursul întregului an trecut, cele 20 de țări ale zonei euro au avut o creștere economică de 0,5 la sută comparativ cu 2022, conform datelor biroului european de statistică. Această creștere este ușor sub estimarea de 0,6 la sută, făcută în noiembrie de Comisia Europeană.

    Unele state au avut performanțe mai bune. De exemplu, Spania a beneficiat de un impuls din turism și a înregistrat o creștere de 2,5 la sută anul trecut, în timp ce Franța a avut o creștere de 0,9 procente, depășind media zonei euro.

    Pe de altă parte, Germania, cea mai mare economie din zona euro, dar şi din întreaga Uniune, a consemnat o scădere de 0,3 la sută, afectată de criza din sectorul industrial, agravată de costurile ridicate ale energiei.

    Peste două săptămâni, Comisia Europeană va publica noile sale previziuni legate de creșterea economică pentru acest an. Estimările de până acum indică un avans de 1,2 procente pentru zona euro, dar comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, a avertizat că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu sporesc riscul unei revizuiri în scădere a acestei perspective.

    De altfel, Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca în acest an creşterea economică în zona euro să nu depăşească un procent, iar unul din motive ar fi Germania, în cazul căreia progresul ar urma să fie de doar 0,5 la sută.

    În faţa acestor provocări şi din dorinţa ca Uniunea Europeană să rămână una dintre cele mai deschise și mai atractive destinații pentru afaceri și investiții, Comisia Europeană a prezentat recent mai multe propuneri de consolidare a securității economice.

    Executivul comunitar vrea o îmbunătățire a examinării investițiilor străine în Uniune pentru a preveni orice risc.

    Comisia vrea totodată o abordare mai coordonată a exporturilor de produse cu dublă utilizare – adică bunuri care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare (cum ar fi produsele electronice avansate) – pentru a garanta că nu ajung în mâinile cui nu trebuie.


  • UE a aprobat definitiv aderarea Croaţiei la zona euro începând cu 1 ianuarie 2023

    UE a aprobat definitiv aderarea Croaţiei la zona euro începând cu 1 ianuarie 2023

    Evenimentul a fost marcat de o ceremonie de semnare la Bruxelles, în prezenţa preşedintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi a comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni. Scurta ceremonie de la Bruxelles vine după ce Comisia Europeană a recomandat ca ţării Adriatice cu 3,9 milioane de locuitori să i se permită adoptarea monedei unice. Anterior, Executivul comunitar, a hotărât că această ţară îndeplineşte criteriile necesare pentru aderare inclusiv cele referitoare la inflaţie şi datorie publică.

    Ministrul ceh de Finanţe, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a felicitat autorităţile de la Zagreb şi întreaga Croaţie pentru că a devenit cea de-a 20-a ţară care aderă la zona euro. Adoptarea monedei euro nu este o cursă, ci o decizie politică responsabilă. Croaţia a îndeplinit cu succes toate criteriile economice necesare şi va plăti în euro începând cu 1 ianuarie 2023 – a mai spus oficialul ceh.

    Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru aderarea Croaţiei la zona euro la data de 1 iunie, iar finalizarea procedurii intervine într-un moment în care moneda europeană a ajuns la paritate cu dolarul american – un nivel fără precedent după decembrie 2002. Un curs de schimb mai mic al monedei euro face ca bunurile importate să devină mai scumpe, adică, să alimenteze şi mai mult inflaţia. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 8,6% în luna iunie.

    Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat lirele, francii, mărcile şi drahmele pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări: Slovenia în 2007, Cipru şi Malta în 2008, Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014) şi, în sfârşit, Lituania în 2015. Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate statele membre ale Uniunii, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.


  • Raport de convergență privind pregătirea statelor membre pentru aderare la zona euro

    Raport de convergență privind pregătirea statelor membre pentru aderare la zona euro

    Comisia Europeană a concluzionat că Croația este pregătită
    să adopte moneda euro la începutul anului următor, ceea ce va aduce numărul
    statelor membre din zona euro la douăzeci. Concluzia este prezentată în
    Raportul de convergență din 2022, care evaluează progresele realizate de
    Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia în direcția
    aderării la zona euro. Acestea sunt cele șapte state membre din afara zonei
    euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.
    Potrivit documentului, doar Croația și Suedia îndeplinesc criteriul referitor
    la stabilitatea prețurilor.

    Totodată, toate țările membre îndeplinesc criteriul privind
    finanțele publice, cu excepția României, care este singurul stat membru care
    face obiectul unei proceduri de deficit excesiv. Raportul mai constată că
    Croația îndeplinește cele patru criterii nominale de convergență și că legislația
    sa este pe deplin compatibilă cu cerințele tratatului și cu Statutul Sistemului
    European al Băncilor Centrale. Evaluarea Comisiei este completată de Raportul
    de convergență al Băncii Centrale Europene (BCE).

    Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie
    în serviciul cetățenilor, a declarat:

    Croația îndeplinește
    toate criteriile de aderare pentru a intra in zona euro. Așa că aș dori să
    felicit Croația, să-i felicit pe liderii și pe oamenii ei pentru această
    realizare impresionantă. Raportul de convergență al Comisiei Europene și al
    Băncii Centrale Europene marchează un moment istoric pentru Croația și, de
    asemenea, pentru Zona euro, la opt ani de la cea mai mare extindere a sa prin
    aderarea Lituaniei în 2015. Raportul pozitiv de convergență, care urmează
    să fie acceptat de statele membre, deschide calea pentru adoptarea monedei euro
    de către Croația începând de la 1 ianuarie 2023. Totodată, acesta încununează
    un proces armonios de integrare în Uniunea Europeană, la mai puțin de un
    deceniu după accesul Croaţiei în Uniune.

    El a mai spus că este vorba de o realizare importantă, care va aduce beneficii reale cetățenilor și întreprinderilor croate și va spori reziliența economiei Croației. Aceasta arată, de asemenea, că euro rămâne o monedă atractivă și de succes la nivel mondial.

    Raportul de convergență al Comisiei Europene stă la baza deciziei Consiliului UE referitoare la îndeplinirea de către un stat membru a condițiilor necesare pentru aderarea la zona euro. Deciziile finale privind adoptarea monedei euro de către Croația vor fi luate în luna iulie, după discuții în cadrul Eurogrupului și al Consiliului European și după ce Parlamentul European și BCE și-au dat avizul. Prin urmare, raportul marchează un pas crucial și istoric în drumul Croației către adoptarea monedei euro.


  • România şi criteriile di aderare la euro

    România şi criteriile di aderare la euro

    Euro easti, di facto, monedă naţională tru România, ama easti alargu tra s’agiungă dipu ayoñea şi monedă di jure. Banca Centrală di la Bucureşti ţăni, di ndoi añi, un cursu di alăxeari di aproapea 5 lei tră un euro, aţea ţi licşureadză isăkili pi cari ş’li fac cetăţenii şi decidinţăllii politiţ. Mărli proiecte di infrastructură prezentate di autorităţi au custuseri estimate tru euro. Pe case şi terenuri s’caftă păhadz cu isapea tru euro, acă, la notar, tranzacţiile imobiliare s’perfecteadză tru moneda naţională românească, leulu. Cându scrie ti sinecurile pi cari guvernaţii di len turlii di hromi li durisescu a muştiradloru ditu partie, presa llia ca etalon moneda unică europeană. Uidisitu cu rechizitoriili fapti di procurorlli anticorupţie, nai ma mulţă dimnitari corupţă llia aruşfetea tut tru euro. Babageana diasporă românească, di ordinul a milioanelor di suflete, din ascăpitata a continentului pitreaţi la soea ditu văsilie euro. Şi, cu tute aestea, România nu tiñiseasti, tru momentul di tora, niţiunu ditu ateali patru criterii anănghisiti ta s’poată s’treacă la moneda unică europeană.


    Tru simfunie cu anămusitlu tratat comunitar di la Maastrict, simnatu tru 1992, aeste criterii sunt stabilitatea păhadzlor, finanţe publice vărtoasi şi sustenabile, stabilitatea cursului di alăxeari şi convergenţa ratelor la tocurili pi lungu kiro. Ma multu, uidisitu cu aşi-număsitului raport di convergenţă, dat publicitatillei, ñiercuri, di Comisia Europeană, dintru tute aţeali 27 di state membre ale Uniuni, România easti singurul cari faţi obiectul a unei proceduri di dificit excesiv. Niţi eale membre a zonăllei euro, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia sunt, tuti, ma ghini notate di Executivul comunitar di la Bruxelles. Admisă tru Uniune tăş tru 2013, la şase ani după România, Croaţia ari căbilea s’intră tru zona euro nica di la 1 yinatu 2023, cara Eurogrupul şi Consiliul European va s’ndrupască apofasea tu aestă noimă a Comisiei Europene. Ciudusearea vidzută di analişti easti că tru 2016 România tiñisea trei ditu aţeali patru criterii. Avea maş ti tiñiseari criteriul a cursului di alăxeari, şi ca ună condiţie suplimentară băgată di Comisia Europeană, compatibilitatea legislativă. Altă turlie spus, politiţli economice ale guvernelor cari vinira cama diapoa, s’hibă di stânga ică di dreapta, monocolore ică di coaliţie, asparsiră compatibilitatea României cu exigenţele a zonăllei euro.


    Ndreptu easti că tru economie şi societate fură doi ani di completă mintătură, di itia a retricţiilor băgati cu epidimia di COVID-19, iar aincertitudinile nica suntu dupu ţi askerea arusă aputrusi Ucraina viţină a Româniillei. Tru meşlli ditu soni, păhadzlli plăscăniră, ratele a dobândzălor crescu niacumtinatu, finanţili publiţi sunt alargu ta s’hibă vărtoasi şi sustenabile, iara văsilia s’mpărmută tru un ritmo pi cari presa lu număseaşti cabaia di ţă llia minţăli.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • România şi criteriile de aderare la euro

    România şi criteriile de aderare la euro

    Euro e, de facto, monedă naţională în România, dar e improbabil să
    devină prea curând şi monedă de jure. Banca Centrală de la Bucureşti menţine,
    de câţiva ani, un curs de schimb de circa 5 lei pentru un euro, ceea ce
    facilitează calculele pe care şi le fac cetăţenii şi decidenţii politici. Marile
    proiecte de infrastructură prezentate de autorităţi au costuri estimate în
    euro. Pe case şi terenuri se cer preţuri calculate în euro, chiar dacă, la
    notar, tranzacţiile imobiliare se perfectează în moneda naţională românească,
    leul. Când scrie despre sinecurile pe care guvernaţii de diferite culori le
    oferă clientelei de partid, presa ia ca etalon moneda unică europeană. Potrivit
    rechizitoriilor întocmite de procurorii anticorupţie, cei mai mulţi demnitari
    corupţi primesc mita tot în euro. Numeroasa diasporă românească, de ordinul
    milioanelor de suflete, din vestul continentului trimite rudelor din ţară euro.
    Şi, cu toate acestea, România nu îndeplineşte, în momentul de faţă, niciunul
    dintre cele patru criterii necesare pentru a putea trece la moneda unică
    europeană.

    În conformitate cu celebrul tratat comunitar de la Maastrict,
    încheiat în 1992, aceste criterii sunt stabilitatea preţurilor, finanţe publice
    solide şi sustenabile, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor
    dobânzii pe termen lung. Mai mult, potrivit aşa-numitului raport de convergenţă,
    dat publicităţii, miercuri, de Comisia Europeană, dintre toate cele 27 de state
    membre ale Uniunii, România e singurul care face obiectul unei proceduri de
    deficit excesiv. Nici ele membre ale zonei euro, Bulgaria, Cehia, Croaţia,
    Ungaria, Polonia şi Suedia sunt, toate, mai bine notate de Executivul comunitar
    de la Bruxelles. Admisă în Uniune abia în 2013, la şase ani după România,
    Croaţia s-ar putea alătura zonei euro încă de la 1 ianuarie 2023, dacă Eurogrupul
    şi Consiliul European vor sprijini decizia în acest sens a Comisiei Europene. Paradoxul
    remarcat de analişti e că în 2016 România respecta trei din cele patru criterii.
    Mai avea de îndeplinit doar criteriul cursului de schimb, şi ca o condiţie suplimentară
    pusă de Comisia Europeană, compatibilitatea legislativă. Altfel spus,
    politicile economice ale guvernelor care au urmat, fie acestea de stânga sau de
    dreapta, monocolore sau de coaliţie, n-au făcut decât să degradeze
    compatibilitatea României cu exigenţele zonei euro.

    E drept că în economie şi
    societate au fost doi ani de completă derută, din cauza retricţiilor impuse de
    epidemia de COVID-19, iar incertitudinile persistă după ce armata rusă a
    invadat Ucraina vecină României. În ultimele luni, preţurile au explodat,
    ratele dobânzilor cresc continuu, finanţele publice sunt departe de a fi solide
    şi sustenabile, iar ţara se împrumută într-un ritm pe care presa îl numeşte
    ameţitor.


  • Românii doresc trecerea la moneda euro

    Românii doresc trecerea la moneda euro


    Majoritatea românilor își doresc trecerea la moneda euro. Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru Flash, România are cel mai mare procentaj de respondenţi (75%) cu o opinie pozitivă faţă de introducerea monedei unice europene. De altfel, trecerea la euro se bucură de un sprijin larg în statele membre care nu au adoptat încă moneda unică.



    Crește susținerea pentru moneda euro



    La nivelul celor şapte țări UE care nu au aderat încă la zona euro (Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia), marea majoritate a cetăţenilor (60%) consideră că trecerea la moneda euro a avut consecinţe pozitive pentru ţările care o utilizează deja.



    De asemenea, mai bine de jumătate dintre respondenţi (52%) consideră că, în general, vor fi consecinţe pozitive ale introducerii monedei euro pentru ţara lor şi, chiar mai mult, 55% dintre aceștia consideră că introducerea monedei euro ar avea consecinţe pozitive inclusiv pentru ei înşişi. În ansamblu, 57% dintre respondenţi sunt în favoarea introducerii monedei euro în ţara lor. Cele mai ridicate procente de respondenţi pro-zona euro s-au înregistrat în România (75%) şi Ungaria (69%).



    Totodată, țara noastră are și cea mai mare creștere a populației care susține adoptarea monedei unice (de la 63% la 75%), urmată de Suedia cu o creștere de opt puncte procentuale (43%). În toate statele membre care au participat la sondaj, cu excepţia Cehiei, s-a înregistrat o creştere a proporţiei celor care sunt în favoarea introducerii monedei euro, comparativ cu anul trecut.



    Bulgaria adoptă moneda unică în 2024



    Deşi toate statele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. În cazul României, raportul de convergenţă pe 2020 arată că ţara nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Guvernul actual nu are stabilit un calendar pentru aderarea la zona euro, iar premierul Florin Cîțu crede că România ar putea renunța la leu abia în 2027-2028.



    În schimb, Bulgaria vrea să adopte moneda unică europeană la 1 ianuarie 2024. Potrivit autorităților de la Sofia, bulgarii vor putea schimba moneda națională la un curs fix de 1,95 leva. Timp de o lună de la adoptarea euro, cele două monede euro vor circula concomitent.


    Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar.


  • Creştere mai accelerată a economiei UE

    Creştere mai accelerată a economiei UE

    Comisia Europeană a revizuit previziunile economice pentru anul în curs și pentru 2022. Astfel, economia Uniunii Europene va creşte cu 4,8% în 2021 şi cu 4,5% în anul următor, în creștere față estimările din luna mai de 4,2% pentru anul în curs, respectiv 4,4% în 2022.



    Redresare economică rapidă pentru statele UE



    Conform aceleiași surse, zona euro va înregistra o creștere identică de 4,8% în 2021 şi de 4,5% în 2022, aceste estimări fiind, de asemenea, în creștere. Economia celor 27 de state membre ar urma să revină la nivelul de dinaintea crizei sanitare în ultimul trimestru din acest an.



    PIB-ul Uniunii va fi mai puternic, în principal, datorită activității economice peste așteptări din primul trimestru al anului. Măsurile pentru controlarea răspândirii coronavirusului şi progresele campaniei de vaccinare au permis statelor membre să-şi redeschidă economiile în trimestrul doi, spre beneficiul mai multor sectoare, în special cel al serviciilor. Un alt factor esențial este redeschiderea turismului în interiorul UE, iar a cărui situație se va îmbunătăţi în urma introducerii de la 1 iulie a certificatelor digitale, mai menționează Comisia.



    Consumul și investițiile, motoare ale creșterii economice



    De asemenea, consumul privat şi investiţiile ar urma să fie principalele motoare ale creşterii, sprijinite de nivelul angajărilor. Creşterea solidă a principalilor parteneri comerciali ai UE va îmbunătăţi exporturile blocului comunitar, în timp ce sectorul serviciilor ar putea fi afectat de menţinerea restricţiilor în turismul internaţional.



    Executivul european mai estimează că Facilitatea de redresare şi rezilienţă (RRF) va avea o contribuţie semnificativă la creştere. Valoarea totală generată de RRF în perioada 2021-2022 ar urma să fie de aproximativ 1,2% din PIB-ul UE în 2019.



    Creșterea economică este confirmată și de datele publicate de compania de analize financiare Markit care arată că activitatea economică în zona euro a înregistrat luna trecută cel mai rapid ritm de creştere din ultimii 15 ani.



    Inflație mai mare, și anul viitor



    Estimările Comisiei arată, însă și o creștere a inflației în 2021 şi în 2022. Astfel, la nivelul Uniunii, rata inflaţiei va ajunge la 2,2% în 2021 şi la 1,6% în 2022, în timp ce în zona euro rata inflaţiei se va situa la 1,9% anul acesta şi la 1,4% anul viitor.



    Prețurile vor crește și mai mult din cauza energiei şi materiilor prime mai scumpe, dar și din cauza unui deficit de aprovizionare şi a lipsei unor componente şi materii prime, la care se adaugă cererea mare atât pe piața internă, cât și pe cea externă. În 2022, aceste presiuni ar trebui să se modereze gradual, prin rezolvarea problemelor de producţie şi celor din lanţul de aprovizionare.

  • Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene

    Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene

    Pandemia de coronavirus a reprezentat un şoc istoric pentru economia Uniunii Europene, care s-a contractat în 2020 cu 6,1%. Zona Euro a avut o scădere de 6,6%. Deşi multe sectoare s-au adaptat restricţiilor, sunt şi domenii care continuă să sufere, precum turismul.

    După ce au cunoscut o oarecare revenire în vara lui 2020, economiile europene au fost blocate din nou în trimestrul 4 2020 şi trimestrul 1 2021, odată cu reintensificarea restricţiilor.

    Iată principalele previziuni economice de primăvară 2021 publicate de Comisie:

    – Piaţa Muncii îşi revine; schemele de sprijin public au împiedicat creșteri masive ale şomajului. La nivelul Uniunii, rata şomajului este prognozată la 7,6% în 2021 şi la 7% în 2022. Pentru Zona Euro, cifrele sunt 8,4%, respectiv 7,8%. Şomajul rămâne peste nivelul pre-pandemic;

    – Inflaţia a crescut puternic în 2021, din cauza creşterii preţurilor la energie şi a ajustărilor anuale pentru ponderea bunurilor şi serviciilor în coşul minim de consum al populaţiei. Şi creşterile de taxe din Germania au influenţat inflaţia. Acest indicator va varia puternic însă de la ţară la ţară. La nivelul Uniunii, prognozele Comisiei sunt 1,9% pentru 2021 şi 1,5% pentru 2022. Pentru Zona Euro, ne aşteptăm anul acesta la o inflaţie de 1,7%, iar anul viitor de 1,3 procente;

    – Deficitul guvernamental agregat al Uniunii – care însumează deficitul public plus alte cheltuieli şi arierate – va creşte anul acesta cu jumătate de punct procentual, ajungând la 7,5% din PIB, iar pentru Zona Euro este prognozat la 8%. Se aşteaptă ca toate statele membre, cu excepţia Danemarcei şi Luxemburgului, să aibă un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în acest an. Până în anul 2022 însă, ne aşteptăm ca deficitul bugetar agregat să se înjumătăţească şi să ajungă la 4% din PIB, atât la nivelul Uniunii cât şi în Zona Euro.

    – Datoria publică medie a statelor Uniunii este prognozată să atingă anul acesta maximul de 94% din PIB, iar la anul – 93%. Pentru Zona Euro, maximul va fi de 102% din PIB în 2021 şi de 101% în 2022.


  • Scade încrederea în economia zonei euro

    Scade încrederea în economia zonei euro

    Încrederea în economia zonei euro a scăzut în noiembrie pentru prima dată din luna februarie, după ce al doilea val al pandemiei de coronavirus a lovit întreg continentul european și a afectat sectoarele economice, mai ales pe cele de servicii şi retail, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.



    Datele publicate vineri de Comisia Europeană arată că indicele sentimentului economic (ESI) a scăzut în noiembrie la 87,6 puncte, de la 91,1 puncte luna precedentă.



    “După o redresare parţială a încrederii în perioada mai – septembrie şi a expansiunii din octombrie, luna aceasta s-a înregistrat primul declin de când încrederea a scăzut semnificativ la primul val al pandemiei”, se arată în raportul publicat de Executivul comunitar.



    Încrederea în servicii și retail, cea mai mare scădere



    Reuters mai precizează că studiul este realizat în primele două-trei săptămâni ale lunii, ceea ce înseamnă că are legătură cu noile restricţii severe anunţate în statele UE, inclusiv în cele mai mari economii ale zonei euro, Germania şi Franţa.



    Evoluţiile au fost determinate de scăderea semnificativă a încrederii în retail, servicii şi în rândul consumatorilor. Scăderi mai reduse s-au înregistrat în industrie şi construcţii, două sectoare care nu sunt extrem de afectate de noile restricţii.



    Încrederea în sectorul serviciilor, responsabil pentru două treimi din PIB-ul zonei euro, a scăzut cu peste cinci puncte procentuale la minus 17,3% în noiembrie, de la minus 12,1% luna precedentă.



    În industrie, optimismul a scăzut la minus 10,1 puncte de la minus 9,2 puncte, în timp ce încrederea consumatorilor a fost în linie cu estimările, scăzând la minus 17,6 puncte în noiembrie, de la minus 15,5 puncte luna precedentă.



    Declin major al PIB-ului în statele UE



    De altfel, și datele Eurostat confirmă impasul prin care trece economia Uniunii Europene. Astfel, Produsul Intern Brut a înregistrat un declin de 4,4% în zona euro şi de 4,3% în Uniunea Europeană, în trimestrul trei din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019. Aceste cifre reprezintă o ușoară redresare după ce PIB-ul a înregistrat un declin anual de 14,8% în zona euro şi de 13,9% în trimestrul doi din 2020, cea mai puternică scădere din 1995, primul an când au fost publicat astfel de date despre economiile Uniunii. În trimestrul trei, cea mai mare scădere anuală s-a înregistrat în Spania (minus 8,7%), urmată de România (minus 6%) şi Cehia (minus 5,8%).



    Totuși, toate statele din blocul comunitar eu înregistrat o creștere semnificativă în perioada iulie-septembrie, față de semestrul anterior. Cel mai mare avans au înregistrat Franţa (18,2%), Spania (16,7%) şi Italia (16,1%), în timp ce economia României a urcat cu 5,6%.


  • Care mai sunt perspectivele aderării României la zona euro?

    Care mai sunt perspectivele aderării României la zona euro?

    Există viață și
    după noul coronavirus. La nivel politico-econmic, România are, în continuare,
    obiective majore legate de integrarea europeană. Cum însă pandemia și măsurile
    de combatere a acesteia au ocupat cam toată zona publică, am vrut să vă
    readucem în atenție unul dintre aceste obiective, și anume aderarea țării
    noastre la zona euro.

    Ca să aflăm pe unde se mai află România în drumul său
    spre adoptarea monedei unice, ne-am adresat eurodeputatului Iuliu Winkler, membru
    al grupului Partidului Popular European, vicepreşedinte al Comisiei pentru
    Comerţ Internaţional a Parlamentului European:

    Acum,
    eu nu mai sunt sigur că există o perspectivă de aderare, publică, asumată la
    nivelul României, pentru zona euro. Actualul guvern nu a făcut niciun fel de
    afirmații în acest sens. Eu cred că ar fi foarte nerecomandat în acest moment,
    în această perioadă, să avansăm anumite date sau perspective pentru zona euro.
    Cu siguranță, trebuie să defalcăm problema în două. În primul rând, dorința sau
    obiectivul de a adera la zona euro, și eu cred că este important să reafirmăm
    în permanență donrința de a adera la zona euro. Integrarea europeană devine
    completă doar în momentul în care și România va deveni membră a acestei zone,
    vom renunța la valuta națională și vom adopta valuta comună. Cealaltă parte a
    deciziei, în afara dorinței de a ajunge acolo, ține de condiții și de momentul
    de timp.


    Care ar fi însă
    principalele condiții care ar mai trebui îndeplinite? Eurodeputatul Iuliu
    Winkler: Condițiile economice, condițiile
    legate în primul rând de competitivitatea economică, de productivitatea
    economică în România și de cele trei criterii formale de a intra în mecanismul
    ratei de schimb, și anume criteriul privind dobânzile, cel de inflație și cel
    privind deficitul bugetar. În acest moment, România nu satisface niciunul
    dintre aceste trei criterii. Satisface un criteriu, și anume al patrulea,
    singurul, și anume acela al ponderii datoriei publice în Produsul Intern Brut,
    care este o pondere scăzută. Dar chiar satisfăcând condițiile mecanismului
    ratei de schimb, momentul în care începem acest exercițiu trebuie să fie ales
    în așa fel încât populația și economia să nu piardă prin aderarea la zona euro.
    Deci e nevoie de aderarea la zona euro, dar momentul trebuie să fie foarte bine
    ales, în funcție de performanța economică a țării.


  • Previziuni economice de iarnă

    Previziuni economice de iarnă

    România a consemnat o creştere economică de 3,9% în 2019, faţă de 4,4% în 2018, arată previziunile economice de iarnă, publicate joi de Comisia Europeană. Cifrele prezentate de executivul comunitar arată că tendinţa de încetinire a economiei va continua atât în acest an cât şi anul viitor. Aceasta, deşi estimările sunt mai optimiste decât prognozele anterioare. Comparativ cu previziunile publicate în noiembrie, Comisia Europeană şi-a revizuit uşor în urcare estimările privind economia României, în condiţiile în care în toamnă miza pe o creştere de 3,6% în 2020 şi un avans de 3,3% în 2021, iar în prezent prognozează un avans de 3,8% pentru acest an respectiv 3,5% pentru anul viitor.



    În rândul celor 27 de state membre UE, doar Malta va înregistra o creştere economică mai mare decât România. Executivul comunitar aminteşte că România a atins un vârf de creştere de 7,1% în anul 2017, urmat de o încetinire constantă, la 4,4% în 2018 şi 3,9% în 2019.



    Creşterea reală a PIB-ului este preconizată să rămână robustă anul acesta şi anul viitor, iar stimulentele fiscale semnificative planificate pentru acest interval sunt aşteptate să dea un nou impuls consumului privat şi de asemenea să stimuleze importurile, consideră Comisia. Potrivit acesteia, investiţiile sunt aşteptate să rămână la un nivel solid în 2020, sprijinite de construcţii şi de o mai bună utilizare a fondurilor europene. Inversarea, la începutul anului, a măsurilor introduse în luna decembrie 2018 cu privire la suprataxarea băncilor şi a firmelor din sectorul energiei este aşteptată să favorizeze investiţiile private, subliniază Comisia Europeană.



    În paralel, Executivul comunitar prognozează că inflaţia va continua să se reducă în România, de la o medie de 3,9% în 2019 urmând să scadă la 3,4% în 2020 şi la 3,3% în 2021. Comisia Europeană avertizează că politica fiscală va fi factorul crucial care va influenţa evoluţia creşterii economice în 2020 şi 2021. Astfel, o continuare a politicilor fiscale expansioniste care să agraveze dezechilibrele macroeconomice existente ar putea afecta încrederea investitorilor şi ar duce la costuri mai mari de finanţare.



    În sens invers, debutul unei consolidări fiscale, de care este atât de mare nevoie, ar contribui la reducerea dezechilibrelor acumulate dar ar duce şi la o creştere economică oarecum mai mică de-a lungul intervalului de prognoză, este de părere executivul UE. Potrivit acestuia, imprevizibilitatea legislativă sau deteriorarea deficitului fiscal ar putea afecta, de asemenea, mediul de afaceri din România şi ar avea un efect negativ asupra deciziilor de investiţii.



    În ceea ce priveşte zona euro şi Uniunea Europeană, Comisia a anunţat că ritmul de creştere al Produsului Intern Brut în zona euro ar urma să rămână stabil, la 1,2%, în 2020 şi 2021. Pentru acelaşi interval, la nivelul UE, ritmul de creştere este preconizat să se reducă uşor la 1,4%.