Radio România Internațional

Tag: zona euro

  • Bulgaria, mai aproape de zona euro, România bate pasul pe loc

    Bulgaria, mai aproape de zona euro, România bate pasul pe loc


    Bulgaria are drept obiectiv aderarea la zona euro până în 2023. Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat că termenul stabilit de guvernul din țara sa este unul plauzibil. Mă aștept ca planurile de intrare a Bulgariei în zona euro să se realizeze exact așa cum s-a preconizat”, a spus șefa FMI a adăugat într-un interviu pentru postul bulgar de radio BNR.



    Susținere din parte Băncii Centrale Europene



    Georgieva a mai adăugat că a discutat despre termenul de aderare al Bulgariei și cu preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, în marja forumului economic de la Davos.


    “Christine Lagarde consideră că există o evoluţie pozitivă în ce priveşte Bulgaria şi se aşteaptă ca proiectele privind aderarea la zona euro să se realizeze aşa cum este prevăzut”, a spus Georgieva în cadrul interviului, citat de Agerpres. Directoarea FMI a mai precizat că Lagarde i-a transmis în cadrul discuției că se pare că în curând bulgara se va vorbi în sălile de ședință unde au loc întâlnirile oficialilor din zona euro”.



    Peste 20 de ani de austeritate bugetară pentru Bulgaria



    Țara vecină ar urma să adere în aprilie la mecanismul ratei de schimb ERM II, conform unui anunț al ministrul bulgar de finanțe Vladislav Goranov. Considerat “anticamera euro”, ERM II este cadrul de reglementare bancară în care un stat trebuie să petreacă minim doi ani înainte de a putea intra în zona euro.



    Bulgaria, aplică de peste 20 de ani un regim de austeritate bugetară pentru menţinerea unor indicatori macroeconomici stabili, dar și pentru un unui nivel redus al datoriei publice.



    România nu poate stabili un termen clar pentru aderarea la euro



    Șapte state europene, printre care și România, au ca obiectiv trecerea la moneda unică europeană. Țara noastră se află la coada plutonului deoarece îndeplinește cele mai puține criterii pentru aderarea la zona euro.



    Discuțiile prind anul în care România va adopta moneda euro par înghețate de aproximativ un an, deși Bucureștiul și-ar fi dorit ca termenul să fie anul 2024. Președintele Klaus Iohannis declara în luna decembrie a anului 2018: 2024 veste suficient de departe ca să putem fi pregătiți până atunci, dar, dacă ne uităm la situația de acum, cu lipsa de reforme structurale de acasă, ar fi hazardat să spun acuma că suntem pregătiți.”


  • Coordonatele politicii externe a României

    Coordonatele politicii externe a României

    Politica
    externă a României se va situa, ca şi până acum, sub semnul continuităţii şi al
    predictibilităţii. Se vor schimba însă unele nuanţe, pentru mai multă coerenţă
    şi consistenţă    , a declarat preşedintele Klaus Iohannis în faţa
    ambasadorilor străini acreditaţi la Bucureşti. Potrivit şefului statului,
    apartenenţa României la Uniunea Europeană şi NATO, împreună cu parteneriatul
    strategic cu SUA, rămân şi în 2020 pilonii de bază ai politicii externe. În
    actualul context internaţional confruntat cu riscuri, provocări şi ameninţări, nevoia
    unei Alianţe Nord-Atlantice puternice, unite şi eficiente este mai mare decât
    oricând, a precizat Klaus Iohannis. Totodată, aderarea la Spaţiul Schengen şi
    la zona euro vor fi în continuare prioritare, a mai spus preşedintele României,
    amintind şi de retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

    Klaus Iohannis: ‘Vom continua să acţionăm pentru
    aderarea la Spaţiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea
    securităţii pentru întregul spaţiu de liberă circulaţie din Uniune şi, de
    asemenea, pentru aderarea la zona euro, atunci când toate condiţiile vor fi
    îndeplinite. Peste puţin timp, va avea loc retragerea Regatului Unit din
    Uniunea Europeană. Este un moment pe care noi nu l-am dorit, dar vom acţiona
    pentru ca prietenia şi alianţa care ne-au legat până acum să rămână puternice.
    În egală măsură, urmărim modernizarea parteneriatului nostru strategic dintre
    România şi Regatul Unit, la care lucrăm în prezent’.

    Pe de altă parte,
    preşedintele a făcut referire la recenta situaţie din Orientul Mijlociu şi a
    subliniat că efectele negative ale acestei crize au impact asupra securităţii
    europene şi globale. Klaus Iohannis: ‘România
    susţine demersurile UE, care trebuie să se implice mai mult, ale partenerilor
    săi strategici şi ale comunităţii internaţionale de detensionare a situaţiei,
    de dialog şi căutare a unor soluţii durabile. Este nevoie de soluţii capabile
    să aducă pacea în zonă şi siguranţă pentru cetăţeni, fie ei din Orientul
    Mijlociu, din Europa, din SUA sau din alte spaţii, atât pentru situaţia din
    Irak, respectiv în dosarul iranian, cât şi din Libia. Sunt necesare progrese în
    dosarul sirian, în Yemen, dar şi în procesul de pace în Orientul Mijlociu, cu
    privire la care poziţia României rămâne neschimbată’    . În ceea ce priveşte
    relaţia cu Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), şeful
    statului a precizat că Bucureştiul va relua cooperarea deplină cu Chişinăul,
    când va constata că la nivel guvernamental se va acţiona pentru continuarea
    parcursului european şi a reformelor în justiţie, administraţie şi în
    combaterea corupţiei.

  • Priorităţile preşedinţiei croate la Consiliul UE

    Priorităţile preşedinţiei croate la Consiliul UE

    Cel mai tânăr stat membru al Uniunii Europene, Croaţia, deţine, pentru şase luni, preşedinţia rotativă a blocului comunitar. Guvernul de la Zagreb speră să integreze ţara cât mai repede în spaţiul Schengen – un obiectiv crucial pentru industria sa turistică -, dar şi în zona euro.

    Obiectivele declarate ale Croaţiei la preşedinţia Uniunii sunt creşterea şi dezvoltarea economiei europene, întărirea unităţii şi coeziunii între statele membre, mărirea gradului de conectivitate economică, energetică şi a infrastructurii, creşterea nivelului securităţii interne, protejarea drepturilor cetăţenilor prin întărirea statului de drept şi apărarea intereselor externe ale blocului comunitar. Primul test va fi gestionarea Brexitului, programat să aibă loc la 31 ianuarie. O altă problemă sensibilă este extinderea Uniunii Europene spre est, în contextul în care Franţa s-a opus deschiderii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania. Un Summit special al Uniunii cu cele şase ţări candidate din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia – ar urma să aibă loc la Zagreb, în 6-7 mai 2020.

    Pe plan intern, în cinci ani de la aderare, Croaţia a beneficiat de miliarde de euro din fondurile europene de solidaritate pentru reţeaua sa de drumuri. De doi ani, a început creşterea economică, s-au intensificat exporturile şi a scăzut şomajul, însă mai ales pe fondul plecărilor masive în străinătate. Totuşi, intrarea în Uniunea Europeană a avut şi consecinţe dramatice pentru sectoare întregi de economie, precum construcţia navală – marea specialitate industrială a litoralului.

    Vara trecută, guvernul eurofilului premier Andrej Plenkovic a cerut aderarea la Mecanismul de schimb european – primul pas în procesul de intrare în zona euro. Mulţi economişti se tem însă că adoptarea monedei comune ar putea avea efecte grave pentru populaţie. Într-o ţară în care preţurile sunt foarte ridicate, unde salariul mediu (aproximativ 700 de euro) rămâne net inferior mediei europene, mii de croaţi aleg în fiecare an să se expatrieze.


  • Prognoza economică de toamnă – economia UE, în creștere

    Prognoza economică de toamnă – economia UE, în creștere

    Economia europeană se află în cel de-al șaptelea an consecutiv de creștere, iar această tendință se va menține și în anii următori, potrivit prognozei economice de toamnă pe care a publicat-o, de curând, Comisia Europeană.

    Produsul Intern Brut al zonei euro va crește cu 1,1% anul acesta și cu câte 1,2% în 2020 și 2021, potrivit prognozei economice de toamnă, în care creșterea este un ușor mai mică decât cea estimată anterior. În ceea ce privește Uniunea Europeană ca întreg, cu tot cu statele care nu au adoptat încă moneda unică, se estimează că se va înregistra o creștere de câte 1,4% în fiecare dintre cei trei ani luați în calcul. Economia europeană își menține trendul ascendent în ciuda problemelor generate de războiul comercial dintre Statele Unite și China și de incertitudinile politice privitoare la comerțul global, care au afectat și investițiile și producția. În acest context, creșterea economică în UE este legată de creșterea salariilor pe piața muncii, condiții de finanțare favorabile și, în unele țări, măsuri fiscale.

    Comisarul european pentru comerț, afaceri economice și financiare, Pierre Moscovici: Bazele economiei europene rămân robuste în 2019, 2020 și 2021: încă urmează ani de creștere pentru toate, precum și creștere în toate țările zonei Euro. Piața muncii a continuat să se îmbunătățească și ar trebui să rămână relativ favorabilă în această perioadă. În mod similar, deficitul public în zona euro va fi ținut în continuare sub control și nu va depăși 1% din PIB. Totuși, creșterea economică este afectată de tensiuni și incertitudini legate de comerț, care se adaugă la cererea globală slabă și afectează în special industria prelucătoare. În al treilea rând, inflația a înregistrat o tendință descrescătoare în 2019, care reflectă în special scăderea prețului energiei. Încetinirea activităților economice și relaxarea presiunii prețurilor externe ar trebui să mențină inflația în zona euro la 1,2% anul acesta și anul viitor și la 1,3% în 2021.

    Creșterea economică va fi dublată, atât la nivelul zonei EURO cât și al Uniunii în general, de scăderi ale datoriei publice. Astfel, în zona euro aceasta va ajunge la 86,4% din PIB anul aceasta și 84,1% în 2021, în timp ce în UE se estimează o scădere de la 80,6% anul acesta la 78,4% peste doi ani.


  • CE renunţă la sancționarea Italiei din cauza deficitului bugetar

    CE renunţă la sancționarea Italiei din cauza deficitului bugetar

    De teama sanctiunilor europene, Guvernul Italiei a anunţat reducerea ţintei deficitului bugetar la 2,04% din PIB, de la nivelul de 2,4%.

    Comisia Europeană a anunţat că renunţă deocamdată la sancţionarea Italiei din cauza nivelului ridicat al deficitului bugetar dar şi din cauza datoriei suverane. In data de 5 iunie, Comisia a recomandat demararea unei proceduri de deficit excesiv pentru Italia, după ce a ajuns la concluzia că aceasta nu respectă regulile bugetare ale Uniunii Europene din cauza majorării datoriei sale publice. Coaliţia guvernamentală de la Roma anunţase o ţintă a deficitului bugetar de 2,4%, cu mult faţă de nivelul de 2,0% fixat de Bruxelles pentru zona euro. O astfel de procedură ar afecta încrederea investitorilor şi ar majora costurile de împrumut ale Italiei, au avertizeazat economiştii.

    Comisia Europeană, care supervizează planurile bugetare pentru cele 28 de state membre, a anunţat că datoria publică a Italiei a depăşit 132% din Produsul Intern Brut în 2018, cu mult peste limita de 60% din PIB prevăzută în normele UE. În acest an, datoria publică a Italiei este prognozată să ajungă la 135% din PIB.

    Premierul Italiei, Giuseppe Conte, a anunţat, între timp, că deficitul bugetar al Italiei va scădea la 2,04% din PIB anul acesta, ceea ce înseamnă că ţara respectă regulile financiare ale UE.

    Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat:

    Va fi nevoie să continuăm să supraveghem execuția bugerată din Italia foarte îndeaproape, în a doua jumătate a acestui an. De asemenea, va trebui să evaluăm, cu mare atenție, planul de buget al Italiei pentru 2020, care trebuie să ne parvină până pe 15 octombrie. O primă evaluare a acestui proiect de buget va fi una dintre ultimele sarcini a acestei Comisii și una deosebit de importantă și poate și sensibilă. Salut disponibilitatea prim-ministrului italian Giuseppe Conte de a continua dialogul constructiv cu noi, pentru a garanta că proiectul de buget va respecta secțiunea preventivă a pactului și poate fi sigur de faptul că ușa mea rămâne deschisă.

    Autorităţile de la Roma au declarat că vot trimite la Bruxelles cele mai recente date privind situaţia finanţelor publice ale Italiei, care arată economii de aproximativ şapte miliarde de euro comparativ cu ţinta din aprilie.


  • Statistici economice europene

    Statistici economice europene

    România va încheia anul 2018 cu
    un deficit bugetar sub 3% – declara, în luna ianuarie, ministrul român al
    Finanţelor, Eugen Teodorovici, dar mulţi analişti au privit cu scepticism
    datele prezentate de guvernul de la Bucureşti.


    Reticenţa acestora era
    justificată de trendul acestui indicator – pornind de la un deficit de 2,8% din PIB în perioada iulie
    – septembrie 2017, România a înregistrat în lunile următoare un deficit de 2,3%
    din PIB, iar în trimestrul al treilea a ajuns la un nivel de 3,6%. Datele au plasat,
    astfel, România între statele membre ale Uniunii Europene care au înregistrat
    în trimestrul trei al anului trecut deficit.


    În martie – aprilie,
    Eurostat va veni şi va confirma, România va avea un deficit bugetar sub 3% din
    PIB – a insistat Eugen Teodorovici. Acum,
    Oficiul European de Statistică (Eurostat) a venit cu estimările
    preliminare, care confirmă că România s-a încadrat în limitele stabilite. Potrivit regulilor Uniunii Europene, un stat membru trebuie să țină
    deficitul bugetar sub nivelul de 3%, iar aceasta este valoarea
    înregistrată în 2018 de România. Un singur stat membru al Uniunii Europene -
    Cipru – a avut anul trecut un deficit guvernamental (calculat pe baza
    metodologiei ESA 2010, adică sistemul conturilor europene) mai mare de 3% din
    PIB, respectiv un sold negativ de 4,8% din PIB.


    În schimb, la finele lui 2018,
    România se situa în rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu un nivel
    redus al datoriei guvernamentale raportate la Produsul Intern Brut (35%), un
    nivel mai scăzut fiind înregistrat doar în şase state comunitare.     La polul
    opus, la nivelul Uniunii Europene, 14 state membre aveau în 2018 un nivel al
    datoriei guvernamentale mai mare de 60% din PIB, cel mai ridicat nivel fiind în
    Grecia, Italia, Portugalia, Cipru, Belgia, Franţa şi Spania. Pe de altă parte,
    potrivit Eurostat, în 2018 deficitul guvernamental şi datoria, atât în zona
    euro cât şi în UE 28, au scăzut comparativ cu 2017.


    În zona euro, deficitul
    guvernamental a scăzut de la 1% din PIB în 2017 până la 0,5% din PIB în 2018,
    în timp ce în UE a coborât de la 1% până la 0,6%. În ceea ce priveşte anul în
    curs, guvernul României rămâne optimist. Deşi în prognoza economică de toamnă
    Comisia estima că deficitul României va ajunge la 3,4% din PIB în 2019,
    ministrul Finanţelor vorbeşte de o valoare situată undeva la 2,5%.

  • Întărirea rolului monedei euro la nivel mondial

    Întărirea rolului monedei euro la nivel mondial

    În discursul privind starea
    Uniunii, pe care l-a susținut în luna septembrie, președintele Jean-Claude Juncker a subliniat
    importanța strategică a monedei euro și necesitatea asigurării faptului că
    moneda unică își poate îndeplini pe deplin rolul pe scena internațională    .


    În
    contextul în care va beneficia de sprijinul deciziilor viitoare de consolidare
    a uniunii economice și monetare a Europei, de finalizarea uniunii bancare și de
    înregistrarea de progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital,
    moneda euro trebuie să își dezvolte rolul la nivel mondial și să reflecte pe
    deplin ponderea politică, economică și financiară a zonei euro. În acest scop,
    Comisia evidențiază beneficiile unui astfel de rol internațional consolidat al
    monedei euro pentru UE și pentru sistemul financiar internațional și propune
    inițiative menite să stimuleze credibilitatea și atractivitatea monedei unice.
    În cadrul acestui demers, Executivul european a adoptat o recomandare privind
    rolul internațional al monedei euro în domeniul energiei, promovând o utilizare
    pe scară mai largă a monedei euro în acest sector strategic.


    O
    utilizare pe scară mai largă a monedei euro în economia mondială oferă un
    potențial important pentru o mai bună protecție a cetățenilor europeni și a
    întreprinderilor europene împotriva șocurilor externe și pentru sporirea
    rezilienței sistemului financiar și monetar international, afirmă     Pierre Moscovici,
    comisarul pentru
    afaceri economice și financiare, impozitare și vamă. În opinia sa,     realizarea
    de progrese în ceea ce privește finalizarea uniunii economice și monetare este
    necesară nu numai pentru promovarea creșterii și a stabilității pe plan intern,
    ci reprezintă totodată și un proiect important care să susțină autonomia
    europeană într-o lume globalizată.


    Pierre Moscovici
    a vorbit despre importanța monedei euro la nivel mondial: Nu putem trata acest
    subiect doar din punct de vedere statistic. Nu știu toate cifrele
    pe de rost, dar dacă vă gândiţi la ce pondere au Statele Unite în PIB-ul
    mondial, o să vedeți că situația e destul de similară cu cea a UE. Suntem
    aproape la egalitate, suntem prima şi a doua putere mondială în acest moment.
    Însă dacă luaţi în considerare rolul dolarului și rolul monedei euro, veţi
    observa o diferență flagrantă. În concluzie, rolul nostru politic, economic,
    strategic, forța monedei noastre și capacitatea acesteia ne îndreptăţesc să
    jucăm un rol mult mai important decât unul strict statistic legat de ponderea
    la PIB-ul mondial. Stiți că UE e membră a grupului G20, mai multe ţări europene
    fac parte din acest grup, și cred că este absolut necesar ca rolul nostru
    geopolitic să fie dublat de un rol mai important în plan internaţional al
    monedei euro. Avem potenţial și trebuie să acţionăm în acest sens.


    Aproximativ 340 de milioane de cetățeni
    europeni utilizează bancnotele și monedele euro în fiecare zi în cele 19 state
    membre ale zonei euro    . Circa 60 de țări din întreaga lume utilizează sau vor
    utiliza euro ori și-au legat propria monedă de euro.

  • Reforma Eurogrupului

    Reforma Eurogrupului

    Miniștrii de finanțe au căzut de-acord la finalul unei ședințe-maraton, de peste 18 ore, iar propunerile lor urmează să le fie prezentate șefilor de stat și de guvern reuniți la următorul summit UE. Acordul marchează finalul unei îndelungi perioade de negocieri cu privire la viitorul monedei unice europene și, printre altele, consolidează Mecanismul European de Stabilitate, sau ESM, un fond menit să ajute economiile din zona euro aflate în dificultate. Miniștrii de finanțe au căzut de acord și asupra unui buget comun al statelor din zona Euro, care ar urma să facă parte din bugetul mai mare al Uniunii Europene.

    Președintele Eurogrup, Mario Centano: Am căzut de acord să sporim rolul mecanismului european de stabilitate, ESM, să continuăm să întărim capacitatea de prevenire a zonei Euro. Vom spori, de asemenea, eficacitatea instrumentelor de siguranță ale ESM. În același timp, re-afirmăm faptul că sprijinul prin intermediul ESM se acordă în ultimă instanță și trebuie să ne asigurăm că sunt îndeplinite condițiile necesare. Miniștrii au salutat acordul dintre ESM și Comisie, care va îmunătăți cooperarea din cadrul și din afara programelor de asistență financiară. Acordul nostru și măsurile de protecție legate de rezoluția bancară reprezintă un pas important pentru întărirea credibilității uniunii bancare. Măsurile de protecție vor fi introduse mai devreme de 2024, cum fusese prevăzut inițial , cu condiția ca până în 2020 să se facă suficiente progrese în ceea ce privește reducerea riscurilor. Miniștrii au căzut, de asemenea, de acord cu privire la un proces de promovarea a sustenabilității îndatorării în zona euro. În acest scop, vom introduce, până în 2022, clauze privind acțiunea comună. Acesta nu va fi sfârșitul drumului în ceea ce privește planurile noastre de întărire a monedei euro. Vom merge mai departe, anul viitor, construind în baza progreselor deja făcute. În ceea ce privește competitivitatea, Franța și Germania au propus o arhitectură a bugetului zonei euro care va face parte din bugetul Uniunii Europene. Dacă în cadrul summitului vom primi un mandate în acest sens, putem să începem să lucrăm la conceperea, implementarea și sincronizarea unui astfel de instrument pentru convergență și competivitate.


    Miniștrii de finanțe nu au reușit să cadă de acord cu privire la integrarea sistemelor bancare ale statelor din zona euro, astfel încât discuțiile pe această temă vor continua anul viitor. De asemenea, a fost respinsă o inițiativă a Franței privind stabilirea funcției de ministru al finanțelor din zona euro.


  • CE a respins proiectul de buget al Italiei, o premieră pentru țările din zona euro

    CE a respins proiectul de buget al Italiei, o premieră pentru țările din zona euro

    Comisia Europeană a constatat, în urma analizei proiectului de buget al Italiei pentru 2019, că această țară a încălcat recomandările adoptate – inclusiv cu votul Romei – în cadrul Consiliului Uniunii Europene, pe 13 iulie. Guvernul de la Roma a prevăzut, în buget, un deficit de 2,4% din PIB, cu mult peste ținta recomandată de Bruxelles, în condițiile în care Italia nivelul de îndatorare al Italiei raportat la PIB este, deja, al doilea cel mai mare din cadrul UE, după Grecia. Acest deficit a fost impus de formațiunile care au câștigat alegerile din primăvară pentru a-și putea onora costisitoarele promisiuni făcute în timpul campaniei electorale. Fostul guvern de la Roma promisese că va lua măsuri pentru reducerea deficitului, însă în ciuda recomandărilor Consiliului actualul executiv a majorat deficitul, ceea ce a dus, în premieră, la respingerea proiectului de buget de către Comisia Europeană.

    Valdis Dombrovskis, vice-președinte al Comisiei însărcinat cu Euro și Dialogul social și responsabil cu stabilitatea financiară, servicii financiare și Uniunea Piețelor de capital: Pentru prima oară Comisia este obligată să îi ceară unei țări din zona euro să își revizuiască proiectul de buget. Nu vedem, însă, nicio altă alternativă decât să le cerem autorităților italiene să facă acest lucru. Am adoptat o opinie prin care i-am dat Italiei cel mult 3 săptămâni pentru a furniza un nou proiect de buget. Din păcate, clarificările pe care le-am primit nu au fost convingătoare pentru a schimba concluziile noastre anterioare cu privire la nerespectarea de către Italia a recomandărilor făcute de Consiliu pe 13 iulie. Guvernul Italian își încalcă deschis și conștient angajamentele asumate. Europa este clădită pe cooperare; zona euro este clădită pe legături puternice de încredere. Acestea sunt dublate de reguli care sunt aceleași pentru toată lumea. Dacă încrederea este erodată, toate statele membre au de suferit și Uniunea noastră are de suferit. Încălcarea regulilor poate fi tentantă la prima vedere, poate da iluzia eliberării. Este tentant să încerci să vindeci datoria cu și mai multe datorii, dar la un anumit moment datoria devine prea apăsătoare și, în cele din urmă, ajungi să fii complet lipsit de libertate. De aceea am convenit, împreună, să controlăm datoria.

    Bruxelles-ul are dreptul nu numai să respingă un proiect de buget și să solicite noi propuneri, ci chiar și să impună amenzi statelor care refuză să îi respecte cererile. Cu toate acestea, primele reacții venite de la Roma sugerează că, deocamdată, guvernul Italian nu este dispus să refacă bugetul: vice-premierul Matteo Salvini, considerat a fi omul forte al executivului, a afirmat că decizia Bruxelles-ului nu schimbă nimic.


  • BCE – pregătiri pentru Brexit

    BCE – pregătiri pentru Brexit

    S-au împlinit, luna trecută, zece ani de la prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, catastrofa financiară de debut a crizei economice şi financiare mondiale, care şi-a atins apogeul în 2008. În timp ce din cam toate părţile lumii, analişti economici, dar şi unii lideri politici, lansează avertismente privind iminenţa unei noi crize, autorităţile europene spun că nu vor fi repetate aceleaşi greşeli.

    Premierul grec, Alexis Tsipras, anunţa, în august, o nouă eră pentru ţara sa, sfârşitul austerităţii şi al recesiunii. Încheierea cu succes a celui de-al treilea pachet de ajutor financiar internaţional a însemnat şi sfârşitul crizei, în ţara cea mai afectată din Uniunea Europeană.

    După ce Grecia a fost, ani la rând, vulnerabilitatea numărul unu a Uniunii, alţi nori negri acoperă acum cerul Europei: Brexitul, războiul comercial cu americanii, o nouă criză a refugiaţilor, proliferarea mişcărilor populiste şi extremiste.

    Negocierile pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – programate să se încheie luna acesta – sunt încă departe de un acord. Britanicii par să creadă că Uniunea Europeană a părăsit Marea Britanie, când, de fapt, a fost invers – afirma, ieri, într-un interviu pentru agenţia Reuters preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. El şi-a exprimat convingerea că poporul britanic nu a fost informat corespunzător privind consecinţele părăsirii blocului european. Dacă discuţiile nu merg în direcţia bună, avioanele britanice nu mai pot ateriza pe continent. Oamenii nu ştiau acest lucru şi ar fi trebuit să fie informaţi, a adăugat şeful Comisiei, în opinia căruia inclusiv miniştrii britanici abia acum descoperă câte semne de întrebare există.

    La o întâlnire cu membrii Comisiei Economice și Monetare din Parlamentul European, dedicată perspectivelor economice și monetare din zona euro, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, aprecia că economia europeană este stabilă, dar făcea şi unele observaţii: Astăzi, la zece ani de la declanșarea crizei financiare, există încă importante proiecte neterminate, mai ales în zona îmbunătățirii cadrului legislativ european în domeniul financiar. Eu cred că trebuie să profităm de cele câteva luni câte mai sunt din legislatura actualului Parlament European şi să accelerăm lucrurile. În ceea ce priveşte apropierea termenului de ieşire a Marii Britanii din Uniune, din punct de vedere financiar, impactul pe care îl așteptăm nu ar trebui să fie semnificativ. Vom vedea dacă se va încheia, până la urmă, un acord între Londra şi Bruxelles, sau, dimpotrivă, ne vom confrunta cu un aşa-numit Brexit dur. Tot ce pot să spun acum este că monitorizăm întregul proces. Cooperarea cu Banca Angliei este bună şi continuăm să ne pregătim.


    Mulţi desemnează, acum, Italia drept veriga slabă a zonei euro. Cu din ce în ce mai multe datorii acumulate, Italia are, de anul acesta, un guvern format din populişti şi extrema dreaptă, cu vederi diametral opuse de cele ale Bruxelles-ului. Primul lor buget, ce va fi anunţat peste câteva zile, ar putea deveni epicentrul volatilităţii financiare din zona euro, anticipează analiştii economici.


  • Buget separat pentru zona euro

    Buget separat pentru zona euro

    Odată reluată activitatea instituţiilor europene după vacanţa de vară, revine în discuţie crearea unui buget al ţărilor din zona euro, separat de cel al Uniunii Europene. Chestiunea a fost abordată, zilele trecute la Viena, la reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro.

    Un buget separat pentru ţările din zona euro este una dintre ideile de bază ale planului de reformă profundă a Uniunii Europene, propus de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care nu încetează să îl promoveze. Iar în luna iunie, la ultimul Summit al şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, el şi-a făcut un aliat forte în cancelarul german, Angela Merkel. Acum, Germania şi Franţa pledează pentru înfiinţarea unui buget comun pentru zona euro până în 2021, măsura fiind, în primul rând, menită să crească protejarea în faţa crizelor a economiilor celor 19 ţări unde circulă moneda unică, dar şi să stimuleze investiţiile şi să consolideze convergenţa economică.

    Acest buget – care va fi separat de cel al Uniunii celor 27 de state membre – va fi alimentat din contribuțiile naționale ale ţărilor și din resursele europene. Finanțarea sa ar putea fi completată printr-un nou model de impozitare a tranzacțiilor financiare. Luna trecută, cancelarul Angela Merkel a revenit asupra subiectului şi a afirmat că se merge spre integrarea unui buget al zonei euro în bugetul general Uniunii, astfel încât Parlamentul European să îl poată superviza.

    Iar la reuniunea eurogrupului, de zilele trecute, de la Viena, comisarul pentru economie, Pierre Moscovici, reafirma, importanţa acestei idei: Această Comisie este atașată perspectivei de creare a unui buget al zonei euro și acest lucru ar trebui luat în considerare foarte serios. Mai ales dacă vrem să combatem eficient inegalitățile și să dăm mai mult dinamism zonei euro, care nu trebuie să fie doar o zonă de stabilitate, ci și de echitate și dinamism economic.

    Opt ţări din nordul Europei, printre care Olanda, Irlanda, Finlanda şi ţările baltice, membre ale zonei euro, s-au pronunţat, împreună împotriva unui asemenea buget. Ministrul de finanţe olandez, de exemplu, declara cu seninătate că nu a înţeles cum ar aduce această idee mai multă eficienţă economică.

    Desigur, cele mai nemulţumite sunt ţările care nu au adoptat moneda euro. Guvernul polonez a calificat această propunere drept inacceptabilă. Polonezii consideră că un buget al zonei euro, destinat să susţină blocul celor 19 state ar putea însemna sfârşitul Uniunii Europene, dacă această măsură va fi luată în detrimentul bugetului comunitar. Potrivit unor surse europene, Polonia şi Ungaria ar putea pierde peste 20% din foondurile alocate până acum. Şi Republica Cehă s-a pronunţat împotrivă.

    La rândul său, preşedintele României, Klaus Iohannis, declara, la summit-ul din iunie, că un buget pentru zona euro nu este problematic în sine, dacă nu creează o nouă falie între statele cu monedă unică și restul țărilor din Uniune și… dacă nu vor fi diferenţe în alocarea de fonduri.


  • Bilanţ la finalul mandatului Bulgariei la Preşedinţia Consiliului UE

    Bilanţ la finalul mandatului Bulgariei la Preşedinţia Consiliului UE

    Începând cu 1 iulie 2018, Bulgaria a predat Președinția Consiliului
    Uniunii Europene Austriei, după șase luni de eforturi prin care a încercat să
    promoveze unitatea sub sloganul Uniți suntem puternici. In acest sens
    Bulgaria a depus o munca asidua cu ocazia primei sale președinții, în care a
    pus accentul pe nevoia unei colaborări mai strânse cu țările din Balcanii de
    Vest.






    Pe 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat pentru
    prima dată în istoria sa președinția Consiliului Uniunii Europene într-o
    perioadă plină de provocări în ceea ce
    privește construcția viitorului Uniunii.La finele perioadei , la 1
    iulie, Bulgaria a predat mandatul Austriei. Premierul bulgar Boiko Borisov a
    prezentat in Plenul Parlamentului European , bilanţul celor şase luni în care a
    fost la şefia Consiliului Uniunii Europene.


    Un bilant la finele mandatului Bulgariei la Presedintia
    Consiliului de Ministri al UE face si europarlamentarul , Laurentiu Rebega: Prioritatile Presedintiei bulgare derulate sub motto-ul Uniti suntem mai
    puternici s-au referit la viitorul Europei si tinerii, securitatea ,
    stabilitatea , economia digitala si progresul integrarii in UE a
    Balcanilor.Presedintia rotativa a Consiliului, a fost incredintata astfel
    pentru prima data unui stat membru ce se afla sub monitorizare speciala a
    Bruxellesului, nu face parte nici din zona euro si nici din spatiul
    Schengen.Fara indoiala, Bulgaria a avut in fata sa un dublu test .Bulgaria a
    luptat cu multiplele dosare europene incercand in acelasi timp sa isi pastreze
    echilibrul politic intern, vital in reformarea justitiei si combaterea
    coruptiei. Bulgaria s-a conformat agendei de optsprezece luni a Consiliului UE
    deschisa de Presedintia Estoniei, iar obiectivele sale au fost atinse. Aceasta
    este concluzia bilantului oficial care prezinta si fapte si date.36000 delegati
    europeni au vizitat Bulgaria pentru a participa la 284 evenimente printre care
    Summitul UE balcanic si 12 reuniuni ministeriale.La capitolul reusite sunt
    mentionate: Proiectul european pentru educatie profesionala, votarea legilor
    pentru alegerile europene, convenirea unor proiecte comune pentru Balcani in
    sectorul digital, de transport si energetic, Directiva pentru muncitorii
    detasati, propunerile premierului Boiko Borisov pentru rezolvarea crizei
    migrantilor apreciate de liderii europeni, imbunatatirea imaginii externe a
    Bulgariei. Opozitia din tara nu este de aceeasi parere si considera ca
    obiectivele precum :zona Schengen, zona Euro si cea mai mare ambitie a
    Bulgariei impulsionarea aderarii Balcanilor la UE nu au fost atinse. Pentru
    Romania mandatul Bulgariei nu a produs mari schimbari. Felicit Bulgaria pentru
    rolul de intermediar intre Turcia si liderii UE. Romania trebuie sa analizeze
    atent mandatul Bulgariei si mai ales agenda ei de politica externa. Urmeaza alte
    doua presedintii din aceeasi regiune: Austria si tara noastra. Stim deja ca
    Austrian nu are acelesi prioritati cu
    noi, motiv pentru care cred ca adevarata provocare pentru tara noastra este ce
    va lasa Austria in urma ei.




  • BCE menţine nemodificată dobânda de politica monetară

    BCE menţine nemodificată dobânda de politica monetară

    Banca Centrală Europeană a decis, săptămâna trecută, să mențină nemodificată dobânda de politica monetară, dar să oprească la sfârșitul anului procesul achiziției de active.

    Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a decis ca rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la creditare și la depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% și, respectiv, minus 0,40%. Consiliul anticipează menținerea ratelor dobânzilor la nivelurile actuale cel puțin până în vara anului viitor și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru a asigura convergența susținută a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

    Incertitudinile privind perspectiva inflației în zona euro se îndepărtează după ani de creștere lentă a prețurilor, dar cel mai proeminent risc îl reprezintă protecționismul global, susține Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene.

    Mario Draghi: Balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice pentru zona euro poate fi încă evaluată ca fiind, în linii mari, echilibrată. Incertitudinile legate de factori globali, îndeosebi amenințarea reprezentată de protecționism, rămân pronunțate. De asemenea, riscul persistenței unei volatilități sporite pe piețele financiare necesită în continuare a fi monitorizat. Coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară a confirmat că este încă necesar un grad amplu de acomodare monetară pentru convergența în continuare susținută a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Implementarea reformelor structurale în țările din zona euro trebuie accelerată în mod considerabil în vederea sporirii rezilienței, reducerii șomajului structural și stimulării productivității și a potențialului de creștere în zona euro. Cu privire la politicile fiscale, expansiunea curentă generalizată face oportună refacerea amortizoarelor fiscale. Acest aspect este deosebit de important în țările în care datoria publică se menține la niveluri ridicate.Intensificarea eforturilor pentru a asigura o structură a finanțelor publice mai favorabilă creșterii economice ar fi benefică pentru toate țările.

    Tot în ședința de săptămâna trecută, Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a mai decis că va continua să efectueze achiziții nete de active în ritmul lunar actual de 30 de miliarde de euro până la sfârșitul lunii septembrie 2018. Apoi, va reduce ritmul lunar al acestor achiziții la 15 miliarde de euro până la sfârșitul lunii decembrie 2018, când vor fi sistate complet.

    Consiliul guvernatorilor intenționează ca, după această sistare, să continue să reinvestească valoarea titlurilor din program ajunse la scadență, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea lichidităților.


  • Bugetul UE post-2020: Sprijin pentru reformele naționale

    Bugetul UE post-2020: Sprijin pentru reformele naționale

    Comisia Europeană a propus, recent, crearea unui Program de sprijin pentru reforme și a unei Funcții de stabilizare a investițiilor. Propunerile sunt menite să aducă statele membre mai aproape de uniunea economică și sprijin pentru lărgirea zonei euro.



    Cu un buget total de 25 de miliarde euro, Programul de sprijin pentru reforme vizează toate statele membre ale UE și este compus din trei elemente. Primul este instrumentul de realizare a reformelor căruia îi este acordat majoritatea bugetului, respectiv 22 de miliarde euro. Prin acest instrument va fi furnizat sprijinul financiar pentru realizarea reformelor-cheie identificate în contextul semestrului european.



    Al doilea element, instrumentul de sprijin tehnic, va ajuta statele membre să pună la punct și să realizeze reforme și să își amelioreze capacitatea administrativă. Acest instrument beneficiază de experiența Serviciului de sprijin pentru reforme structurale, care, în ultimii ani, a oferit sprijin pentru mai mult de 440 de proiecte de reformă din 24 de state membre, se arată în comunicatul Comisiei Europene. Instrumentul va fi bugetat cu suma de 840 milioane euro.



    2,16 miliarde euro va fi bugetul celui d-al treilea element, mecanismul de convergență, conceput pentru a oferi sprijin tehnic și financiar dedicat statelor membre care au făcut progrese tangibile în direcția aderării la zona euro. Totodată, prin acest mecansim se va asigura o tranziție și o participare cât mai reușite la euro pentru acele state membre care doresc să adopte moneda comună.



    Funcția de stabilizare a investițiilor, un instrument de luptă pentru evitarea crizelor în zona euro



    Cealaltă propunere a Comisiei Europene, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor, va fi instrumentul ce va ajuta la stabilizarea nivelului investițiilor publice și la facilitarea unei redresări economice rapide în cazul unor șocuri economice majore în statele membre din zona euro și în statele participante la mecanismul european al cursului de schimb.


    Statele membre vor trebui să respecte criterii stricte legate de soliditatea politicilor fiscale și macroeconomice, pentru accesul la împrumuturi cu o valoare de până la 30 de miliarde euro, însoțite de o subvenționare a ratei dobânzii care să acopere costurile acestora.



    Juncker: “Euro este moneda Uniunii noastre”



    Președintele Comisiei Euorpene, Jean-Claude Juncker, a precizat în legătură cu noile instrmente: Miza principală a uniunii economice și monetare este aceea de a îmbunătăți condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni. Acum, când ne îndreptăm privirile spre viitor și către sărbătorirea a 20 de ani de la lansarea monedei noastre unice, trebuie să oferim UE și zonei euro instrumentele de care au nevoie pentru a furniza și mai multă prosperitate și stabilitate europenilor. Obiectivul propunerilor de astăzi este acela de a face din uniunea economică și monetară forța protectoare și unificatoare care fost menită să fie încă de la început. Comisia angrenează resursele bugetului UE pentru a stimula performanța, reziliența și capacitatea de răspuns a tuturor statelor membre, fie ele deja state membre ale zonei euro sau state care se pregătesc să adere la euro. Euro este moneda Uniunii noastre, iar o zonă euro puternică și stabilă este esențială atât pentru membrii săi, cât și pentru UE în ansamblu.”



    Valdis Dombrovskis, vicepreședintele responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: Astăzi mai parcurgem o etapă în direcția finalizării uniunii economice și monetare a Europei. Prin promovarea reformelor naționale și prin stabilizarea investițiilor publice în perioadele de recesiune, propunerile noastre vor consolida reziliența economiilor statelor membre luate izolat și a zonei euro în ansamblul său. De asemenea, propunem un instrument specific care să sprijine reformele din statele membre care se pregătesc să adere la euro. Obiectivul nostru ultim este acela de a asigura standarde de viață și sociale mai bune pentru toți europenii.”



    România și viitorul buget UE



    Bugetul post-2020 este un subiect de importanță majoră pentru România dintr-o serie de motive. În primul rând, economia țării, în care sunt incluse investițiile în infrastructură și agricultura, este dependentă de banii comunitari ce vor fi distribuiți către țara noastră. În al doilea rând, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, președinția Consiliului Uniunii Europene, iar în mandatul său se poate ajunge la un acord privind următorul buget.

  • O uniune economică şi monetară mai profundă şi mai echitabilă

    O uniune economică şi monetară mai profundă şi mai echitabilă

    Urmele lăsate de criza
    economică, relaţiile tensionate cu Statele Unite conduse de imprevizibilul
    preşedinte Trump, gestionarea milioanelor de migranţi sosiţi în ultimii ani,
    problemele climatice sau decalajele dintre ţările membre, impun o reformă a
    Uniunii Europene, cu care toţi să fie de acord.




    Franţa şi Germania vor
    ca până la Summitul European de la sfârşitul acestei luni să ajungă la un acord
    asupra unei reforme de ansamblu a Uniunii Europene post-Brexit    , între statele
    membre existând însă numeroase divergenţe, cum este cazul revizuirii politicii
    de azil pentru migranţi. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a prezentat, în
    mai multe rânduri, principiile sale pentru o reformă profundă a Uniunii,
    consolidarea zonei euro, care să aibă un ministru de finanţe şi chiar un
    parlament, un buget separat de cel al Uniunii, precum şi fond de investiţii.
    Privite până acum cu rezerve la Berlin, aceste propuneri au început să
    primească răspunsuri. Astfel, ieri, la Munchen, la o reuniune a grupului
    Partidului Popular European, cancelarul Angela Merkel a pledat energic pentru o
    Uniune Europeană consolidată    , care să acţioneze mai unită decât până acum, în
    faţa provocărilor internaţionale.


    De la Bruxelles,
    comisarul european pentru economie, Pierre Moscovici, a punctat şi el câteva
    dintre coordonatele viitoarei reforme: Ideea este de a
    consolida bazele monedei unice, în primul rând întărind coeziunea zonei euro
    prin mecanisme noi. Pentru că trebuie să evităm, în fața șocurilor și în fața
    crizelor, să avem o zonă euro cu două viteze, o zonă euro în care anumiți
    cetățeni, sau – chiar mai rău- unele state membre, nu s-ar mai recunoaște.
    Trebuie, de asemenea, să pregătim extinderea zonei euro, astfel încât ea să
    devină de facto moneda unică în toate ţările Uniunii Europene. Propunerile
    noastre stabilesc un echilibru corect şi precis între trei necesităţi, şi
    anume: asumarea de responsabilităţi, solidaritate,
    în primul rând, cu statele care aplică reforme benefice pentru întreaga Uniune.
    În sfârșit, a treia necesitate este echilibrul între statele care sunt în zona
    euro şi cele care vor să adere, pentru că euro nu este doar protector, ci şi
    exigent. Zona euro va fi cu adevărat atractivă pe termen lung, numai dacă este
    puternică și prosperă. Aceasta este una din lecțiile crizei din care ne-am
    eliberat nu demult!

    Acum, mai mult ca niciodată, este nevoie de solidaritate şi
    unitate în Europa şi mai ales în zona euro. După duşul rece pe care
    Bruxelles-ul l-a suportat din cauza Greciei, în timpul crizei, este sigur că primirea
    de noi ţări în zona euro va fi făcută cu mare prudenţă. Mai multe, chiar dacă
    Germania şi Franţa se vor înţelege să susţină împreună această reformă profundă
    a zonei euro, procesul
    ar putea fi serios îngreunat de guvernele populiste şi eurosceptice recent
    instalate la putere în mai multe state. Cât despre Europa Centrală şi de
    Est – în prezent în afara zonei euro – aceste ţări riscă să rămână în exteriorul
    nucleului central de dezvoltare şi fără o perspectivă prea fericită de
    recuperare a decalajelor care le separă de Vestul Europei.