Radio România Internațional

Author: Camelia Teodosiu

  • Confluenţa între transformarea digitală şi reforma administrativă

    Confluenţa între transformarea digitală şi reforma administrativă

    Mecanismul de
    redresare și reziliență reprezintă cea mai importantă componentă a
    instrumentului Next Generation EU și vine în susținerea mijloacele necesare pentru a răspunde
    provocărilor generate de pandemia COVID-19. Doi dintre cei trei co-raportori ai
    acestul act legislativ, sunt eurodeputați români – Siegfried Mureșan și Dragoș
    Pâslaru.


    Utilizarea
    eficientă a mecanismului de redresare și reziliență presupune o administrație
    publică europeană modernă și un punct cheie este confluența între transformarea
    digitală și reforma administrativă, ne spune europarlamentarul Dragoș
    Pâslaru:




    Transformarea
    digitală îţi aduce transparenţă, pentru a înţelege cu adevărat ce se întâmplă,
    cum se întâmplă, care e parcursul actelor normative la nivel de primărie, de
    administraţie locală, de la comună la un mare oraş. Digitalizarea în domeniul
    administraţiei publice este o cale, pe de o parte de uşurare a vieţii
    cetăţeanului şi a firmelor, dar pe de altă parte este o cale către transparenţă
    şi limitarea. practic, a manevrelor ilicite de a frauda banul public.

    Gândiţi-vă
    la reforma ANAF care a întârziat atâta. Unii spun că a întârziat pentru că nu
    s-a vrut să fie implementată mai repede, tocmai pentru a nu înţelege care sunt suveicile
    de fraudare în interiorul economiei. În momentul în care tot parcursul este
    transparent, deciziile sunt clar monitorizate şi le poţi urmări, atunci puterea
    subiectivă a funcţionarului de la ghişeu scade.



    Pe lângă această componentă de digitalizare,
    debirocratizare şi transparentizare pe care trebuie să o avem ca prioritate la
    nivel european, mai este componenta pregătirii unui corp de funcţionari publici
    capabili.. şi ideea evaluării de tip european a funcţionarilor publici… Ce
    înseamnă evaluare de tip european? Înseamnă că evaluarea nu se face niciodată
    din propria ta instituţie. Se face de către o echipă externă. Nu se face pe
    bază de bibliografie – că ai citit ordonanţa, hotărârea şi ordin de miniştri..,
    ci ţi se pune o speţă concretă de administraţie publică, în faţă, pentru a
    vedea cum răspunzi la acea problemă pentru cetăţeni sau pentru firme.

    Şi, nu în
    ultimul rând, evident, deşi nu a fost foarte populară partea aceasta de
    trainning pentru administraţia publică, pentru că mulţi bani, cumva, s-au dus
    în nisip cu o astfel de etichetă, dar cred că este importantă această idee de
    profesionalizare a administraţiei publice, la nivel european. Asta este, de
    fapt, unul din lucrurile pe care România le are ca oportunitate la orizont,
    prin acest Mecanism.


  • Modernizarea României prin atragerea fondurilor europene – sursă de eurooptimism

    Modernizarea României prin atragerea fondurilor europene – sursă de eurooptimism

    Fondurile europene constituie pentru români un subiect abordat constant, în
    speranța că exemplul pozitiv dat de alte state membre poate deveni molipsitor,
    iar modernizarea României, prin atragerea acestor fonduri, poate fi privită ca
    o sursă de eurooptimism.


    Cu o atitudine
    critică la adresa celor care gestionează ineficient fondurile europene, eurodeputatul
    Cristian GHINEA consideră că modernizarea României poate fi o sursă de
    eurooptimism și implicarea lui personală este atât în cadrul Parlamentului European,
    cât și, inclusiv, în cadrul platformei pe care a creat-o o țară ca afară punct eu
    (otaracafara.eu).


    Domnule
    Cristian Ghinea, cum vedeți modernizarea României prin atragerea fondurilor
    europene, în condițiile în care mare parte din localități, mai ales din
    categoria rural sau urban mic, nu au drumuri, apă curentă, sunt multe zone neamenajate
    pline de gunoaie…


    Cristian
    Ghinea: Încerc să-mi
    folosesc mandatul meu de europarlamentar dincolo de atribuțiile fixe, exacte,
    ale Parlamentului European, în a împinge idei bune pentru guvernnare și o mai
    bună folosire a fondurilor europene. Eu cred că este un paradox și eu cred că
    viitorul României se va decide de cei care se ocupă de modernizare pentru că,
    până la urmă, apartenența noastră la Uniunea Europeană, în sine este un proiect
    de modernizare a acestui stat.


    Pe partea de
    fonduri europene, DA, se fac lucruri. Ar fi și greu să nu se facă, atunci când
    îți intră 50 de miliarde de euro, în țară. Din păcate, p roblema e că se fac
    fragmentar.


    Simplu fapt că
    ne-am propus să atingem o țintă europeană de reciclare de 50% și suntem la
    15%, deși am cheltuit banii europeni pentru modernizarea sistemelor de gunoi,
    simplu fapt că am cheltuit și am și pierdut bani europeni pentru infrastructură
    și nu avem o autostradă care trece munții, din nou eșec colosal…


    Dacă fondurile
    europene ar fi putut să fie o sursă de eurooptimism, un mod prin care românii
    să vadă uite, domnule, ne dezvoltăm ca țară! și asta a fost așteptarea
    tuturor; atunci când am intrat în Uniunea Europeană spuneam: Domnule, așteptăm
    de la Uniunea Europeană o mai bună guvernare, dar și o modernizare prin bani
    europeni. Intrăm în UE și primim miliarede și miliarde. Le-am primit, dar le-am
    folosit prost. Nu avem foarte mult input (n.r. răspunsuri) dinspre societate și
    chiar dinspre clasa politică. Sunt foarte critic și foarte sceptic.


    Doar un
    avertisment: Haideți să facem din fondurile europene o sursă de eurooptimism,
    nu o sursă de euroscepticism!




  • Strategie pentru combaterea dezinformării

    Strategie pentru combaterea dezinformării

    O analiză a
    companiei de media Buzzfeed a constatat că cele mai importante
    20 știri false – fake news despre alegerile prezidențiale din SUA din 2016 au primit mai
    multă atenție pe Facebook decât cele mai importante 20 de știri despre
    alegeri prezentate de canalele mass-media majore.


    Impactul
    știrilor false se dovedește a fi extrem de nociv pentru evoluția unei
    societăți.


    De aceea, la
    nivelul UE statele membre vin în
    întâmpinarea demersurilor făcute de PE pentru elaborarea unei strategii comune
    de combatere a dezinformării, este concluzia dialogului purtat de Camelia
    Teodosiu cu europarlamentara Maria Grapini.





    Combaterea
    știrilor false a depășit stadiul unui simplu subiect abordat în mass media sau
    a unor avertismente a căror generalitate nu a deranjat foarte tare. În prezent,
    se discută despre strategii la nivel internațional, iar Parlamentul European
    are o politică activă în acest sens, aflăm de la Maria Grapini, membră a
    Parlamentului European.


    Reporter: Doamnă GRAPINI, cum percepeți, ca europaramentar activ și
    determinat, impactul știrilor false, la nivel global și mai ales la nivelul UE?


    Maria
    Grapini: Și în mandatul
    trecut se punea problema cum facem să creăm un balans între libertatea de
    exprimare, dar și responsabilitatea celui care dă știrea. Așadar, noi, ca
    Parlament European, sigur, de la ce propunem noi (pot fi rapoarte din proprie
    inițiativă), până la a fi decizie pusă într-un regulament sau directivă,
    unitar, e drum lung. Noi avem această preocupare, pentru că știrile false, de
    fapt, deturnează construcția unei stări a valorilor. De exemplu, poate fi
    generat euroscepticism prin știre falsă dacă noi spunem că este de vină Uniunea
    Europeană și de fapt e subsidiaritate și este competență națională.


    Toate
    grupurile politice au fost de acord să încercăm să facem și o clarificare a
    acestor lucruri, fără a îngrădi posibilitatea de exprimare. Însă, revin, va fi
    aici o competență, să zic așa, partajată pentru că și la nivel național trebuie
    să existe responsabilitatea celor care dau știri false.


    Deci, eu
    susțin, cu toată puterea mea, în grupul politic, mai ales că, de luna viitoare
    voi face parte, ca membru plin, din Comisia Libertăți Civile și Justiție și,
    sigur, împreună cu toți colegii voi suține o reglementare care să nu aducă
    atingere dreptului e exprimare, dar să existe responsabilitate.


    Eu am învățat
    că, în democrație, responsabilitatea este individuală și cred că pentru o
    corecție a construcției acestei stări valorice, indiferent de instituție -
    europeană sau națională, este nevoie să facem o analiză punctuală, cu argumente
    a fiecărei persoane. Eu vin din mediul de afaceri. În mediul de afaceri e mult
    mai simplu. În mediul politic, o idee a ta ca să o impui este foarte greu,
    pentru că este o decizie a unui partid, o decizie colectivă. Vedem și în
    Parlamentul European, e același lucru. Degeaba vii cu o propunere pentru că
    dacă, pînă la urmă, nu se votează, o majoritate nu votează, nu trece.


    În concluzie,
    sunt împotriva știrilor false, ne face foarte mult rău, rău pe termen lung, de
    multe ori nu mai poți să repari și aici, în Parlamentul European, voi susține
    inițiativele care s-au pornit acum privind combaterea știrilor false. De altfel,
    și Comisia a venit cu o asemenea propunere.






  • Costume populare tradiţionale pentru căminul cultural din Sângeorgiu de Mureş

    Costume populare tradiţionale pentru căminul cultural din Sângeorgiu de Mureş

    Poposim în Comuna Sîngeorgiu
    de Mureş unde își au căminul mai multe comunități culturale. Această localitate
    a ajuns, în urmă cu câțiva ani, în finala concursului național numit Satele culturale
    ale României alături de alte 25 de localități selectate din sutele de candidaturi
    depuse.


    Ambiția locuitorilor din Sângeorgiu de Mureş a fost să-și promoveze obiceiurile și tradițiile interetnice prin
    evenimente care să le atragă faima. Susținerea și promovarea acestor evenimente
    a fost posibilă și prin accesarea de fonduri europene despre care ne vorbește
    doamna Mariana Opriș – consilier în cadrul Consiliului local Sângeorgiu de Mureş.





    Satul cultural este un program lansat sub patronajul Ambasadei
    Franţei şi a Delegaţiei Wallonie- Bruxelles în România cu scopul de a promova
    patrimoniul cultural şi artistic al satului românesc.


    Diversitatea activităţilor
    culturale, multiculturalitatea şi cele peste 100 de evenimente culturale organizate
    anual, cu sute de participanți – festivaluri de muzică și dansuri populare, cu sute
    de copii care învață dansurile celor trei naționalități – română, maghiară şi
    romă, ne-au adus faima ca fiind Al doilea sat cultural din România.


    Și cum această faimă trebuia păstrată ne-am
    gândit că o soluție ar fi să accesăm fonduri europene pentru a achiziţiona costume
    populare.


    Astfel, ne-am orientat
    spre finantările pentru FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
    Rurală, Masura 322 – Renovarea, Dezvoltarea Satelor, Îmbunătăţirea Serviciilor
    de Bază pentru Economia şi Populaţia Rurală şi punerea în Valoare a Moştenirii
    Rurale.


    Printrele proiectele depuse
    și câştigate se numără Achiziţionarea de
    echipamente pentru căminul cultural şi achiziţionarea de costume populare tradiţionale.


    Au fost achiziţionate
    costume populare tradiţionale, în valoare de 145.000 lei, pentru etniile,
    română, maghiară şi romă, costumul popular fiind element al identităţii unui
    popor şi care reprezintă trăsături specifice locului.


    Sîngeorzenii poartă cu mândrie
    costumele populare, mai ales în sărbători, iar dacă nu ne
    credeti, vă invităm cu drag, la
    noi, la Zilele sîngeorzene
    care anul acesta sunt la a 26-a ediţie şi se
    desfăşoară în luna august.


  • Creșterea infrastructurii verzi urbane pentru combaterea poluării

    Creșterea infrastructurii verzi urbane pentru combaterea poluării

    Creșterea infrastructurii verzi la nivel urban
    poate fi o soluție de combatere a poluării, iar propunerea se află în atenția
    Comisiei pentru Mediu din cadrul Parlamentului European.





    În lumina pandemiei Covid-19, Comisia pentru
    Mediu – ENVI din Parlamentul European propune consolidarea mecanismului de
    protecție civilă al Uniunii pentru perioada 2021-2027 prin dotarea instrumentului său rescEU cu un buget
    reînnoit de 3,1 miliarde EUR.




    În același timp, vicepreședintele executiv al
    Comisiei Europene, Frans Timmermans, a menționat că Legea europeană a climei
    are un calendar neschimbat și a promis că va prezenta, în
    septembrie, o propunere de revizuire a obiectivului de reducere a emisiilor
    pentru 2030.




    O soluție eficientă pentru combaterea poluării
    vizează investiţiile în infrastructura verde urbană despre care aflăm de la
    eurodeputatul Nicolae Ștefănuță – membru al Comisiei pentru Mediu, sănătate
    publică și siguranță alimentară din Parlamentul European:




    Nicolae Ștefănuță: Poluarea este o mare îngrijorare la nivelul
    Uniunii Europene. Peste 400 de mii de morți anuale sunt corelate cu poluarea,
    din diverse afecțiuni respiratorii și cardiace. Am văzut că inclusiv epidemia coronavirus a fost legată și de poluare… și atunci chestiunea este una
    transversală. Practic, nu se poate rezolva prin interdicții și nu doar prin
    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, deși și acestea sunt măsuri
    importante, dar, după mine, trebuie să facă parte dintr-o strategie
    comprehensivă și completă care să joace și în avantajele pe care România le
    are.

    Eu văd foarte multe măsuri pozitive care se pot lua, de exemplu prin
    înverzirea orașelor. Știți foarte bine că stăm foarte prost la nivelul
    Bucureștiului și al altor orașe ale României, la spații verzi pe cap de
    locuitor. Există tot felul de măsuri din fondul acesta de tranziție
    echitabilă sau din altele, din pachetul Green Deal care vor pune la
    dispoziția primăriilor măsuri pentru a crește această infrastructură verde.
    Pentru că dacă noi nu avem toate aceste măsuri, de a capta toate emisiile din
    atmosferă, nu e suficient să megem doar pe partea de reducere a emisiilor care
    vin din transport sau din industrie.


    Avem un program, pe care l-am introdus acum,
    care se numește Plant EU prin care să încurajăm plantarea de puieți, avem și alte
    proiecte, dar eu mă gândesc mai ales la măsuri de adaptare la schimbare
    climatică, cum sunt aceste măsuri ce țin de infrastructura verde a orașelor.


  • Prioritățile unui plan de reacție comună a țărilor membre UE, în situații de criză precum Covid-19

    Prioritățile unui plan de reacție comună a țărilor membre UE, în situații de criză precum Covid-19

    Solidaritate și responsabilitate sunt cuvintele de ordine
    care motivează implicarea statelor membre ale UE în găsirea unor soluții de
    redresare economică.


    Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține elaborarea de
    către Comisie a unui plan de reacție comună care nu exclude, bineînțeles, strategii
    de redresare la nivelul fiecărui stat membru.


    Camelia Teodosiu: Domule Marian-Jean Marinescu de ce considerați
    necesare, pa lângă măsurile specifice, adaptate situației fiecărei țări și
    acțiuni unitare și care sunt prioritățile unui asemenea plan de reacție comună?


    Marian-Jean Marinescu: Cred că, în următoarea perioadă, trebuie să
    continuăm investiţiile pe care le-am început. Dacă ne referim la noi e nevoie
    de continuare în infrastructură, e nevoie să avem o schimbare majoră în
    educaţie şi apoi e nevoie să protejăm intreprinderile mici şi mijlocii, în
    sensul de a proteja forţa de muncă şi de a le furniza capital de lucru. Pe de
    altă parte, dacă ne uităm ce ar trebui să facă statele membre împreună cu,
    bineînţeles, instituţiile europene, ar trebui să înveţe din această lecţie.
    Cred eu că Uniunea ar trebui să se integreze mai mult, Uniunea trebuie să ai
    aibă mai multe competenţe şi trebuie să intervină ferm în anumite situaţii.

    Trebuie să învăţăm lecţia şi trebuie să luăm toate aceste măsuri care s-au
    luat în această perioadă şi să le introducem într-un pachet care să fie într-un
    sertar gata să fie deschis în momnetul în care doamne fereşte se mai întâmplă
    o astfel de criză.


    Putem să avem acest plan care să se refere la măsuri în transport, în
    sănătate, în economie…, tot ceea ce trebuie făcut pentru a avea o atitudine
    comună şi, bineînţeles, aceste măsuri acceptate deja, aprobate deja, de statele
    membre.


    Aş vrea să mai spun un comentariu referitor la păduri, pentru că e un
    subiect care ne interesează foarte mult, eu am un proiect pilot, depus anul
    acesta, referitor la un sistem de supraveghere a pădurilor care cu ajutorul
    sistemelor de sateliţi şi, binînţeles, cu senzori la sol, să supravegheze
    lemnul, din momentul în care pleacă din pădure până când iese dintr-o unitate
    de prelucrare.


    Cred că această lecţie ne învaţă că trebuie să fim mult mai solidari, dar
    solidaritate înseamnă şi să participi la luarea deciziilor şi să le accepţi,
    pentru că, în acest moment, cred eu că este una dintre probleme.


  • Proiectul “Ambulanța pentru Monumente”

    Proiectul “Ambulanța pentru Monumente”

    Proiectul Ambulanța pentru monumente, derulat în județele Alba,
    Brașov, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Mureș și Sibiu câștigă cea mai importantă
    distincție europeană din domeniul patrimoniului și întră în competiție pentru
    Premiul Publicului care se acordă prin vot, accesând linkul https://vote.europanostra.org/.


    Gala
    de decernare a premiilor va avea loc la Bruxelles în 2021 cu participarea înalt
    reprezentanților Comisiei Europene și Europa Nostra.




    Printre câștigătorii Premiilor Europene
    pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra 2020 inițiate și acordate de Comisia
    Europeană se află și România cu proiectul Ambulanța pentru Monumente.


    Despre elementele acestei inițiative exemplare laureată
    la categoria Educație, Formare și Conștientizare, aflăm de la coordonatorul proiectului Ambulanța pentru Monumente – dl. arhitect
    Eugen Vaida – Președinte al
    Asociaţiei Monumentum.


    Domnule Eugen Vaida, vă rog să ne prezentați pe scurt proiectul și
    elementele care au determinat juriul independent, format din experți, să îl premieze.


    Eugen Vaida: Acest proiect a fost lansat în 2016 şi este foarte mult bazat pe
    voluntariat. Funcţionează după o regulă foarte simplă, ceea ce l-a făcut şi
    cumva popular în rândul publicului. Acolo unde există un sprijin pentru
    materialele necesare, din partea comunităţii sau a beneficiarului Ambulanța pentru Monumente
    vine cu voluntarii şi cu meşterii şi pune în siguranţă,
    gratuit, acest monument. Vorbim doar de monumentele istorice, sunt în număr de
    peste 600, în acest moment, care sunt într-o situaţie avansată de degradare,
    adică colaps şi spre colaps cele mai multe dintre ele. Avem un număr de
    patru «Ambulanţe» regionale; deocamdată sunt, întradevăr, în Transilvania,
    dar deja lansăm în acest an şi «ambulanţele», în Moldova Nord şi Muntenia Nord,
    urmează probabil, după discuţii, şi în Oltenia.


    Juriul a fost impresionat
    de faptul că această «Ambulanţă» are un impact la nivel naţional, că reuşeşte
    să mobilizeze comunităţile, să formeze noi arhitecţi şi în general specialişti,
    prin partea practică care este atât de necesară şi faptul că acţionează cu
    sensibilitate asupra monumentelor, adică noi păstrăm tot specificul local pe
    care îl găsim pentru că diversitatea este foarte mare. De
    fapt, această diversitate se păstrează prin «Ambulanţă», spre deosebire de
    multe alte proiecte care au uniformizat toate aceste elemente ale arhitecturii,
    în restaurări, în România.


    Cum
    va continua acest proiect atât ca implementare a lui, cât și ca recunoaștere la
    nivel european?


    Eugen Vaida: Acest premiu
    sigur că ne obligă, suntem bucuroşi să-l primim, dar pune o presiune destul de
    mare pe noi. Suntem conştienţi că vom fi solicitaţi în foarte multe dintre
    cazuri, sperăm să reuşim să facem faţă şi să ne dezvoltăm destul de repede în
    toate regiunile ţării. Acest premiu pe care l-am obţinut ne dă şansa să
    participăm, într-o competiţie cu toate celelalte proiecte laureate, pentru
    votul publicului. Se votează, efectiv, pe     https://vote.europanostra.org până pe
    1 septembrie (n.r. 2020). Şi sperăm că publicul din România va duce acest
    proiect către acest important premiu.


  • Proiecte finanțate din fonduri europene, derulate la nivelul Consiliului județean Buzău

    Proiecte finanțate din fonduri europene, derulate la nivelul Consiliului județean Buzău

    Programul
    Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 6, referitoare la
    Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională este baza
    multor proiecte vizate și unele chiar implementate la nivelul Consiliului
    județean Buzău.




    Principalul
    scop îl reprezintă creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și
    urbane situate în proximitatea rețelei tran-europeană de transport – TEN-T prin
    modernizarea drumurilor județene.







    Printre proiectele finanțate derulate din fonduri
    europene, derulate la nivelul Consiliului județean Buzău, se numără și cele
    care vizează dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere.


    Informațiile de interes public, privind obiectivele
    specific ale acestor proiecte și stadiul implementării lor, ne sunt oferite de
    domnul Petre Emanoil Neagu, Președintele
    Consiliului Județean Buzău:


    Avem mare bucurie și interes că reușim să reabilităm, prin fonduri
    europene, un drum important la nivel județean și, de ce nu, la nivel regional
    și chiar național; pentru că este un drum care face legătura între județul
    Brăila și o zonă superbă din
    punct de vedere și turistic a județului Buzău – zona Valea Slănicului și undeva ajunge în DN10, unde se face
    legătura la Siriu spre Brașov.


    Acest drum este reabilitat pe două proiecte. Primul proiect are o valoare
    de aproximativ 22 de milioane de euro și începe din E85 comuna Mărăcineni, în
    imediata proximitate a municipiului Buzău, până în zona Vintilă-Vodă, este o zonă de aproximativ 37 km.


    Implementarea va mai dura încă un an, până în 2021, dar avem și celălalt
    tronson, același proiect, dar implementat separat – E85, tot în proximitatea
    municipiului Buzău, până la granița cu județul Brăila.


    Acesta are o valoare de 18 milioane de euro și termenul de execuție va fi
    undeva la sfârșitul acestui an. Ce mă bucură pe mine, mult, este că cei care se
    ocupă, mă refer la constructor, lucrează, chiar dacă noi trecem printr-o
    perioadă dificilă din cauza pandemiei. Aș vrea să mulțumesc prin intermediul dumneavoastră
    că se lucrează cu aceste fonduri europene. Eu am ținut foarte mult, și colegii
    mei din Consiliul județean, să atragem aceste fonduri pentru că avem nevoie de
    bani europeni. Indiferent cât de mari ar fi bugetele noastre locale și chiar
    naționale, nu sunt îndestulătoare ca să putem să rezolvăm infrastructura
    rutieră.


  • Importanţa redresării economice a României prin accesarea fondurilor europene

    Importanţa redresării economice a României prin accesarea fondurilor europene

    Recesiunea mondială, anticipată de mulţi
    analişti, pare a fi imposibil de evitat, de aceea este important să stabilim
    strategii şi direcţii de acţiune pentru ca România să poată susţine redresarea
    economică atât la nivel national, cât şi ca ţară membră a Uniunii Europene.


    Despre importanţa atragerii fondurilor
    europene şi principalele apeluri de proiecte pentru domeniile afectate şi cele
    cu cel mai mare potenţial de dezvoltare, aflăm de la Petru Luhan, expert
    fonduri europene:



    În aceste momente de criză, utilizarea
    fondurilor europene este extrem de importantă pentru menţinerea, dar mai ales
    relansarea economiei în România. Dispunem de peste 43 de miliarde de euro din
    fonduri europene structural şi nestructurale, de la Bruxelles, şi mai nou
    dispunem şi de alte fonduri europene pentru diverse domenii precum ar fi IT,
    cercetare-dezvoltare-inovare, pe care le putem accesa direct de la Bruxelles,
    din Orizont 2020, spre exemplu, Life Plus, Cosme şi aşa mai departe.


    În momentul de faţă putem accesa pe zona
    de Sud a României Propgramul Operaţional Regional – POR 2.2 care finanţeză
    IMM-urile între 200 de mii şi 1million de euro nerambursabili, cu o contribuţie
    proprie de doar 30%. Termenul de depunere este până pe 4 iunie. În paralel
    putem accesa schema de ajutor de stat H.G. 807 care finanţează pentru
    întreprinderi mijlocii şi mare, dar şi întreprinderi mici dacă îşi permit, de
    la 1 milion de euro până la 37 de milioane de euro investiţii, în orice tip de
    activitate atât în mediul rurual, cât şi în mediul urban.


    Avem câteva programe lansate mai nou pe
    zona de cercetare-dezvoltare-inovare şi pentru firmele de IT care recepţionează
    de către Guvernul României şi aici vorbesc de un program – introducerea pe
    piaţă a rezultatelor cercetării de transfer tehnologic care finanţeză minim 500
    de mii de euro maxim 10 milioane de euro şi care va fi deschis încă 3 luni de
    zile. Avem un program care se referă la dezvoltarea clastelor de inovare şi
    finaţeză între 500 de mii şi 7,5 milioane de euro care va fi deschis până pe 28
    aprilie. Dezvoltarea curriculum national – finaţare pentru furnizori de
    servicii de orientare, consiliere şcolară şi servicii alternative – avem în acest program posibilitatea să
    accesăm 43 de milioane de euro, până la sfârşitul anului 2020 şi, nu în ultimul
    rând, putem accesa pentru cercetarea tuturor tipurilor de produse şi servicii,
    până pe 27 octombrie 2020, proiecte de până la 3 milioane de euro pe prioect,
    unde contribuţia proprie este între zero şi maxim 30%.


  • Implementarea Pactului Ecologic European în judeţele din România

    Implementarea Pactului Ecologic European în judeţele din România

    Pactul ecologic
    european va mobiliza investiții publice și va contribui la deblocarea de
    fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale UE pentru
    realizarea tranziției la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor
    poluante.


    În acest sens,
    europarlamentarul Siegfried Muresan a prezentat o serie de propuneri pentru îndeplinirea
    obiectivelor Pactului Ecologic European în judeţele din România care vor
    putea accesa finanțare europeană nerambursabilă prin Fondul European al
    Tranziției Juste.




    Siegfried Mureșan: Uniunea Europeană
    doreşte ca până în anul 2050 să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor
    de dioxid de carbon. Adică să nu emitem mai mult dioxid de carbon decât ceea ce
    poate absorbi natura. Pentru a atinge acest obiectiv, cu toţii va trebui să ne
    adaptăm. Să protejăm mai bine mediul înconjurător, să folosim surse
    regenerabile, nepoluante, de energie.


    Uniunea Europeană va
    ajuta oamenii, regiunile şi ramurile economice cele mai puternic afectate.


    În România este clar
    că mineritul şi zonele carbonifere vor trebui ajutate, de aceea Uniunea
    Europeană spune aşa: vor veni fonduri europene nerambursabile în judeţele
    Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați și Mureș.


    Câţi bani vor veni şi
    în ce condiţii? Uniunea Europeană pune la dispoziţie 7,5 miliarde de euro pentru
    toate ţările membre ale Uniunii Europeane, fonduri nerambursabile, bani gratis,
    în plus faţă de toate fondurile europene alocate până acum.


    Vestea bună este
    că din aceşti 7,5 miliarde de euro, 750 de milioane de vor veni în România.
    Suntem a treia ţară ca volum al fondurilor europene alocat din acest fond. 2
    miliarde de euro vor merge în Polonia, 800 de milioane de euro, în
    Germania şi 750 de milioane de euro vor veni în România.


    Eu, ca raportor al
    Parlamentului European pentru finanţarea Pactului Ecologic European voi cere ca
    banii din acest fond al Tranziției Juste să meargă către investiţii durabile,
    în industrie sustenabilă, nouă, modernă, în inovare, în sprijinirea IMM-urilor
    şi a tinerilor antreprenori.


    Nu vreau să folosim
    aceşti bani în focuri de paie precum măsuri de reconversie profesională pe
    care le-am tot văzut în ultimii 20 de ani şi care nu au avut niciodată efectul
    scontat. Pentru a ajuta oamenii din regiunile carbonifere trebuie să cream
    dezvoltare economică şi locuri de muncă, acolo.







  • Propuneri privind combaterea poluării şi protejarea mediului în România

    Propuneri privind combaterea poluării şi protejarea mediului în România

    Unul
    dintre europarlamentarii implicaţi în dezbaterile privind efectul schimbărilor climatice
    şi al încălzirii globale este domnul Iuliu Winkler.




    Reporter: Ne
    puteţi spune cât de realişti trebuie să fim, aici în România, privind rezolvarea dificultăţile energetice pentru a
    putea trece la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor poluante?




    Iuliu Winkler: Subiectul
    este întradevăr important şi cred că ne aflăm în faţa celei
    mai mari schimbări, celei mai mari transformări pe care trebuie să o realizăm
    în secolul XXI. Este vorba de, nu mai puţin, calitatea mediului, calitatea
    vieţii pe care o lăsăm generaţiilor care vin după noi.


    Sigur că există foarte multe
    aspecte tehnice în ceea ce priveşte domeniul energetic, în ceea ce priveşte
    agricultura, în ceea ce priveşte investiţiile necesare în infrastructură; fie
    că vorbim despre infrastructur rutieră, de transport de cale ferată şi aşa mai
    departe…, fie că vorbim despre infrastructura de comunicaţii, foarte
    importantă în secolul XXI.


    Şi mai este un punct, extrem
    de important, care eu consider că lipseşte din iniţiativa Comisiei Europene, şi
    anume educaţia şi schimbarea mentalităţilor. Este nevoie, cred eu de grija
    fiecăruia, pentru că fiecare, până la urmă, suntem consumatori şi suntem
    poluatori, la rândul nostru. Această conştientizare a conştientizării colective
    este un capitol care lipseşte.

    Mi se pare că nu este foarte bine atins în
    propunerea despre Pactul Ecologic European pe care am putut să o cunoaştem
    începând din luna decembrie, iar acum, Comisia Europeană ne-a făcut propunerea
    şi a unei legi climaterice. Eu cred că vor fi discuţii aprinse în Parlamentul
    European, cred că sunt diferenţe substanţiale între statele membre, ca atare şi
    priorităţile în fiecare stat membru vor fi diferite unele de celelalte.


    În România, problema care ne
    împiedică să fim foarte eficienţi este problema disparităţilor; disparităţi
    regionale, disparităţi între judeţele României, din punct de vedere al
    dezvoltării… Aceste disparităţi trebuie reduse, în primul rând, şi
    conştientizarea problemelor, provocărilor şi a răspunderii individuale trebuie
    să fie un efort colectiv al întregii societăţi, până la o mai bună colaborare
    şi un mai bun dialog social cu Guvenul.


  • Comuna Sângeorgiu de Mureş, proiecte cu fonduri europene

    Comuna Sângeorgiu de Mureş, proiecte cu fonduri europene

    Primul
    din cele 10 proiecte, finanţate din fonduri europene, de care beneficiază
    locuitorii comunei Sângeorgiu de Mureş este Reabilitarea Castelului Máriaffy,
    al doilea proiect este Asfaltarea unui număr de 17 străzi din Sângeorgiu de
    Mureş, urmează Dotarea Castelului Máriaffy şi un proiect de integrare a
    persoanelor de etnie romă, finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman




    În
    rubrica de astăzi, am rugat-o pe doamna Mariana Opriş – consilier juridic în
    cadrul Consiliului local al comunei Sângeorgiu de Mureş să ne vorbească despre unul proiectele mari
    şi anume Reabilitarea Castelului Máriaffy, un proiect pilot care are o
    perioadă de derulare de trei ani, cu o finanţare în valoare de 1 milion de
    euro:


    Acest
    proiect a fost câştigat pe Măsura 7.6, de protejare a patrimoniului cultural
    naţional. Foarte puţine localităţi din România au reuşit să câştige acest
    proiect şi ne mândrim că ne numărăm printre cei 30 de beneficiari din cele peste 300 de
    proiecte depuse.




    Castelul datează din 1868 şi, iniţial avea un parc de 68 de hectare, care
    conținea specii de arbori rari și un mic iaz. În prezent numai o mică suprafață
    din parc s-a mai păstrat.




    Primăria comunei Sângeorgiu
    de Mureș a
    reușit să cumpere castelul în anul 2010, de la urmașii contelui Mariaffy, după ce Ministerul
    Culturii nu și-a exercitat dreptul de preempțiune.




    Din bugetul propriu a reabilitat acoperișul, principala urgență, deoarece
    clădirea era în pericol iminent de prăbușire. În anul 2018 au demarat, timid, lucrările
    de renovare, cu finanțare europeană, în valoare de 1,1 milioane de euro.


    După finalizarea lucrărilor de reabilitare, castelul va fi
    mobilat, datorită unui alt proiect european câștigat, iar apoi introdus în
    circuitul turistic și cultural al județului Mureș.




    În
    clădire va funcţiona un Centru Cultural şi Turistic, un Muzeul al Satului, va
    fi un muzeu etnografic român, unul maghiar şi unul rom, vor fi prezentate
    costume populare şi alte exponate despre tradiţiile celor trei etnii care
    convieţuiesc în mod paşnic în Sângeorgiu de Mureş. Va fi şi o bibliotecă pentru
    tineri. Tot aici va fi şi o Sală a Căsătoriilor frumos amenajată, precum şi o
    sală unde vor fi prezentate cărţi scrise de scriitorii din Sângeorgiu de Mureş.


    În
    incinta castelului vom organiza şi expoziţii de pictură, va fi şi o sală
    tematică, vom încerca să exploatăm la maxim fiecare sală.


    Până
    în 2024, sperăm să oficiem prima căsătorie, în acest Castel, sperăm să
    deschidem porţile Muzeului şi să savurăm prima cafea împreună. Vă invităm cu
    drag!




  • Soluţii şi măsuri pentru coordonarea sistemelor de securitate socială

    Soluţii şi măsuri pentru coordonarea sistemelor de securitate socială

    Mereu când se comunică despre activitatea
    Parlamentului European, ne referim în mare parte la ceea ce se întâmplă la
    Strasbourg, momentul cheie al activității europarlamentarilor, când se votează
    cele mai importante aspecte legislative aflate pe masa de discuții. Cu toate
    acestea, mare parte din activitate are loc la Bruxelles, acolo unde sunt
    analizate, discutate şi negociate dosarele care ajung apoi în forma finală la
    Strasbourg.


    Unul dintre aceste dosare este urmărit cu mare interes având un impact
    direct asupra vieţii cetăţenilor cu drepturi care derivă din munca lor
    desfăşurată în state membre ale UE.


    Regulamentul menit să aducă la zi legislația UE în vederea coordonării
    sistemelor de securitate socială, are nevoie de soluţii şi măsurile concrete pentru a fi implementat eficient, ne
    spune europarlamentarul Dragoş Pîslaru – parte din negocierile trialogului menit
    să asigure drepturi sociale tuturor cetățenilor europeni care să se bucure mai
    rapid și mai ușor de aceste beneficii.


    Dragoş Pîslaru: Ce am făcut deja direct a fost să lansez un
    chestionar on-line pentru toţi românii care au fost confruntaţi cu aceste
    situaţii de a lucra în diferite state membre ale Uniunii Europene şi a avea,
    după aceea nevoie să-şi ceară aceste drepturi care derivă din munca lor şi ce
    am constatat este că uneori legislaţia nu reflectă todeauna dificultatea pe
    care o au cetăţenii, direct, în implementarea acestei legislaţii. Mai concret,
    că există perioade lungi de aşteptare, că sunt amânaţi sau trimişi de la o
    instituţie la cealaltă…, şi tocmai de aceea, ceea ce am făcut deja pe acest
    dosar, pe acest raport, a fost să cer direct o mai mare digitizare a sistemelor
    de securitate socială astfel încât oamenii să nu mai fie puşi pe drumuri şi să
    reducem mult durata de aşteptare la care sunt supuşi cetăţenii europeni.

    Una
    dintre propunerile directe pe care le-am pus pe masă a fost să existe un
    mecanism de evaluare în implementare, după 2 sau 3 ani, rămâne de văzut cum v-a
    ieşi formula finală din negocieri şi, în acelaşi timp, rămâne de văzut în ce
    măsură obligaţiile pe care statele membre şi le-au asumat deja de ceva timp cu
    privire la digitizarea sistemelor astfel încât informaţiile să circule între
    ele şi să nu trebuiască ca cetăţenii să aducă dovezi cu privire la perioadele
    în care au lucrat în diverse state membre. Toate aceste lucruri sunt elemente
    de implementare pe care le solicit în Regulament, în legislaţia la care lucrăm
    acum.