Radio România Internațional

Author: Camelia Teodosiu

  • PROSME, un proiect pentru dezvoltarea internaţională a afacerilor mici şi mijlocii

    PROSME, un proiect pentru dezvoltarea internaţională a afacerilor mici şi mijlocii

    Preocupările la
    nivel european legate de atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă au adus,
    la sfârşitul anului 2020, noi proiecte
    și planuri de acțiune derulate de Agentia pentru Dezvoltare Regionala
    Bucuresti-Ilfov (ADRBI) care este partener strategic al Comisiei Europene în
    Reţeaua Europeană pentru Întreprinderi (EEN).


    Unul dintre
    aceste proiecte aflate în derulare – PROSME acordă Sprijin pentru dezvoltarea
    internaţională a afacerilor mici şi mijlocii din regiunile Sud-Muntenia şi
    Bucureşti-Ilfov.


    Principalele
    activități de sprijinire a mediului economic din regiune ne sunt prezentate de
    Simona Curpăn – șefa Departamentului
    Promovare Regională şi Investiţii din cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare
    Regională Bucureşti-Ilfov


    Simona Curpăn: Principalele activităţi ale Reţelei Europene pentru Întreprinderi sunt:


    – Furnizarea de informaţii de
    specialitate şi asistenţă pe teme europene pentru mediul de afaceri şi anume:
    programe şi oportunităţi de finanţare, indicarea surselor de infomare şi
    noutăţi privind legislaţia europeană pentru mediul economic.


    – De asemenea, se facilitează participarea la târguri şi evenimente
    expoziţionale pentru găsirea de parteneri de afaceri,


    – Sprijin pentru promovarea oportunităţilor de afaceri în Europa


    – şi facilitarea găsirii de parteneri pentru elaborarea şi implementarea de
    proiecte cu finanţare europeană.


    Începând cu anul 2020, s-au aliniat iniţiativele Reţelei Europene, desfăşurate
    sub sloganul EEN can help prin mai multe activităţi.


    S-a optat astfel pentru diversificarea canalelor de informare şi a fost
    creat un flux permanent de ştiri pe pagina de Internet şi contul de Facebook
    ale ADRBI.


    La sfârşitul anului 2020, a fost lansată campania de informare
    B2Transition – Tranziţia către o afacere sustenabilă şi digitală,
    fiind organizate mai multe evenimente online pentru
    identificarea obiectivelor de interes pentru mediul de afaceri. Au fost
    realizate sesiuni de asistenţă personalizată pentru firme în anumite domenii -
    textile, deşeuri…


    Ca noutate, anul acesta, urmează să fie lansat la nivel european un apel
    pentru propuneri de programe de activitate în cadrul reţelei pentru perioada
    2022-2028 când finanţarea va fi asigurată prin programul Single
    Market al Uniunii Europene.








  • Igiena informaţională şi reducerea poluării digitale

    Igiena informaţională şi reducerea poluării digitale

    România se
    aliniază tot mai mult standardelor europene, iar suma de aproape 4 miliarde de euro, care ne-a
    fost alocată, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, ne ajută să
    facem față unei tranziții bazată pe cunoaștere și inovare, în condiții de
    transparență și respectarea statului de drept.


    Această
    tranziție presupune atât oameni noi, educați, pregătiți pentru schimbările
    economice în noua societate digitală și verde, cât și măsuri concrete pentru
    igiena informațională și reducerea poluării digitale.

    Propuneri concrete, în
    acest sens, vin de la Andreea Paul – Președinte INACO – Asociația Inițiativa
    pentru Competitivitate:

    Suntem obligați
    să ne propunem creșterea de cel puțin 90 de ori a numărului de absolvenți în
    domeniile high tech. Un al doilea lucru pe care îl propun foarte concret este
    să grăbim adoptarea strategiei naționale pentru digitalizarea educației Smart
    Edu și care prevede construcția de laboratoare educaționale digitale în școli,
    acele smart lab-uri pe care noi INACO le-am pilotat deja în cinci entități publice,
    funcționale și unde am integrat roboți, imprimantele 3D, Internetul Tuturor Lucrurilor,
    scannerele 3D, laserele 3D, creioanele 3D, softuri, aplicații pentru absolut
    toate materiile, plus aceeași strategie pentru digitalizarea educației prevede
    introducerea educației digitale transdisciplinare încă din clasa întâi.

    Un alt
    element pe care nu l-a atins nimeni până acum și îmi propun să contribui la
    dezbaterea publică ține de introducerea temei poluării digitale în ceea ce
    înseamnă tranziția digitală și verde a României și a întregii Uniuni Europene.
    Fac acest lucru pentu că el este total absent în planul inițial și în dialogul ulterior
    interinstituțional public, pentru că această poluare digitală se dublează la
    fiecare patru ani.

    Să vă dau un exemplu foarte concret, Internetul consumă
    astăzi 10%, cel puțin, din resursele energetice globale; sau videostreaming-ul
    la care asistăm și noi în prezent a avut aceeași amprentă de carbon în anul
    2018, echivalent cu întreaga economiei a Spaniei. Și pe lângă poziționarea
    noatră ca potențiali lideri europeni și furnizori globali de soluții de
    securitate cibernetică, cred că România se poate așeza la masa decizională
    europeană și cu proiecte inovatoare în domeniul diminuării poluării digitale.


  • Creșterea prefinanțării acordate României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

    Creșterea prefinanțării acordate României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

    În luna
    februarie Parlamentul European a votat
    cu largă majoritate textul final care pune bazele Mecanismului de Redersare și
    Reziliență. Fondurile alocate de peste 670 de miliarde de euro urmează a fi
    folosite în următorii 3 ani pentru a sprijini domenii esențiale din economie.


    De asemenea,
    pentru implementarea acestui Mecanism de Redresare și Reziliență, Parlamentul European, Consiliul de Miniștri
    al UE și Comisia Europeană au ajuns la un acord în cadrul căruia au fost
    obținute o serie de facilități pentru România. Cea mai importantă dintre
    acestea este creșterea prefinanțării despre care ne vorbește eurodeputatul -
    Siegfried Mureșan.


    Am reuşit, ca urmare
    a solicitării noastre, a Parlamentului European, să obţinem o creştere a
    prefinanţării de la 10%, cât fusese adoptată de Consiliul European, la
    13%. Asta înseamnă că, de îndată ce Planul
    Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Guvernului României va fi adoptat de
    Comisia Europeană, România va primi o prefinanţare de aproape patru în loc de
    trei miliarde euro, ca urmare a muncii noastre, este o reducere a poverii
    fiscale pentru România şi mai ales cu cât vor veni mai mulţi bani mai repede,
    cu atât putem începe lucrările de investiţii mai rapid şi contribui la
    creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă. Toate aceste fonduri sunt
    fonduri pentru investiţii ; pentru ajutorarea celor afectaţi de criză, dar
    într-un mod în care să ne şi întărim înaintea unor crize viitoare care vor
    apărea, cu siguranţă, şi nici nu ştim de unde vor apărea şi ce formă vor avea.
    Dar cu cât economia este mai puternică, mai competitivă, cu cât instituţiile
    publice sunt mai moderne şi mai bine reformate, cu atât putem face faţă unei
    crize viitoare. Finanţarea cheltuielilor curente ale bugetului nu este permisă.

    De asemenea, aceste fonduri europene să
    nu poată fi folosite într-un mod în care să fie periclitată, de exemplu,
    securitatea cibernetică a Uniunii Europene sau a unuia dintre statele membre
    ale UE. Am introdus o prevede prin care
    fiecare stat membru al UE trebuie să facă o analiză privind impactul
    investiţiilor pe care le va finanţa din această facilitate – impactul asupra securităţii cibernetice.


    Uniunea
    Europeană va cheltui mai multe fonduri europene decât oricând, de aceea este
    normal ca legitimitatea democratică a acestor fonduri să existe, controlul să
    fie mare, transparenţa este de asemenea un lucru pentru care noi ne-am
    implicat. Va exista o bază de date, creată de Comisia Europeană, în care
    statele membre vor insera lista cu beneficiarii finali – oamenii sau
    întreprinderile care beneficiază de aceste fonduri europene. Avem nevoie de
    transparenţă şi un lucru deosebit este condiţionalitatea legată de statul de
    drept.




  • Protejarea specialităţilor delicioase din Europa şi China

    Protejarea specialităţilor delicioase din Europa şi China

    Parlamentul
    European a aprobat un acord între UE și China de a proteja numele a 200 de
    specialități agro-alimentare, din Europa și China, împotriva falsificării.



    De asemenea, eurodeputații
    au convenit să extindă acordul la încă 175 de produse europene și chinezești în
    termen de patru ani.


    Cum ajunge un
    produs să fie apreciat ca delicios, să beneficieze de protecția indicațiilor
    geografice și să fie inclus pe lista unor astfel de acorduri internaționale,
    aflăm de la europarlamentarul Iuliu Winkler în calitate de raportor și vicepreședinte
    al Comisiei pentru comerț internațional din cadrul Parlamentului European.




    Iuliu Winkler: Sistemul indicațiilor geografice este o specialitate
    a UE. El nu mai există niciunde în
    altă parte în lume. Ce înseamnă o indicație geografică? Este vorba despre un
    produs specific, de o calitate deosebită, recunoscută prin munca a generații
    întregi de producători. Ne gândim la produse cum ar fi șunca de Parma, cum ar
    fi Șampania, Coniacul, brânza Gorgonzola, sau dacă venim la noi, în România, unde
    sunt mai puține produse, deocamdată, care beneficiază de această indicație
    geografică, dar ne gândim la vinul de Cotnari sau vinul de Dealul Mare, la vin
    ars de Murfatlar sau la salamul de Sibiu. Am dat câteva exemple de produse care
    sunt foarte ușor recunoascute.


    Bineînțeles, UE la
    nivelul Direcției generale pentru agricultură are un sistem prin care se poate
    cere recunoașterea unei indicații geografice. Asta a și făcut România, în
    ultimul timp, în ultimii ani. Producătorii agricoli sau producătorii de
    băuturi parcurs acest sistem. Este o
    certificare, de fapt, care constă în demonstrarea calității și recunoașterii
    largi de care respectivul produs se bucură. Este vorba despre protejarea
    împotriva contrafacerilor.


    Deci, în momentul
    în care un produs apare pe lista indicațiilor geografice, va bebeficia și de
    protecție împotriva contrafacerilor. Este un mare avantaj și, în cazul în care
    producătorul beneficiază de indicația geografică recunoscută de către UE,
    atunci UE este cea care va face această protecție, ridicând povara de pe umerii
    producătorului și făcându-i produsul sau marca mai valoroase și mai productive
    din punct de vedere al valorii adăugate.




  • Tranziţia digitală şi creşterea competitivităţii economice

    Tranziţia digitală şi creşterea competitivităţii economice

    Propunerile
    legislative formulate anul trecut de Comisia Europeană, în ceea ce privește
    guvernanța datelor, serviciile și piețele digitale, precum și ambiția politică
    reflectată în fondurile alocate digitalului în cadrul Mecanismului de redresare
    și reziliență, vin în susținerea economiei UE și implicit a statelor membre.


    Europarlamentarul
    Dragoș Tudorache – Președinte al Comisiei Speciale pentru Inteligență
    artificială în era digitală, ne explică de ce este important ca aceste
    reglementări legislative să fie elaborate la nivelul PE și care ar trebui să
    fie obiectivele noastre strategice, transpartinice pentru ca economia
    românească să reziste tranziției digitale pe o piață economică extrem de
    concurențială.


    Dragoș Tudorache: E bine că se
    reglementeză la nivel european pentru că astfel se evită fragmentarea
    legislativă, într-un domeniu care are mare nevoie de coerență între statele
    membre, de coerența cadrului de funcționare, pentru că doar așa întreprinderile noastre, de la cele mici și
    pînă la cele mari pot într-adevăr să fie competitive, într-un mediu global
    extrem de competitiv și-n care nu putem spune că suntem încă suficient de competitivi.
    Sunt ceilalți actori globali mari – SUA, China… care ne-au luat-o înainte în
    multe domenii, dar acum vreau să cobor
    la nivel național.


    Este, aș zice eu,
    ceasul al unsprezecelea, dacă nu chiar al doisprezecelea, pentru a ne trasa o
    adevărată agendă digitală. Este important să ne fixăm niște obiective clare,
    transpartinice. Această agendă digitală trebuie să fie deideologizată, și e un
    lucru care se întâmplă în toate celelalte colțuri relevante ale lumii, din
    acest punct de vedere, tocmai pentru a putea să le purtăm cu noi de la o
    guvernare la alta , având în vedere că ele se întind pe o zonă și o perspectivă
    mult mai largă. Ca obiective, cu toții ne dorim debirocratizare și modernizarea
    administrației prin digitalizare. Trebuie să avem curajul de a dezbate și de a
    adopta o formulă clară pentru identitatea electronică.


    Un al doilea
    obiectiv major trebuie să fie economia, e nevoie și acolo de acces la
    infrastructură, centre de cercetare și transfer tehnologic – foarte important,
    susținerea start-up-urilor și IMM-urilor – subliniez cu cinci linii acest lucru.
    Trebuie să învățăm să ne susținem tinerii cu idei, trebui să învățăm să ne
    susținem întreprinderile mici și mijlocii… De aici se poate construi un motor
    de dezvoltare mai ales în zona digitală.


    Și ultimul obiectiv
    – cel al unei cetățenii active și digitalizate, adaptarea a tot ce ține de zona
    educației la această revoluție digitală. Nu ne putem pemite să lăsăm pe nimeni
    în urmă pentru că, altfel, un cetățean care nu este conectat la tot ce este în
    jurul său, la evoluția societății, economiei, este un cetățean care nu mai
    participă la viața activă și nu ne putem permite acest lucru. Trebuie să dăm
    tuturor acces la beneficiile acestei transformări.




  • Iniţiative pentru eficiența programului „Anul European al Căilor Ferate”

    Iniţiative pentru eficiența programului „Anul European al Căilor Ferate”

    Rolul strategic al transportului feroviar în perioada pandemiei de COVID-19
    a evidențiat faptul că realizarea spațiului feroviar unic European este
    necesară atât pentru facilitarea furnizării de bunuri esențiale precum
    alimentele, medicamentele și combustibilii, în special în circumstanțe
    excepționale, cât și pentru realizarea obiectivelor mai ample ale politicii în
    domeniul transporturilor.


    Apelul la o mai mare cooperare între administratorii de infrastructură,
    promovarea acțiunilor de informare digitală a pasagerilor, precum furnizarea de
    informații în timp real despre ofertele de călătorie, tarifele și orarele,
    inclusiv de la furnizori independenți, sunt măsuri care vor crește eficiența
    programului Anul european al Căilor ferate 2021.


    Despre latura practică a programului Anul european al Căilor ferate 2021,
    respectiv o cheltuire mai eficientă a fondurilor și implementarea normelor în
    vigoare aflăm de la eurodeputatul Marian-Jean Marinescu coordonatorul grupului PPE în Comisia deTransport şi Turism:


    Acum, în această perioadă, având în
    vedere dorința de a micșora emisiile, transportul feroviar va avea un rol
    extrem de important. Pentru a ajunge la micșorarea emisiilor în transport,
    trebuie să mutăm de pe rutier foarte multă marfă și să o ducem pe cale ferată
    sau pe căile navigabile interne. Dar ca să poți face acest lucru, îți trebuie o
    cale ferată modernă, cu condiții de transport care să fie convenabile pentru
    beneficiari pentru ca marfa să ajungă repede la destinație și pasageri. Comisia
    Europeană a decis să declare acest an Anul căilor ferate pentru a stîrni
    interesul atât al consumatorilor, cât și al celor care trebuie să investească
    în acest mod de transport; bineînțeles pe programele care sunt promovate de
    Uniune: pe facilitatea de conectare a Europei, pe Mecanismul de redresare și
    reziliență.


    Eu cred că este o inițiativă bună pentru că arată că trebuie să se facă ceva
    în acest mod de transport pentru a ajunge la un nivel de calitate și de răspuns
    la nevoile zilei de astăzi, înalt.


  • Acces egal și calitativ la educație în județele Giurgiu și Teleorman

    Acces egal și calitativ la educație în județele Giurgiu și Teleorman

    Proiectul EDUGREAT este cofinanțat
    din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, și
    se desfășoară la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Teleorman, în calitate
    de solicitant, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Giurgiu, Asociația
    de Prietenie Româno-Franceză – ROMFRA, Asociația Tinerii Manageri
    Slatina și Primăria Municipiului Alexandria.


    Obiectivul general îl reprezintă reducerea abandonului școlar, în județele Teleorman
    și Giurgiu, prin acces egal la educaţie de calitate și scopul este să se creeze
    toate premisele pentru un exemplu de buna practică ce va fi diseminat și către
    restul comunităților din aceleași regiuni sau chiar de la nivel național, ne
    spune domnul Sorin Sferle – Directorul Asociației de prietenie româno-franceză,
    în calitate de principal partener al proiectului:



    În cadrul proiectului au fost
    selectate 12 școli care prezintă un grad ridicat de risc în ceea ce privește
    abandonul școlar și în interiorul cărora au fost identificate o serie de nevoi
    esențiale care pot genera un cadru educațional de viitor pentru toți elevii.


    Pe
    parcursul primilor 2 ani, s-au implementat acțiuni educaționale directe pentru copiii ante-preșcolari, preșcolari,
    școlari și pentru tinerii și adulții care au părăsit sistemul educațional, iar
    ultimul an a necesitat măsuri impuse de pandemie și de aceea am adaptat
    activitățile din cadrul proiectului pentru mediul online.


    Efectul generat de proiect se dorește
    a fi unul sustenabil atât pentru sutele de copii implicați, cât și pentru cei 280
    de profesori care participă la cursurile de îmbunătățire a competențelor și vor
    continua să aplice noțiunile dobândite pe parcursul acestui proiect și pentru generații
    următoare de elevi.


    Aș aminti câteva din rezultatele realizate
    până în prezent, în cadrul proiectului.




    În primul rând, au fost modernizate
    și dotate spațiile din școlile vizate, cu mobilier, echipamente didactice și
    informatice – tablete, videoproiectoare, table interactive, echipamente
    sportive; s-au desfășurat activități educaționale, ședințe de consiliere și
    orientare cu elevii, programe de tip A doua șansă pentru tineri și adulți;
    au fost organizate cursuri, seminarii, ateliere de lucru pentru îmbunătățirea
    competențelor cadrelor didactice și a personalului de sprijin din școlile țintă,
    fiind elaborată și o metodologie a sprijinului acordat.


    În
    prezent, sunt în pregătire mai multe sesiuni de focus grup, 3 ghiduri de bune practici
    și un forum, care vor fi
    diseminate online.




    Ne dorim ca, de la an la an, rata
    abandonului să se diminueze constant și ne propunem crearea unei sinergii locale
    centrată pe dezvoltare educațională, la care sa participe toți membrii
    comunității.


  • Premiul Saharov 2020, acordat opoziției democratice din Belarus

    Premiul Saharov 2020, acordat opoziției democratice din Belarus

    Criza
    politică din Belarus declanșată anul trecut, odată cu alegerile prezidențiale
    din 9 august, a condus la o revoltă împotriva președintelui autoritar Aleksandr
    Lukașenko și a represiunii brutale ulterioare a demonstranților de către
    regimul acestuia.



    Opoziția
    din Belarus, ai cărei numeroşi reprezentanţi fie sunt în închisoare, fie au
    fost nevoiţi să fugă din ţară în urma protestelor organizate, este reprezentată
    de Consiliul de coordonare, apreciat ca o inițiativă a femeilor curajoase,
    precum și a unor personalități politice și reprezentanți ai societății civile.


    La
    ceremonia de decernare a Premiului Saharov 2020 pentru libertatea de gândire,
    Președintele Parlamentului European, David SASSOLI, a apreciat în mod deosebit curajul
    și determinarea lor de a apăra valorile democrației:


    Decernarea
    Premiului Saharov este un moment important. Apărătorii drepturilor
    omului și promotorii democrației sunt un model pentru noi și aduc un omagiu
    special laureaților, pentru curajul arătat, indiferent de cât de brutale și
    nemiloase pot fi metodele folosite de guvern. Prin protestele de durată ale întregului
    popor din Belarus, oamenii au depășit frica, oricât de mare ar fi fost.





    Onorată
    de ceea ce simbolizează Premiul Saharov, Svetlana Tihanovskaia – liderul
    opoziției democrate din Belarus – îndeamnă la solidaritate pentru acțiuni
    concrete împotriva dictaturii:


    Pentru a treia oară în 20 de ani,
    bielorușii au fost onorați cu premiul Saharov pentru libertatea de gândire. Cea
    mai bună recunoaștere a faptului că suntem gânditori liberi și o motivație
    pentru noi să continuăm. Acest premiu îi face să înțeleagă că sunt eroi. Că
    lupta lor este importantă nu numai în interiorul țări, ci și în afara ei. Este
    ca o inspirație pentru întreaga lume care ne-a remarcat demnitatea, curajul și
    voința puternică pentru schimbare. Suntem hotărâți să câștigăm și vom câștiga.


    Apelăm Europa și întreaga lume să fie
    alături de noi. Solicităm Europei să fie curajoasă în decizia luată de a
    sprijini poporul din Belarus acum, nu mâine și nu prin cineva care doar în
    viitor va susține drepturile omului. Iar respectarea democrației nu înseamnă
    imixtiune, ci este o datorie a fiecăruia în sine și a fiecărei țări.
    Solidaritatea și vocea voastră sunt importante, dar acțiunile sunt cele care contează.





    Premiul Saharov pentru libertate de gândire, numit în
    onoarea fizicianului și disidentului politic sovietic Andrei Saharov, este
    acordat în fiecare an de către Parlamentul European. A fost înființat în 1988
    pentru a onora persoane și organizații care apără drepturile omului și
    libertățile fundamentale.




  • Programul UE pentru sănătate 2021 – 2027

    Programul UE pentru sănătate 2021 – 2027

    Programul UE pentru sănătate vine ca urmare a crizei COVID-19, care a
    avut un impact major asupra personalului medical și sanitar, asupra pacienților
    și asupra sistemelor de sănătate din Europa. Cu fonduri de 9,4 miliarde
    EUR, UE pentru sănătate este cel mai valoros program în domeniul sanitar.
    El va oferi finanțare țărilor UE, organizațiilor și ONG-urilor din
    domeniul sănătății.





    Stella KYRIAKIDES, comisarul european
    pentru sănătate și siguranță alimentară:




    Acest program este
    instrumentul financiar cheie pentru a proteja sănătatea cetățenilor noștri,
    pentru a combate amenințările publice majore precum Covid-19 și, bineînțeles,
    pentru a consolida sistemele de sănătate ale Europei.


    Sunt momente foarte dificile pentru cetățenii noștri, pentru companii,
    pentru statele membre, pentru sistemele europene de sănătate. Creșterea globală
    a numărului de infectări este extrem de îngrijorătoare. Peste opt milioane de
    cazuri au fost confirmate doar în UE.


    Pandemia ne-a arătat importanța colaborării pentru corelarea și
    implementarea acțiunilor de combatere a crizei. Acest lucru implică finanțare
    suficientă la nivelul UE și dezvoltarea unor instrumente complementare, cum ar
    fi asigurarea spațiilor pentru stocarea produselor anticovid.


    Trebuie să continuăm transformarea digitală a sectorului sănătății și, în
    general, trebuie să consolidăm capacitatea UE de a sprijini și completa
    programele și acțiunile statelor membre. Cetățenii trebuie să audă un mesaj
    clar că sănătatea publică este un domeniu prioritar pentru ca Europa să-și
    poată reveni.


    Digitalizarea este vitală pentru modernizarea sistemului sanitar din
    România, a subliniat și europarlamentarul Cristian Bușoi, raportorul
    Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE (EU4Health)
    2021-2027:


    Vorbim de marile proiecte de digitalizare ale sistemului – Proiectele
    Casei de sănătate și proiectele Ministerului Sănătății, spitalele digitale, în
    mod clar softurile de digitalizare… Vor fi îndeajuns de mulți bani, poate și
    prin redistribuire de la alte proiecte mai dificil de făcut, care să asigure investiții în cât mai multe
    spitale din România.


  • Stimulente pentru investiţia durabilă în tranziţia ecologică, pe agenda Parlamentului European

    Stimulente pentru investiţia durabilă în tranziţia ecologică, pe agenda Parlamentului European

    Finanțarea Pactului verde european,
    subiect de actualitate, aflat în atenția
    eurodeputaților, presupune un plan de investiții care să vizeze atât
    reducerea disparităților economice și ecologice dintre statele membre, cât și
    stimularea competitivității, prin crearea unor noi locuri de muncă durabile și
    de înaltă calitate.





    În raportul coordonat de Siegfried Mureșan, Parlamentul European și-a
    exprimat poziția oficială cu privire la obiectivele generale ale planului de
    investiții care să respecte principiul de a nu aduce prejudicii
    semnificative.


    Domnule Siegfried Mureșan, concret care sunt principalele stimulente pentru
    investiția durabilă în tranziția ecologică?



    La începutul acestu an, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au
    decis un lucru foarte important și anume ca până în anul 2050 să reducem
    poluarea, să reducem emisiilie de bioxid de carbon și să combatem schimbările
    de climă. Pentru a ne atinge aceste obiective e nevoie de bani, e nevoie de
    investiții în cercetare, în dezvoltare, în noi surse de energie. E nevoie de
    tranziția de la sursele de energie cele mai poluante cu surse de energie mai
    puțin poluantă. Și pentru asta trebuie, în fiecare an, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene să
    investim între 250 de miliarde de euro și 400 de miliarde de euro. Vrem ca din
    bugetul Uniunii Europene, pe următorii 7 ani, cel puțin 25% să fie alocat în
    proiecte care au un impact pozitiv asupra mediului înconjurător. Acesta este
    elementul central al raportului meu – să ajutăm cel mai mult zonele în care
    tranziția spre noi surse de energie va fi cea mai dificilă; în România, zonele
    miniere.


    Acest raport dă liniile directoare ale Parlamentului European cu privire la
    modul în care ne vom atinge obiectivele cu privire la combaterea schimbărilor
    de climă, fiindcă Pactul verde poate fi un succes doar dacă reușim să alocăm
    suficienți bani, atât de la nivel public, cât și din investiții private. Atât
    infrastructura, cât și agricultura, investițiile în politica de coeziune…și așa
    mai departe, de altfel orice fel de investiții în spitale, în școli pot fi
    făcute în așa fel încât să reducem consumul de energie, să reducem emisiilie de
    bioxid de carbon. Bugetul public este o sursă importantă pentru a ne asigura că
    ne atingem aceste obiective, de asemenea investițiile private. Dorim să
    realizăm această tranziție spre o economie verde împreună cu sectorul privat,
    împreună cu industria, nu împotriva ei.






  • Implementarea politicilor europene de tineret

    Implementarea politicilor europene de tineret

    Cea de-a de-a 5-a ediție a Summitului Tinerilor – Pandemic Edition, a
    început pe 2 noiembrie și se desfășoară în acest an doar în mediul online. La
    finalul evenimentului, pe 16 noiembrie, Consiliului
    Tineretului din România, în calitate de principal organizator, va prezenta Rezoluția
    Tinerilor – un document strategic care conține propuneri și măsuri aliniate cu
    politicile Uniunii Europene.


    Detalii privind impactul acestui summit aflăm de
    la Maria Francesca Cristea – Vice-Președinte al Consiliului Tineretului din
    România.

    Summitului Tinerilor – Pandemic Edition se va finaliza cu Rezoluția
    Tinerilor – document strategic care va prezenta viziunea tinerilor și
    organizațiilor de tineret cu propuneri privind măsurile pe care autoritățile
    locale și naționale să le poată aplica în domenii de impact pentru dezvoltarea
    economică. Avem în vedere susținerea
    educației de calitate, locuri de muncă adecvate cerințelor pieței, oportunități
    de dezvoltare profesională pentru tinerii din mediul rural, dezvoltarea
    infrastructurii sectorului de tineret și programe de tineret.


    Această rezoluție este realizată prin 22 de consultări cu tinerii și cu
    organizațiile de tineret pe parcursul a 10 zile de Summit. Menționăm că acest
    document este realizat după Obiectivele de Tineret ale Uniunii Europene, astfel
    dorind să aliniem toate măsurile la standarde europene. După ce va fi realizată
    o primă variantă, va avea loc o dezbatere cu organizațiile de tineret ale partidelor
    politice pentru a evidenția politicile pe care tinerii le doresc implementate.


    Pe 16 noiembrie, când Rezoluția va fi în formă finală, vom transmite acest
    document tuturor partidelor politice pentru a lua act de politicile publice pe
    care tinerii le propun întrucât ne dorim integrarea lor în cadrul Planului
    Național de Relansare și Reziliență, susținut cu fonduri europene din programul
    Next Generation EU și din Mecanismul de Reziliență și Relansare, dar și în noul program Garanția pentru Tineret -
    program care presupune locuri de muncă de calitate pentru tineri și o mai bună
    integrare pe piața muncii.


    Ne dorim un cadru legislativ care să integreze organizațiile de tineret și Rezoluția
    Tinerilor să fie centrul politicilor publice pentru pentru a forma noua generație în spiritul
    implicării civice, dar să fie și un reper pentru factorii politici de decizie
    pentru a ajuta tinerii să ajungă la potențialul dorit.


  • Parchetul European – principalul organism de combatere a fraudării fondurilor europene

    Parchetul European – principalul organism de combatere a fraudării fondurilor europene

    Parchetul europen este o instituție independentă care are ca principal scop
    combaterea fraudei, a faptelor de corupție și a tuturor actelor care aduc
    atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene și implicit statelor
    membre.



    Laura Codruța Koveși – Procurorul șef european a atras atenția, la
    dezbaterile organizate în cadrul Forumului Eurosfat de anul acesta, că toate
    faptele săvârșite în această perioadă care țin de competența Parchetului
    Uniunii Europene vor fi investigate, la nivel național, dar și european, la
    scurt timp după ce acest organism nou înființat va deveni funcțional.


    Laura Codruța Koveși: Ce e important de spus, în acest context al pandemiei, este că recent a
    fost publicat un studiu al fraudei cu TVA în statele membre. Prima dintre
    concluzii este aceea că daunele cu TVA, în decursul unui an, în interiorul
    Uniunii Europene, sunt undeva între 30 și 60 de miliarde de euro, iar cea de-a
    doua concluzie pe care o putem trage analizând diferențele dintre importuri și
    exporturi, în fiecare stat membru, este aceea că nu avem țări curate. Din
    acestă perspectivă, Parchetul european este un răspuns pe care Europa îl dă la
    această provocare.

    Dar pentru a avea succes, pentru a ne asigura că acești bani
    vor fi folosiți în scopul dat, avem nevoie de câteva condiții. Prima este
    independența sistemului judiciar, iar independența Parchetului european este
    garantată prin regulamentul său, procurorii care lucreză în Parchetul european
    vor fi independenți, nu vor fi subordonați autorităților naționale, nu vor fi
    subordonați instituțiilor europene, agențiilor sau altor organisme ale Uniunii
    Europene; a doua condiție, extrem de importantă, sunt resursele pe care această
    instituție independentă trebuie să le aibă.


    Este foarte important atunci când vorbim de resurse să vorbim de procurorii
    europeni delegați care vor face efectiv investigații în statele lor membre. Ei
    vor fi independenți.


    Toate faptele cu fonduri europene care s-au derulat, în special în perioada
    pandemiei, vor cădea sub competența parchetului european. Să luam un exemplu.
    Dacă la 1 ianuarie, Parchetul european își va începe activitatea, e un exemplu
    ipotetic, la 1 ianuarie, acești procurori trebuie să trimită toate aceste
    dosare la Parchetul european. Parchetul
    european are termen 5 (cinci) zile să evoce aceste dosare. Pentru toate
    infracțiunile care se vor comite, după ce Parchetul european își începe
    activitatea, în acest exemplu ipotetic, după 1 ianuarie, avem o competență
    obligatorie.


  • Personal specializat pentru un sistem de sănătate modern

    Personal specializat pentru un sistem de sănătate modern

    Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale
    pentru specialiștii implicați în furnizarea de servicii medicale este
    obiectivul principal al proiectului
    lansat în 2017 de Direcția de Sănătate Publică
    din județul Teleorman în parteneriat cu alte două Direcții de Sănătate Publică,
    din județele Alba și Bihor și cu Fundația Romanian Angel Appeal din București.



    Principala componentă a acestui proiect Personal
    specializat pentru un sistem de sănătate modern, finanțat prin Fondul Social
    European în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, este pregătirea grupului țintă despre care ne
    vorbește Iuliana Sîrbu – Coordonator dezvoltare-implementare program de
    formare din partea Fundației Romanian Angel Appeal:




    Acest proiect, care are
    alocat un buget de peste 8.400 000 lei, a început în decembrie 2017 și se va finaliza în acest an, în decembrie.




    În vederea atingerii
    obiectivului specific stabilit, de creștere a competențelor profesioniștilor
    din sectorul medical, echipa de proiect derulează acest program de formare care
    este creditat de Colegiul Medicilor din România.




    Concret, grupul țintă al
    proiectului este format din 667 de medici care vor beneficia de formare.


    O prima categorie este
    reprezentată de 647 medici de familie provenind din 14
    județe și București, care participă la ateliere de lucru derulate față în față
    și susținute de formatori cu experiență. Grupele au maxim 20 de participanți,
    medici de familie selectați atât din mediu urban cât și din rural, care primesc
    informații teoretice și participă la discuții interactive, propuse de lectori, pe
    tema cazurilor clinice. La final, fiecare medic absolvent primește un
    certificat cu maxim 30 de credite de educație medicală continuă (EMC) și, de asemenea, o tabletă pentru a fi folosită în
    practica sa de cabinet.


    A doua categorie de grup
    tinta este reprezentanta de 20 de medici angajați, de data aceasta, ai
    Direcțiilor de Sănătate Publică partenere în proiect pentru care a fost
    aprobată participarea la un schimb de experiență internațională, în scopul
    creșterii gradului de implicare a medicilor români în inițiative naționale, dar
    și europene de schimb de informații şi bune practici.


    Din cauza evoluției
    contextului epidemiologic actual, schimbul de experienţă va fi înlocuit de
    participarea grupului țintă la webinarii susținute de lectori naționali și
    internaționali.




    În ultimul trimestru urmează
    ca și grupul țintă format din angajați ai Direcțiilor de Sănătate Publică din judetele
    Teleorman, Alba și Bihor să participe la cel puțin un eveniment de formare pe
    teme actuale, organizat prin intermediul unei platforme on-line și nu așa cum a
    fost inițial aprobat prin proiect.


  • Proiectul “Profesori pregătiți-Profesori Motivați!” adaptat cerinţelor învăţământului la distanţă

    Proiectul “Profesori pregătiți-Profesori Motivați!” adaptat cerinţelor învăţământului la distanţă

    Fundația Romanian Angel Appeal în parteneriat cu Asociația de Psihoterapii
    Cognitive şi Comportamentale din România (APCCR) și Federația pentru Drepturi
    și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (FEDRA) a pornit,
    acum 3 ani, implementarea proiectului Profesori pregătiți-Profesori
    Motivați!


    Proiectul finanțat prin Fondul Social European în cadrul
    Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, Axa prioritară 6 Educație și
    Competențe, răspunde nevoii de resurse și formare în rândul cadrelor didactice
    interesate de integrarea școlara a copiilor cu cerințe educaționale speciale
    (CES) precum și de reducerea abandonului școlar.



    Proiectul beneficiază de o finanțare de aproximativ. 3,915,000 de lei si ca
    urmare a măsurilor necesare combaterii pandemiei, dezvoltarea modulelor on-line
    este o etapă care vine în întâmpinarea cerințelor educaționale actuale.




    Despre implementarea activităților din ultima faza a proiectului ne
    vorbește Adelaide Katerine Tarpan – manager de proiect:




    Obiectivul nostru constă în
    dezvoltarea abilităților de lucru cu copii cu cerințe educaționale speciale pentru cadrele didactice, personalul de
    sprijin și managerii școlari din 19 școli speciale si de masa provenind din 6
    județe: Bacău, Suceava, Brăila, Galați, Prahova și Vaslui.




    Am propus un program complex de formare acreditat de Ministerul Educației și
    Cercetării conţinând 100 de ore de formare şi 25 de credite.




    De acest proiect beneficiază 566 persoane (19 manageri școlari, circa 50 de
    persoane din rândul personalului de sprijin şi aproape 500 de cadre didactice, cel puțin 90% dintre
    acestea urmând să finalizeze cu certificat.




    Ținând cont de limitările impuse în această perioadă de pandemia Covid-19
    am realizat, în această vară, trecerea de la cursuri față în față la cursuri
    online, acest lucru oferind cadrelor didactice informații suplimentare și
    posibilitatea de a realiza aplicații practice pe platforme de educație online.
    Am lucrat pe platforma Google classroom, pe google meets, pe zoom, am
    experimentat alte aplicații online, lucru foarte util în anul școlar ce va
    urma.




    În perioada următoare planificăm și vom derula cursuri pentru aproximativ
    200 de cadre didactice şi vom organiza cursurile adresate personalului de
    sprijin şi managerilor școlari. Tot în această perioadă identificăm, împreună
    cu partenerii noștri, cu factori interesați din comunitate și cu cele 19 școli
    asociate, modalități de a răspunde, prin
    proiecte ulterioare, și altor nevoi privind integrarea școlară a copiilor cu cerințe
    educaționale speciale și la risc de abandon, deoarece ne dorim intervenții de
    durată și cu impact pe termen lung.