Author: Carmen Săndulescu

  • Владимир Косма, Моцарт седьмого искусства

    Владимир Косма, Моцарт седьмого искусства

    Сложно писать вкратце о Владимире Косма, потому что он из тех личностей, которые двигают мир вперёд.


    Рождённый 13 апреля 1940 года в Бухаресте, в семье музыкантов, он – скрипач, композитор и дирижёр. На данный момент проживает в Париже, во Франции. Отец, Теодор Косма, был пианистом и дирижёром, мать Карола — автором-композитором, а его дядя, Эдгар Косма, композитором и дирижёром. Одна из бабушек была также пианисткой, ученицей знаменитого Феруччио Бусони.


    Документальный фильм французского телевидения недавно показывал его гуляющего, с улыбкой на лице, по бухарестской улице, где он провёл детство и молодость. Он вспоминал не только о шалостях, которые он совершал вместе с друзьями, товарищами по изучению музыки, но и о песнях, услышанных в родном районе, или о ссорах более темпераментных соседей.


    После первых призов, завоёванных в бухарестской Национальной Консерватории, Владимир Косма поехал в Париж в 1963 году и продолжал учёбу под руководством знаменитой Нади Буланже, в Национальной Консерватории.


    Что произошло за это время? Словом, если мы смотрим только на витрину с трофеями, можно сказать, что он получил две премии Сезар за «Лучшую музыку для фильма» («Дива» – 1982 год и «Бал» – 1984 год), две премии 7 dOr за «Лучшую музыку на телевидение» (в 1986 и 1991 гг.), много других призов и наград во Франции и в мире. Владимир Косма — Кавалер Национального ордена Почётного легиона, Великий офицер Румынского ордена за культурные заслуги и Командор национального ордена «Искусств и литературы». Он был удостоен множества наград, в том числе Золотых и Платиновых дисков во всём мире: во Франции, Германии, Японии, Англии, Швейцарии, Бельгии, Италии, Голландии, Скандинавии, и т.д.


    Короче, Владимир Косма — любезный, трудолюбивый, одухотворённый, открытый человек, которого, кажется, тяжесть трофеев ничуть не отяготила.


    Мероприятия, организованные Румынским институтом культуры 26 и 27 января 2019 года в сотрудничестве со знаменитым композитором, проходили под эгидой румынского председательства в Совете ЕС, и были организованы при содействии Посольства Румынии в Париже.


    Дойна Мариан, директор Румынского института культуры в Париже, говорит:


    «Мы готовим это мероприятие уже почти год, вместе с маэстро Владимиром Косма и с его обществом Larghetto Music. У нас партнёрство с этим обществом, мы внесли важный вклад в производство и реализацию двух концертов. Конечно, концерт, прошедший в субботу 26 января, был очень значимым и символичным, это было посвящение румынскому председательству в Совете ЕС. Он длился более 3 часов, плюс час автографов на СД с музыкой маэстро. 27 января был таким же изумительным днём. Владимир Косма провёл мастер класс, новое для него занятие. Он рассказал эпизоды из своей жизни, связанные с музыкой для определённых фильмов, с примерами оркестровки».


    С 1968 года по сей день, Владимир Косма написал более 300 партитур для полнометражных фильмов или телевизионных сериалов. Кинематография обязана ему многочисленными успехами в сотрудничестве с выдающимися именами кино, такими как Ив Роберт, Клод Зиди, Этторе Скола, Паскал Томас, Пьер Ричард. Он с успехом принимал участие в создании важных фильмов для французского и американского телевидения. Он занимался и углублённо изучал музыку для джаза (у него работы, написанные для великих исполнителей, таких как Toots Thielmans, Chet Baker, Don Byas, Stéphane Grappelli, Jean-Luc Ponty, leTony Coe, Pepper Adams), мелодии типа шлягер (как те, написанные для Наны Мускури, Мари Лафорет или Лара Фабиан) и фольклорную музыку всех видов. Следует упомянуть композиции для исполнителя на нае Георге Замфира и, на данный момент, его постоянное сотрудничество с другим румыном, Чезаром Казаной, который играет на флейте, нае, свирели и на других подобных инструментах. Чезар Казаной, наряду с другими выдающимися инструменталистами, выступал на концерте 26 января. Естественно, что и классическая музыка постоянно притягивала Косму. Достаточно напомнить оперу «Мариус и Фанни» по Марселу Пуньёль, премьера которой состоялась в Опере в Марселе с такими звучными именами на афише: Анджела Георгиу, Роберто Аланья и Жеан Филиппе Лафонт. Или музыкальную комедию «Приключения раввина Якоба», премьера которой прошла в Парижском дворце конгрессов, в 2008 году.


    Давайте вернёмся к отзывам мероприятий 26 и 27 января, рядом с Дойной Мариан, директором Института румынской культуры в Париже:


    «Все музыкальные аранжировки прошли на фоне французских фильмов, для которых он написал музыку. Он — миф. Впечатляет то, что целые поколения французов считают его ориентиром. Какое совпадение, что 27 января день рождения Моцарта, потому что Владимира Косму называют Моцартом седьмого искусства.»


    Сложно писать вкратце о Владимире Косма. Да, так и хочется сказать — ладно, посмотрю в Википедию и всё узнаю. Однако, там, пока, не указано, что на концерте 26 января 2019 года, кроме симфонического оркестра и хора, Косма воспользовался услугами двух французских ДиДжей – DJ Polo и DJ Pain.

  • Musician Vladimir Cosma

    Musician Vladimir Cosma

    Born on 13th April 1940 in Bucharest into a family of musicians, Vladimir Cosma is a violinist, composer and conductor living in Paris. His father, Theodor, was a pianist and conductor, his mother, Carola, an author and composer, and his uncle, Edgar, a composer and conductor. One of his grandmothers was a pianist, a pupil of the famous Feruccio Busoni. A documentary film on a French television channel recently showed Vladimir Cosma walking, a smile on his face, on the street in Bucharest where he spent his childhood and youth. He was smiling because he was remembering events from his childhood, things that happened on that very street and the people who used to live there.



    After winning a number of prizes at the National Conservatory in Bucharest, Vladimir Cosma moved to Paris 1963 and continued his studies under the well-known Nadia Boulanger at the National Conservatory. Since then, he has won two César Awards for best film soundtrack, for “Diva” in 1982 and “Le Bal” in 1984; two 7 d’Or awards for best TV soundtrack in 1986 and 1991; and scores of other awards and prizes in France and around the world. Vladimir Cosma has received the Order of the Legion of Honour, class of Chevalier, the Romanian Cultural Merit in rank of Grand Officer and Order of the Arts and Letters in rank of Commander. He has won numerous Gold and Platinum Discs around the world, in France, Germany, Japan, Britain, Switzerland, Belgium, Italy, Holland, the Scandinavian countries, etc.



    On the 26th and 27th of January, the Romanian Cultural Institute held a number of events in collaboration with Vladimir Cosma under the aegis of the Romanian presidency of the Council of the European Union and to which the Romanian Embassy in Paris also contributed.



    Doina Marian, the Director of the Romanian Cultural Institute in Paris tells us more: “We have been preparing this event for almost a year together with maestro Vladimir Cosma and his society, Larghetto Music. We have a partnership with this society and have taken part in the production of the two performances. The first one, held on the 26th of January, was naturally very important and symbolic, being dedicated to the Romanian presidency of the Council of the EU. It lasted more than 3 hours and afterwards the maestro gave autographs on CDs containing his music. The concert on the 27th was equally impressive. Vladimir Cosma gave a master-class, which is something he doesn’t normally do. He spoke about various moments in his life, how he composed certain soundtracks and played the music in question.”



    From 1968, Vladimir Cosma has composed more than 300 scores for feature films and TV films. He has worked with important names in world cinematography, such as Yves Robert, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas and Pierre Richard. He has been involved in the creation of important productions for the French and American television. He has been interested in jazz music, having written pieces for the likes of Toots Thielmans, Chet Baker, Don Byas, Stephane Grappelli, Jean-Luc Ponty, Tony Coe and Pepper Adams. He has also written music for singers Nana Mouskouri, Marie Laforet and Lara Fabian, as well as folk music, including for the panpipe player Gheorghe Zamfir and the flute and panpipe player Cezar Cazanoi, who took part, in fact, in the performance on the 26th of January.



    Classical music was a constant attraction for Vladimir Cosma. The list of compositions includes the opera “Marius and Fanny” based on Marcel Pugnol, which opened at the Marseilles Opera House and featured big names such as Angela Gheorghiu, Roberto Alagna and Jean-Philippe Lafont. Vladimir Cosma also composed the musical comedy “The Adventures of Rabbi Jacob”, which opened at the Palais des Congrès de Paris in 2008.



    Back to the concerts held on the 26th and 27th of January with the Director of the Romanian Cultural Institute in Paris, Doina Marian: “The music was played against the backdrop of screenings of French films for which Vladimir Cosma wrote the soundtrack. He is a legend. It’s impressive how he is a role model in France for entire generations. It’s a coincidence that 27th January was also Mozart’s birthday, given that Vladimir Cosma is referred to as the Mozart of the seventh art”.



    Let us just say that the performance given on the 26th of January featured, alongside an orchestra and choir, two French DJs, DJ Polo and DJ Pain.

  • Vladimir Cosma, un Mozart du 7e art

    Vladimir Cosma, un Mozart du 7e art

    Quand on parle de Vladimir Cosma, il est difficile d’être bref. Ce violoniste, compositeur et chef d’orchestre, établi à Paris, est né le 13 avril 1940 à Bucarest, dans une famille de musiciens. Son père, Theodor Cosma, était pianiste et chef d’orchestre, sa mère, Carola, était elle aussi musicienne, son oncle, Edgar Cosma, était compositeur et chef d’orchestre. Une de ses grand-mères avait été pianiste et élève du célèbre Ferrucio Busoni. Un documentaire, récemment diffusé sur une chaîne de télévision française, présentait Vladimir Cosma en train de longer, sourire aux lèvres, la rue de la capitale roumaine où il avait passé son enfance et sa jeunesse. Il se souvenait non seulement des bêtises qu’il faisait à l’époque, secondé par des copains qui étudiaient eux aussi la musique, mais aussi des chansons qui retentissaient dans le quartier et des querelles qui éclataient entre des voisins d’un naturel un peu colérique.



    Après des premiers prix de violon et de composition au Conservatoire national de Bucarest, Vladimir Cosma arrive à Paris, en 1963, où il poursuit ses études au Conservatoire national supérieur de musique et travaille avec Nadia Boulanger. Qu’est-ce qui s’est passé, depuis ? Il suffit de jeter un coup d’œil à ses trophées, pour avoir la réponse: il a reçu deux « Césars de la meilleure musique de film » pour Diva (1982) et pour Le Bal (1984), deux « 7 d’or » de la meilleure musique télévisée, ainsi que divers prix et distinctions en France et à létranger. Il a également obtenu de nombreux Disques dor et de platine à travers le monde (France, Allemagne, Japon, Angleterre, Suisse, Belgique, Italie, Hollande, Scandinavie…). Il est chevalier dans l’Ordre national de la Légion d’honneur, commandeur des Arts et des Lettres et Grand Officier du Mérite culturel roumain.



    Les 26 et 27 janvier de cette année, l’Institut Culturel Roumain de Paris, en collaboration avec l’Ambassade roumaine à Paris et sous l’égide de la présidence roumaine du Conseil de l’UE, a organisé deux concerts avec la participation de l’illustre compositeur Vladimir Cosma. Doina Marian, directrice de l’Institut, nous en parle: “ C’est un événement que nous préparons depuis près d’un an, avec le concours de Vladimir Cosma et de sa société « Larghetto Music », avec laquelle nous avons conclu un partenariat. Le concert du 26 janvier a été important et symbolique, puisqu’il était dédié à la présidence roumaine du Conseil de l’UE. Il a duré trois heures, auxquelles s’est ajoutée une session d’autographes que Vladimir Cosma a accordés sur ses CDs. Le 27 janvier a été une journée tout aussi impressionnante. Le compositeur a tenu une « Rencontre-Master class » — chose inédite pour lui. Il a raconté des événements de sa vie liés à la création de la musique de certains films, dont il a joué quelques fragments, en guise d’illustration, avec le concours de l’orchestre.”



    Depuis 1968, Vladimir Cosma a composé plus de 300 partitions pour le cinéma ou la télévision. Il a écrit de la musique de jazz, des chansons pour des artistes tels Nana Mouskouri, Marie Laforêt ou Lara Fabian, ainsi que de la musique d’inspiration folklorique. Il a dédié des compositions à Gheorghe Zamfir. A présent, il collabore constamment avec un autre musicien roumain, Cezar Cazanoi — qui joue de la flûte, de la flûte de Pan, de la flûte champêtre et d’autres instruments de la même famille. Lors du concert du 26 janvier, Cezar Cazanoi est monté, lui aussi, sur scène, aux côtés d’autres musiciens très conus. Vladimir Cosma a été également attiré par la musique classique. Il a écrit un opéra, Marius et Fanny, sur un livret d’après l’œuvre de Marcel Pagnol, présenté pour la première fois à l’Opéra de Marseille, avec de grands noms à l’affiche : Angela Gheorghiu, Roberto Alagna et Jean-Philippe Lafont. Il y a ajouté la comédie musicale « Les aventures de Rabbi Jacob ». La première du spectacle a eu lieu au Palais des Congrès de Paris, en 2008.



    Retour aux échos des concerts-événements parisiens des 26 et 27 janvier 2019. Au micro, Doina Marian, directrice de l’Institut culturel roumain de Paris: Les arrangements musicaux ont été présentés sur la toile de fonds d’extraits des films français dont Vladimir Cosma a écrit la musique. Vladimir Cosma est un mythe. En France, des générations entières l’ont pris pour modèle. C’est impressionnant. Par une étrange et heureuse coïncidence, le second événement que nous avons organisé a eu lieu le 27 janvier, qui est la date de naissance de Mozart. Et Vladimir Cosma est, en fait, un Mozart du 7e art. ” ( Trad. : Dominique)

  • Владимир Косма – «Моцарт» сьомого мистецтва

    Владимир Косма – «Моцарт» сьомого мистецтва


    Важко коротко описати
    життя і діяльність композитора Владимира Косми, тому що він є багатогранною особистістю. Народився він 13 квітня 1940
    року в Бухаресті, у сім’ї
    музикантів. За фахом скрипаль, композитор і диригент,
    живе у Парижі, Франція. Батько, Теодор Косма, був
    піаністом і диригентом, мати
    – Карола, автор-композитор, а його дядько – Едгар Косма, композитор і диригент. Одна з його бабусь була піаністкою, ученицею знаменитого Ферручіо Бузоні.

    Документальний фільм
    французького телебачення представив його недавно прогулюючись, з посмішкою на устах, вздовж бухарестської вулиці, де він провів дитинство і молоді роки. Він згадував собі не тільки про жарти, що він робив разом зі своїми колегами музичної школи, а й про пісні, які лунали у цьому районі,
    або про сварки між сильно темпераментними сусідами. Після перших нагород,
    одержаних в Бухарестській Національній консерваторії, Владимир Косма відбув до
    Парижа в 1963 році і продовжив навчання у відомій Надії Буланже в Паризькій Національній
    консерваторії.




    Що ж сталося потім? Коротше кажучи, якщо тільки поглянути на вітрину з нагородами композиторами, то там ми бачимо дві
    нагороди Cézar за Кращу музику до фільму
    (Diva (1982) і Le Bal (1984)), дві премії «Пальмова гілка» за «Кращу телевізійну музики» (в 1986 і 1991 рр.), багато інших нагород і відзнак з Франції та світу. Владимир Косма є Лицарем національного ордена Почесного легіону, Великим офіцером Румунської культурної заслуги та Командором ордену Des Arts et des Lettres. Він одержав багато золотих і платинових дисків у всьому світі: Франції, Німеччині, Японії, Англії, Швейцарії, Бельгії, Італії, Нідерландах, скандинавських країнах та ін.




    Коротче, Владимир Косма – це приємна, надихаюча, відкрита, безтурботна людина. Заходи, які
    Румунський інститут культури організував 26 та 27 січня 2019 року у співпраці з
    видатним композитором, при підтримці Посольства Румунії в Парижі, відбулися під егідою Румунського головування в Раді
    Європейського Союзу.




    Дойна Маріан, директор Румунського
    Інституту культури в Парижі сказала: Цей захід ми готували майже рік, разом з видатним
    композитором Владимиром Космою і його компанією «Larghetto Music». Ми уклали партнерство з цим товариством, ми зробили великий внесок у реалізації двох концертів. Звичайно, концерт, який пройшов 26-го січня був дуже важливим і символічним, будучи присвячений румунському головуванню в Раді ЄС. Концерт тривав більше 3-х
    годин. 27 січня був не менш цікавим днем. Владимир Косма провів також майстер-клас, де розповів
    епізоди життя, пов’язані з
    композицією деяких саундтреків.»




    З 1968 року до цього часу, Владимир Косма був автором більше трьох сотень партитур
    для повнометражних художніх фільмів і телевізійних серіалів. Він мав успішну співпрацю з такими видатними іменами кіно, як Ів Робер, Клод Зіді, Етторе
    Скола, Паскаль Томас, П’єр Рішар. Владимир Косма взяв участь в створенні
    великих французьких і американських телевізійних постановках. Він підійшов і
    поглибив джаз-музику (написавши твори для таких джазових солістів, як Тутс
    Тілманс, Чет Бейкер, Дон Біас, Стефан Граппеллі, Жан-Люк Понті, Пеппер Адамс),
    написав кілька півень для Нани Мускурі, Марі Лафорет або Лари Фабіан. Звичайно,
    симфонічна музика постійно приваблювала Владимира Косму. Досить згадати оперу
    «Маріус і Фані» Марселя Пуньола, чия прем’єра відбулася в Марселі, в якій
    зіграли Анджела Георгіу, Роберто Аланья і Жан-Філіп Лафон. Або музична комедія
    «Пригоди рабина Якова», яка була зіграна вперше в Палаці Конгресів у Парижі в
    2008 році.






    І знову про відлуння
    подій з 26 і 27 січня, разом з Дойною Маріан, директором Румунського інституту культури в Парижі: «Всі музичні композиції відбувалися на тлі показу французьких фільмів, для яких композитор Владимир Косма написав саундтреки. Владимир Косма – це міф. Цікавим є те, що цілі
    покоління французів вважають
    його орієнтиром. І не можу не сказати
    про те, що 27 січня це день
    народження Моцарта, а Владимира Косму називають Моцартом сьомого мистецтва.»

  • Vladimir Cosma, un Mozart della settima arte

    Vladimir Cosma, un Mozart della settima arte

    È difficile scrivere brevemente a proposito di Vladimir Cosma, perché fa parte di quelle personalità che muovono mari e monti. Nato il 13 aprile 1940, a Bucarest, in una famiglia di musicisti, è violinista, compositore e direttore dorchestra e vive a Parigi, in Francia. Il padre, Theodor Cosma, era pianista e direttore dorchestra, la madre Carola, autrice e compositore, mentre lo zio, Edgar Cosma, era compositore e direttore dorchestra e una delle nonne era stata pure lei pianista, allieva del famoso Ferrucio Busoni. Un documentario di una televisione francese lo presentava di recente passeggiando, con il sorriso sulle labbra, lungo una strada di Bucarest dove ha passato linfanzia e la giovinezza. Si ricordava non solo le birichinate che faceva con altri suoi colleghi, ma anche la musica che si sentiva nella zona oppure le liti dei vicini un po più temperamentali.



    Dopo i primi premi al Conservatorio Nazionale di Bucarest, Vladimir Cosma arriva a Parigi nel 1963 e continua gli studi con la famosa Nadia Boulanger, al Conservatorio Nazionale. Cosè successo nel frattempo? Per farla breve, se diamo solo unocchiata alla vetrina con i trofei, è stato insignito di due premi Cézar alla Migliore musica da film (Diva nel 1982 e Le Bal nel 1984), di due premi 7 d’Or alla Migliore musica TV (nel 1986 e 1991), multi altri premi ed onorificenze in Francia e nel mondo. Vladimir Cosma è Cavaliere dellOrdine Nazionale della Legione dOnore, Grande Ufficiale al Merito Culturale Romeno e Commendatore dellOrdine Des Arts et des Lettres. Ha ottenuto numerosi Dischi dOro e di Platino in tutto in mondo, in Francia, Germania, Giappone, Inghilterra, Svizzera, Belgio, Italia, Olanda, ecc.



    Vladimir Cosma è una persona gentile, diligente, ispirata, aperta e modesta. Gli eventi organizzati dallIstituto Culturale Romeno il 26 e il 27 gennaio 2019 in collaborazione con lillustre compositore, si sono svolti sotto legida della Presidenza Romena del Consiglio dellUE, e allorganizzazione ha contribuito lAmbasciata di Romania a Parigi.



    La direttrice dellIstituto Culturale Romeno di Parigi, Doina Marian, afferma: “E un evento che stiamo preparando da quasi un anno, assieme al maestro Vladimir Cosma e con la sua compagnia Larghetto Music. Abbiamo un partenariato con questa società, abbiamo contribuito molto alla produzione e alla realizzazione dei due concerti. Certo che quello di sabato 26 è stato molto importante e simbolico, essendo dedicato alla presidenza romena del Consiglio UE. È durato più di tre ore e poi per unaltra ora il Maestro ha firmato CD con la sua musica. Il 27 gennaio è stato un giorno altrettanto impressionante. Vladimir Cosma ha tenuto una masterclass, un evento inedito per lui, in cui ha raccontato scene di vita, legate alla composizione di alcune colonne sonore, con esemplificazioni orchestrali.



    Dal 1968 finora, Vladimir Cosma ha composto più di trecento colonne sonore per lungometraggi e per serie televisive. Vanta numerosi successi in collaborazione con nomi famosi del cinema, tra cui Yves Robert, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard. Ha partecipato con successo alla realizzazione di importanti produzioni per le televisioni francese e americana. Ha approfondito anche la musica jazz, componendo per solisti quali Toots Thielmans, Chet Baker, Don Byas, Stéphane Grappelli, Pepper Adams, la musica leggera, come le composizioni per Nana Mouskouri, Marie Laforêt o Lara Fabian, come pure la musica folcloristica, sotto tutte le sue forme. Un esempio sono i brani composti per il suonatore romeno di flauto di Pan Gheorghe Zamfir e, attualmente, la sua collaborazione permanente con un altro musicista romeno, Cezar Cazanoi – che suona il flauto, il flauto di Pan e altri strumenti a fiato. Cezar Cazanoi, accanto ad altri musicisti di grande valore, si è esibito nel concerto del 26 gennaio. Ovviamente anche la musica classica ha rappresentato unattrattiva costante per Cosma. Basti ricordare lopera “Marius e Fanny ispirata a Marcel Pagnol, la cui prima è stata messa in scena allOpera di Marsiglia, con nomi importanti nel cartellone: Angela Gheorghiu, Roberto Alagna e Jean-Philippe Lafont. Oppure la commedia musicale “Le avventure del Rabbi Jacob, messa in scena per la prima volta al Palazzo dei Congressi di Parigi, nel 2008.



    Tornando agli eventi del 26 e 27 gennaio, la direttrice dellIstituto Culturale Romeno di Parigi, Doina Marian, continua: “Tutti gli arrangiamenti musicali si sono svolti sullo sfondo di proiezioni di film francesi per i quali lui ha composto le colonne sonore. Lui è un mito. È commovente anche il fatto che generazioni intere di francesi lo considerano un punto di riferimento. Una coincidenza è che il 27 gennaio è anche la data di nascita di Mozart, mentre Vladimir Cosma è soprannominato il Mozart della settima arte.



    È difficile scrivere brevemente su Vladimir Cosma. Uno sarebbe tentato a dire, va bene, guardo su Wikipedia e saprò tutto. Tuttavia non cè scritto per il momento che al concerto del 26 gennaio 2019, oltre allorchestra sinfonica e al coro, Cosma ha ricorso anche a due DJ francesi, DJ Polo e DJ Pain.

  • Vladimir Cosma, ein Mozart der Siebten Kunst

    Vladimir Cosma, ein Mozart der Siebten Kunst

    Es ist schwer, sich kurz über Vladimir Cosma zu fassen, weil er eine der Persönlichkeiten ist, die Dinge in Bewegung setzen. Der in Paris lebende Violinist, Komponist und Dirigent Vladimir Cosma wurde am 13. April 1940 in Bukarest geboren. Sein Vater, Theodor Cosma, war Pianist und Dirigent, seine Mutter, Carola Cosma, war Musikerin und Komponistin, und sein Onkel, Edgar Cosma, war Komponist und Dirigent. Seine Gro‎ßmutter war auch Pianistin und Schülerin des berühmten Ferruccio Busoni.



    Ein Dokumentarfilm eines französischen Fernsehsenders präsentierte kürzlich Vladimir Cosmna lächelnd bei einem Spaziergang auf den Bukarester Stra‎ßen, wo er seine Kindheit und Jugend verbracht hatte. Er erinnerte sich nicht nur an die Streiche, die er zusammen mit seinen Freunden von der Musikschule vielen Leuten spielte, sondern auch an die Lieder, die er im Wohnviertel hörte, oder an die Streitereien der eher temperamentvollen Nachbarn.



    Nachdem er einige Preise am Nationalen Konservatorium in Bukarest gewonnen hatte, lie‎ß sich Vladimir Cosma 1963 in Paris nieder und setzte seine Studien bei der bekannten Nadia Boulanger am Conervatoire Nationale Supérieur. Was ist in der Zwischenzeit passiert? Werfen wir einen kurzen Blick auf die Preise, die er im Laufe der Jahre gewonnen hat: zwei César-Trophäen für die beste Filmmusik für die Filme Diva“(1982) und Le Bal“ (1984), zwei Preise für die beste französische TV-Musik (1986 und 1991) sowie viele weitere Preise und andere Auszeichnungen in Frankreich und in der ganzen Welt. Vladimir Cosma ist Ritter des Nationalordens der Ehrenlegion, gro‎ßer Offizier des rumänischen Kulturverdienstes und Kommandeur des Ordens Des Arts et des Lettres“. Er hat zahlreiche Gold- und Platin-Schallplatten in der ganzen Welt gewonnen: in Frankreich, Deutschland, Japan, England, in der Schweiz, Belgien, Italien, in den Niederlanden, Skandinavien usw.



    Am 26. und 27. Januar 2019 veranstaltete das rumänische Kulturinstitut in Paris in Zusammenarbeit mit dem berühmten Komponisten zwei Konzerte, die unter der Schirmherrschaft der rumänischen Ratspräsidentschaft der Europäischen Union und der rumänischen Botschaft in Paris stattfanden. Mehr dazu von der Leiterin des Rumänischen Kulturinstituts in Paris, Doina Marian:



    Diese Konzerte haben wir fast ein Jahr lang vorbereitet, zusammen mit Maestro Vladimir Cosma und seiner Firma »Larghetto Music«. Wir haben eine Partnerschaft mit dieser Firma, und das Rumänische Kulturinstitut hat wesentlich zu der Produktion und der Aufführung der zwei Konzerte beigetragen. Natürlich war das Konzert am Samstag, den 26. Januar, sehr wichtig und symbolträchtig, weil es der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft gewidmet war. Das Konzert dauerte mehr als drei Stunden, plus eine Autogrammstunde: Maestro Vladimir Cosma gab Autogramme auf CDs mit seiner Musik. Der 27. Januar war auch ein beeindruckender Tag: Vladimir Cosma hat eine Masterclass gehalten, und das war für ihn ein besonderes Ereignis. Er erzählte Episoden aus seinem Leben, die mit dem Schaffen seiner bekanntesten Filmmusik verbunden waren, und das Orchester spielte die Filmmusik, von der er erzählte.“




    Von 1968 bis zum heutigen Tage komponierte Vladimir Cosma mehr als dreihundert Soundtracks für Spielfilme und TV-Serien in Frankreich und in den USA. Das französische Kino hat ihm viel zu verdanken; er arbeitete mit gro‎ßen Persönlichkeiten zusammen, wie Yves Robert, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard. Er beschäftigte sich auch intensiv mit Jazzmusik und komponierte Stücke für gro‎ße Instrumentisten wie Toots Thiel, Chet Baker, Don Byas, Stéphane Grappelli, Jean-Luc Ponty, Tony Coe, Pepper Adams. In der Unterhaltungsmusik komponierte er Hits für Nana Mouskouri, Marie Laforêt oder Lara Fabian. Vladimir Cosma liebt die Volksmusik und bearbeitete oft folkloristische Themen in seinen Kompositionen, die er dem berühmten rumänischen Panflötenspieler Gheorghe Zamfir anvertraute. Für den Spielfilm Der gro‎ße Blonde mit dem schwarzen Schuh“ bearbeitete Vladimir Cosma einen rumänischen Volkstanz aus der Walachei, eine Sârba“. Das Stück wurde sofort zu einem Riesenhit.



    Derzeit arbeitet Vladimir Cosma mit einem anderen rumänischen Instrumentisten zusammen, Cezar Cazanoi, der Flöte, Panflöte und andere Instrumente der gleichen Familie spielt. Cezar Cazanoi spielte auch bei dem Konzert am 26. Januar, zusammen mit anderen exzellenten Musikern.



    Vladimir Cosma hat auch klassische Musik komponiert; ein Beispiel dafür ist die Oper Marius und Fanny“, nach einem Text von Marcel Pagnol, uraufgeführt an der Oper Marseille im Jahr 2007, mit Angela Gheorghiu, Roberto Alagna und Jean-Philippe Lafont in den Hauptrollen. Ein Erfolg war auch die Musical-Komödie Die Abenteuer des Rabbi Jacob“, die zum ersten Mal im Palais des Congrès in Paris im Jahr 2008 gespielt wurde.



    Zurück zu den Konzerten am 26. und 27. Januar 2019, mit Doina Marian, Leiterin des Rumänischen Kulturinstituts in Paris:



    Alle musikalischen Arrangements waren von Projektionen mit Auszügen aus französischen Filmen begleitet, für die Vladimir Cosma die Musik geschrieben hat. Vladimir Cosma ist ein Mythos, mehrere Generation von Franzosen kennen und lieben ihn. Durch einen glücklichen Zufall hat das zweite Konzert am 27. Januar stattgefunden, am Geburtstag von Wolfgang Amadeus Mozart — Vladimir Cosma wird nämlich als Mozart der siebten Kunst, der Kinokunst, bezeichnet.“

  • The Visual Arts Museum in Galati

    The Visual Arts Museum in Galati

    In a world that seems to feed us
    only bad news, building a new art museum, such as the Visual Arts Museum in the
    eastern city of Galati, seems to fall in the ‘too good to be true’ category of
    news. And yet the new museum is being built, in Rizer Park. It is financed by
    the Galati County Council, for a sum of 4.7 million Euro, over a surface of
    almost 4,000 sq, based on an architecture project that got a national award
    from the Order of Architects.




    We spoke to Dan Basarab Nanu, the manager
    of the museum, about this exceptional success in September last year:




    This is the creation of architect
    Dan Ujeuca, and it impressed the head of the County Council, who made every
    effort to make this project happen, and to be present at the inauguration. By
    contract, the deadline is two years. We will finally see the Visual Arts
    Museum’s patrimony put to good use.




    The initial museum was inaugurated
    in 1967 with the intention of having a venue that is up to date with fine arts
    in Romania. It was relocated in three separate buildings, after the initial
    venue was returned to its previous owners. The exhibition space became unable
    to properly fit the exhibits, and after 2013 the authorities decided they would
    finance the museum themselves. European funds were not available, because the
    project was deemed ineligible.


    The years in-between were not idle.
    Dan Basarab Nanu reminisces about this time:




    We had very serious and ample
    cultural missions. I think we went through half of Europe with the museum, to
    France, Belgium, the Netherlands, Portugal, Spain, Turkey, Hungary, and the
    Czech Republic. The latest great victory was that of a few years ago, when we
    went to the French Artist Salon with Cela Neamtu, Marin Gherasim, Cristian
    Bedivan, and Gheorghe Anghel. Cela Neamtu got the gold medal, Bedivan and Marin
    Gherasim got the silver medal, and Gheorghe Anghel became a corresponding
    member of the French Academy of the Arts. The Galati Visual Arts Museum got a
    medal from the Society of French Artists.




    In spite of all challenges, the
    present is a time for even more ambitious hopes and ideas. The new four-story
    building will have ample space for exhibitions, but also laboratories, storage,
    technical spaces, a library, an archive, and an amphitheatre. Here is Dan
    Basarab Nanu with explanations:




    This is a living museum, it lives
    by its ability to host everything visual. When I say visual, I obviously refer
    to fine arts, but also choreography, the visual of music, the visual of the
    word. I am referring to a whole range of manifestations that exist under this
    word, visual, which in the end lead to more generous ideas, such as culture,
    beauty, and life.




    We asked what the structure of the
    Galati Visual Art Museum will be. If all goes well, the building will have an
    itinerant exhibition space with modular spaces, and a permanent exhibition
    area, with famous late 19th-century works. Another area will be
    dedicated to contemporary Romanian works, from 1956 to 2018. If the museum is
    inaugurated in 2020, according to the plan, it will also host Romanian works
    from 2019 and 2020, in line with its profile, that of being up to date with
    everything that goes on in the visual arts in Romania, including the diaspora,
    according to the manager.

  • Музей изобразительных искусств в городе Галаць

    Музей изобразительных искусств в городе Галаць


    В контексте участившихся негативных новостей, ставших своеобразной нормой нашей повседневности, открытие нового музея, точнее Музея изобразительных искусств в городе Галаць, расположенном на востоке страны, представляется одним из тех событий, о которых говорят, что это слишком хорошо, чтобы оказаться правдой. И всё-таки музей уже строится, причём в отличном месте, в Парке Ризер, способном показать его в наилучшем свете. Строительство осуществляется на средства Уездного совета. Здание будет занимать примерно 4 000 квадратных метров, и будет построено по проекту, получившему премию Ордена архитекторов. Общая стоимость постройки – 4 миллиона 700 тысяч евро. Историю этой успешной инициативы, которую местная пресса называет «Галацким чудом», поведал нам директор музея Дан Басараб Нану:


    «Проект здания принадлежит архитектору Дану Ужеукэ. Он так понравился председателю Уездного совета, что тот приложил все усилия, чтобы строительные работы начались как можно скорее, чтобы инаугурация музея состоялась максимально быстро. По контракту, работы должны занять два года. Только тогда коллекция Музея изобразительных искусств будет выставлена как ей подобает”.


    Старый музей, открытый в 1967-ом году для освещения современного румынского искусства, остался без выставочных помещений после того, как здание, в котором оно находилось, было возвращено его бывшим хозяевам. На какое-то время сотрудники музея и его коллекция переехали в три отдельных помещения. Так как условия хранения музейного фонда стали несоответствующими, в 2013-ом году власти решили построить новое здание за свой счёт. К европейским средствам невозможно было прибегнуть, потому что проект не соответствовал европейским нормам для невозвратного финансирования. Годы ожидания не оказались бесплодными, директор музея воспользовался ими сполна. Сейчас он с радостью вспоминает об этих годах:


    «У нас было нескольких очень серьёзных и обширных культурных миссий. Мне кажется, мы объехали пол-Европы с выставками нашего музея. Мы были во Франции, Бельгии, Нидерландах, Португалии, Испании, Турции, Венгрии, Чехии. Последняя успешная история связана с участием художников Чела Нямцу, Марин Герасим, Кристиан Бедиван, Георге Ангел в Салоне французских художников. Результат: Чела Нямцу завоевала золотую медаль, Бедиван и Герасим серебряную, а Георге Ангел стал членом-корреспондентом Французской академии художеств. Сам Музей удостоился медали известного Общества французских художников».


    Настоящее, со всеми его вызовами, порождает новые надежды и амбициозные инициативы. Современное четырехэтажное здание будет располагать широкими выставочными залами, мастерскими, комнатами для хранения музейного фонда, комнатами техобслуживания, библиотекой, архивом и амфитеатром. Дан Басараб Нану у нашего микрофона:


    «Наш музей – это живое пространство, он жив своей способностью охватывать всё, что относится к сфере визуальных искусств. Под термином визуальные искусства я понимаю в первую очередь скульптуру, живопись, графику и фотографию, но и визуальное отражение хореографии, музыкального искусства, пластику слова. Я имею в виду огромное пространство, помещающееся под кровлей этих слов: «визуальное искусство», которые способны привести нас и к другим, более широким понятиям – к культуре, переживанию, красоте, самой жизни».


    Архитектурный план будущего музея включает зону для временных выставок, с модулярными помещениями, отдельное пространство для постоянной выставки, включающей известные произведения конца XIX-го века. Другое помещение предназначено для современного румынского искусства, начиная с 1956-го года, и по сей день. Если открытие состоится по плану, в 2020-ом году, в музее можно будет увидеть даже работы 2019-го и 2020-го годов, потому что музей ставит перед собой задачу идти в шаг со временем. «Музей ставит перед собой задачу быть в курсе всего, что происходит в румынском пространстве визуального искусства, причем, когда я говорю о «румынском пространстве» я имею в виду и диаспору» – говорит директор Музея изобразительных искусств в городе Галаць.


    Ну а нам не остаётся ничего другого, как надеяться на скорое открытие музея, не спуская глаз с богатого и динамичного рынка румынского искусства, и радоваться тому, что мечта, которая казалась несбыточной лишь десять лет назад, идет сегодня твёрдым шагом к воплощению.




  • Vladimir Cosma, un Mozart al celei de-a şaptea arte

    Vladimir Cosma, un Mozart al celei de-a şaptea arte

    Este greu să scrii pe scurt despre Vladimir Cosma, pentru că face parte
    dintre personalităţile care mişcă lucrurile din loc.


    Născut la 13 aprilie 1940, la București, într-o familie de muzicieni este
    violonist, compozitor și dirijor, stabilit la Paris, Franţa. Tatăl, Theodor
    Cosma, era pianist și dirijor, mama Carola, autor- compozitor, iar unchiul său,
    Edgar Cosma, compozitor și dirijor, Una dintre bunici fusese şi ea pianistă,
    elevă a celebrului Ferrucio Busoni.


    Un film documentar al unei televiziuni franceze îl prezenta recent
    plimbându-se, cu zâmbetul pe buze, de-a lungul străzii bucureştene unde şi-a
    petrecut copilăria şi tinereţea. Îşi aducea amintea nu doar de poznele pe care
    le făcea, alături de alţi colegi, ucenici într-ale muzicii, ci şi de cântările
    pe care le auzea în zonă sau de certurile vecinilor mai temperamentali.


    După primele premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma
    ajunge la Paris în 1963 şi îşi continuă studiile cu binecunoscuta Nadia
    Boulanger, la Conservatorul Național.


    Ce s-a întâmplat între timp? Pe scurt, dacă ne uităm doar la vitrina cu
    trofee, s-au întâmplat două premii Cézar pentru Cea mai bună muzică de
    film Diva (1982) și Le Bal (1984), două premii 7 d’Or pentru Cea mai bună
    muzică TV( în 1986 și 1991), multe alte premii și distincții în Franța și în
    lume. Vladimir Cosma este Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare,
    Mare Ofițer al Meritului Cultural Român și Comandor al Ordinului Des Arts et
    des Lettres. A obţinut numeroase
    Discuri de Aur și Platină în întreaga lume: Franța, Germania, Japonia, Anglia,
    Elveția, Belgia, Italia, Olanda, Scandinavia, etc.


    Şi mai pe scurt, Vladimir Cosma este un om amabil, muncitor, inspirat,
    deschis pe care greutatea trofeelor nu pare să fi adăugat niciun gram în plus.


    Evenimentele pe care Institutul Cultural Român le-a organizat, pe 26 şi 27 ianuarie
    2019 în colaborare cu ilustrul compozitor, s-au desfăşurat sub egida
    Preşedinţiei Române a Consiliului Uniunii Europene, iar la organizarea lor a
    contribuit Ambasada României la Paris.


    Doina Marian, directorea ICR Paris spune: Este un eveniment pe care-l
    pregătim de aproape un an, împreună cu maestrul Vladimir Cosma şi cu societatea sa Larghetto Music. Avem un parteneriat cu
    această societate, am contribuit major la producerea şi realizarea celor două
    concerte. Desigur cel de sâmbătă 26 a fost foarte important
    şi simbolic, fiind dedicat preşedinţiei române a Consiliului UE. A durat peste
    3 ora, plus o oră de autografe pe CD-uri cu muzica maestrului. 27
    ianuarie a fost o zi la fel de impresionantă. Vladimir Cosma a ţinut un
    masterclass, eveniment inedit pentru el. A povestit episoade din viaţă, legate
    de compunerea unor anumite coloane sonore, cu exemplificări orchestrale.


    Din 1968 şi şi până în prezent,
    Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung
    metraj sau seriale TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în
    colaborare cu nume grele ale cinematografiei, cum ar fi Yves Robert, Claude
    Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, A participat cu succes la
    realizarea unor importante producții pentru televiziunile franceză și
    americană. A abordat şi aprofundat muzica de jazz (are opere scrise pentru mari
    soliști ca Toots Thielmans, Chet Baker, Don Byas, Stéphane Grappelli, Jean-Luc
    Ponty, leTony Coe, Pepper Adams), melodiile gen şlagăr (cum ar fi cele pentru
    Nana Mouskouri, Marie Laforêt sau Lara Fabian) şi muzica folclorică, sub toate
    formele ei. Vezi compoziţiile pentru naistul Gheorghe Zamfir şi, în prezent,
    colaborarea lui permanentă cu un alt român, Cezar Cazanoi – care cântă la
    flaut, nai, fluier şi alte instrumente din aceeaşi familie. Cezar Cazanoi,
    alături de alţi instrumentişti de valoare, a evoluat la concertul din 26
    ianuarie. Fireşte că şi muzica clasică l-a atras constant pe Cosma. Este
    suficient să amintim opera Marius şi
    Fanny după Marcel Pugnol, cu premiera la Opera din Marsilia şi alte nume
    mari pe afiş: Angela Gheorghiu, Roberto Alagna şi Jean-Philippe Lafont. Sau
    comedia muzicală Aventurile Rabinului Iacob,care s-a jucat în premieră la
    Palatul Congreselor de la Paris, în 2008.


    Înapoi la ecourile evenimentelor din 26 şi 27 ianuarie, alături de Doina
    Marian, directoare ICR Paris: Toate aranjamentele muzicale s-au petrecut
    pe fundalul unor proiecţii de filmele franceze pentru care el a compus
    coloanele sonore.El este un mit. Impresionează faptul că generaţii întregi de
    francezi îl au ca reper. Ce coincidenţă că pe 27 ianuarie este ziua de naştere
    a lui Mozart, pentru că oricum Vladimir Cosma este supranumit Mozart al cele
    de-a şaptea arte.


    Este greu să scrii pe scurt despre Vladimir Cosma. Ai fi tentat să spui -
    Ok, mă uit pe Wikipedia şi aflu tot. Şi totuşi, de acolo nu rezultă deocamdată că,
    la concertul din 26 ianuarie 2019, pe lângă ochestră simfonică şi cor, Cosma a
    apelat la doi DJ francezi, DJ Polo şi DJ Pain.

  • Музей візуального мистецтва в місті Галаць

    Музей візуального мистецтва в місті Галаць

    В дійсності, яка, здається приголомшує нас особливо поганими новинами,
    будівництво нового Музею візуального мистецтв у місті Галаць (східна Румунія), здається, є дуже
    доброю новиною. Майбутній музей будується в Парку Різер. Площа музею у майже 4000 квадратних метрів, вартістю приблизно 4,7 мільйона євро, фінансується за рахунок власних
    коштів Повітової Ради Галаць. Проект був нагороджений Орденом архітекторів.




    Про успішний шлях цього проекту, який для деяких
    журналістів, присутніх на відкритті
    робіт (вересень
    2018 року) був галацьким дивом, розповідає Дан Басараб Нану, менеджер Музею: Це проект архітектора Дана Ужеуке, що вразив і президента Повітової ради, який доклав усіх зусиль, щоб будівництво музею почалось, і щоб відкрити цей музей. За
    контрактом будівництво музею повинно завершитись через 2 роки. І тоді побачимо
    цінність спадщини Музею візуального мистецтва.»




    Відкритий у 1967 році з наміром зберегти
    румунськевізуальне мистецтво, музей розвинувся з трьома окремими просторами, після
    повернення будівлі власникам, в якій він спочатку працюваав. Виставочні
    простори були абсолютно
    неприйнятними, і за цих умов після 2013 року влада вирішила самостійно
    фінансуватись. Європейські фонди не були доступні з дуже простої причини:
    проект не підлягав фінансуванню.


    Роки очікування не були роками
    стагнації. Дан
    Басараб Нану розповідає: У нас були дуже
    серйозні і дуже великі культурні наміри. Я думаю, що ми обійшли половину Європи, щоб побачити
    інші музеї. Побували у
    Франції, Бельгії, Голландії, Португалії, Іспанії, Туреччині, Угорщині та Чехії. Кілька років тому я разом з
    Челою Нямцу,
    Маріном Герасімом, Крістіаном Бедіваном і Георге Ангелом побували у
    Французькому
    салоні художників де вони мали виставку. Результат: золоту медаль отримала Чела Нямцу, срібну медаль Бедіван і Марін
    Герасім, а
    Георге Ангел став членом-кореспондентом Французької академії мистецтв. А медаль
    відомого Французького
    товариства художників отримав Музей візуального мистецтва в Галаць.»




    Сучасний 4-поверховий будинок матиме великі виставкові площі, лабораторії,
    склади, технічні приміщення, бібліотеку, архів та амфітеатр. Дан
    Басараб Нану пояснює: Цей музей є живим музеєм, він
    живе завдяки своїй здатності пропонувати все, що входить до сфери візуального поняття.
    Коли я говорю візуальне, я маю на увазі, звичайно, образотворче мистецтво, але також і хореографічні
    зображення. Я маю на увазі цілий ряд проявів, які підпадають під знак цього
    слова – візуальне
    – і які зрештою призводять до щедрих ідей: культура, переживання, краса, життя ».




    Якою буде структура майбутнього Музею візуального мистецтв в Галаць? Якщо все піде за планом, в будинку буде розміщена тимчасова експозиційна
    зона з модульними просторами, постійно виставкова зона з відомими творами кінця ХІХ століття. Інша частина
    буде присвячена сучасній
    румунській творчості з 1956 по 2018 роки. Якщо музей буде відкритий у 2020 році, згідно з
    планом, будуть виставлені і румунські роботи 2019-го та 2020-ого років, тому що така специфіка Музею. Знати про все, що відбувається у візуальному
    творчому просторі Румунії , а коли я кажу Румунія, я маю на увазі також діаспору,
    -зазначив менеджер Музею візуального мистецтва в Галаць.


    Ми можемо тільки чекати моменту
    відкриття, і, поглядаючи
    на динамічний і завжди привабливийринок румунського образотворчого мистецтва, і радіти, тому що мрія – яка десять
    років тому здавалася фантастикою – здається, йде з великими кроками до виконання.





  • Le musée des arts visuels de Galaţi

    Le musée des arts visuels de Galaţi

    Un nouveau musée de 4.000 m² est en train dêtre érigé dans le parc Rizer de la ville de Galati, ce qui le mettra davantage en valeur. La construction – financée le Conseil départemental Galaţi – coûte environ 4,7 millions deuros. Son projet architectural a reçu un prix national, accordé par lOrdre des Architectes. Les journalistes présents à louverture du chantier, en septembre dernier, ont appelé cette réussite le « miracle de Galaţi ». Le manager du musée, Dan Basarab Nanu, en raconte lhistoire : « Lartisan de cette réussite est larchitecte Dan Ujeucă, dont le projet a impressionné le président du Conseil départemental. Celui-ci a fait de son mieux pour que les travaux de construction puissent être lancés. Linauguration du musée est prévue dans deux ans. A ce moment-là, le patrimoine du Musée des arts visuels de la ville sera enfin mis en valeur. »



    Ouvert en 1967, le Musée de Galaţi était censé offrir une image fidèle et constamment mise à jour des arts plastiques en Roumanie. Après la rétrocession de lédifice qui laccueillait, le musée a fonctionné dans trois espaces séparés – devenus impropres. Cest pourquoi, en 2013, les autorités locales ont décidé de financer par leurs propres moyens la construction dun nouveau musée. Les fonds européens nétaient pas accessibles pour une raison très simple : le projet nétait pas éligible. Les années dattente nont pourtant pas été des années de stagnation – au contraire. Dan Basarab Nanu se rappelle avec une joie non-dissimulée: « Nous avons eu des missions culturelles très importantes. Nous avons parcouru la moitié de lEurope avec les œuvres dart de notre musée : la France, la Belgique, les Pays-Bas, lEspagne, le Portugal, la Turquie, la Hongrie, la République Tchèque. Notre dernier succès date dil y a quelques années, lorsque nous avons été présents avec Cela Neamţu, Marin Gherasim, Cristian Bedivan et Gheorghe Anghel au Salon des artistes français. Bilan : la médaille dor pour Cela Neamţu, la médaille dargent pour Cristian Bedivan et pour Marin Gherasim ; Gheorghe Anghel est devenu, lui, membre correspondant de lAcadémie française des Beaux-Arts, alors que la médaille de la célèbre Société des Artistes Français a été accordée au Musée des arts visuels de Galaţi. »



    Malgré tous ses défis, ce projet fait naître des idées plus audacieuses et de plus grands espoirs. Le nouveau bâtiment de 4 étages qui accueillera le Musée des arts visuels offrira des espaces dexposition très généreux, des laboratoires, des espaces de stockage, une bibliothèque, des archives et un amphithéâtre. Dan Basarab Nanu explique : «Ce Musée est un musée vivant. Il recèle tout ce que la notion de « visuel » peut englober : arts plastiques, chorégraphie, geste musical, verbalisation. Les formes de manifestation du visuel sont précieuses, car elles sont en fait des portes ouvertes sur la culture, le vécu, la beauté, la vie. »



    Quelle sera la structure du futur Musée des arts visuels de Galaţi? Le bâtiment comportera une zone pour les expositions temporaires, constituée despaces modulaires, et une zone destinée aux expositions permanentes, qui accueillera des œuvres de la fin du 19e siècle. Une autre zone sera dédiée à la création roumaine contemporaine comprise entre les années 1956 et 2018. Si le musée est inauguré en 2020, comme prévu, des œuvres dart roumain de 2019 et 2020 y seront exposées, car cest là la vocation du musée : présenter au jour le jour, tout ce qui se passe dans lespace de la création visuelle de Roumanie, la diaspora comprise – précisait le manager du Musée des arts visuels de Galaţi. Il ne nous reste plus quà attendre le moment de linauguration et nous réjouir quun projet qui, il y a dix ans, semblait voué à léchec, avance à grands pas vers sa réalisation. ( Trad. : Dominique)

  • Corneliu Baba: Ausstellung würdigt großen Porträtisten

    Corneliu Baba: Ausstellung würdigt großen Porträtisten

    Im Nationalen Kunstmuseum Rumäniens ist bis Ende Februar 2019 eine Ausstellung zu sehen, die einem der grö‎ßten Maler Rumäniens gewidmet ist: Corneliu Baba. Gezeigt werden mehr als siebzig Werke aus den Jugendjahren sowie Spätwerke des gro‎ßen Porträtisten. Die Ausstellung markiert den Band Corneliu Baba: Bekenntnisse und Tagebücher: 1944–1965, der neulich veröffentlicht wurde.



    Maria Muscalu Albani ist Kuratorin der Ausstellung und hat den Maler im Jahr 1961 kennengelernt. Als Studentin hat sie zusammen mit Corneliu Baba gearbeitet. Er war ein äu‎ßerst höflicher, zarter und vernünftiger Mensch“, erinnert sich die Testamentsvollstreckerin des Künstlers. Die Anfänge der Ausstellung sind allerdings auf die neunziger Jahre zurückzuführen. Maria Muscalu Albani dazu:



    Damals träumte der Maler von einem Rückblick auf seine Werke im zentral gelegenen Ausstellungsraum Dalles in Bukarest. Der Traum wurde aber nie Wirklichkeit, oder vielleicht in einer anderen Form, denn eine Ausstellung des Malers wurde kurz danach beim Nationalen Kunstmuseum eröffnet. In dieser Zeit haben wir uns fast jeden Tag getroffen, denn wir sollten die Ausstellung von 1997 vorbereiten, wir diskutierten über das Schicksal der Werke, die damals in seiner Sammlung zu finden waren, was mit seinen Tagebüchern und Notizen passieren sollte.“




    Die Vernissage der Ausstellung fand kurz vor dem Tod des Künstlers, am 28. Dezember 1997 statt, somit gilt die Ausstellung als Testament des Malers, umso mehr weil der im Ausland mehrfach preisgekrönte Baba nur zwei persönliche Ausstellungen in seinem Heimatland Rumänien hatte. Der Maler und seine Testamentsvollstreckerin Maria Muscalu Albani einigten sich darauf, dass alle persönlichen Notizen erst 20 Jahre später veröffentlicht werden sollen. Der 26. Oktober 2018 war der Tag, an dem Kunstliebhaber, ehemalige Studenten und Kunstsammler aus Rumänien die Ausstellung Corneliu Baba — Bekenntnisse“ besuchen und den ersten Band seiner Notizen lesen konnten. Maria Muscalu Albani kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten:



    Die Werke die hier ausgestellt sind, widerspiegeln den Weg des Künstlers bis 1965. Sie gelten für mich als ein Statement des Malers. Sie bilden eine Gruppe von Werken, Corneliu Baba sagte immer: ‚Ich male lieber Menschen.‘ Und das kann man leicht feststellen. Die Gesichter in seinen Gemälden haben sich mit der Zeit geändert, Änderungen die wir alle, auch der Maler, erlebt haben. Ich hoffe, dass uns der 2. und der 3. Band seiner Tagebücher und Notizen, die er voller Bitterkeit geschrieben hat, einen tieferen Einblick in sein Leben ermöglichen werden.“




    Wann die nächste Ausstellung mit Werken von Corneliu Baba stattfindet, ist noch ungewiss, die derzeitige Ausstellung kann im Bukarester Kunstmuseum bis Ende Februar besichtigt werden. Ausgestellt werden auch persönliche Dokumente und ein Gemälde, das der Künstler mit 4 Jahren gemalt hat.

  • Muzeulu di Artă Vizuală tru câsâbălu Galaţi

    Într-ună realitate ţi pare să nă bombardeadză cama multu cu hâbări nibune, construirea a unui nou Muzeu di Artă Vizuală tru câsâbălu Galaţi (estul a li Românie) pare ună hâbare din categoria ţilor multu muşate tra să hibă adevărate, să hibă dialithea.” Şi cu tute aestea v’initorulu muzeu easte în construcţie, iar amplasarea lui în Parcul Rizer va-l bagă ghine în valoare. Finanţată din fondurile proprii a Consiliului Judeţean Galaţi, construcţia di aproapea 4000 di mp, cu ună valoare di aproximativ 4,7 milioane di euro, părn’eaşte di la un proiectu arhitectural premiat la nivel naţional, di Ordinulu a Arhitecţâlor.


    Dispre traseulu a liştei reuşită, care trâ unil’i jurnalişti prezenţâ la momentul a li deşcl’idire a şantierului (septembrie 2018) are reprezentată “thauma/ciudia di la Galaţi” zburaşte Dan Basarab Nanu, managerulu a Muzeului: ” Easte creaţia domnului arhitectu Dan Ujeucă şi lu-are impresionată şi pe domnul preşedinte a Consiliului Judeţean, care depuse toate eforturile să si agiungă la prima cupă di excavator şi, în final, să si inaugureadză aestu muzeu. Prin contractu, termenulu easte di 2 ani de dzâle. Si atumţea, va videm pânâ tru sone, patrimoniulu a Muzeului di Artă Vizuală bâgat în valoare.”


    Inaugurat în anulu 1967, cu scupolu tra sa hibă la dzuuă cu arta plastică din România, Muzeulu m’earse mai diparte, cu trei spaţii separate, după retrocedarea casâlei în care avea funcţionată iniţial. Spaţiile di expunire avea devenită absolut neuidisite şi, tru aeste condiţii, după 2013, autorităţâle decisiră finanţarea din surse proprii. Fondurile europeane nu eara accesibile dintr-un motiv didip simplu: proiectul nu eara eligibil.


    Anil’i di aşteptare nu fură an’i di stagnare. Si pare că din contra. Dan Basarab Nanu îşi aminteaşte cu niascumtă şi lişor trâ videare plăcere: “Avem avută misiun’i culturale multu serioase şi multu ample. Cred că bătum giumitate di Europă cu Muzeulu, Franţa, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania, Turcia, Ungaria, Cehia. Aţea di mai nâpoi mare victorie pi care u avum fu aoa şi îndoi an’i, când m’earsim cu Cela Neamţu, Marin Gherasim, Cristian Bedivan, Gheorghe Anghel la Salonulu a Artiştilor Francezi. Rezultatulu: medalia di malâmă trâ Cela Neamţu, medalia di asime trâ Bedivan şi Marin Gherasim, iar Gheorghe Anghel deveni membru corespondentu a li Academie di Arte din Franţa. Iar Medalia celebrâlei Societate a Artiştilor Francezi îl’i fu acordată a Muzeului di Artă Vizuală di Galaţi.”


    Prezentul, cu toate provocările a lui, da naştire a unor speranţe şi idei multu mai ambiţioase. Casa modernă, cu 4 nivele, va aibă spaţii di expunere generoase, laboratoare, depozite, spaţii tehnice, bibliotecă, arhivă şi amfiteatru. Dan Basarab Nanu expliică: “Muzeulu aestu easte un muzeu v’iu, bâneadză prin capacitatea că poate să oferă tot ţe intră în spectrul a noţiunil’ei di vizual. Cându spun vizual, mi refer sigura/ghineanţiles la arta plastică, ama şi la vizualul coregrafic, vizualul a gestului muzical, vizualul a verbalizarilei. Mi refer la ună serie întreagă di manifestări care si înscriu sum semnul a luştui zbor — vizual — şi care, până tru sone duc la alte idei generoase: cultură, bânare, muşuteaţă, v’iaţă/bană.”


    Care va hibă structura vinitorului Muzeu di artă vizuală din Galaţi? Macă totul va m’eargă ghine, casa va apnghisească/adăpostească ună zonă di expunere temporară, cu spaţii modulare, ună di expunere permanentă, cu lucrări cunoscute di la bitisita secolului XIX. Ună altă zonă va hibă dedicată a creaţilei contemporană românească, d-tru an’il’i 1956-60 până tru 2018. Macă Muzeulu va hibă inaugurat tru 2020, conform a planului, va hibă expuse şi lucrări româneşti di-tru 2019 şi 2020, di aform’ia că aestua easte specificulu a Muzeului. “ Tra să hibă la dzuuă cu tot aţea ţe si faţe în spaţiul creativ vizual din România şi, când spun România, mi refer şi la diaspora” — mai spune managerulu a Muzeului di Artă Vizuală din Galaţi.


    Nu nă rămâne dicât să aştiptăm momentul a inauguraril’ei şi, cu ocl’ii la pâzarea dinamică şi totâna mai ofertantă a artilor vizuale româneşti, să ne hărăsim/bucurăm trâ aţea că un v’is — care aoa şi dzaţe an’i părea s-aiba mira/soarta a sertarului cu proiecte ratate — pare să m’eargă cu paşi mări spri împlinire. (Şt.B)


    Autor: Carmen Săndulescu


    Armânipsire: Hristu Steriu


  • Il Museo di Arti Visive di Galaţi

    Il Museo di Arti Visive di Galaţi

    Un nuovo Museo di Arti Visive è in via di costruzione nel Parco Rizer di Galaţi (est della Romanai). Finanziata dai fondi del Consiglio Provinciale di Galaţi, la costruzione di quasi 4000 mq, il cui valore ammonta a circa 4,7 milioni di euro, ha come punto di partenza un progetto architettonico premiato dallOrdine degli Architetti di Romania. Il manager del Museo, Dan Basarab Nanu, offre dettagli sul progetto: “E una creazione dellarchitetto Dan Ujeucă che è piaciuta moltissimo al Presidente del Consiglio Provinciale il quale ha fatto di tutto affinché il progetto fosse portato a compimento. La scadenza del contratto per la costruzione delledificio è di due anni e allora finalmente lintero patrimonio del Museo di Arti Visive verrà messo in risalto.


    Inaugurato nel 1967, per promuovere larte figurativa contemporanea romena, il Museo ha continuato a funzionare in tre spazi separati dopo la restituzione ai vecchi proprietari delledificio che lo aveva ospitato. Gli spazi espositivi erano diventati del tutto inadeguati e allora, dopo il 2013, le autorità hanno deciso di finanziare i lavori da fondi propri, perché il progetto non era eleggibile per essere finanziato da fondi europei.


    Gli anni di attesa non sono stati però anni vuoti, anzi. Il manager Dan Basarab Nanu ricorda “Abbiamo avuto missioni culturali importanti. Credo che abbiamo percorso una metà dell’Europa con il nostro Museo: Francia, Belgio, Olanda, Portogallo, Spagna, Turchia, Ungheria, Rep. Ceca. Il più recente successo è di qualche anno fa quando abbiamo partecipato con Cela Neamţu, Marin Gherasim, Cristian Bedivan, Gheorghe Anghel al Salone degli Artisti Francesi. Il risultato: Cela Neamţu ha vinto la medaglia doro, quella dargento è andata a Cristian Bedivan e Marin Gherasim, mentre Gheorghe Anghel è diventato membro corrispondente dellAccademia Francese di Belle Arti. Mentre la Medaglia della famosa Società degli Artisti Francesi è stata assegnata al Museo di Arti Visive di Galaţi.



    Ledificio moderno, a quattro piani, disporrà di spazi espositivi generosi, di laboratori, depositi, spazi tecnici, di una biblioteca, un archivio e un anfiteatro. Se tutto andrà bene, ledificio avrà una zona per le mostre temporanee, con spazi modulari, una zona per la mostra permanente contenente opere conosciute realizzate a cominciare dalla fine dellOttocento. Unaltra sezione sarà dedicata allarte contemporanea romena, dagli anni 1956-60 fino al 2018. Se il Museo sarà inaugurato nel 2020, come previsto, saranno esposte anche opere romene più recenti, del 2019 e 2020, perché lobiettivo del museo è proprio questo: “Di essere aggiornato con tutto quello che avviene nello spazio creativo visivo in Romania e mi riferisco anche alla diaspora romena – aggiunge ancora il manager del Museo di Arti Visive di Galaţi.

  • Corneliu Baba – Confesiuni

    Corneliu Baba – Confesiuni

    Muzeul Național de Artă al României găzduieşte, până la
    finalul lunii februarie 2019, reîntâlnirea
    cu o bună parte a operei unuia dintre cei mai mari maeștri ai școlii românești
    de pictură: Corneliu Baba. Peste șaptezeci de lucrări reconstruiesc traseul
    artistului, din prima tinerețe până în anii deplinei maturități, oglindind
    însemnările din volumul Confesiuni și jurnale: 1944-1965.


    Doamna Maria Muscalu Albani, executorul testamentar al artistului şi unul
    dintre curatorii expoziţiei, l-a cunoscut pe Corneliu Baba încă din 1961. Era studentă şi
    a avut norocul să lucreze multă vreme alături de acest monstru sacru. Era un
    om extraordinar de politicos, blând şi înţelegător, îşi aminteşte ea.


    Povestea expoziţiei şi a volumului porneşte în anii
    90. Maestrul încă visa la o
    retrospectivă la sala Dalles (Bucureşti). Sala Dalles n-a fost să fie şi s-a
    deschis o expoziţie mare, retrospectivă, la Muzeul Naţional de Artă. … Ne
    întâlneam aproape în fiecare zi. Pregăteam expoziţia din ’97. Discutam despre
    soarta lucrărilor pe care le avea în colecţie, ce se va întâmpla cu Jurnalele
    şi însemnările lui


    Vernisată cu puţin timp înainte ca maestrul
    Corneliu Baba să se mute la ceruri, în 28 decembrie 1997, expoziţia avea
    valoarea unui testament. Cu atât mai mult cu cât, deşi premiat, expus în multe
    ţări ale lumii, răsplătit cu titlul de membru al mai multor Academii, Baba era
    acum la cea de-a doua expoziţie personală în România. Nu e de mirare că, în
    discuţiile cu Maria Muscalu Albani, ce doi stabilesc ca toate însemnările personale
    să fie publicate după un interval de 20 de ani.


    În 2017, la 20 de ani de la moarte, executorul său
    testamentar nu era gata cu transcrierea. 26 Octombrie 2018 a fost data la care
    iubitorii de artă, foştii studenţi şi poate colecţionarii au venit să vadă
    expoziţia Corneliu Baba- Confesiuni
    şi să cumpere primul volum al însemnărilor sale. Maria Muscalu Albani, Lucrările pe care le vedem noi
    acum, în cele două săli, sunt lucrări care conturează drumul lui Baba până în
    1965. Le-am considerat o declaraţie de credinţă. Sau o declaraţie de pictor,
    cum vreţi. Aceste lucrări formează un grup. Maestrul spunea Pictez de
    preferinţă oameni. Şi se vede. Însă chipurile celor pe care-i pictează după
    aceşti ani vor suferi modificări majore, aduse de vremuri. Le-am trăit şi noi,
    le-a trăit şi el. Sper ca prin volumul 2 sau 3 să intrăm mai adânc în jurnalele
    sale, scrise cu multă amărăciune.


    Nu ştim
    când va fi următoarea expoziţie Corneliu Baba şi e bine să profităm de ocazia
    reîntâlnirii cu un mare pictor şi profesor acum, cât avem reunite lucrări
    celebre ale Muzeului Naţional de Artă şi documente din colecţia personală. Inclusiv o pictură pe care Corneliu Baba a
    făcut-o la 4 ani. În schimb, ştim că Maria Muscalu Albani a transcris
    textele pentru volumul 2 din însemnările pictorului. Tot Muzeul de Artă al
    României se va ocupa de publicarea lui.