Radio România Internațional

Author: Carmen Săndulescu

  • Muzej vizuelnih umetnosti u Galaciju (26.01.2019)

    Izgradnja Muzeja vizuelnih umetnosti u Galaciju u Parku Rizer liči na prelepu vest da bi bilo stvarno. Ali, ipak muzej se gradi. Izgradnju muzeja površine od 4000 kvadratnih metara finansira Županijski savet Galaci, a ukupna vrednost radova dostiže sumu od oko 4,7 miliona evra.


    O značaju muzeja govorio je povodom postavljanja kamena temeljca Dan Basarab Nanu, menadžer Muzeja: ,,To je kreacija gospodina arhitekte koja je impresionirala i predsednika županijskog saveta, koji je uložio sve napore da bismo danas počeli sa radovima na izgradnji muzeja. Rok za izvodjenje radova je od 2 godine i tek kada budu završeni radovi moćićemo da vidimo koja je vrednost baštine kojom raspolaže muzej’’.


    Stara zgrada muzeja je građena 1967 godine, ali s obzirom da je pored likovne umetnosti muzej otvorio svoje prostorije i za druga dela posato je suviše mali, tako da su lokalne vlasti, 2013. odlučile da iz sopstvenih fondova grade novu zgradu u kojoj će biti premešten muzej.


    Za sve ovo vreme organizovane su brojne kulturne manifestacije o kojima Dan Basarab Nanu kaže:,,Imali smo veoma ozbiljne i velike kulturne manifestacije. Mislim da sam sa muzejom posetio pola Evrope. Bili smo u Francuskoj, Belgiji, Holandiji, Portugaliji, Španiji, Turskoj, Mađarskoj, Češkoj. Naš najveći uspeh je bio pre nekoliko godina kada smo sa Čelom Neamcu, Marinom Gerasimom, Kristijanom Bedivanom, Georgem Angelom učestvovali na Salonu francuskih umetnika. Čela Neamcu je osvojila zlatnu medalju, Bedivan i Marin Gerasim su osvojili srebrnu medalju, a George Angel je postao dopisni član Francuske akademije umetnosti. Muzeju vizuelne umetnosti u Galaciju dodeljena je tada Medalja Društva francuskih umetnika’’.


    O novoj zgradi Muzeja Dan Basarab Nanu kaže: ,,Ovo je živi muzej, opstaje zahvaljujući svemu što raumemo pod vizuelnom umtenšću. Kad kažem vizuelno mislim naravno na slikarstvo ali, mislim i na brojne druge manifestacije koje stoje pod geslom reči ,,vizuelno’’, mislim na umetnost uopšte’’.


    Koja će biti struktura budućeg muzeje Vizuelnih umetnosti u Galaciju? U slučaju da će stvari teći kako treba muzej će imati prostorije za privremene izložbe, modularne prostorije, jednu prostoriju u kojoj će biti postavljena stalna izložba slika iz XIX veka. Druga prostrija će biti posvećena delima savremenih rumunskih slikara iz 1950-60 do 2018. U slučaju da će muzej biti, kao što je planirano, otvoren 2020, biće izložena i dela koja su nastala tokom 2019 i 2020, jer je to specifičnost muzeja. ,,Da budemo u toku sa svim što se dešava u vizuelnoj umetnosti u Rumuniji, a kad kažem u Rumuniji, mislim i na rumunsku dijasporu’’ — dodao je menadžer Muzeja vizuelne umetnosti u Galaciju.


    Ne preostaje nam ništa drugo sem da čekamo da se radovi završe i da se otvori muzej koji je u početku ličio na projekta koji ima sve šanse da završi zaboravljen u jednoj fioci.

  • Museum für visuelle Kunst in Galatz erhält neues Gebäude

    Museum für visuelle Kunst in Galatz erhält neues Gebäude

    Zu schön, um wahr zu sein“ — und doch befindet sich das künftige Museum für visuelle Kunst in Galaţi (dt. Galatz) im Bau. Sein Standort im Rizer-Park wird dieses noch mehr hervorheben. Der aus eigenen Mitteln des Kreisrates Galaţi finanzierte Neubau von fast 4.000 m² mit einem Wert von rund 4,7 Millionen Euro geht von einem landesweit ausgeschriebenen und vom Orden der Architekten ausgezeichneten Architekturprojekt aus. Über den Weg dieses Erfolges, der für einige Journalisten bei der Eröffnung der Baustelle im September 2018 das Wunder von Galaţi“ war, spricht Dan Basarab Nanu, der künftige Intendant des entstehenden Museums:



    Es ist das Werk des Architekten Dan Ujeucă. Das Projekt hat den Kreisratsvorsitzenden so beeindruckt, dass er zur Einweihung der Baustelle mit der Aushebung des ersten Baggerlöffels Erde kam und schlie‎ßlich auch zur Eröffnung dieses Museums zugegen sein wird. Laut Vertrag beträgt die Bauzeit zwei Jahre. Und dann werden wir endlich sehen, wie das Erbe des Museums für visuelle Kunst besser verwertet wird.“




    Das ursprüngliche Museum war 1967 eingeweiht worden — mit dem Auftrag, die bildenden Künste im zeitgenössischen Rumänien zu fördern. Das Museum wurde nach der Wende in drei getrennte Gebäude umgesiedelt, nachdem man das Gebäude, in dem es ursprünglich eingerichtet worden war, dem Eigentümer zurückerstattet hat. Die neuen Ausstellungsräume waren völlig ungeeignet, und unter diesen Umständen beschlossen die Behörden nach 2013, aus Eigenmitteln einen Neubau zu finanzieren. Europäische Mittel waren aus einem ganz einfachen Grund nicht zugänglich: Das Bauvorhaben war nicht förderfähig. Die Jahre des Wartens auf die Finanzierung waren keine Jahre der Tatenlosigkeit. Scheinbar war es genau umgekehrt, erinnert sich Dan Basarab Nanu, Intendant des Museums.



    Wir hatten sehr wichtige und sehr umfangreiche kulturelle Aufträge. Ich denke, wir sind durch halb Europa mit Ausstellungen unseres Museums gewandert — wir haben in Frankreich, Belgien, den Niederlanden, Portugal, Spanien, der Türkei, Ungarn und in der Tschechischen Republik ausgestellt. Unser jüngster gro‎ßer Erfolg war vor einigen Jahren, als ich mit Künstlern wie Cela Neamţu, Marin Gherasim, Cristian Bedivan und Gheorghe Anghel zum Salon der Französischen Künstler ging. Das Fazit: die Goldmedaille für Cela Neamţu, die Silbermedaille für Bedivan und Marin Gherasim, und Gheorghe Anghel wurde korrespondierendes Mitglied der französischen Kunstakademie. Und die Medaille der berühmten Gesellschaft der Französischen Künstler wurde dem Museum für visuelle Kunst in Galaţi verliehen.“




    Die Gegenwart mit all ihren Herausforderungen lässt viel ehrgeizigere Hoffnungen und Ideen aufkommen. Das moderne vierstöckige Gebäude verfügt über gro‎ßzügige Ausstellungsräume, Labore, Lagerhallen, technische Räume, eine Bibliothek, ein Archiv und ein Amphitheater. Dan Basarab Nanu erklärt seine Zukunftsvision:



    Dieses ist ein lebendiges Museum, es lebt von seiner Fähigkeit, alles im Rahmen des Visuellen anzubieten. Wenn ich visuell sage, beziehe ich mich natürlich auf bildende Kunst, aber auch auf das Visuelle in der Choreografie, das Visuelle in der Musik und in der Sprache. Ich beziehe mich auf eine ganze Reihe von Ereignissen, die unter diesen Begriff fallen — visuell — und die schlie‎ßlich zu gro‎ßzügigen Ideen führen: Kultur, Erlebnis, Schönheit, Leben.“




    Wie wird das künftige Museum für visuelle Kunst in Galaţi aufgegliedert sein? Wenn alles nach Plan läuft, wird das Gebäude einen temporären Ausstellungsbereich mit modularen Räumen und eine Dauerausstellung mit Werken aus dem späten 19. Jahrhundert beherbergen. Ein weiterer Bereich ist der zeitgenössischen rumänischen Kunst von 1956–60 bis 2018 gewidmet. Wenn das Museum 2020 eingeweiht wird, werden plangemä‎ß auch rumänische Werke der Jahre 2019 und 2020 ausgestellt, da dies die Besonderheit und das Credo des Museums ist. Auf dem Laufenden zu bleiben mit dem, was sich in den visuellen Künsten in Rumänien abspielt, und wenn ich Rumänien sage, beziehe ich mich auch auf die Diaspora“, sagt der Leiter des Museums für visuelle Kunst in Galaţi.



    Wir können nur auf den Augenblick der Einweihung warten und den dynamischen Markt und die immer interessanter werdenden rumänischen bildenden Künste im Auge behalten. Wir dürfen uns also freuen, dass ein Traum, der vor zehn Jahren für die Schublade mit versäumten Vorhaben bestimmt schien, mit gro‎ßen Schritten in Erfüllung zu gehen scheint.

  • Muzeul de Artă Vizuală în oraşul Galaţi

    Muzeul de Artă Vizuală în oraşul Galaţi


    Într-o realitate care pare să ne bombardeze mai ales cu veşti proaste, construirea unui nou Muzeu de Artă Vizuală în oraşul Galaţi (estul României) pare o veste din categoria celor “prea frumoase ca să fie adevărate.” Şi totuşi viitorul muzeu este în construcţie, iar amplasarea lui în Parcul Rizer îl va pune bine în valoare. Finanţată din fondurile proprii ale Consiliului Judeţean Galaţi, construcţia de aproape 4000 de mp, cu o valoare de aproximativ 4,7 milioane de euro, porneşte de la un proiect arhitectural premiat la nivel naţional, de Ordinul Arhitecţilor.



    Despre traseul acestei reuşite, care pentru unii ziarişti prezenţi la momentul deschiderii şantierului (septembrie 2018) a reprezentat “minunea de la Galaţi” vorbeşte Dan Basarab Nanu, managerul Muzeului “Este creaţia domnului arhitect Dan Ujeucă şi l-a impresionat şi pe domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, care a depus toate eforturile să se ajungă la prima cupă de excavator şi, în final, să se inaugureze acest muzeu. Prin contract, termenul este de 2 ani de zile. Si atunci, vom vedea în sfârşit, patrimoniul Muzeului de Artă Vizuală pus în valoare.”



    Inaugurat în 1967, cu menirea de a fi la zi cu arta plastică din România, Muzeul a mers mai departe, cu trei spaţii separate, după retrocedarea clădirii în care funcţionase iniţial. Spaţiile de expunere deveniseră absolut nepotrivite şi, în aceste condiţii, după 2013, autorităţile au decis finanţarea din surse proprii. Fondurile europene nu erau accesibile dintr-un motiv foarte simplu: proiectul nu era eligibil.



    Anii de aşteptare nu au fost ani de stagnare. Se pare că dimpotrivă. Dan Basarab Nanu îşi aminteşte cu vădită plăcere “Am avut misiuni culturale foarte serioase şi foarte ample. Cred că am bătut jumătate de Europă cu Muzeul, Franţa, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania, Turcia, Ungaria, Cehia. Ultima mare victorie pe care am avut-o a fost acum câţiva ani, când am mers cu Cela Neamţu, Marin Gherasim, Cristian Bedivan, Gheorghe Anghel la Salonul Artiştilor Francezi. Rezultatul: medalia de aur pentru Cela Neamţu, medalia de argint pentru Bedivan şi Marin Gherasim, iar Gheorghe Anghel a devenit membru corespondent al Academiei de Arte din Franţa. Iar Medalia celebrei Societăţii a Artiştilor Francezi i-a fost acordată Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi.”



    Prezentul, cu toate provocările lui, dă naştere unor speranţe şi idei mult mai ambiţioase. Clădirea modernă, cu 4 nivele, va avea spaţii de expunere generoase, laboratoare, depozite, spaţii tehnice, bibliotecă, arhivă şi amfiteatru. Dan Basarab Nanu explică “Muzeul ăsta e un muzeu viu, trăieşte prin capacitatea de a oferi tot ce intră în spectrul noţiunii de vizual. Când spun vizual, mă refer bineînţeles la arta plastică, dar şi la vizualul coregrafic, vizualul gestului muzical, vizualul verbalizării. Mă refer la o serie întreagă de manifestări care se înscriu sub semnul acestui cuvânt – vizual – şi care, până la urmă duc la alte idei generoase: cultură, trăire, frumuseţe, viaţă.”



    Care va fi structura viitorului Muzeu de artă vizuală din Galaţi? Dacă totul merge bine, clădirea va adăposti o zonă de expunere temporară, cu spaţii modulare, una de expunere permanentă, cu lucrări cunoscute de la sfârşitul secolului al XIX-lea. O altă zonă va fi dedicată creaţiei contemporane româneşti, din anii 1956-60 până în 2018. Dacă Muzeul va fi inaugurat în 2020, conform planului, vor fi expuse şi lucrări româneşti din 2019 şi 2020, pentru că acesta este specificul Muzeului. ” De a fi la zi cu tot ceea ce se întâmplă în spaţiul creativ vizual din România şi, când spun România, mă refer şi la diaspora” – mai spune managerul Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi.



    Nu ne rămâne decât să aşteptăm momentul inaugurării şi, cu ochii la piaţa dinamică şi mereu mai ofertantă a artelor vizuale româneşti, să ne bucurăm pentru că un vis – care acum zece ani părea sortit sertarului cu proiecte ratate – pare să meargă cu paşi mari spre împlinire


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Călin Humă, consul onorific la Winchester, despre situaţia românilor din Marea Britanie, în contextul actual.




  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    S-a desfăşurat recent, la Bucureşti, Dezbaterea de închidere a proiectului IDEAS (Incluziune,Diversitate, Egalitate, Conştientizare, Succes) prin semnarea Cartei Diversităţii. Prezenţa a fost impresionantă şi tinerii dominau net sala bibliotecii de la British Council, gazda evenimentului. Dialog cu Petra Iuliana Pintilei, consilier asistent la Autoritatea Naţională pentru persoane cu dizabilităţi, ea însăşi o imagine emblematică a proiectului.



  • Alexandra Ares

    Alexandra Ares

    Scriitoarea şi jurnalista Alexandra Ares din Statele Unite ale Americii. Cartea Sam Shepard Rebelul Rigorii Mortale.


  • Destine româneşti

    Destine româneşti

    Liviu Prunaru, solist de excepţie, profesor de
    marcă şi concertmaistru al Orchestrei Royal Concertgebouw, Amsterdam, Olanda


  • Blackout della regista Serena Marossi al Festival Giovane di Sibiu

    Blackout della regista Serena Marossi al Festival Giovane di Sibiu

    Dal 2 all11 novembre, la città di Sibiu, capolouogo dellomonima provincia della Romania centrale, ha ospitato la quarta edizione del Teatro Giovane: oltre 40 spettacoli presentati da compagnie di Gran Bretagna, Polonia, Italia, Bolivia, Germania, Francia, Giappone, Svezia, Canada e Romania.



    Una rassegna provocatoria sul mondo circostante e un programma attraente dedicato sia ai bambini che agli adolescenti, riunendo nel contempo lintera famiglia attorrno ad unesperienza che dà energia. Così il manager del Teatro Gong di Sibiu e del Festival, Adrian Tibu, spiegando che questi progetti fanno convergere la rigenerazione urbana anche grazie al fatto che offrono unalternativa educativa e di inclusione sociale.



    LItalia è stata rappresentata dalla produzione “Blackout” della compagnia Allegra Brigata Cinematica, con la regia di Serena Marossi, che il 5 novembre ha portato sul palcoscenico due personaggi sommersi nel mondo selfie e chat. Pixel si esprime solo attraverso le immagini, mentre Sonar ha mille foto di profilo e vive solo di emoji. Lincontro virtuale tra i due genera un blackout, per cui dovranno scoprire nuove modalità di comunicazione.



    La regista Serena Marossi ha raccontato lesperienza in unintervista rilasciata alla nostra collega Carmen Sandulescu della redazione romena di Radio Romania Internazionale.


  • Coregrafa şi dansatoarea Ana Maria Lucaciu din Canada

    Coregrafa şi dansatoarea Ana Maria Lucaciu din Canada

    Coregrafa şi dansatoarea Ana Maria Lucaciu din Canada a susţinut în octombrie 2018, la Bucureşti, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, un atelier de dans contemporan.


  • Jurnal românesc – 01.12.2016

    Jurnal românesc – 01.12.2016


    MAE a alocat 221.600 de euro pentru sarbatorirea Zilei Nationale, concertele de muzica clasica, jazz si receptiile fiind cele mai frecvente evenimente organizate cu acest prilej de ambasadele si consulatele Romaniei.



    “Actiunile pentru marcarea Zilei Nationale a Romaniei vor fi organizate de 147 misiuni diplomatice (ambasade, consulate generale, misiuni permanente, institute culturale romanesti din strainatate, birouri de reprezentare)”, a precizat MAE, la solicitarea MEDIAFAX.



    In plus, unele misiuni diplomatice ale Romaniei din strainatate beneficiaza de sponsorizari din partea unor persoane juridice sau fizice din tara de resedinta sau din Romania. Ministerul de Externe a subliniat ca, pe fondul crizei economice, “nivelul sponsorizarilor a scazut de la an la an”.



    MAE a mai transmis ca pentru misiunile diplomatice din tarile unde exista o puternica activitate pe linie diplomatica, culturala, economica sau o comunitate romaneasca semnificativa, precum tarile din UE, SUA, Canada, China, Rusia sau Japonia, s-a alocat un buget mai mare, “dar nu la nivelul necesitatilor impuse de organizarea unui astfel de eveniment”.



    Seria manifestarilor dedicate Zilei Nationale a Romaniei in Ungaria, a debutat luni 28 noiembrie 2016, cu receptia oficiala oferita de Ambasada Romaniei la Budapesta, care a avut loc in istorica sala de festivitati a Hotelului Corinthia, din capitala ungara, informeaza Biroul de Presa al Episcopiei Ortodoxe Romane din Ungaria.



    La evenimentul, la care au participat in jur de 600 de persoane, au luat parte membri ai corpurilor diplomatice ai diferitelor tari, acreditate in Ungaria, autoritati ungare, de diferite niveluri, reprezentanti si conducatori ai comunitatii romanesti din Ungaria, atat ai celei istorice, cat si ai diasporei recente, Preasfintitul Parinte Episcop Siluan impreuna cu clerici si reprezentanti ai Episcopiei Ortodoxe Romane din Ungaria, jurnalisti, precum si multi romani si prieteni ai Ambasadei Romaniei in Ungaria, din Budapesta si din alte localitati.



    Discursul Domnului Ambasador Lazurca a avut in centrul sau tema Tratatului de intelegere, cooperare si buna vecinatate, semnat de Primii Ministri ai Romaniei si Ungariei in 16 septembrie 1996, care a dus la ameliorarea si consolidarea relatiilor dintre cele doua State. In acest cadru a fost subliniata, de asemenea, importanta minoritatilor din cele doua tari, cea romana si maghiara, carora le-au fost asigurate drepturile prevazute si in tratatele internationale si care au, la randul lor, un rol important in cunoasterea reciproca si imbunatatirea relatiilor bilaterale.



    Evenimente asemanatoare mai au loc si la Consulatele Generale al Romaniei din Seghedin (29 noiembrie) si Jula (2 decembrie 2016).



    Ziua Naţională a României a fost marcată cu două zile mai devreme, la Moscova, unde ambasadorul româniei în Federaţia Rusă, Vasile Soare, a oferit o recepţie cu 500 de invitaţi. Ambasadorul a reuşit să-și impresioneze oaspeții, oferindu-le un spectacol deosebit, susținut de Ansamblul Folcloric Țara Vrancei. Potrivit ambasadorului Vasile Soare, parcă niciodată nu a existat la Moscova un eveniment atât de frumos, acesta declarând pe pagina sa de Facebook cât de mândru se simte că este vrâncean.



    Au fost invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor ruse, mediului academic, cultural, de afaceri şi mass-media din capitala rusă şi membri ai corpului diplomatic acreditat la Moscova..



    În aceaşi zi, a urmat o altă recepţi, la care au participat peste 300 de persoane – etnici români care trăiesc în această ţară de mai multe decenii şi descendenţii lor (oameni de cultură şi artă, scriitori, compozitori, medici, profesori), români care de mai mulţi ani lucrează la companii ruseşti sau multinaţionale cu familiile, studenţi, masteranzi şi doctoranzi din România care studiază la universităţile de prestigiu din Rusia.



    Joi 1 decembrie, Ansamblul Ţara Vrancei se află în fosta capitală a Imperiului Rus, Sankt Petersburg, unde oferă un alt spectacol în cinstea Zilei României.



    Ziua Naţională a României este marcată de ICR, prin Direcţia Români din afara ţării şi Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”pentru românii de pretutindeni atâta în diaspora, cât şi în comunităţile istorice româneşti din afara graniţelor.



    În vecinătatea României, la Ismail, pe 3 şi 4 decembrie 2016, programul vizează două zile de cursuri susţinute de lectori de la Universitatea “Dunărea de jos” din Galaţi pentru 40 de profesori care predau în limba română în sudul Basarabiei (Regiunea Odesa- Uraina).



    Pe 3 decembrie 2016, Ziua Naţională a României va fi sărbătorită în comunitatea românească din Serbia, la românii din Timoc, printr-un concert de muzică populară românească susţinut de artişti din regiune.


  • Jurnal românesc – 20.06.2016

    Jurnal românesc – 20.06.2016

    Istoricul Mihnea Berindei a murit duminică dimineața, la Veneția, a declarat pentru AGERPRES fostul director al Arhivelor Naționale ale României, Dorin Dobrincu. Mihnea Berindei s-a născut pe 22 martie 1948 la București și a urmat cursurile Facultății de Istorie a Universității București, între anii 1966-1970, specializându-se în istoria Imperiului Otoman. A emigrat în Franța unde a absolvit, în 1972, Ecole Pratique des Hautes Etudes. După prăbușirea regimului comunist, Mihnea Berindei s-a implicat în crearea Grupului pentru Dialog Social iar în anii 2000 a participat la restituirea pentru istorici a arhivelor Partidului Comunist din România. A făcut parte din Comisia Prezidențială pentru Investigarea Dictaturii Comuniste din România.



    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a avut vineri o întâlnire cu membri ai comunității românești din Bruxelles, context în care i-a îndemnat pe aceștia să se înscrie, în număr cât mai mare, în Registrul electoral. La întâlnirea cu reprezentanții comunității românești, oficialul a prezentat formularul de înscriere, precum și pașii pe care alegătorii din străinătate trebuie să îi urmeze, dacă doresc să voteze prin corespondență la scrutinul pentru alegerile parlamentare. Totodată, el i-a îndemnat pe cei prezenți să-i informeze şi pe alţi membri ai comunității românești din Belgia cu privire la noutățile introduse de legea electorală, cu trimiteri la paginile de internet ale Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro) și Autorității Electorale Permanente (www.roaep.ro). Demnitarul român a reafirmat interesul statului român pentru continuarea şi dezvoltarea programelor educative destinate tinerilor români stabiliți în afara granițelor și pentru organizarea, în continuare, a cursurilor non-curriculare de limbă, cultură și civilizație românească în asociațiilor și parohiile românești de pe teritoriul belgian. Stoenescu şi-a exprimat interesul pentru înființarea unei grădinițe bilingve în Bruxelles și pentru extinderea secției de limba română din cadrul școlii Bruxelles IV. Ministrul delegat i-a îndemnat pe românii prezenți la întâlnire să continue să construiască, împreună cu autoritățile de la Bruxelles, un parteneriat bazat pe valori europene și pe promovarea multiculturalismului. El a evocat utilitatea dezvoltării de rețele profesionale românești, cu precădere a celor formate din specialiști români care lucrează în instituțiile europene. Sâmbătă ministrul Dan Stoenescu a participat, la Haga, la o întâlnire cu membrii comunității românești din Olanda. Demnitarul a încurajat implicarea asociațiilor românești, în parteneriat cu autoritățile olandeze și cele din România, în derularea unor campanii de informare privind drepturile și obligațiile cetățenilor români rezidenți în Olanda. Ministrul delegat a subliniat și importanța colaborării româno-olandeze în organizarea evenimentelor culturale comune, acțiuni care încurajează dezvoltarea dialogului intercultural. Programul vizitei a inclus şi o sesiune de informare cu privire la noile modalități de vot pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.



    “În numele Asociaţiei Românilor din Italia (ARI), îi felicit pe deputatul Kerekes Károly şi Comisia pentru Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaţilor pentru adoptarea proiectului de lege care reglementează contribuţia de asigurări sociale pentru o perioadă de 5 ani pentru cei care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii” — se arată într-o scrisoarea deschisă trimisă de preşedintele ARI, Eugen Terteleac, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi preşedinţilor comisiilor de Muncă şi Egalitate de Şanse din Parlamentul României. “Românii care vor reuşi să-şi regularizeze această situaţie vor avea garanţia elementară a unei pensii la vârsta la care nu vor mai putea munci”, se mai arată în scrisoarea deschisă trimisă de preşedintele ARI. “Dacă s-ar fi dorit rezolvarea problemei din timp, astăzi poate că am fi avut numere importante de contribuabili români din diaspora la sistemul de pensii românesc. Având această lege aprobată de către Comisia pentru Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaţilor, prin care românii care au muncit la “negru” pot recupera cel puţin ultimii 5 ani de vechime, propunem includerea în metodologia acesteia a unui sistem de gestiune şi plata în format electronic, eliminând pe cât posibil birocraţia birourilor şi oficiilor de colectare” — scrie Terteleac. Preşedintele ARI a propus implementarea acestui sistem prin intermediul Poştei Române, instituţie care îşi întăreşte relaţia cu românii din diaspora prin mai multe proiecte, inclusiv votul prin corespondenţă.

  • Jurnal românesc – 3.05.2016

    Jurnal românesc – 3.05.2016

    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a realizat o rubrică de Întrebări frecvente pentru alegătorii din străinătate” privind procedura de votare la alegerile parlamentare care vor avea loc la sfârşitul acestui an.


    Rubrica prezintă răspunsuri la cele mai uzuale întrebări adresate de cetăţenii români din afara graniţelor cu privire la procedura de vot pentru acest scrutin. Ea se regăseşte în secţiunea dedicată alegerilor parlamentare 2016 de pe site-ul MAE.



    În ultimii ani, relațiile economice dintre România și Republica Moldova au avansat semnificativ, ceea ce este un semnal că și cele politice sunt în ascensiune, a declarat recent într-o dezbatere publică ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurca, citat de Radio Chisinau.


    După mai mulți ani când majoritatea populației era pro-europeană, acum mai mulți și-ar dori integrarea în spatiul estic, astfel că din acest motiv al lipsei unei majorități solide incontestabile, mai multe partide nu-și pot crea un program de țară.


    Totuși, Marius Lazurca s-a arătat convins că indiferent de elita politică de la Chișinău relațiile cu România nu se vor mai degrada ca în trecut.


    “Oricine va guverna în viitor Republica Moldova nu va putea reinstala sârma ghimpată nici pe Prut, nici în mințele sau sufletele noastre, fiindcă s-a trecut deja de punctul de ireversibilitate al sincronizării dintre noi”, a explicat diplomatul.


    Aflat la sfârsit de mandat, ambasadorul Marius Lazurca a făcut o paralelă între relațiile moldo-române din 2010, când a venit la Chișinău și cele din prezent. El a menționat că între timp, România a urcat de pe trei pe primul loc în topul partenerilor externi ai Republicii Moldova.


    Iar principala explicație este că în această perioadă s-au îmbunătățit și relațiile politice dintre cele două state, pentru că agenții economici sunt foarte atenți în această privință. În plus, România a atras produsele moldovenești după ce Federația Rusă le-a impus embargou.


    Vorbind despre investiţiile românești în Republica Moldova, care, potrivit experților sunt încă foarte mici, Marius Lazurca a explicat că pe de o parte, românii încă nu investesc peste hotare, iar în al doilea rând, nu întotdeauna investițiile românești au fost bine primite în Republica Moldova.


    În acest sens, el a dat exemplul unei companii din Iași care de câțiva ani încearcă să deschidă o afacere de aproximativ 15 milioane de euro peste Prut, dar nu reușește, mai scrie Radio Chisinau.



    Ceea ce Republica Moldova primeşte de la Uniunea Europeană are o logică a integrării, a spus acelaşi Marius Lazurca.


    Potrivit diplomatului român, Uniunea Europeană este cel mai prestigios club politic, economic şi social din lume. E bine ca Republica Moldova să fie în anticamera” acestui club şi nu în stradă. Această poziţie este onorantă pentru Moldova şi i-a adus beneficii. Republica Moldova, dacă utilizează instrumentele din Parteneriatul Estic, din politica de vecinătate, se europenizează şi devine din ce în ce mai compatibilă cu valorile economice, politice, sociale ale UE şi din ce în ce mai aproape de statutul de ţară-candidat şi, la limită, de ţară membră”, a declarat ambasadorul Marius Lazurca




    Vă semnalăm o apariţie filatelică de excepţie, la Chişinău, în cinstea Zilei Românilor din Balcani: aromâni şi meglenoromâni.


    Este vorba despre timbre personalizate “Recunoașterea drepturilor naționale ale românilor din Balcani (aromâni și meglenoromâni). Iradeaua din 9 mai 1905” – emise de Biroul Marca Personalizată al Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei, la comanda Asociației “Răsăritul Românesc” din Chișinău. Colița cuprinde 3 serii a câte 5 timbre fiecare. Timbrele se află în circuit poștal, fiind acceptate de orice oficiu poștal din Republica Moldova pentru orice fel de expediții naționale și internaționale.


    Prima serie de 5 timbre reprezintă, în afara textului dispus eliptic și a semnăturii în alfabet arab a sultanului Abdul Hamid al II-lea care a semnat Iradeaua din 9 mai 1905, la cererea insistentă a României, imaginea Regelui Carol I, care, după Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a fost unul dintre protectorii culturali ai românilor din Balcani (aromâni și meglenoromâni).


    A doua serie reprezintă imaginea Ministrului Afacerilor Străine al României din 1905, generalul Iacob Lahovary.


    A treia serie reprezintă imaginea lui Alexandru Emanoil Lahovary, Trimisul Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al României la Constantinopol, care a avut principalul merit în obținerea Iradelei din 9 mai 1905.


    Semnarea Iradelei a reprezentat un mare succes diplomatic al României în favoarea minorităților sale înrudite meglenoromână și aromână.

  • Jurnal românesc – 2.05.2016

    Jurnal românesc – 2.05.2016

    Institutul Cultural Român lansează sesiunea de selecţie a ofertelor culturale, în cadrul Programului de finanţare şi de parteneriate culturale CentenArt, pentru anul 2016. Prin intermediul Programului CentenArt, ICR acordă finanţări nerambursabile pentru proiecte culturale în domeniile: arte vizuale (arte plastice, arte decorative, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans), pentru o serie de evenimente organizate în afara țării, cu scopul de a evoca 100 de ani de la formarea României Mari. Acordarea finanțărilor nerambursabile prin programul CentenArt se realizează pe bază de selecție de oferte culturale. Finanţarea nerambursabilă se acordă numai în condiţiile existenţei unor surse de finanţare, proprii sau atrase, ale beneficiarului – altele decât cele provenite de la bugetul de stat – în procent de minimum 10% din valoarea proiectului. Pentru a participa la concurs, solicitantul trebuie să depună o ofertă culturală care să conţină documentaţia obligatorie prevăzută în Regulamentul de desfăşurare a sesiunii de selecţie. Înscrierea la sesiunea de selecţie se va realiza prin depunerea documentaţiilor la sediul Institutului Cultural Român din strada Aleea Alexandru nr. 38, sector 1, cod 011824, Bucureşti, într-un dosar, cu mențiunea: În atenţia Direcţiei Relaţii Internaţionale sau se va transmite, prin poştă, la aceeaşi adresă, într-un plic închis, cu precizarea: Pentru programul CentenArt. Termenul limită pentru depunerea documentaţiilor este 19 mai 2016, ora 17:00 (data poștei). Documentațiile trimise prin e-mail sau fax şi cele care vor fi transmise la o dată ulterioară celei indicate mai sus, prin poștă și/sau servicii de curierat, nu vor participa la sesiunea de selecție.



    O conferinţă, un spectacol de muzică şi dans al românilor din Balcani, aromâni şi meglenoromâni, dar şi o expoziţie de fotografie şi port popular sunt acţiunile care au loc în data de 9 mai 2016 în cadrul proiectului derulat de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română şi Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti. Evenimentele marchează 111 ani de la Iradeaua Imperială Otomană de recunoaştere a românilor (aromânilor şi meglenoromânilor) din Imperiul Otoman. “Ziua Românilor din Balcani: aromânii şi eglenoromânii. 111 ani de la recunoaşterea drepturilor naţionale” este un proiect dedicat celui mai important şi semnificativ eveniment din istoria contemporană a românilor din Balcani, în desfăşurarea lui implicându-se instituţii ale statului român, ong-uri, tinere talente autohtone, dar şi artişti ce provin din comunitatea aromână și eglenoromână din Dobrogea. Acţiunea are ca scop menţinerea unităţii de neam şi marcarea evenimentelor importante din istoria poporului român, prin intermediul activităţilor ştiinţifice şi culturale.



    Asociației Românilor din Italia reclamă, într-o scrisoare deschisă adresată Prefectului Romei, că cetățenii români din Italia, cei cu drept de vot local, nu au avut posibilitatea să se înscrie în registrul electoral și să voteze pentru nici un partid italian înscris în cursa electorală pentru că nici unul dintre acestea nu a avut o ofertă “pentru străini”, se arată în comunicatul de presă semnat de Eugen Terteleac, Președinte Asociației Românilor din Italia: “În data de 5 iunie anul curent, cetăţenii români sunt chemaţi a alege reprezentanţii pentru Primăria Romei. Deci, şi cetăţenii comunitari cu domiciliul în Roma ar trebui să fie chemaţi pentru a participa la aceste alegeri locale. “Ar trebui” deoarece acest lucru este trecut sub tăcere de partide, mass-media, instituţii publice, Primăria Romei. În calitate de preşedinte al Asociației Românilor din Italia şi rezident de 20 de ani la Roma, am asistat la mai multe alegeri locale, dar niciodată ca acum: tăcerea asupra dreptului de vot al cetățenilor comunitari a fost absolută. În acest an, tot în data de 5 iunie, şi la Bucureşti se votează pentru alegerea primarilor şi a consilierilor. Reprezentanți ai partidelor din România cheamă românii din Italia nu numai să voteze pentru aceste alegeri, dar şi pentru a candida la Bucureşti şi în țară. Deci, Bucureştiul promovează aceste drepturi, Roma NU. Pentru Primăria Romei, cetățeanul străin nu există. Articolul 40 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene citează “orice cetăţean al Uniunii are dreptul de a alege şi de a fi ales în cadrul alegerilor locale în statul membru în care acesta îşi are reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii acestui stat”. De câteva zile, mai precis pe 26 aprilie a expirat termenul pentru înscrierea pe listele electorale suplimentare. Din aceste motive, cererem Prefectului Romei, amânarea termenului de înscriere a cetăţenilor comunitari pe listele electorale suplimentare până pe data de 10 mai, se arată în comunicat.

  • Jurnal românesc – 1.12.2015

    Jurnal românesc – 1.12.2015

    Începem
    cu un impresionant mesaj de Ziua Naţională adresat tuturor românilor de Cosmin
    Antonescu, preot paroh la Biserica Sfântul Apostol Andrei din Potomac -
    Maryland, Statele Unite ale Americi şi trimis în redacţie de Doina Saiciuc, corespondent
    Washington DC: Le doresc tuturor românilor să-şi iubească ţara
    oriunde s-ar afla. Şi prin aportul lor personal, responsabil şi sincer, să
    creeze în inima lor o Românie aşa cum o vor ei, aşa cum şi-o doresc să fie astăzi.
    Şi dacă cele aproximativ 20 de milioane de inimi de români vor bate în ritmuri
    authentic româneşti, nu se poate ca Dumnezeu să nu ne dăruiască cererea curată
    a inimii. La mulţi ani, România! La mulţi ani, mamă şi tată, frate şi soră! Te
    iubesc ca pe propria fiinţă şi mă rog pentru un viitor vrednic de rădăcinile
    tale şi de istoria din care te-ai născut.




    1
    decembrie aduce şi Sărbătorirea Zilei
    Naționale a României la Bratislava – eveniment de diplomație publică, la
    Palatul Primatial. Institutul Cultural Român de la Praga, în colaborare cu
    Ambasada României în Republica Slovacă şi sub înaltul patronaj al acesteia,
    organizează un recital extraordinar, în interpretarea naistei Andreea Chira și
    pianistului Ruben Doran. În program sunt incluse lucrări românești.






    Pe
    1 decembrie are loc şi Concert de Ziua Națională la Stockholm, în colaborare cu
    Ambasada României în Regatul Suediei. Concertul va fi susţinut de doi muzicieni
    de renume internaţional, Valentin Răduţiu (violoncel) şi Per Rundberg (pian) și
    va avea în program: Sonată pentru violoncel şi pian nr. 2 în Do Major op. 26 de
    George Enescu, Sonată pentru violoncel şi pian în La Major de Luigi Boccherini,
    Dansuri populare româneşti, Sz. 56 (aranjament pentru pian şi violoncel de
    Luigi Silva/Valentin Răduţiu) de Béla Bartok. Concertul se adresează
    diplomaţilor străini din Stockholm, reprezentanţilor lumii culturale şi
    românilor din diaspora și va fi precedat de o recepție oficială. Accesul se
    face exclusiv pe bază de invitație.




    Vioara
    lui Enescu la Budapesta în recital de Ziua Naţională a României, în sala de
    conferinţe a Hotelului Gellért din Budapesta. Evenimentul este organizat în
    colaborare cu Ambasada României la Budapesta și va fi susţinut de violonistul
    Gabriel Croitoru, prof. univ. dr. la Universitatea Naţională de Muzică
    Bucureşti, solist-concertist al Orchestrelor Radio România, care va cânta pe
    vioara Guarneri del Gesu, instrument pus la dispoziţie de Muzeul Naţional
    George Enescu. Violonistului i se va alătura pianistul Horia Mihail, unul din
    cei mai apreciaţi muzicieni români ai generaţiei sale, solist-concertist al
    Orchestrelor Radio România.




    Institutul
    Cultural Român Titu Maiorescu de la Berlin organizează, în colaborare cu
    Ambasada României la Berlin, un recital de excepție susținut de Alexandru
    Tomescu, cu vioara Stradivarius Elder-Voicu 1702, cu ocazia Zilei Naţionale a
    României, a omagierii a 60 de ani de la moartea renumitului compozitor George
    Enescu şi a 135 de relaţii diplomatice între România și Germania.. Alexandru
    Tomescu va interpreta piese de George Enescu, Ciprian Porumbescu, Johann
    Sebastian Bach, Niccolò Paganini şi Eugène Ysaÿe. Recitalul va continua cu Dinu
    Lipatti Trio Plus, care va interpreta o piesă de Johannes Brahms. Totodată, o
    expoziție de fotografie dedicată Festivalului Internațional George Enescu va
    avea loc în galeria Institutului Cultural Român de la Berlin.



  • Jurnal românesc – 30.11.2015

    Jurnal românesc – 30.11.2015

    1.Ziua
    Națională a României, sărbătorită la New York și în capitala SUA




    Ziua
    Națională a României va fi sărbătorită, și în acest an, printr-o serie de două
    recitaluri găzduite de Weill Recital Hall (Carnegie Hall), din New York, și de
    The John F. Kennedy Center for the Performing Arts Millenium Stage, din
    Washington, DC.




    La
    cea de a zecea aniversare de la înfințare, Cvartetul SoNoRo se întoarce la
    Carnegie Hall, unde a debutat acum cinci ani.




    Luni,
    30 noiembrie 2015, ora 20:00, la Weill Recital Hall (Carnegie Hall), SoNoRo va
    prezenta un recital cu lucrări de Mahler, R. Strauss, Dohnányi și Enescu.


    Joi,
    3 decembrie 2015, de la ora 18:00, la The John F. Kennedy Center for the
    Performing Arts Millennium Stage, directorii Festivalului SoNoRo în București,
    violonistul român Răzvan Popovici și pianista letonă Diana Ketler, alături de
    violonista germană Alissa Margulis, vor susține un recital excepțional, al
    cărui program cuprinde lucrări de Mozart, Max Bruch şi George Enescu.




    2
    Barcelona: Violonistul Gabriel Croitoru și pianistul Horia Mihail susţin un
    concert în auditoriul CaixaForum, interpretând compoziții de Edvard Grieg,
    George Enescu, Edward Elgar, Heinz Provost, Fritz Kreisler și Pablo de
    Sarasate, cu ocazia Zilei Naționale a României.




    3
    Chişinău: Ambasada României în Republica Moldova și Institutul Cultural Român
    Mihai Eminescu la Chișinău organizează concertul simfonic dedicat Zilei
    Naționale a României, susținut de violoncelistul Andrei Ionuţ Ioniţă și
    Orchestra Națională de Cameră condusă de Cristian Florea.






    4.Ucraina
    – Consulatul General al României la Cernăuți organizează, la 1 decembrie 2015,
    mai multe manifestări dedicate Zilei Naționale a României. La ora 11:00, la
    Muzeul Regional de Artă din Cernăuți, va avea loc versnisarea expoziției
    Portrete, realizată de maestrul fotograf Vasile Paladean, urmând ca la ora
    12:00 să fie depuse flori la monumentele lui Mihai Eminescu și Taras Șevcenko,
    din centrul orașului.


    La
    ora 13:00, la Filarmonica Regională din Cernăuți, va avea loc un Concert
    Extraordinar dedicat Zilei Naționale a României – eveniment cu intrare liberă.
    Programul va continua cu spectacolul de operă Luceafărul, pus în scenă la ora
    14:00.


    La
    ora 17:00, va avea loc Recepția Oficială organizată la Complexul Soneacina
    Dolina, din localitatea Boian, reg. Cernăuți.




    4
    Rabat, Maroc: Concert susţinut de Izabela Barbu (voce), Alexandru Burca (pian)
    şi Dan Incrosnatu (percuţie), organizat de Institutul Cultural Român cu
    prilejul Zilei Naţionale a României. Programul va cuprinde lucrări de muzică
    clasică și piese din repertoriul Mariei Tănase








    Marea
    Britanie- Românii sunt pe locul al treilea în ceea ce privește imigrația în
    Marea Britanie din ultimul an, potrivit noilor statistici.


    Astfel,
    concetățenii noștri reprezintă 6% din totalul imigranților din Regatul Unit,
    fiind depășiți doar de cei din India și China.


    Iată
    clasamentul primelor cinci țări pentru anul 2014:


    1.
    India (45.000; 8% din totalul imigranților. Este a treia oară când se clasează
    pe primul loc în ultimii 5 ani.


    2.
    China (39.000; 7%) a fost pe primul loc anul trecut. Este în top 5 din 2009.


    3.
    România (34.000; 6% din totalul imigranților). A fost pe locul nouă, anul
    trecut și a intrat în top 5 pentru prima dată. Numărul cetățenilor români care
    au imigrat în Marea Britanie a crescut cu 127% față de 2013.


    4.
    Polonia (32.000; 5%), pe locul cinci anul trecut. Polonia a rămas în top 5 din
    2005.


    5.
    Spania (31.000; 5% din total), pe locul al doilea de anul trecut.


    Migrația
    netă în Marea Britanie a atins un record de 336.000, cu 82.000 mai mult decât
    anul trecut – potrivit Biroului Național de Statistică.