Radio România Internațional

Author: Clara Iancu

  • Bunăstarea animalelor de fermă

    Bunăstarea animalelor de fermă

    Primele norme ale Uniunii Europene
    de protecție a animalelor de fermă datează din anii ’70. Directiva privind
    protecția animalelor de crescătorie din 1998 a stabilit standarde generale de
    protecție a tuturor animalelor crescute pentru producția de alimente, lână,
    piele, blană sau alte scopuri și se bazează pe Convenția europeană pentru
    protecția animalelor de fermă din anul 1978.

    Conform unui studiu Eurobarometru
    din mai 2021, referitor la atitudinea europenilor în legătură cu bunăstarea
    animalelor, 82% dintre aceștia spun că bunăstarea animalelor de fermă ar trebui
    protejată mai bine decât în prezent. În concordanță cu noua strategie De la
    fermă la consumator pentru o agricultură mai sustenabilă, Comisia Europeană
    evaluează în prezent întreaga legislație a Uniunii Europene privind bunăstarea
    animalelor de fermă.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European,
    eurodeputatul Carmen Avram.


    Bunăstarea animalelor
    și bunăstarea fermierilor nu sunt negociabile și nici nu sunt concepte
    antagonice, așa cum mai insinuează unii, pur și simplu pentru că bunăstarea
    animalului depinde 100% de capacitatea fermierului de a-i acorda cele mai
    înalte standarde de creștere. Aceste două concepte fiind interconectate, ele
    trebuie deci tratate concomitent și cu grade identice de atenție și
    responsabilitate. Nu doar asta, ci pentru a se atinge țintele Green Deal și
    Farm-to-Fork, cele două concepte trebuie respectate și în exteriorul Uniunii,
    când vine vorba de importuri. Fără o clauză fermă de reciprocitate în
    acordurile de liber schimb, sectorul zootehnic european ar putea primi lovitura
    fatală, în timp ce 450 de milioane de consumatori europeni ar risca să mănânce
    ieftin și prost. Fără astfel de angajamente și fără un sprijin puternic pentru
    sectorul zootehnic, bunăstarea animalelor ar rămâne un deziderat.


    Uniunea Europeană pledează de
    peste 40 de ani pentru bunăstarea animalelor și este recunoscută ca lider
    mondial, având unele dintre cele mai înalte standarde din lume. Normele Uniunii
    Europene au influențat în bine și legislația din alte țări.


  • Planul UE pentru o tranziție verde – Fit for 55

    Planul UE pentru o tranziție verde – Fit for 55

    Ca parte a Pactului verde
    european, prin Legea europeană a climei, Uniunea Europeană și-a stabilit un
    obiectiv obligatoriu de realizare a neutralității climatice până în 2050. Acest
    lucru necesită o scădere substanțială a nivelurilor actuale ale emisiilor de
    gaze cu efect de sera, în următoarele decenii. Ca pas intermediar către
    neutralitatea climatică, Uniunea și-a sporit nivelul de ambiție în materie de
    climă până în 2030,
    angajându-se să reducă emisiile cu cel puțin 55% până în anul 2030. Uniunea
    Europeană lucrează la revizuirea legislației sale în domeniul climei, al
    energiei și al transporturilor în cadrul așa-numitului pachet legislativ Fit
    for 55.

    Despre provocările Fit for 55, îl ascultăm pe eurodeputatul
    Marian-Jean Marinescu.


    Fit for 55 are deja încă de la publicare și va avea după
    adoptare un impact extrem de important asupra societății, economiei,
    cetățenilor, comerțului, echilibrului internațional. Trebuie asigurat
    echilibrul între două necesități, reducerea emisiilor și asigurarea
    competitivității economice și implicit a locurilor de muncă. Reducerea
    emisiilor se asigură cu inovare, cu tehnologii noi. Locurile de muncă,
    competitivitatea economică se asigură cu măsuri adaptate la realitatea
    economică și la contextul global. În absența unor măsuri similare la nivel
    mondial, competitivitatea Uniunii va avea de suferit. Prevederile Fit for 55 au
    provocat deja și vor determina inevitabil creșteri de costuri, de prețuri.
    Ţinta de 55 % trebuie îndeplinită.



    Pachetul legislativ Fit for 55
    urmărește să ofere un cadru coerent și echilibrat pentru atingerea obiectivelor
    climatice ale Uniunii Europene, care asigură o tranziție justă și echitabilă
    din punct de vedere social, menține și consolidează inovarea și
    competitivitatea industriei, asigurând totodată condiții de concurență
    echitabile față de operatorii din țările terțe şi susține poziția Uniunii de
    lider în lupta globală împotriva schimbărilor climatice.


  • Reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre

    Reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre

    Acordul de la Paris asupra schimbărilor
    climatice, a intrat în vigoare în noiembrie 2016. Părțile au convenit să
    mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2°C în raport cu nivelul
    din perioada preindustrială și să continue eforturile de limitare a creșterii
    temperaturii la peste 1,5°C în raport cu nivelul din perioada preindustrială.
    Prin adoptarea Pactului climatic de la Glasgow în noiembrie 2021, părțile au
    recunoscut că menținerea creșterii temperaturii medii globale la 1,5°C peste
    nivelurile preindustriale ar reduce semnificativ riscurile și efectele
    schimbărilor climatice. Astfel, s-au angajat să își consolideze obiectivele Programului
    de acţiune pentru mediu, până
    la sfârșitul acestui an. În acest
    context, eurodeputaţii au vorbit despre reducerea anuală obligatorie a
    emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre.

    Vlad-Marius
    Botoş, vicepreşedinte al
    Comisiei pentru dezvoltare regională
    din Parlamentul European, a spus:


    În efortul de a încetini sau chiar de a opri schimbările
    climatice trebuie să contribuim toți, pentru că aceste schimbări ne afectează
    pe toți. Unele state membre au luat deja o serie de măsuri pentru a reduce
    poluarea, în timp ce altele încă mai au de recuperat în dezvoltarea economică
    și socială, în construirea infrastructurii de diferite tipuri. Aceste eforturi
    comune trebuie să țină seama că statele membre nu pornesc din același punct și
    nivelul de dezvoltare este mult diferit. Adaptarea acestor măsuri este singura
    care va face din aceste reglementări un succes. Trebuie sa realizăm un
    echilibru între măsurile ecologice și dezvoltarea economică și socială, pentru
    a avea sprijinul și implicarea populației, a operatorilor economici și a
    autorităților locale. Și tocmai acest lucru l-am susținut în calitate de
    coordonator în Comisia pentru dezvoltare regională. Măsurile ecologice trebuie
    să poată fi privite și abordate ca un progres care va ajuta comunitățile, și nu
    ca o povară, ca un obstacol în calea bunăstării europenilor.


    Cel de al 8-lea Program de
    acțiune pentru mediu care va dura până în 2030 stabilește obiectivul de a
    accelera tranziția verde către o economie circulară, sprijinind și valorificând
    setul de măsuri și inițiative anunțate în cadrul Pactului verde european.


  • Exploatarea forestieră ilegală în UE

    Exploatarea forestieră ilegală în UE

    Peste două treimi din cetățenii europeni consideră că schimbările climatice
    îi afectează zilnic. Mai mult de jumătate dintre europeni consideră schimbările
    climatice principala provocare pentru viitorul Uniunii. De asemenea, nouă din
    zece tineri europeni sunt extrem de categorici în ceea ce privește protecția
    mediului înconjurător. Tăierile ilegale de pădure nu sunt doar infracțiuni de
    mediu, gradul de distrugere este foarte mare, iar victimele sunt, evident,
    generațiile viitoare. În ultimii ani, în care legislația Uniunii Europene nu a
    fost pusă în aplicare în mod corespunzător, Comisia Europeană a lansat
    proceduri de încălcare a dreptului comunitar, privind tăierile ilegale de
    pădure, împotriva Poloniei, Slovaciei, României și Estoniei. Despre tăierile forestiere
    ilegale şi modul în care s-a îmbunătăţit situaţia, la acest capitol, în
    România, a vorbit, în Parlamentul European, Eugen Tomac, eurodeputat.


    Cred
    și eu cu tărie că avem nevoie de o determinare mult mai puternică în a combate
    tăierile ilegale în Europa. Vin dintr-o țară care a fost expusă unor defrișări
    ilegale greu de înțeles și de explicat, pentru că mafia nu are culoare atunci
    când atacă pădurile. Însă ceea ce vreau să spun cât se poate de sincer este că
    în ultimii ani legislația în România a fost puternic modificată, mult
    îmbunătățită. Dacă până recent tăierea a cinci metri cubi de lemn însemna
    contravenție, astăzi este infracțiune. Mulți pleacă în pușcărie tocmai pentru
    că se ating de păduri și cred că România poate și este obligată să își
    îmbunătățească instrumentele prin care combate defrișările ilegale și asta vom
    face în continuare.


    Strategia Uniunii Europene pentru
    păduri, adoptată anul trecut, este ancorată atât în Pactul verde european, cât
    și în strategia Uniunii Europene privind diversitatea. Regulamentul Uniunii Europene
    privind lemnul rămâne însă instrumentul principal al Uniunii Europene pentru
    prevenirea pătrunderii lemnului tăiat ilegal pe piețele Uniunii. Comisia Europeană
    evaluează aplicarea corectă a Regulamentului privind lemnul de către statele
    membre pe baza raportării lor anuale și pe baza datelor comerciale. În plus,
    Comisia se bazează pe imaginile din satelit disponibile pentru a evalua
    exploatarea forestieră ilegală în siturile protejate Natura 2000, dar și pe rapoartele
    societății civile de la fața locului.


  • Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

    Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

    Fermierii viitorului vor trebui să adopte practici agricole mai durabile, care respectă clima şi mediul din Uniunea Europeană. Diminuarea folosirii pesticidelor în culturile agricole şi aplicarea de tehnologii prietenoase cu mediul, înfiinţarea de suprafeţe cultivate ecologic şi protejarea biodiversităţii, sunt noile reguli introduse prin reforma Politicii Agricole Comune, asociată Pactului Verde European, care intră în vigoare în 2023.



    În acest context, provocările cu care se confruntă tinerii fermieri sunt multiple. Ei trebuie să facă faţă tuturor acestor cerinţe şi să-şi asume rolul crucial pe care îl au în protejarea mediului şi în asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor europeni.



  • Crearea Spațiului european al educației până în 2025

    Crearea Spațiului european al educației până în 2025

    Parlamentul European salută propunerile Comisiei Europene de a dezvolta,
    până în 2025, o abordare europeană a micro-certificatelor, a conturilor
    individuale de învățare și a învățării în serviciul sustenabilității mediului,
    ca parte a Spațiului european al educației, ceea ce ar contribui la flexibilizarea
    parcursurilor de învățare, la extinderea oportunităților de învățare, la
    aprofundarea recunoașterii reciproce, la crearea de legături cu tranziția
    digitală și tranziția verde și la consolidarea rolului pe care îl joacă atât
    învățământul superior, cât și instituțiile de educație și formare profesională
    în învățarea pe tot parcursul vieții.

    Dace Melbārde, eurodeputat, a vorbit
    despre priorităţile Parlamentului European în acest domeniu:

    Comisia
    pentru Cultură și Educație a Parlamentului European este încântată să asiste la
    un progres real în vederea creării unui spațiu european al educației până în
    2025. Cele trei propuneri, și anume dezvoltarea unei abordări europene a
    microcreditelor, a conturilor individuale de învățare, precum și a învățării în
    serviciul sustenabilității mediului, sunt un început binevenit.

    În Parlamentul
    European avem cinci priorități pentru aceste trei propuneri. În primul rând,
    aceste inițiative fac căile de învățare mai incluzive, mai accesibile și mai
    flexibile. În al doilea rând, acestea extind oportunitățile de învățare pentru
    toți. În al treilea rând, acestea favorizează recunoașterea reciprocă a
    calificărilor în toate statele membre. În al patrulea rând, creează legături
    între învățarea pe tot parcursul vieții, pe de o parte, și tranzițiile digitale
    și ecologice, pe de altă parte. Și în al cincilea rând, ele întăresc rolul
    jucat de instituțiile de învățământ superior, de învățământul profesional și de
    formare de-a lungul vieții.

    Considerăm că Uniunea Europeană trebuie să sprijine
    statele membre să înfiinţeze structuri educaționale de înaltă calitate,
    competitive și adaptate, care să răspundă tuturor, pretutindeni și în funcție
    de nevoile lor specifice. Micro-certificatele și conturile individuale de
    învățare sunt importante şi vor ajuta în atingerea acestor obiective.

    În plus,
    trebuie să ne asigurăm că realizările educaționale sunt recunoscute în întreaga
    Uniune, deoarece eliminarea acestor bariere contribuie la promovarea
    mobilității educaționale și profesionale și, prin extensie, la creșterea
    economică și la dezvoltarea socială a Uniunii Europene.


  • Strategia UE pentru promovarea educației copiilor în lume

    Strategia UE pentru promovarea educației copiilor în lume

    La începutul lunii mai, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie
    referitoare la strategia Uniunii Europene de promovare a educației copiilor în
    lume, cu accent pe atenuarea impactului pandemiei de COVID-19. Cu această
    ocazie a fost apreciată activitatea cadrelor didactice, a educatorilor și a
    personalului auxiliar, care s-au adaptat rapid la situația cauzată de pandemia
    de COVID‑19 și au asigurat continuarea procesului de învățare pentru copii și adolescenți. Parlamentul
    European îndeamnă Comisia Europeană, Serviciul European de
    Acțiune Externă și statele membre să promoveze o abordare bazată pe drepturile
    copilului în eforturile globale de atenuare a impactului pandemiei de COVID-19
    asupra accesului copiilor la educație, care să aibă drept fundamente
    principiile nediscriminării şi acțiunii în interesul superior al copilului.
    Despre importanţa promovării educaţiei copiilor în lume a vorbit Parlamentul European,
    eurodeputatul David Lega.


    Peste
    tot în lume, copiii și tinerii se confruntă cu noi culmi ale problemelor de
    sănătate mintală. În calitate de legiuitori, suntem chemați să facem alegeri și
    să oferim răspunsuri. Dacă nu intervenim cu măsuri corective menite să atenueze
    aceste consecințe riscăm să pierdem această generație. Nu ne putem permite să
    pierdem copiii din societățile noastre, din întreaga lume. Trebuie să facem tot
    posibilul să asigurăm un viitor strălucit tinerei generații, să ne asigurăm că
    ea prosperă și își atinge întregul potențial, oriunde s-ar afla, fără a lăsa pe
    nimeni în urmă. Educația este una dintre cele mai importante provocări ale
    secolului și trebuie tratată cu prioritate, mai ales în aceste vremuri de
    criză. Cu această ocazie ne asumăm un angajament important și oferim
    recomandări specifice statelor membre ale Uniunii Europene, Comisiei și
    Serviciului de acțiune externă pentru a acorda prioritate educației în
    planurile de redresare și în relațiile lor cu țările terțe. Educația servește
    drept catalizator pentru inovare și dezvoltarea umană, inclusiv facilitarea
    accesului tinerilor pe piața muncii. Prin urmare, acest raport stabilește o
    legătură clară între educație și intrarea pe piața muncii a tinerilor, mai
    târziu în viață.


    În rezoluţia adoptată, Parlamentul European subliniază că interesul
    superior al copilului trebuie să ghideze toate eforturile de atenuare a
    impactului pandemiei de COVID-19 asupra accesului la educație și că astfel de
    măsuri trebuie să respecte drepturile copiilor de a fi informați, de a li se
    consolida capacitățile și de a li se oferi oportunitatea de a se face auziți.


  • Infrastructurile energetice transeuropene

    Infrastructurile energetice transeuropene

    Politica europeană privind rețelele energetice transeuropene este un
    instrument central pentru dezvoltarea unei piețe interne a energiei și necesar
    pentru atingerea obiectivelor Pactului verde european. Pentru reducerea
    emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și obţinerea neutralităţii
    climatice până în 2050, Europa va avea nevoie de un sistem energetic integrat.
    În acest context, Parlamentul European a adoptat un regulament care stabilește
    liniile directoare privind dezvoltarea și interoperabilitatea coridoarelor și
    domeniilor prioritare privind infrastructurile energetice transeuropene. Despre
    necesitatea înfiinţării reţelelor energetice transeuropene, a vorbit în
    Parlamentul European, eurodeputatul Dan Nica.


    Am
    cerut această revizuire pentru că este important să ne atingem obiectivele
    pentru anul 2030, obiectivele de climă, obiectivele pe care ni le-am propus cu
    toții ca să trăim într-o lume mai bună. Și vreau să vă spun că am cerut aceste
    lucruri pentru câteva motive evidente. Unu: am vrut să avem și vrem să avem o
    piață a energiei care să fie funcțională. Din păcate, această criză a prețului
    a arătat că suntem departe de a avea o piață a energiei funcțională în Uniunea
    Europeană și cred că următoarele măsuri pe care le va anunța Comisia Europeană
    se vor îndrepta în această direcție. Și mai este ceva: securitatea
    aprovizionării. Securitatea înseamnă să avem energia de care avem nevoie să ne
    putem încălzi atunci când este nevoie de ea și mai ales să nu punem niciun
    cetățean european să aleagă între a se încălzi sau a-și cumpăra mâncare sau
    medicamente. Și nu suntem acolo. Nu suntem pe drumul cel bun. Este bine că în
    acest regulament avem un lucru care este legat direct de utilizarea
    hidrogenului și creșterea accesului surselor de energie regenerabilă, în
    special offshore. Dar, în același timp, războiul din Ucraina ne-a arătat că
    este nevoie să avem o siguranță a aprovizionării, o diversificare a surselor de
    aprovizionare și, în absența unor rețele transeuropene, acest obiectiv este
    greu sau imposibil de atins.


    Politica privind rețelele energetice transeuropene sprijină tranziția
    energetică necesară către neutralitatea climatică. De asemenea, aceasta poate
    asigura interconexiunile, securitatea energetică, integrarea piețelor și a
    sistemelor și concurența în beneficiul tuturor statelor membre, precum și
    energie la un preț accesibil pentru gospodării și întreprinderi.


  • Către o economie albastră sustenabilă în UE: rolul sectoarelor pescuitului și acvaculturii

    Către o economie albastră sustenabilă în UE: rolul sectoarelor pescuitului și acvaculturii

    Parlamentul European salută noua strategie privind o economie albastră sustenabilă
    în Uniunea Europeană. Economia albastră trebuie să devină pilonul de bază
    pentru realizarea obiectivelor generale ale Pactului verde european și ale
    strategiilor conexe ulterioare ale Uniunii Europene. Transformarea prin care
    trebuie să treacă economia albastră va antrena inovarea și va stimula crearea
    de locuri de muncă și oportunități economice. Despre economia albastră şi rolul
    sectoarelor pescuitului și acvaculturii a vorbit în Parlamentul European,
    Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare
    Rurală.


    În
    primul rând, permiteți-mi să subliniez faptul că de-a lungul anilor am trecut
    de la creșterea albastră la o economie albastră durabilă, un concept care are
    în centru utilizarea durabilă a resurselor noastre marine. Comisia promovează o
    abordare integrată și intersectorială a economiei albastre durabile, fără a
    stabili, de exemplu, obiective specifice pentru pescuit și acvacultură. Cu
    toate acestea, sectoarele pescuitului și acvaculturii sunt sectoare cheie în
    economia albastră și oferă o sursă importantă de proteine, care este esențială
    pentru securitatea alimentară și sănătatea umană. Comisia Europeană consideră
    că noile tehnologii, inovarea, digitalizarea vor stimula tranziția ecologică a
    economiei albastre, inclusiv pentru acele sectoare considerate consolidate, cum
    ar fi pescuitul și acvacultura. Cu toate acestea, pentru a utiliza pe deplin
    acest potențial, sunt necesare investiții semnificative în inovare în regiunile
    noastre de coastă, inclusiv în regiunile ultraperiferice. În acest scop, Fondul
    european pentru pescuit și acvacultură maritimă, cu un buget total de 6,1
    miliarde EUR, va contribui la prioritățile orizontale ale rezilienței,
    tranziției ecologice și digitale prin sprijinirea proiectelor inovatoare.


    Abordarea globală a tuturor sectoarelor economiei albastre, trebuie să țină
    seama de interacțiunile lor. Acest lucru este relevant și pentru protecția
    mediului marin, iar inițiativele care vor pune în practică noua viziune a
    economiei albastre sustenabile în Uniunea Europeană trebuie să ia în
    considerare interacțiunile dintre mare și uscat.


  • O perspectivă globală asupra cercetării și inovării

    O perspectivă globală asupra cercetării și inovării

    Prin politicile și programele sale, Uniunea Europeană este un catalizator
    al internaționalizării în domenii precum cercetarea și inovarea. Deschiderea reciprocă,
    schimbul liber de idei și crearea de soluții sunt esențiale pentru urmărirea și
    promovarea cunoștințelor fundamentale și sunt componente cheie ale inovării.
    Acestea sunt principalele argumente ale Comunicării Comisiei Europene privind
    abordarea globală a cercetării şi inovării, subiect dezbătut în Parlamentul European
    şi prezentat, în continuare, de eurodeputatul Cristian Buşoi.


    Parlamentul
    European salută Comunicarea Comisiei privind o abordare globală a cercetării și
    inovării: strategia Europei pentru cooperare internațională într-o lume în
    schimbare. Recunoaștem că această strategie permite Uniunii să-şi asume rolul
    de lider în sprijinirea cercetării internaționale, facilitând în același timp
    răspunsurile globale la provocările globale.     De asemenea, recunoaștem astăzi că
    știința și inovarea fac parte din același sistem, iar cooperarea globală
    trebuie să țină seama de toate aspectele lanțului valoric al cunoașterii.

    În
    plus, ar trebui să depunem eforturi pentru a alinia abordarea noastră globală a
    cercetării cu strategia industrială a Uniunii și Pactul verde european.
    Cercetarea și inovarea sunt motoarele pentru prosperitate și creștere economică
    și durabilă. Păstrarea libertății academice și a autonomiei instituțiilor din
    Europa și din țările terțe a devenit mai importantă ca niciodată și, desigur,
    este extrem de importantă pentru o bună cooperare în cercetare și inovare.
    Strategia propusă urmărește să promoveze reguli bazate pe multilateralism,
    deschidere reciprocă și valori fundamentale comune cu țările terțe, pentru a
    oferi soluții inovatoare la provocările ecologice, digitale, de sănătate și
    inovare. Este esențial ca aceste parteneriate să se bazeze pe condiții de
    concurență echitabile și pe respectarea libertății academice, în conformitate
    cu drepturile omului și dreptul internațional.


    Comisia Europeană consideră că abordarea globală a cercetării şi inovării
    ar trebui implementată prin dezvoltarea cooperării bilaterale în cercetare și
    inovare, mobilizarea științei, tehnologiei și inovației pentru a accelera
    dezvoltarea durabilă, și inițiative care combină acțiunile Uniunii Europene,
    instituțiile financiare și statele membre pentru a maximiza eficacitatea și
    impactul acțiunilor.


  • Revizuirea legislaţiei privind calitatea vieţii animalelor

    Revizuirea legislaţiei privind calitatea vieţii animalelor

    Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să se asigure că legislația
    existentă privind calitatea vieții animalelor este respectată și să actualizeze
    normele, acolo unde este necesar, pentru a le adapta mai bine la cerințele
    societății și a rezultatelor cercetării
    în acest domeniu, extinzând, în același timp, domeniul de aplicare și
    flexibilitatea acestor norme pentru a se adapta la cele mai recente evoluții
    științifice și tehnologice și la obiectivele Pactului verde. Comisia Europeană
    va revizui această legislaţie până în 2023. Investițiile în îmbunătățirea
    calității vieții animalelor duc la creșterea costurilor de producție şi de
    aceea Parlamentul European consideră că este necesar să se aibă în vedere
    acordarea de ajutoare publice suplimentare, inclusiv prin utilizarea de fonduri
    din afara bugetului Politicii Agricole Comune.

    Despre acest subiect a vorbit
    subiect a vorbit în Parlamentul European, Dacian Cioloş, eurodeputat:


    Calitatea vieții și sănătatea animalelor este un subiect tot mai sus
    pe agenda publică în Europa și, din acest motiv, revizuirea legislației pentru
    a completa lacunele, dar și a integra progresele științifice este un lucru
    firesc, însă trei lucruri aș vrea să subliniez. În primul rând, avem nevoie de
    o mai bună armonizare a aplicării acestei legislații la nivel european între
    statele membre. În al doilea rând, pentru ca aceste norme să fie efective pe
    termen mediu și lung, fermierii trebuie susținuți financiar și aici mă aștept
    să văd o implicare a Comisiei în felul în care statele membre pun în aplicare
    planurile naționale strategice pentru a-și și susține financiar fermierii. Și,
    un al treilea lucru la fel de important: aceste norme vor fi efective doar dacă
    reușim împreună să convingem și partenerii noștri comerciali să le aplice și
    pentru asta, în negocierea acordurilor comerciale, dar și în relația cu
    Organizația Mondială a Comerțului, trebuie să avem în vedere aceste lucruri
    pentru că altfel rămân doar pe hârtie în Europa.


    Rezoluția Parlamentului European
    referitoare la raportul de punere în aplicare privind calitatea vieții
    animalelor subliniază necesitatea de a îmbunătăți bunul tratament al animalelor
    și sănătatea animalelor în sectorul creșterii animalelor, ca parte a abordării
    de tip O singură sănătate şi invită
    Comisia Europeană să dezvolte și abordarea de tip O singură bunăstare în
    cadrul revizuirii legislației privind bunul tratament al animalelor.



  • Lansarea platformei Kohesio

    Lansarea platformei Kohesio

    Comisia Europeană a lansat Kohesio, o platformă publică online care adună
    informaţii despre 1,5 milioane proiecte din toate cele 27 de state membre ale
    Uniunii Eoropene, finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul
    de Coeziune și Fondul Social European, începând cu 2014.

    Elisa Ferreira,
    comisarul european pentru coeziune și reforme, a prezentat Kohesio înaintea
    celui de-al 8-lea Forum pentru coeziune, care a a avut loc în Bruxelles,
    Belgia.


    Coeziunea
    este vârful de lance al politicii europene, care trebuie să fie transparentă şi
    apropiată de cetăţeni. Vrem ca ei să aibă acces la cât mai multe informaţii
    despre investiţiile care se adresează regiunilor şi comunităţilor europene. De
    aceea, suntem mândri să lansăm Koesio, platforma online a proiectelor de
    coeziune. Koesio adună 1,5 milioane proiecte şi le pune pe hartă, într-o
    platformă online prietenoasă şi uşor de utilizat. Orice poate intra pe această
    platformă pentru a căuta proiecte de oriunde din Uniunea Europeană. Căutarea se
    poate face după regiune, SIM sau titlu. Titlurile şi descrierile proiectelor
    sunt automat traduse în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Koesio
    este parte a angajamentului nostru în ceea ce priveşte deschiderea şi
    transparenţa, iar lansarea acestei platforme este premiul muncii noastre.
    Koesio conţine tehnologie de ultimă generaţie şi sper să accesaţi această
    platformă online pentru a descoperi proiecte din regiunea voastră sau din alte
    părţi ale Europei. Astfel, veţi putea descoperi singuri beneficiile şi valoarea
    adăugată ale acestor investiţii. Mulţumesc foarte mult!


    Platforma Kohesio oferă date standardizate despre proiectele din perioada
    de finanțare 2014-2020, inclusiv link-uri către programele și fondurile
    respective, date standardizate despre cei 500 de mii de beneficiari de proiecte
    și stadiul implementării acestor proiecte, date care acoperă peste 300 de
    programe operaționale din cele 27 de state membre și o hartă interactivă care
    permite preluarea datelor din punct de vedere geografic.





  • Punerea în aplicare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027

    Punerea în aplicare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027

    Bugetul Uniunii Europene de 392
    de miliarde EURO pentru politica de coeziune reprezintă o investiție în
    programele naționale și regionale, inclusiv în cele care vizează creșterea
    economică, crearea de locuri de muncă, integrarea socială și o mai bună cooperare.
    Despre punerea în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii Europene, a vorbit
    în Parlamentul European, eurodeputatul Siegfried Mureşan.


    Uniunea Europeană
    va cheltui în următorii ani, din bugetul Uniunii Europene și din Mecanismul de
    redresare și reziliență, mai mulți bani ca oricând. Mecanismul de Redresare și
    Reziliență împreună cu politica de coeziune, sunt cele mai importante politici
    de investiții pe care le are Uniunea Europeană, politici de care beneficiază
    toate statele membre, dar de fapt beneficiul este al pieței unice europene şi
    al economiilor din toate statele membre.

    Am decis politica pentru următorii 7
    ani cu obiective orientate spre viitor, obiective care vor face economiile
    noastre mai puternice, mai competitive, mai inovatoare. Acesta este motivul
    pentru care ar trebui să ne asigurăm că suntem capabili să punem în aplicare
    politica de coeziune cât mai curând posibil.

    Fac un apel către Comisia
    Europeană, în sensul colaborării cu statele membre pentru recuperarea
    întârzierilor. Am avut întârzieri și în adoptarea temeiului legal, dar acum
    întârzierile sunt în adoptarea programelor operaționale ale acordurilor de
    parteneriat.

    Trebuie să lucrăm cu guvernele din statele membre, care s-au
    descurcat bine în ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență, dar
    trebuie să existe sinergii între Comisie şi guverne, pentru o mai bună
    coerență, convergență şi coordonare. Mecanismul de redresare și reziliență va
    avea mai mult succes dacă este pus în aplicare mână în mână cu politica de coeziune.
    Acum există o întârziere şi trebuie să ne folosim de acest lucru pentru a ne
    asigura că alocăm bani acolo unde țările au nevoie, chiar şi în ceea ce
    priveşte consecinţele războiului din Ucraina.