Radio România Internațional

Author: Clara Iancu

  • Necesitatea uniformizării practicilor de investiții sustenabile

    Necesitatea uniformizării practicilor de investiții sustenabile

    Pentru a spori transparența cu
    privire la modul în care participanții de pe piața financiară integrează
    riscurile și oportunitățile de durabilitate în deciziile lor de investiții,
    Uniunea Europeană a adoptat un regulament referitor la informaţiile privind
    durabilitatea în sectorul serviciilor financiare. Regulamentul a început să se
    aplice din luna martie 2021, iar măsurile de implementare suplimentare au
    intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Luarea în considerare a factorilor de
    durabilitate în procesul de luare a deciziilor și în procesul de consultanță
    privind investițiile, poate spori reziliența economiei reale și stabilitatea
    sistemului financiar.

    Europarlamentarul Victor Negrescu şi-a exprimat, în
    plenul Parlamentului European, punctul de vedere referitor la necesitatea
    uniformizării practicilor de investiții sustenabile în beneficiul tuturor
    statelor membre.


    Avem nevoie de un
    cadru de reglementare european care să asigure dezvoltarea sustenabilă a
    Uniunii Europene și a statelor membre. Spre exemplu, referitor la fondurile
    europene, există ținte clare, dar nu este suficient. Trebuie să ne asigurăm că
    proiectele implementate cu resursele europene sunt cu adevărat sustenabile,
    inclusiv în privința materiilor prime folosite sau condițiilor sociale ale
    salariaților, pentru a combate, spre exemplu, concurența neloială din partea
    altor state non-europene. Dar pentru sustenabilitate avem nevoie și de un plus
    de responsabilitate din partea mediului privat, în mod special marele capital,
    și de un regim fiscal sustenabil. Companiile care au înregistrat profituri
    uriașe în contextul crizelor pe care le-am traversat, spre exemplu, companiile
    din domeniul energiei trebuie să și demonstreze solidaritatea inclusiv printr o
    taxare adecvată, așa cum s-a propus în cadrul Forumului de la Davos, oferind
    resurse suplimentare statelor pentru investiții sustenabile. Avem nevoie de o
    uniformizare a practicilor pentru ca toate statele să poată beneficia de
    oportunitățile oferite, de o abordare sustenabilă și de cadrul oferit de
    reglementările europene.


  • Situația pescuitului la scară mică

    Situația pescuitului la scară mică

    Viitorul pescuitului la scară
    mică, costier și artizanal depinde nu numai de adoptarea unor măsuri pe termen
    lung și axate pe sustenabilitate, ci și de introducerea unor măsuri imediate,
    pertinente și eficace care să permită o creștere a marjelor de profit ale
    pescarilor. Aceasta este concluzia exprimată de parlamentarii europeni în
    cadrul unei dezbateri ce a avut ca subiect consolidarea pescuitului la scară
    mică de-a lungul lanțului valoric şi promovarea creșterii veniturilor în
    sectorul pescuitului din Uniunea Europeană. Viitorul pescuitului la scară mică
    impune recunoașterea naturii sale specifice în Politica Comună pentru Pescuit
    și adaptarea instrumentelor actuale cu scopul de a răspunde nevoilor acestui
    sector.

    Care este situaţia pescuitului în Marea Neagră şi ce nevoi au pescarii,
    aflăm de la europarlamentarul Carmen Avram.


    Pescuitul tradițional
    în Marea Neagră e și el amenințat cu dispariția. Pe coasta românească, ca de
    altfel și în Delta Dunării, doar câțiva pescari mai folosesc azi tehnicile
    străvechi, încercând să țină în viață această activitate și să asigure traiul
    familiilor și comunităților lor. Dar acest mod de supraviețuire în perfectă
    armonie cu mediul devine tot mai complicat. E victimă a dezvoltării zonelor
    costiere, a concurenței acerbe și neloiale a flotelor de pescuit din țări
    învecinate și, mai nou, a războiului din Ucraina, care i-a făcut pe micii
    pescari să-și oprească activitatea. În Marea Neagră pericolul e mortal din
    cauza minelor plutitoare și a enormului arsenal rusesc din proximitatea
    României. Pescarii noștri au nevoie de ajutor. Raportul de astăzi are soluții
    asupra acestei crize ca accesul facil la finanțare europeană și națională, crearea
    unor lanțuri de aprovizionare locală, o mai bună promovare a produselor
    pescărești, atragerea tinerilor și a femeilor în sector și îmbunătățirea
    condițiilor de muncă pentru pescari. Dar aceste măsuri chiar trebuie
    implementate și trebuie implementate rapid dacă vrem ca în viitorul apropiat să
    mai putem vorbi despre pescuitul tradițional la Marea Neagră.


  • Cât de eco sunt florile?

    Cât de eco sunt florile?

    În spatele florilor pe care le cumpărăm pentru a le oferi celor dragi, există un întreg lanţ de aprovizionare care începe în fermele specializate în cultivarea florilor şi se termină în atelierele de design floral.



    Aplicarea principiilor ecologice în floricultură şi în comerţul cu flori înseamnă reducerea folosirii pesticidelor, utilizarea energiei regenerabile în sere şi solarii, utilizarea ambalajelor reciclabile în aranjamentele şi decoraţiunile florale şi, nu în ultimul rând, procurarea florilor la nivel local pentru diminuarea importurilor de flori.



    Despre toate aceste aspecte, Clara Iancu a discutat cu Alexa Petre şi Georgiana Perieţeanu care deţin atelierul de design floral Flori Sauvage şi cu europarlamentarul Maria Grapini, vicepreşedintele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European.



  • Expedierile de deşeuri în UE

    Expedierile de deşeuri în UE

    La începutul lunii ianuarie, a
    avut loc o dezbatere în Parlamentul European referitoare la necesitatea
    revizuirii legislației privind expedierile de deșeuri. Reglementarea acestui domeniu
    poate contribui la accelerarea tranziției către o economie europeană, mai
    circulară și mai neutră din punct de vedere climatic. Transporturile legale de
    deşeuri pot compromite până la 30% din traficul de deșeuri din Uniunea
    Europeană, în valoare de 9,5 miliarde
    anual. Parlamentarii europeni au insistat asupra necesităţii intensificării
    acțiunilor privind traficul de deșeuri. Comisia Europeană şi-a exprimat
    disponibilitatea de a sprijini investigațiile statelor membre privind
    criminalitatea transnațională legată de traficul de deșeuri, cu sprijinul
    Oficiului Uniunii Europene de Luptă Antifraudă.

    Europarlamentarul Dan Ştefan Motreanu
    consideră că este nevoie de o mai mare cooperare între statele membre şi de un
    plan european de combatere a traficului de deşeuri.


    După cum bine știți,
    transferurile ilegale de deșeuri au atins cote alarmante și pe teritoriul
    Uniunii Europene și generează consecințe grave și pe termen lung asupra
    sănătății publice și a mediului înconjurător. Această situație trebuie
    corectată urgent și îmi exprim pe această cale suportul ferm pentru acordul
    ambițios la care s-a ajuns în Comisia ENVI referitor la revizuirea legislației
    privind expedierile de deșeuri, care cuprinde reguli clare și stricte pentru
    combaterea traficului ilegal de deșeuri. Susțin, de asemenea, rolul central pe
    care trebuie să îl joace Oficiul European de Luptă Antifraudă în investigațiile
    transnaționale. Consolidarea cooperării între statele membre, înăsprirea
    regimului de sancțiuni pentru a descuraja activitățile infracționale în acest
    domeniu și atrag, în final, atenția asupra nevoii urgente de a crea Planul
    european de acțiune pentru combaterea expedierilor ilegale de deșeuri, pentru a
    ne asigura astfel succesul în lupta împotriva acestui fenomen.


  • Importanţa culturii în promovarea valorilor europene

    Importanţa culturii în promovarea valorilor europene

    Sectoarele și industriile
    culturale și creative reprezintă 4,4% din PIB-ul Uniunii Europene și angajează
    aproximativ 7,6 milioane de persoane, având astfel potențialul de a fi vectori
    ai dezvoltării locale și regionale. Cultura este un bun public, iar sectoarele
    și industriile culturale și creative trebuie sprijinite. Parlamentul European
    încurajează statele membre să promoveze și să investească în participarea
    activă, dar și pasivă a persoanelor, la activități culturale și artistice, prin
    măsuri de politică și stimulente. Cultura creează beneficii sociale și
    economice, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii, și are o funcție
    importantă în economie și în crearea de locuri de muncă. Despre importanţa
    culturii în promovarea valorilor europene, îl ascultăm pe eurodeputatul Vlad
    Marius Botoş.

    Cultura stă la baza identității noastre. Ne
    definește ca oameni, ca națiuni, ca europeni. Avem o diversitate culturală
    deosebită, fie că vorbim despre România, țara mea, sau de Franța, Bulgaria,
    Cehia. Fiecare țară din Uniunea Europeană și-a adus contribuția la cultura și
    identitatea noastră europeană. Tocmai de aceea este important ca toți cetățenii
    europeni să aibă acces la cultură și, în același timp, ca cei care creează
    această cultură ce ne caracterizează, ne deosebește, să fie susținuți, să fie
    promovați și mai ales să fie răsplătiți pentru munca deosebită pe care o fac.
    Când vorbim de o strategie culturală a Uniunii Europene, trebuie să ținem cont
    de crearea și sprijinul unui ecosistem cultural mai puțin fragmentat, axat pe
    echilibru, decât pe protejarea drepturilor de autor și importanța pe care o are
    accesul la cultură pentru toți cetățenii. De asemenea, cel mai bun ambasador al
    Uniunii Europene în toate colțurile lumii este cultura și trebuie să ne
    asigurăm că industriile culturale și creatorii au suficiente fonduri pentru
    a-și face cunoscută munca și totodată, valorile europene peste tot în lume. Relațiile
    culturale internaționale sunt cea mai bună modalitate de a promova valorile,
    diversitatea europeană și o oportunitate deosebită pentru a înțelege
    diversitatea globală, experiențele și modul de viață ale altor popoare. Trebuie
    subliniat faptul că toată această bogăție, fie că vorbim despre cultura
    europeană, fie despre cultura altor state, nu au nicio valoare dacă nu ne
    asigurăm că toate acestea ajung la cât mai mulți cetățeni.


  • Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale din UE

    Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale din UE

    Zonele rurale reprezintă
    aproximativ 83% din teritoriul total al Uniunii Europene și găzduiesc
    aproximativ 137 de milioane de persoane, adică 30% din populația Uniunii.
    Zonele rurale sunt deosebit de importante ca locuri pentru producția de
    alimente, pentru păduri și producția de energie, precum și pentru realizarea
    Pactului verde european, a neutralității climatice și a obiectivelor de
    dezvoltare durabilă ale Uniunii Europene. Politicile și măsurile de la nivelul
    Uniunii Europene, combinate cu cele naționale, regionale și locale, sunt
    esențiale pentru asigurarea prosperității și bunăstării cetățenilor europeni
    din mediul rural, precum și pentru abordarea provocărilor cu care se confruntă
    aceștia, și anume declinul și îmbătrânirea populației, un risc mai mare de
    sărăcie și excluziune socială, și mai puține oportunități de locuri de muncă de
    calitate. Dezvoltarea zonelor rurale trebuie să rămână o prioritate pe agenda
    Uniunii Europene şi de aceea este nevoie de o viziune pe termen lung pentru
    zonele rurale.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European,
    eurodeputatul, Dacian Cioloş.


    Zonele rurale și-au
    dovedit reziliența atât în timpul pandemiei de COVID-19, cât și acum, de când
    Ucraina este atacată de Rusia, au dovedit că pot asigura aprovizionarea cu
    alimente, mai ales prin lanțuri scurte. Cu toate acestea, zonele rurale
    continuă să aibă probleme structurale mari. E nevoie în continuare de investiții
    atât în infrastructura de bază, dar și în servicii publice, mai ales pentru
    educație și sănătate, pentru că e o problemă în continuare de coeziune, de
    diferență, de dezvoltare, chiar dacă nu atât de mult între Est și Vest cât era
    pe vremuri, dar din ce în ce mai mult între zonele urbane și zonele rurale,
    chiar în interiorul aceleiași regiuni. De aceea e nevoie de investiții, mai
    ales pentru a atrage și a fixa tineri în mediul rural, atât în activitatea
    agricolă, dar și pentru dezvoltarea economică și socială în general. Și e
    important să investim în zonele rurale, pentru că pentru Uniunea Europeană sunt
    un element de identitate, aici sunt ancorate tradiții. Dar sunt convins că
    zonele rurale pot fi și la originea modernizării societății europene, dacă
    investim suficient în aceste zone și fixăm tinerii în mediul rural.


  • Extinderea cadrului financiar multianual 2021-2027

    Extinderea cadrului financiar multianual 2021-2027

    Parlamentul European propune extinderea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, astfel încât bugetul Uniunii Europene să devină rezilient. Oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană și bugetul său să răspundă prompt și cu eficacitate la nevoile lor și să le ofere ajutorul necesar. În lumina noilor provocări, Parlamentul a cerut Comisiei Europene să analizeze amănunțit funcționarea actualului Cadru Financiar Multianual și să prezinte o propunere legislativă de revizuire a acestuia cât mai curând posibil și nu mai târziu de primul trimestru al acestui an. Revizuirea cadrului financiar multianual 2021-2027 nu trebuie să afecteze, în sens descrescător pachetele financiare naționale prealocate sau programele Uniunii Europene.

    Pe acest subiect a vorbit eurodeputatul Dragoş Pîslaru, președinte al Comisiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.

    Provocările cu care
    ne-am confruntat de la adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 ne
    plasează într-un context social, economic și politic complet schimbat. Este
    clar că trebuie să privim la o altă scală flexibilitatea, precum și resursele
    necesare pentru a putea face faţă acestor vremuri dificile. Astăzi, spre
    exemplu, 96,5 milioane de persoane din Uniunea Europeană sunt expuse riscului
    de sărăcie și excluziune socială, ceea ce reprezintă 21,9% din populație.
    Imaginați-vă: unul din cinci europeni se află la limita sărăciei în această
    criză multiplă de energie, inflație și, de asemenea, o potențială criză
    economică. Aceste cifre vor crește în același ritm cu creșterea inflației și a
    prețurilor la alimente și energie în Uniunea Europeană. În numele Comisiei
    pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, ne-am dori să avem o
    creștere urgentă a finanțării Garanției europene pentru copii printr-un buget
    dedicat de cel puțin 20 de miliarde de EURO pentru perioada 2021-2027. Acest
    lucru trebuie să se afle în centrul Cadrului Financiar Multianual revizuit și
    al Fondului Social European Plus consolidat. Aceasta înseamnă că trebuie să
    oferim investiții publice și sociale mai mari. Trebuie să fim mai ambițioși
    decât ne-am planificat inițial.


  • Accelerarea implementării proiectelor privind energia din surse regenerabile

    Accelerarea implementării proiectelor privind energia din surse regenerabile

    Contextul general creat de invadarea Ucrainei de către Rusia și efectele pandemiei COVID-19 au condus la o creștere bruscă a prețurilor energiei în întreaga Uniune, subliniind astfel necesitatea de a accelera eficiența energetică și de a spori utilizarea energiei din surse regenerabile în Uniune.

    Procedurile administrative lungi reprezintă unul dintre principalele obstacole în calea investițiilor în sursele regenerabile de energie și în infrastructura conexă. Pentru a accelera ritmul implementării proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile, este necesar să se adopte norme care să simplifice și să scurteze procesele de acordare a autorizațiilor.

    Acest subiect a fost dezbătut în Parlamentul European. Poziţia Comisiei Europene a fost prezentată de Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene.

    Cu REPowerEU, Comisia a stabilit cum să răspundă cel mai bine la armonizarea aprovizionării cu energie în raport cu problemele generate de Rusia. Vedem că prețurile energiei continuă să crească, așa că trebuie să continuăm să implementăm măsurile necesare pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile să treacă cu bine de această iarnă, dar şi de iernile urmatoare. De aceea, trebuie să continuăm să lucrăm la ceea ce considerăm noi că este singura soluție la situația în care ne aflăm – și anume o implementare mai rapidă a energiei regenerabile.

    Energiile regenerabile sunt și rămân cea mai ieftină sursă de energie, și sunt exact ceea ce avem nevoie. Dar o lansare mai rapidă a surselor regenerabile nu se va întâmpla dacă nu abordăm în mod serios factorii care încetinesc ritmul de autorizare a acestor soluții, în special centralele noi de energie regenerabilă sau de re-alimentate. De aceea cred că această dezbatere este deosebit de importantă.

    Dacă dorim să accelerăm implementarea surselor regenerabile, trebuie să eficientizăm radical procedurile administrative de aprobare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile împreună cu statele membre, care vor trebui să acționeze în paralel.


  • Asigurarea disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor

    Asigurarea disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor

    Prețurile
    îngrășămintelor au devenit o problemă foarte sensibilă pentru fermierii
    europeni. Conform datelor Eurostat, creșterea costurilor cu inputurile agricole
    a fost de aproape 40%, în al doilea trimestru din 2022, faţă de aceeaşi
    perioadă din 2021. În același timp, creșterea prețului produselor agricole a
    fost de aproximativ 25%. Din păcate, doar în trei state membre ale Uniunii
    Europene – Estonia, România și Cehia, creșterea preţului inputurilor a fost
    compensată de creșterea preţului produselor agricole. În multe cazuri,
    fermierii sunt puși în situația de a-și reduce activitatea, iar acest lucru
    înseamnă implicit reducerea producțiilor în viitor. Acesta este motivul pentru
    care Parlamentul European a adoptat o comunicare referitoare la asigurarea
    disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor pentru
    fermierii europeni.

    În plenul Parlamentului, Comisia Europeană a
    făcut câteva precizări referitoare la acţiunile viitoare în acest domeniu.
    Janusz Wojciechowski, Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare
    rurală, a spus:


    Comisia subliniază că
    statele membre pot acorda prioritate accesului continuu și neîntrerupt la gaze
    naturale pentru producătorii de îngrășăminte în planul lor național de urgență
    în cazul raționalizării gazelor, în conformitate cu comunicarea Comisiei
    Economisirea gazului pentru o iarnă sigură. Industria îngrășămintelor poate
    fi inclusă în planul de urgență ca sector sensibil. Am deschis un capitol
    temporar de criză pentru ajutorul de stat, care permite un sprijin specific
    acordat fermierilor și producătorilor de îngrășăminte. Am mărit suma, astfel
    încât acum există 150 de milioane de euro pentru companile producătoare de
    îngrășăminte și 250 de mii de euro pentru o fermă individuală. Fondurile
    generate de măsuri precum plafonarea veniturilor de pe piață, anumiți
    producători de energie electrică și contribuția de solidaritate prevăzută de
    legislația Uniunii pot fi, de asemenea, utilizate – sub rezerva condițiilor
    aplicabile în scopurile menţionate în schemele naționale de sprijin. Aceasta
    este următoarea oportunitate. De asemenea, suntem deschiși și vom discuta cu
    statele membre pentru a utiliza rezerva de criză, care este de 450 de milioane
    EURO, cu o posibilă cofinanțare din partea statelor membre, pentru a putea fi
    folosită și pentru fermierii afectați de această creștere a prețurilor la
    îngrășăminte.


  • Evaluarea planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și dezvoltarea durabilă

    Evaluarea planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și dezvoltarea durabilă

    În septembrie 2015, la Adunarea
    Generală a Organizației Națiunilor Unite, țări din întreaga lume au semnat
    Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite și cele
    17 obiective de dezvoltare durabilă ale acesteia, stabilind împreună o listă de
    acțiuni concrete de întreprins pentru oameni și pentru planetă.

    De atunci şi
    până în prezent, Comisia Europeană a depus eforturi pentru a integra
    dezvoltarea durabilă în politicile sale şi în urmă cu 3 ani a publicat planul
    de acţiune în 15 puncte pentru a consolida punerea în practică și asigurarea
    aplicării capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă, din acordurile
    comerciale ale Uniunii Europene.

    Planul pune accent pe o cooperare mai strânsă
    cu diferiții actori, pe o asigurare mai eficace a aplicării, inclusiv pe
    utilizarea mai fermă privind durabilitatea. Planul de acţiune în 15 puncte
    privind comerțul și dezvoltarea durabilă a fost evaluat de Parlamentul European,
    iar rezultatele evaluării a fost prezentate în cadrul unei dezbateri la care a
    luat cuvântul şi eurodeputatul român, Iuliu Winkler:


    Salut revizuirea de
    către Comisie a planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și
    dezvoltarea durabilă – TSD, deoarece această politică comercială a Uniunii
    Europene este mai importantă ca niciodată. Comerțul internațional este un motor
    pentru creștere, pentru locuri de muncă și, de asemenea, promotor pentru
    sustenabilitate. Înrădăcinate în angajamentele internaționale, capitolele
    Uniunii Europene privind comerțul și
    dezvoltarea durabilă urmăresc să mențină granițele deschise pentru comerț, în
    timp ce fac eforturi pentru standarde înalte de durabilitate în țările terțe.
    Cel mai important pentru noi, este faptul că revizuirea TSD menține echilibrul
    strategic. Acordurile ambițioase sunt foarte importante. Implementarea
    eficientă a acestora este și mai importantă. Comisia pentru comerț
    internațional din Parlamentul European va monitoriza punerea în aplicare a
    acordurilor de liber schimb ale Uniunii Europene și a angajamentelor TSD.
    Parlamentul European a făcut presiuni pentru a consolida politica comercială a
    Uniunii Europene şi considerăm că este timpul să începem să ratificăm noi
    acorduri de liber schimb.


  • Securitatea alimentară globală – acțiuni în urma reuniunii miniștrilor agriculturii G20

    Securitatea alimentară globală – acțiuni în urma reuniunii miniștrilor agriculturii G20

    Securitatea alimentară este în prezent principala provocare la
    nivel mondial. Actuala criză alimentară globală este întreţinută de războiul
    Rusiei împotriva Ucrainei. Pe 28 septembrie a avut loc în Bali, reuniunea
    miniştrilor agriculturii G20. Discuţiile purtate reflectă faptul că în toate
    domeniile substanțiale, de la tranziția către sisteme alimentare durabile până
    la importanța comerțului deschis, membrii G20 au obținut un consens și chiar
    progrese în comparație cu anii precedenți. Miniștrii agriculturii din G20 au
    subliniat importanța abordării crizei alimentare actuale într-un mod durabil și
    au subliniat urgența transformării sistemelor globale alimentare. Asigurarea
    securităţii alimentare globale rămâne însă un subiect deschis, subiect abordat
    şi în Parlamentul European.

    Cu această ocazie, eurodeputatul Dacian Cioloş, a
    atras atenţia asupra necesităţii promovării investiţiilor Uniunii Europene în
    domeniul alimentar.


    Criza alimentară a
    început înainte de izbucnirea războiului în Ucraina. Războiul nu face decât să
    accentueze o criză alimentară care era deja prezentă în mai multe regiuni din
    lume. De altfel, în ultimii ani, din 2015 încoace, vedem că ne îndepărtăm de
    obiectivul de a pune capăt foametei și securității alimentare, obiectiv pe care
    ni l-am fixat. Și asta arată că sistemul alimentar pe care încercăm să îl
    construim și la nivel global este unul fragil. În politica noastră de
    parteneriat, faptul de a furniza doar input-uri țărilor partenere nu o să ne
    ajute să eradicăm foamea pe termen lung. Evident, în situații de criză, cum e
    cea prezentă, trebuie să intervenim cu ajutoare alimentare acolo unde este urgent
    nevoie. Însă, pe termen mediu, pe termen lung, trebuie să ne gândim la o
    politică de investiții în primul rând coerentă, să recunoaștem faptul că, așa
    cum noi, în Uniunea Europeană avem o diversitate de modele agricole, așa există
    și în țările partenere și să recunoaștem și să integrăm această diversitate în
    politica noastră de cooperare și de parteneriat și, în același timp, să ne
    asigurăm că avem coerență între politicile noastre europene, între politica
    agricolă, politica de mediu. Trebuie să permitem agricultorilor să producă și
    să ne gândim și la durabilitate, dar și politica comercială și politica de pe
    lanțul alimentar trebuie să fie coerente, altfel nu o să ne atingem obiectivul.


    Acțiunile coordonate ale țărilor
    Uniunii Europene pentru a combate criza alimentară mondială se axează pe patru
    direcții de acțiune: solidaritate, producție durabilă, comerț şi
    multilateralism.


  • Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre

    Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre

    Parlamentul European a adoptat o
    rezoluţie legislativă privitoare la orientările pentru politicile de ocupare a
    forței de muncă ale statelor membre. Comisia Europeană a propus actualizarea
    acestor orientări şi pune un accent deosebit pe situația generată de pandemia
    de COVID-19, pe asigurarea echității sociale și a sustenabilității economice
    ale tranziției verzi și ale celei digitale, precum și pe inițiativele politice
    recente ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia.

    Uniunea Europeană
    trebuie să depună eforturi în vederea elaborării unei strategii coordonate
    pentru atinegrea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă. Acest
    lucru implică promovarea convergenței economice și sociale ascendente, a
    locurilor de muncă de calitate și a îmbunătățirii condițiilor de muncă, prin
    sprijinirea și completarea activităților statelor membre, precum și prin piețe
    ale forței de muncă orientate spre viitor.

    Despre acest subiect a vorbit în
    Parlamentul European, Eugen Tomac, eurodeputat.

    Cred că în această
    perioadă este absolut esențial să cuplăm agenda europeană la nevoile
    cetățenilor europeni. Criza generată de război, criza energetică, inflația au
    pus pe masa decidenților europeni provocări uriașe. Tocmai de aceea, cred că
    politicile pe care le pregătește Comisia trebuie să răspundă acestor așteptări,
    pentru că oamenii au facturi foarte mari, au ore de muncă în plus, însă venituri
    mult mai mici raportat la necesități. Tocmai de aceea, cred că este esențial să
    înțelegem că putem combate sărăcia și proteja locurile de muncă prin investiții
    și politici adaptate la nevoile societății de astăzi.


    Pentru a beneficia de o forță de
    muncă dinamică și productivă și de noi modele de muncă și de afaceri la nivel
    european, statele membre trebuie să colaboreze cu partenerii sociali pentru
    condiții de muncă corecte, transparente și previzibile, asigurând astfel un
    echilibru între drepturi și obligații, atât pentru lucrători, cât și pentru
    angajatori.


  • Accesul la apă ca unul dintre drepturile omului

    Accesul la apă ca unul dintre drepturile omului

    Parlamentul European reafirmă
    dreptul la apă potabilă sigură și la salubritate ca unul dintre drepturile
    omului şi subliniază că accesul la apă potabilă curată este indispensabil
    pentru o viață sănătoasă și demnă și este esențial pentru dezvoltarea
    demnității umane. Dreptul la apă este o condiție necesară fundamentală pentru
    exercitarea altor drepturi și, ca atare, trebuie să se bazeze pe o logică ce
    are ca obiectiv interesul public și binele comun public și global.

    Parlamentul
    European îndeamnă Uniunea Europeană și statele membre să promoveze drepturile
    de acces la apă potabilă sigură și la salubritate și dezvoltarea normativă a
    acestora în cadrul forurilor multilaterale și regionale.

    Jutta Urpilainen,
    comisarul european pentru Parteneriate Internaționale, a adus în discuţie
    aceste aspecte în cadrul unei dezbateri care a avut loc în Parlamentul European
    în luna octombrie.


    După cum am experimentat
    cu toții, apa este o condiție prealabilă pentru viață și, prin urmare, pentru
    exercitarea tuturor drepturilor omului. Cu toate acestea, accesul la apă
    potabilă sigură și canalizare este încă o provocare majoră în multe părți ale
    lumii. Există o lungă istorie de conflicte cu privire la resursele de apă, iar
    lumea modernă a asistat prea frecvent la utilizarea resurselor de apă și a
    infrastructurii ca armă de război. Acesta este motivul pentru care Uniunea
    Europeană și statele sale membre promovează dreptul la apă potabilă sigură în
    forurile multilaterale și regionale. De aceea, avem proiecte în toată lumea. Am
    dedicat mai mult de 2,5 miliarde EURO cooperării în domeniul apei în 62 de
    țări. Luptăm pentru ca Observatorul Dezvoltării Durabile 6 – apă potabilă şi
    sanitaţie și accesul la apă să fie în fruntea oricărei agende politice. Este
    necesar să se consolideze dialogul cu privire la apă și să se asigure că
    guvernarea apei este incluzivă.

    Prin urmare, Uniunea Europeană sprijină activ
    eforturile de comunicare prin intermediul delegațiilor Uniunii Europene pentru
    a solicita înființarea Raportorului special al ONU pentru drepturile omului
    legate de apa potabilă și de salubritate. În egală măsură, lucrăm din greu
    pentru a crea un impuls pentru Conferința ONU privind apa din 2023.


  • Nevoia urgentă a unei strategii UE privind îngrășămintele

    Nevoia urgentă a unei strategii UE privind îngrășămintele

    Creșterea uriașă a prețurilor la
    îngrășăminte este acum principala problemă a fermierilor europeni. Există
    indicii că fermierii din Uniunea Europeană au comandat, în această vară, cu 20%
    mai puține îngrășăminte decât de obicei. Fermierii sunt, de asemenea,
    îngrijorați de faptul că prețurile producției ar putea să nu țină pasul cu
    prețurile inputurilor. Acesta reprezintă un risc pentru securitatea alimentară
    a Uniunii Europene. Comisia Europeană este preocupată de toate aceste aspecte
    şi este pregătită să prezinte o comunicare privind îngrășămintele.

    Subiectul a
    fost dezbătut în Parlamentul European, ocazie cu care eurodeputatul Daniel
    Buda, a declarat:


    Comisia Europeană
    trebuie să înțeleagă că ne aflăm în ceasul al 12-lea în ceea ce privește
    securitatea alimentară iar strategia privind îngrășămintele trebuie pusă pe
    masă de îndată. Sectorul agricol s-a confruntat de-a lungul timpului cu provocări
    majore, fie că vorbim de lipsa de forță de muncă, ori pandemia Covid. Mai mult
    decât atât, anul acesta sectorul a avut de înfruntat trei provocări majore:
    creșterea prețului la îngrășăminte și energie, seceta severă și războiul din
    Ucraina.

    Din păcate, Comisia Europeană, până în momentul de față, nu a venit cu
    măsuri suficiente pentru sectorul agricol, iar propunerile privind reducerea
    consumului de îngrășăminte sau a emisiilor de carbon nu fac altceva decât să
    afecteze fermierii. Problema fertilizanților este una complexă, deoarece cea
    mai mare parte era importată din Ucraina și Belarus, iar prețul extrem de
    ridicat le face greu accesibile pentru fermieri.

    Potrivit unor studii, nu putem
    hrăni în prezent populația lumii fără fertilizanți. Se estimează că între 30
    până la 50% din recoltele culturilor la nivel global sunt atribuite aplicării
    îngrășămintelor. Atrag atenția, la modul cât se poate de serios, că este
    necesar să ne păstrăm mai departe capacitatea Uniunii Europene de a fi furnizor
    de alimente pentru zonele sărace ale lumii, deoarece, în caz contrar, vom fi
    martorii unor valuri de refugiați dinspre țările africane spre Uniunea
    Europeană.

    Comisia Europeană trebuie să înțeleagă că este nevoie să se vină
    urgent cu măsuri, iar asta înseamnă bani, nu povești, astfel încât fermierii
    Uniunii Europene să aibă acces la cantitățile necesare și suficiente de
    îngrășăminte pentru a putea produce hrană de calitate și la prețuri accesibile
    pentru consumator.


  • Realizarea unei acvaculturi sustenabile și competitive în UE

    Realizarea unei acvaculturi sustenabile și competitive în UE

    În Parlamentul European s-a
    dezbătut în luna octombrie raportul privind calea de urmat pentru realizarea
    unei acvaculturi sustenabile și competitive în Uniunea Europeană.
    Europarlamentarii consideră că orientările strategice pentru o acvacultură mai
    sustenabilă și mai competitivă în Uniunea Europeană pentru perioada 2021-2030,
    prezentate de Comisia Europeană, sunt cuprinzătoare, solide și adecvate.
    Aceștia au subliniat că sectorul acvaculturii joacă un rol important și valoros
    în Uniunea Europeană din punct de vedere economic, social și de mediu și
    contribuie la îmbunătățirea calității vieții în zonele de coastă și în zonele
    interioare ale Uniunii Europene, precum și în regiunile ultraperiferice.

    Despre
    acest subiect a vorbit în Parlamentul European, Adina Ioana Vălean, comisarul
    european pentru transporturi.


    Acvacultura trebuie
    să ocupe locul important pe care îl merită, deoarece este o parte esențială a
    economiei albastre durabile și contribuie la obiectivele Pactului verde
    european. În ceea ce privește finanțarea, pot confirma că Comisia monitorizează
    în mod regulat orientările strategice pentru o acvacultură durabilă și competitivă.
    Acestea sunt luate în considerare în mod corespunzător în programele naționale
    din cadrul Fondului european pentru pescuit maritim și acvacultură. În mod
    similar, insistăm ca aceste orientări să fie luate în considerare şi în
    strategiile naționale multianuale pentru acvacultură. În ceea ce privește
    acvacultura ecologică, am încurajat statele membre să includă o creștere a
    producției de acvacultură ecologică în revizuirea strategiilor lor naționale de
    acvacultură și în programele din cadrul Fondului european pentru pescuit
    maritim și acvacultură. Acest sprijin sporit pentru acvacultura ecologică din
    partea statelor membre va contribui la îndeplinirea obiectivelor strategiei de
    la fermă la furculiță. Împreună cu statele membre, lucrăm la identificarea obstacolelor
    specifice în calea creșterii agriculturii ecologice din Uniunea Europeană. Sunt
    încrezătoare că eforturile noastre combinate și sprijinul pentru acvacultura
    durabilă și competitivă în Uniune vor ajuta acest sector economic important
    să-și realizeze potențialul în anii următori, în beneficiul nostru, al tuturor.