Radio România Internațional

Author: Clara Iancu

  • Directiva privind eficienţa energetică

    Directiva privind eficienţa energetică

    La propunerea Comisiei Europene,
    Parlamentul European a adoptat reformarea Directivei privind eficienţa energetică.
    Această directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea
    eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, cu scopul de a se asigura că
    obiectivul obligatoriu privind eficiența energetică este atins și permite
    viitoare creșteri. Scopul este punerea în aplicare a Acordului de la Paris și
    atingerea obiectivului privind securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii
    Europene, prin reducerea dependenței sale de importurile de energie, inclusiv
    de combustibilii fosili.

    Kadri Simson, comisarul european pentru energie,
    explică:

    Propunerea de
    reformare a Directivei privind eficiența energetică este deosebit de importantă
    pentru sistemul nostru energetic, pentru durabilitate, accesibilitate și
    securitate energetică. Economia de energie este cea mai rapidă și mai ieftină
    modalitate de a aborda criza energetică actuală. Acest lucru este esențial,
    deoarece costurile ridicate ale energiei afectează cel mai mult consumatorii și
    întreprinderile. Economisirea energiei reduce direct facturile la energie și
    face ca economia noastră să devină mai rezistentă. Eficiența energetică
    înseamnă economisirea prețurilor la energie, a costurilor de investiții și a
    costurilor din sistem. Dar acest lucru trebuie făcut corect – de ex. va
    completa acțiunile urgente pe care le întreprindem pentru a reduce consumul de
    gaze, având în vedere obiectivele noastre REPowerEU, așa cum vedem deja în
    planul nostru Economisiți gazul pentru o iarnă sigură.

    Dincolo de această
    iarnă, schimbările structurale legate de modul în care folosim energia în
    fiecare zi ne vor ajuta să punem capăt mai repede dependenței noastre de
    combustibilii fosili ruși, dar ne ajută şi să ne protejăm economia. În acest
    fel, eficiența energetică devine un instrument strategic pentru consolidarea și
    protejarea sistemului nostru energetic.


    Uniunea Europeană doreşte să
    acorde prioritate implementării eficienței energetice în toate sectoarele, să
    elimine obstacolele existente pe piața energiei și să depășească deficiențele
    pieței care împiedică eficiența în ceea ce privește aprovizionarea, transportul,
    stocarea și utilizarea energiei. Directiva privind eficienţa energetică prevede
    stabilirea de contribuții naționale obligatorii în materie de eficiență
    energetică pentru anul 2030.



  • Coeziunea economică, socială și teritorială în UE

    Coeziunea economică, socială și teritorială în UE

    Parlamentul European consideră că
    politica de coeziune poate continua să își joace rolul actual de vector al
    investițiilor și al creării de locuri de muncă, de instrument de reducere a
    disparităților regionale și intraregionale, precum și de mecanism de
    solidaritate pentru toate regiunile Uniunii Europene, dacă are o finanțare
    solidă bazată pe principiul parteneriatului și al guvernanței pe mai multe
    niveluri. Noile provocări necesită fonduri noi și de aceea politica de coeziune
    trebuie suplimentată, în următoarea perioadă de programare, cu noi resurse
    bugetare, pentru a permite statelor membre și autorităților regionale să
    abordeze diferitele provocări și crize care afectează Uniunea Europeană.

    Dacian
    Cioloş, membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din
    Parlamentul European, explică:


    Politica de coeziune
    este mai necesară ca oricând, mai ales acum, în timp de criză, de tranziție
    economică, de tranziție ecologică, care are și un impact social. Sper însă să
    și depășim acest moment și sentimentul că Fondul de coeziune devine de facto un
    fel de fond de criză pe care îl mobilizăm și canalizăm resursele doar atunci
    când sunt crize. Dincolo de coeziunea teritorială, de diferențe de dezvoltare
    între zone geografice, cred că în perioada următoare e important să ne uităm
    mai mult și la coeziunea între rural și urban. E un subiect care ar trebui
    acoperit de fondurile de coeziune și pentru asta va fi necesară din nou o mai
    bună coordonare între Fondul de coeziune și Fondul de dezvoltare rurală. Am mai
    avut pe vremuri această coordonare și a arătat rezultate și insist și pe a
    folosi mai bine instrumente de inovare, inclusiv inovare socială. Programe de
    tip LEADER care finanțează proiecte locale și care mobilizează inițiative
    locale, cred că ar trebui să fie mai prezente în următoarea perioadă de
    programare.


    În perioada 2014 – 2020, politica
    de coeziune, ca principală politică de investiții publice, a sprijinit peste
    1,4 milioane de întreprinderi, a contribuit la crearea a 1.544 km de linii de
    cale ferată și la drumuri mai sigure, a ajutat 45,5 milioane de persoane să se
    integreze pe piața muncii și a crescut produsul intern brut în regiunile cel
    mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană.


  • Directiva privind energia din surse regenerabile

    Directiva privind energia din surse regenerabile

    Energia din surse regenerabile
    joacă un rol fundamental pentru punerea în practică a Pactului verde european
    și pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, având în vedere
    faptul că sectorul energetic contribuie cu peste 75% la emisiile totale de gaze
    cu efect de seră din Uniunea Europeană. Prin reducerea acestor emisii de gaze
    cu efect de seră, energia din surse regenerabile contribuie, de asemenea, la
    abordarea provocărilor legate de mediu. Propunerea Comisiei Europene privind
    energia din surse regenerabile a fost prezentată, în Parlamentul European, de Adina-Ioana Vălean, comisar european
    pentru transporturi.


    Mandatul acestei
    Comisii Europene prevede ambiții mari pentru decarbonizare. Aceste ambiții
    trebuie accelerate din cauza crizei actuale. În ultimele șase luni, ne-am
    confruntat cu o situație acută, una care necesită o desfășurare și mai rapidă,
    la scară largă, a energiei regenerabile. Energiile regenerabile sunt esențiale
    pentru eliminarea treptată a dependenței noastre de combustibilii fosili din
    Rusia, şi sunt fundamentale în eforturile noastre de a aborda criza climatică.
    Vara care tocmai a trecut ne-a reamintit că deficitul de energie amenință să ne
    afecteze economia și cetățenii. Acesta este motivul pentru care un cadru legal
    îmbunătățit și hotărât pentru sursele regenerabile este esențial atât pentru
    Pactul Verde European, cât și pentru REPowerEU. Dacă ne dorim atingerea
    ţintelor trebuie să evităm subminarea acestora prin alte mijloace. Aici mă
    gândesc la ținta neobligatorie de încălzire și răcire. În opinia Comisiei,
    elementul neobligatoriu scade semnificativ ambiția propunerilor Comisiei. De
    asemenea, trebuie să găsim un echilibru între evitarea impactului negativ
    asupra biodiversității, luând în considerare, în același timp, efectele asupra
    aprovizionării cu energie în situația actuală de criză energetică.


    Costurile scăzute de exploatare
    pe care le implică energia din surse regenerabile și expunerea redusă la
    șocurile prețurilor în comparație cu combustibilii fosili conferă energiei din
    surse regenerabile un rol-cheie în combaterea sărăciei energetice în Uniunea
    Europeană.


  • Regulamentul privind defrișările

    Regulamentul privind defrișările

    Uniunea Europeană se confruntă cu
    două mari provocări: pierderea biodiversităţii şi schimbările climatice.
    Defrișarea și degradarea pădurilor sunt factori uriași ai ambelor provocări. În
    ultimii 30 de ani, lumea a pierdut peste 10% din pădurile sale, ceea ce
    reprezintă o suprafață mai mare decât întreaga Europă. Ce este mai grav, este
    faptul că această pierdere continuă într-un ritm alarmant. Pentru a contracara
    acest proces, Comisia Europeană propune adoptarea unui Regulament privind
    defrişările în Uniunea Europeană. Propunerea a fost prezentată şi dezbătută în
    Parlamentul European în luna septembrie. Ce cuprinde această propunere, aflăm
    de la Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu.


    Propunerea noastră
    stabilește un domeniu de aplicare progresiv care va fi actualizat în mod
    regulat, în funcție de noile tendințe și date de defrișare. Obiectivul
    domeniului de aplicare progresiv este de a se concentra mai întâi asupra
    mărfurilor din Uniunea Eropeană cu impact asupra defrișării globale și a
    degradării pădurilor. Uniunea Europeană are deja în vigoare sau în curs de
    elaborare mai multe legi care abordează responsabilitatea de mediu a
    instituțiilor financiare. Cu toate acestea, sistemul de reglementare
    funcționează prin intermediul unor autorități complet diferite. Prin urmare,
    includerea acestora în propunerea noastră ar necesita stabilirea a două căi
    complet diferite pentru monitorizare și aplicare. Propunerea noastră este
    orientată spre viitor și este concepută pentru a preveni defrișările. Este o
    oportunitate de stabilire a condițiilor de concurență echitabile pentru multele
    afaceri din domeniu. Este o șansă de a sublinia rolul de lider al Uniunii
    Europene în abordarea problemelor globale urgente – nu doar defrișarea, ci și
    degradarea pădurilor. Acest lucru contează pentru că suntem încrezători că
    atunci când alții văd că sistemul nostru funcționează, vor urma și ei exemplul
    nostru. În următoarele săptămâni și luni, Comisia va colabora cu părţile
    interesate pentru a obține un rezultat ambițios, realist și ușor de pus în
    aplicare. Aceasta înseamnă protejarea elementelor esențiale ale acestei
    propuneri de pionierat: acoperirea defrișărilor în toate formele sale, atât
    legale, cât și ilegale, trasabilitate strictă, promtitudine, definiții bune
    bazate pe munca internațională. Și, în sfârșit, înseamnă evitarea lacunelor ori
    de câte ori este posibil și măsuri adecvate pentru cei mai mari comercianți.





  • Consecințele secetei, ale incendiilor și ale altor fenomene meteorologice extreme

    Consecințele secetei, ale incendiilor și ale altor fenomene meteorologice extreme

    Evenimentele meteorologice
    extreme devin din ce în ce mai frecvente și mai intense. Acestea au un impact
    grav asupra naturii și omenirii la nivel global și expun milioane de oameni la
    o insecuritate alimentară acută și la o securitate redusă a apei. Schimbările
    pe care le vedem deja, sunt fără precedent în istoria recentă, iar specialiştii
    consideră că în viitor vor afecta fiecare regiune a planetei. Pentru a reduce
    consecinţele secetei, ale incendiilor şi ale altor fenomene meteorologice
    extreme Uniunea Europeană îşi propune să intensifice eforturile de combatere a
    schimbărilor climatice. Toate aceste aspecte se află pe agenda de lucru a
    parlamentarilor europeni, iar subiectul a fost dezbătut de curând în
    Parlamentul European. La această şedinţă plenară au participat mai mulţi
    eurodeputaţi români. Vă propun în continuare să ascultăm punctul de vedere
    exprimat de Vlad-Marius Botoş.


    Seceta din ultimele
    luni afectează sute de mii de europeni. Schimbările climatice sunt evidente,
    chiar dacă unii colegi din Parlamentul European țin cu tot dinadinsul să o nege
    în fața electoratului. Realitatea ne arată că trebuie să accelerăm măsurile de
    reducere a poluării și să acționăm la nivel de Uniune pentru a ne asigura că
    facem pași în direcția potrivită. Pentru ca aceste măsuri să fie eficiente,
    avem nevoie de o colaborare atât cu electoratul, cât și cu agenții economici.
    Măsurile pe care le luăm trebuie să se concentreze pe stimularea industriilor
    ecologice, pe împăduriri masive, nu pe interzicerea exploatării eficiente. Este
    nevoie de programe rapide pentru reîmpădurirea, în cel mai scurt timp, a
    suprafețelor de pădure care au ars anul acesta, dar și a zonelor în care au
    avut loc defrișări masive. Aici trebuie să acționăm împreună și este nevoie de
    o cooperare crescută între Comisia Europeană și statele membre, mai reticente
    sau mai puțin specializate în acest domeniu. Schimbările climatice vor putea fi
    încetinite sau oprite doar dacă luăm măsuri pozitive, dacă ne concentrăm
    atenția pe soluții și nu pe interdicții.


    Anul trecut, Uniunea Europeană a
    adoptat Legea europeană a climei, un act legislativ de referință, care asigură
    caracterul obligatoriu din punct de vedere juridic atât a obiectivului climatic
    al Uniunii Europene pentru 2030, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră
    cu cel puțin 55% față de 1990, cât și neutralitatea sa climatică până în 2050.
    În acest an, Uniunea Europeană s-a concentrat pe punerea în aplicare a
    obiectivului Uniunii Europene pentru 2030.


  • Surse de finanțare pentru tranziția către economia verde

    Surse de finanțare pentru tranziția către economia verde

    Schimbările climatice și
    degradarea mediului reprezintă ameninţări pentru Uniunea Europeană și pentru
    întreaga lume. Pentru a contracara aceste provocări Uniunea Europeană a lansat
    Pactul verde european, noua strategie pentru creștere economică a Europei, care
    va transforma economia europeană într-o economie modernă, verde, competitivă și
    eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Pactul verde european
    are ca scop atingerea neutralității climatice a Europei până în 2050,
    stimularea economiei cu ajutorul tehnologiei verzi, asigurarea de activități
    durabile în industrie și transport și reducerea poluării. Pentru realizarea
    obiectivelor privind tranziţia spre economia verde, România primeşte fonduri
    nerambursabile, inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Despre fondurile alocate României, l-am rugat să ne vorbească pe Alin Mituţă,
    eurodeputat.


    România primește aproape
    30 de miliarde de euro
    din acest Plan
    Național de Redresare
    și Reziliență, primește
    30 de milioane din politica
    de coeziune și
    primește peste 20 de miliarde de
    euro prin politica
    agricolă comună. O
    parte substanțială din
    aceste fonduri merge
    către măsurile acestea
    de combatere a
    schimbărilor climatice și,
    evident, de adaptare
    a economiei noastre
    la viitoarea economie, o
    economie verde pe
    care trebuie s-o
    avem și România
    și, evident, sunt
    fonduri destul de
    substanțiale, inclusiv pentru
    reconversie profesională, de
    exemplu, pentru cei
    care lucrează acum
    în domenii care
    sunt foarte nocive
    din punct de
    vedere al emisiilor.
    Și aici mă
    gândesc, spre exemplu, la
    extracția de cărbune,
    care trebuie înlocuită
    cu altceva pe
    termen mediu. Pentru
    oamenii care lucrează
    în această industrie
    sunt fonduri europene pentru a-i
    ajuta să se
    reconvertească profesional, să-și
    găsească un alt loc de
    muncă, care să
    fie într-o industrie
    care să fie mai
    puțin poluantă. Deci
    sunt fonduri europene
    care să ajute
    România să treacă
    prin această transformare
    necesară pe care
    nu o face
    doar România, ci
    o face întreaga
    Uniune Europeană și
    întreaga planetă.


    Comisia Europeană ajută statele
    Uniunii Europene să conceapă și să pună în aplicare reforme care să sprijine
    tranziția verde și să contribuie la realizarea obiectivelor Pactului verde
    european. De asemenea, sprijină elaborarea procedurilor de care au nevoie
    administrațiile centrale și locale și crearea structurilor de coordonare
    necesare pentru punerea în aplicare a politicilor verzi.


  • Refacerea naturii şi a biodiversităţii

    Refacerea naturii şi a biodiversităţii

    Biodiversitatea este în declin, în principal din cauza activităților umane – a poluării și a schimbărilor climatice. Ca urmare a activităților umane nesustenabile, populația mondială de specii sălbatice a scăzut cu 60% în ultimii 40 de ani. Aproximativ un milion de specii sunt expuse riscului de dispariție în următoarele decenii.



    Scăderea biodiversităţii din ecosistemul marin, prin dispariţia sau diminuarea accentuată a efectivelor unor specii de la litoralul românesc al Mării Negre se înscrie, la rândul său, într-un proces extins, care a afectat întreaga biodiversitate a bazinului pontic. Consecinţele sunt, spun cercetătorii, mutaţii ale speciilor marine sau ale ciclurilor lor de dezvoltare în Marea Neagră.



    Noua Strategie privind biodiversitatea pentru 2030 a Uniunii Europene este un plan ambițios pe termen lung de protejare a naturii și de inversare a tendinței de degradare a ecosistemelor. Această strategie este un pilon esențial al Pactului verde european.




  • Inițiativa celor trei mări: provocări și oportunități

    Inițiativa celor trei mări: provocări și oportunități

    Europarlamentarii au discutat
    despre potențialul de cooperare dintre partenerii Inițiativei celor Trei Mări,
    Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică, în domeniile cheie ale energiei
    și conectivităţii. Una dintre prioritățile inițiativei este cea a securității
    energetice, în special diversificarea rutelor și a surselor de aprovizionare cu
    energie în regiune. Accentul acordat de Inițiativa celor Trei Mări pe
    conectivitate este legat de mediul geopolitic și economic actual. Obiectivul de
    a asigura coridoare de transport inteligente pentru întreaga regiune și
    dezvoltarea de soluții de infrastructură digitală, va contribui la rezistenţa și autonomia Uniunii Europene.

    Eurodeputatul, Marian-Jean Marinescu:


    Interconectarea
    rețelelor naționale, transport, energie digitale și integrarea rețelelor
    europene este o prioritate strategică. Agresiunea Rusiei în Ucraina a
    demonstrat că o mai bună interconectare a rețelelor energetice și de transport
    ar fi redus insecuritatea energetică și chiar și pe cea alimentară. În actuala
    situație geopolitică, Inițiativa celor Trei Mări capătă un rol tot mai
    important. Conexiunea nord-sud este extrem de necesară, proiecte strategice
    importante în contextul crizei actuale: BRUA, Rail, 2-C, Via Carpatia,
    terminalele pentru ENGIE sau completarea rețelei TEN-T sunt incluse pe agenda
    de cooperare dintre cele 12 state membre și trebuie să salutăm și că la Riga,
    Ucraina a fost invitată să participe la această inițiativă. Pentru ca fondurile
    europene, din Facilitatea de conectare a Uniunii, dar și pentru ca fondurile de
    coeziune să contribuie la interconectarea rețelelor, cooperarea între statele
    membre este vitală. Este necesar ca aceste proiecte să fie finalizate cât mai
    repede cu putință. Solicit Comisiei să analizeze și să acționeze cu rapiditate
    pentru a evita eventualele blocaje produse de aspectele birocratice, mai ales
    la proiectele cross-border, pentru a utiliza flexibilitate referitor la
    prefinanțarea proiectelor, la asistența tehnică sau alte solicitări specifice
    ale statelor membre.



    Inițiativa celor Trei Mări și
    fondul său dedicat abordează direct prioritățile stabilite de liderii Uniunii
    Europene, și anume, tranziția la energia alternativă, crearea unei
    infrastructuri energetice durabile și rezistente și eliminarea treptată a
    dependenței de Rusia în aprovizionarea
    cu gaze și petrol.


  • Implicarea UE în asigurarea securităţii alimentare în țările în curs de dezvoltare

    Implicarea UE în asigurarea securităţii alimentare în țările în curs de dezvoltare

    Insecuritatea alimentară moderată
    sau gravă crește de la an la an, la nivel mondial. În 2020, una din trei
    persoane de pe glob (adică 2,37 miliarde) nu a avut acces la alimente
    suficiente. Gravitatea și amploarea crizelor alimentare au crescut începând din
    2020 ca urmare a conflictelor, a șocurilor economice și a fenomenelor
    meteorologice extreme severe sau a unei combinații a acestor factori. Astfel,
    în 2021, aproape 193 de milioane de oameni s-au confruntat cu o insecuritate
    alimentară acută și au avut nevoie de asistență alimentară urgentă.

    Astăzi
    aflăm cum se implică Uniunea Europeană în combaterea insecurităţii alimentare
    în ţările în curs de dezvoltare. Îl ascultăm pe Janez Lenarčič, comisarul
    european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor.

    Am mobilizat fonduri
    de urgență de peste 620 de milioane EURO în asistență umanitară suplimentară,
    pe lângă alocările inițiale, iar acestea au o componentă alimentară importantă.
    Am mobilizat 225 de milioane EURO într-o facilitate alimentară și de reziliență,
    am organizat conferințe de angajare pentru Sahel, Cornul Africii și Siria.
    Aceste evenimente au contribuit la strângerea de fonduri și de la alți actori.

    În urma evaluării Comisiei, Consiliul a adoptat concluzii privind răspunsul
    Europei la insecuritatea alimentară globală. În acest fel, am stabilit cadrul
    pentru un răspuns comun din partea Uniunii Europene și a statelor sale membre
    în următoarele direcții de acțiune: în primul rând, o componentă de
    solidaritate pentru intensificarea ajutorului de urgență; în al doilea rând, o
    componentă de producție și reziliență pentru a extinde sprijinul pentru
    capacități de producție durabile; în al treilea rând, o componentă comercială
    pentru a scoate cereale din Ucraina; și în al patrulea rând, o componentă
    multilaterală care să integreze răspunsul nostru în parteneriate multilaterale
    eficiente.

    Președintele von der Leyen a anunțat recent o propunere de
    mobilizare a unei sume suplimentare de 600 de milioane EURO din rezervele
    Fondului European de Dezvoltare și această finanțare ar trebui să sprijine
    țările din Africa, Caraibe și Pacific pentru a lupta împotriva crizei
    alimentare. În eforturile noastre, trebuie să combinăm acțiunile pe termen
    scurt cu măsurile pe termen lung. Trebuie să sprijinim producția locală, să
    asigurăm accesul la alimente, în timp ce facem sistemele alimentare mai
    durabile și mai rezistente.


  • UE și apărarea multilateralismului

    UE și apărarea multilateralismului

    Parlamentul European a adoptat de
    curând o rezoluție referitoare la modul în care Uniunea Europeană apără
    multilateralismul. Multilateralismul, ca mijloc pașnic de organizare a
    relațiilor dintre statele suverane, este din ce în ce mai contestat. Motivele
    sunt legate de schimbările în sistemul internaţional şi anume, apariția de noi actori pe scena mondială și
    amenințări hibride din partea acestora, tensiunile generate de natura
    instituțiilor multilaterale și de nevoia de a reforma instituții vechi de
    decenii. De asemenea, decalajul tot mai mare dintre opinia publică și
    instituții, creșterea sentimentelor anti-globalizare, declinul puterilor
    geopolitice tradițional dominante și declinul libertăților și democrației
    mondiale care i-a urmat.


    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European
    Dragoş Tudorache, europarlamentar.


    Democrația nu doar se
    întâmplă, iar libertatea nu ne este pur şi simplu dată. Am luptat și încă
    luptăm în războaie pentru ordinea bazată pe reguli. Pentru a o consolida, am
    creat instituții multilaterale și, până în prezent, am fost interconectați,
    oferindu-ne astfel oportunitatea de a rezolva probleme prin diplomație și
    dialog, pentru a trage la răspundere regimurile necinstite. Deci, în primul
    rând, avem datoria de a menține multilateralismul funcțional și eficient.
    Trebuie să actualizăm și să reinventăm în mod constant instituțiile sale,
    astfel încât acestea să rămână în pas cu realitățile noastre geopolitice. Când
    eșuează, în special în asigurarea răspunderii pentru încălcarea regulilor,
    trebuie să găsim modalități de a le reforma. Acest lucru este valabil atât
    pentru Organizaţia Mondială a Comerţului, cât şi pentru Organizaţia Naţiunilor Unite. De la
    schimbările climatice la războiul împotriva foametei, trebuie să ne
    repoziţionăm și trebuie să lucrăm mai strâns cu cei care gândesc ca noi.



    Parlamentul European doreşte să
    se implice mai mult şi reamintește că,
    pentru a face ca multilateralismul guvernat de norme, eficace, orientat spre
    rezultate și interconectat să prospere, implicarea parlamentelor alese
    democratic este importantă pentru asigurarea unui acces mai bun la o gamă largă
    de părți interesate și pentru extinderea dialogului și cooperării la entitățile
    nestatale, cum ar fi guvernele regionale, administrațiile locale, mediul
    academic, societatea civilă și sectorul economic.


  • Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență

    Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență

    Mecanismul de Redresare şi
    Rezilienţă al Uniunii Europene a avut un efect stabilizator pentru statele
    membre într-o perioadă de mare incertitudine economică. În plus, a ţinut în
    frâu criza și a atenuat consecințele sale negative, economice și sociale.
    Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a ajutat guvernele să mențină nivelurile
    de investiții, pentru a răspunde presiunii imense suportate de bugetele naționale.
    Aşadar, punerea în aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență este
    deosebit de importantă pentru a asigura un impact pe termen lung asupra
    economiei și societății Uniunii Europene.

    Dragoş Pîslaru, europarlamentar,
    explică:


    Mecanismul de
    Recuperare și Reziliență marchează și va marca pentru generațiile care urmează,
    un nou capitol în istoria Uniunii Europene. Este într-adevăr un frumos simbol
    al solidarității într-una dintre cele mai întunecate perioade ale noastre,
    arătând că numai uniți putem deveni mai rezistenți în urma unor crize precum
    pandemia. Acesta presupune un nou concept pentru fondurile Uniunii Europene
    care combină reformele cu investițiile și ghidează statele membre în ceea ce
    privește cel mai bun mod de a investi fondurile alocate. Statelor membre li s-a
    cerut să elaboreze planurile de redresare și reziliență într-un mod echilibrat.
    Ne bucurăm să vedem că statele membre au făcut efortul și și-au prezentat
    planurile. Nu a fost o sarcină ușoară. Planurile sunt mai mult decât nişte
    documente de justificare a banilor. Planurile din mai multe state membre
    reprezintă o foaie de parcurs către dezvoltare pentru extinderea și dezvoltarea
    în continuare a economiilor lor. Trăim vremuri dificile, care necesită atât
    unitate, cât și flexibilitate. Unitatea înseamnă, de asemenea, incluziune, iar
    statele membre au făcut foarte puțin sau nu prea mult, pentru includerea
    autorităților locale și regionale, organizațiilor societății civile,
    partenerilor sociali, mediului academic sau a altor părți interesate relevante
    în conceperea planurilor. Și apoi flexibilitate. Situația actuală din Ucraina
    are un impact puternic asupra prețurilor energiei și asupra necesității de a
    consolida această securitate energetică. Toate aceste elemente pot fi realizate
    prin REPowerEU, un instrument necesar, pe care statele membre îl vor putea
    adăuga în măsurile planificate pentru a atinge suveranitatea și independența
    energetică.


  • Punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă

    Punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă

    Parlamentul European își reafirmă
    angajamentul față de Agenda 2030, faţă
    de cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale sale și de promisiunea
    de a nu lăsa pe nimeni și niciun loc în urmă. Având în vedere pandemiile
    actuale și viitoare și consecințele războiului din Ucraina, Agenda 2030 oferă o
    cale unică către o economie a bunăstării, pentru a reconstrui mai bine o lume
    mai echitabilă, justă, favorabilă incluziunii, sustenabilă și rezilientă.
    Punerea în aplicare a Agendei 2030 va contribui la realizarea unei tranziții
    verzi și digitale, în conformitate cu ambițiile și acțiunile Uniunii Europene
    prezentate în Pactul verde european și în Busola pentru dimensiunea digitală
    2030.

    Despre punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare
    durabilă ne vorbeste Rovana Plumb, europarlamentar.


    Au mai rămas doar
    opt ani pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă până în 2030
    și ne confruntăm cu provocări tot mai mari. Progresul în implementarea
    obiectivelor este afectat dramatic de crizele actuale, geopolitice, sanitare și
    umanitare. Prin urmare, trebuie să acționăm pentru a ne asigura că
    inegalitățile sociale rezultate din aceste crize și impactul asupra bunăstării
    și economiei sunt reduse la minimum; că măsurile luate pentru protejarea
    mediului, a climei și a securității sunt realizate într-un mod echitabil și
    incluziv din punct de vedere social, cu o cartografiere cuprinzătoare a
    pachetelor financiare ale politicilor Uniunii Europene, care au fost
    consolidate de fondurile suplimentare Next Generation EU pentru a crea un mediu
    mai ecologic; o Europă mai digitală și mai rezistentă, precum și prioritățile
    sociale și demografice stabilite de obiectivele de dezvoltare durabilă și de
    Pilonul european al drepturilor sociale care să fie pe deplin implementate. În
    plus, trebuie să avem o abordare holistică a obiectivelor în Uniunea Europeană,
    în utilizarea indicatorilor dincolo de PIB, precum și în reformarea semestrului
    european pentru a ține seama în mod corespunzător de obictivele de dezvoltare
    durabilă.


  • Măsuri de incluziune în cadrul Erasmus+ 2014-2020

    Măsuri de incluziune în cadrul Erasmus+ 2014-2020

    Sumele de bani atribuite prin
    bursele de mobilitate din cadrul programului Erasmus+ sunt încă insuficiente în
    unele cazuri și pot constitui un motiv de excluziune socială pentru studenții
    și familiile care nu își pot permite mobilitatea. De aceea, Parlamentul
    European a publicat un raport prin care a solicitat o majorare a bugetului
    acestui program, pentru implementarea integrală a măsurilor de incluziune, în 2023. Parlamentul European a
    constatat că este nevoie de finanțare și granturi adaptate pentru a spori
    participarea persoanelor cu mai puține oportunități sau care provin din medii
    defavorizate, deoarece barierele financiare continuă să constituie unul dintre
    cele mai mari obstacole în cadrul acestui important program al Uniunii
    Europene.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European, Željana Zovko,
    europarlamentar.


    Peste 12 milioane de cetățeni europeni au participat la
    programul Erasmus+. Programul a evoluat de-a lungul timpului și a oferit
    experiențe de schimbare a vieții, de la studenți la tineri profesioniști, de la
    învățământul superior la formarea profesională. În ciuda acestui mare succes,
    programul încă poate fi îmbunătățit și poate crește accesibilitatea pentru mai
    mulți participanți. Dorim să oferim șanse acelor cetățeni cu mai puține
    oportunități și oamenilor care trăiesc în zone mai îndepărtate, cum ar fi
    regiunile periferice și insulele. Solicităm mai multă cooperare cu țările din
    Balcanii de Vest și din vecinătatea de est și de sud. Solicităm acordarea de
    asistență studenților ucraineni și mai mult sprijin pentru a susține
    învățământul superior și comunitatea academică din Ucraina. De asemenea, facem
    apel la reducerea sarcinii administrative, la un acces mai bun la impactul
    acțiunilor din partea agențiilor naționale și la facilitarea participării
    persoanelor cu nevoi specifice și dizabilități. Erasmus+ nu este un privilegiu.
    Trebuie să fie la îndemâna tuturor. Și sper că acest raport va servi și ca ghid
    pentru Comisie pentru a realiza acest lucru.


    Parlamentul European insistă în
    aplicarea unor norme flexibile în cadrul Erasmus+, pentru a asigura o sumă
    suficientă pentru acoperirea nevoilor, în special a costurilor de trai şi invită
    Comisia Europeană să dezvolte și mai mult instrumentele de finanțare Erasmus+
    și să stabilească sinergii cu alte programe.


  • Insulele UE și politica de coeziune

    Insulele UE și politica de coeziune

    Regiunile insulare din Uniunea
    Europeană au o populaţie estimată la peste 20 de milioane de locuitori,
    repartizată pe aproape 2400 de insule aparţinând a 13 state membre. Regiunile
    insulare sunt, prin comparaţie, mai puţin dezvoltate decât regiunile
    continentale din statul membru din care fac parte şi de aceea, Parlamentul
    European consideră că este nevoie de politici și acțiuni regionale focalizate. Insulele
    suferă de handicapuri naturale, multiple şi permanente, printre care suprafaţa
    redusă, densitate mica a populaţiei, pieţe mici, condiţii topografice vitrege
    foarte asemănătoare cu regiunile montane, dependenţa de transporturile maritime
    şi aeriene sau dependenţa de o varietate restrânsă de produse.

    Despre
    importanţa reducerii decalajului de dezvoltare economică, socială și
    teritorială dintre insule și regiunile dezvoltate ale Unuinii Europene, a
    vorbit în Parlamentul European, Vlad-Marius
    Botoş, eurodeputat.


    În Uniunea
    Europeană, dar mai ales în Comisia de dezvoltare regională a cărei
    vicepreședinte sunt avem un motto: Nu lăsăm pe nimeni în urmă. Şi astfel,
    încercăm să facem acest lucru cu fiecare raport, cu fiecare opinie. Trebuie să
    identificăm provocările tuturor regiunilor și să găsim punctele tari, pentru a
    ne asigura că toți cetățenii europeni au parte de dezvoltare, de un nivel de
    trai decent, care le dă dreptul la apartenența la Uniunea Europeană. Poate că
    insulele sunt departe de mulți dintre noi, dar pot fi un etalon în ceea ce
    privește modificările climatice și măsurile pe care le luăm pentru a le combate
    și în același timp pentru bunăstarea socială și eficiența programelor pe care
    le elaborăm. Avem nevoie de o mai strânsă legătură cu insulele și cu teritoriile
    îndepărtate. Trebuie să găsim modalități pentru a crește schimburile economice,
    sociale, culturale și nu în ultimul rând e nevoie ca atunci când gândim măsuri
    pentru independența energetică, pentru agricultură și consumul local, pentru
    diminuarea poluării, să ținem cont de specificul acestor regiuni insulare.


    Uniunea Europeană trebuie să
    adopte măsuri specifice menite să stabilească condiţiile de aplicare a
    politicilor comune ale Uniunii în regiunile insulare şi condiţiile de acces la
    fondurile structurale şi la programele orizontale ale Uniunii Europene. Toate
    aceste măsuri contribuie la întărirea coeziunii economice, sociale şi
    teritoriale în Uniunea Europeană.


  • Cum ne afectează schimbările climatice?

    Cum ne afectează schimbările climatice?

    Europa are rol de lider în lupta
    împotriva schimbărilor climatice și în angajamentul de a aduce progresul în
    economia cu emisii scăzute de carbon, iar cel mai important deziderat este cel
    de diminuare a efectelor negative asupra climei.

    Cum ne afectează schimbările
    climatice şi care sunt fondurile la care România are acces pentru a implementa
    măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, ne spune eurodeputatul Alin Mituţă.


    Trebuie să înţelegem
    cu toţii că aceste schimbări climatice ne afectează nu doar la nivel global,
    dar ne afectează viaţa de zi cu zi. Vedem şi în România şi în restul Europei şi
    în restul lumii, vedem tot mai multe fenomene meteo extreme, vedem tot mai
    multă poluare. Dacă nu facem acum aceste schimbări legate de mediu, problema
    este că pe termen mediu şi lung vom avea inclusiv probleme de a mai locui
    anumite regiuni ale planetei. Sunt multe lucruri care ne afectează deja şi ne
    vor afecta şi mai mult dacă nu luăm măsuri cât mai repede posibil. Însă, nu
    trebuie să uităm un lucru şi anume că modificările acestea nu vin ca nişte
    obligaţii pur şi simplu, ci vin şi cu anumite fonduri şi România va beneficia
    de aceste fonduri. Vorbim ]n total de aproape 2000 de miliarde de euro pe care
    Uniunea Europeană le va pune la dispoziţia statelor membre în următorii şapte
    ani. Iar o parte din aceşti bani vor fi folosiţi pentru cele două tranziţii,
    care ne vor afecta sau ne vor influenţa viaţa în următorii ani şi anume
    transformarea aceasta ecologică şi transformarea digitală, de cealaltă parte.
    Şi nu trebuie nepărat să privim lucrurile ca o ameninţare. Nu, nu e o
    ameninţare. Vorbim de o transformare, pur şi simplu. Nu cred că trebuie să
    considerăm că această tranziţie verde vine doar cu obligaţii. Trebuie să o
    privim şi ca o oportunitate pentru România, pentru ne putem transforma modelul
    economic şi putem devein ami competitive, putem avea un mediu mai sănătos,
    putem mânca alimente mai sănătoase, fără atât de multe pesticide chimice,
    îngrăşăminte şi aşa mai departe.


    Schimbările climatice afectează
    deja Europa în diferite forme, în funcție de regiune. Acestea pot duce la
    creșterea temperaturii și a riscului de deșertificare, la precipitații anuale
    mai mari și riscuri de inundații. Parlamentul
    Euroepan pledează pentru accelerarea acțiunilor climatice la nivel
    mondial și pentru ca Uniunea Europeană să rămână un lider important în
    combaterea schimbărilor climatice. Aceste deziderate pot fi atinse prin
    aplicarea unor politici interne ambițioase și cooperarea strânsă cu partenerii
    internaționali.