Radio România Internațional

Author: Dan Horea

  • Structurile economice asociative în domeniul agricol

    Structurile economice asociative în domeniul agricol

    La fondarea Comunităţii Economice Europene, în 1957, unul dintre scopurile noii asocieri de state era producerea de alimente, suficiente cantitativ şi accesibile ca preţ, pentru toţi cetăţenii. În acest mod, multe dintre tensiunile care generaseră mari probeme în trecut aveau să fie eliminate. Ideea s-a păstrat şi la constituirea UE, de aceea agricultura înghite o parte însemnată a bugetului unional sub forma plăţilor de toate genurile către fermieri.

    Atâta doar că agricultorii inteligenţi nu se rezumă la încasarea de subvenţii, ci atrag şi bani europeni pentru investiţii, mult mai avantajoşi decât creditele bancare.

    Iată un exemplu: Cooperativa agricolă Someş-Arieş, din jud. Cluj, are 63 de fermieri membri, plus alţi 10 care doresc să se afilieze. Cooperatorii au, împreună, 7000 vite, cu tot cu tineretul bovin, plus 2000 de oi şi 10.000 ha de teren în lucru. Cifra lor de afaceri în 2018 a fost de 8 milioane Euro.

    Preşedintele Cooperativei este fermierul Dan Ţandea: Noi am beneficiat de Măsura 9.1 pentru Dezvoltare. Fiind recunoscuţi de Ministerul Agriculturii ca Grup de Producători, am depus un proiect care ne-a adus 330.000 Euro, cu care am construit un sediu pentru Cooperativă şi am cumpărat tehnologie necesară fermelor. Acest proiect l-am întocmit noi înşine. A trebuit să dovedim că vindem cel puţin 70% din producţia realizată, dar nu ne-am lovit de birocraţie. Anul trecut am depus alte două proiecte, pe Măsura 4.2, cu ajutorul unei firme de consultanţă. Unul pentru un abator şi celălalt pentru o Fabrică de Nutreţuri Combinate (FNC).

    Pentru abator am concesionat pe 50 de ani o suprafaţă de 2,3 ha de teren, în comuna Iclod, nu departe de Cluj-Napoca. FNC-ul dorim să-l facem tot pe Măsura 4.2 în comuna Răscruci, unde am cumpărat deja 8 ha de teren, cu 3,5 Euro/mp. Abatorul ar costa 5 milioane de Euro, iar FNC-ul 2 milioane. Pentru proiectul FNC-ului am depus ultimele clarificări şi suntem pe ultima sută de metri. Din păcate, pentru abator nu ştim dacă vor mai exista fonduri disponibile.


  • Dificultăţi în derularea proiectelor finanţate din fonduri europene

    Dificultăţi în derularea proiectelor finanţate din fonduri europene

    Proiectele finanţate cu bani europeni se lovesc adesea de piedici generate de suprareglementarea venită din partea autorităţilor române. Nu întotdeauna, însă! Iată un caz în care vina îi aparţine mai degrabă Comisiei Europene. Concret, este vorba despre un proiect de resurse umane, în valoare de 2 milioane Euro, derulat de Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Cluj. Elisabeta Dumitrescu, managerul proiectului:

    Avem un proiect de capital uman numit Antreprenoriat sustenabil în Regiunea Nord-Vest, finanţat din fonduri europene. Cele 36 de persoane care vor câştiga concursul de planuri de afaceri vor căpăta finanţări de până la 40.000 Euro. Am format un grup-ţintă, cu 369 de candidaţi, care au primit consiliere, informare, mentorat şi cursuri de antreprenoriat. In primul an, când am înregistrat grupul, am avut un soft şi o formularistică obligatorii, pe foarte multe criterii: dacă e femeie sau bărbat, dacă are studii superioare, de ce nivel, dacă are sub 25 de ani, dacă este angajat, angajat pe cont propriu, şomer sau student. Am adunat toate aceste date pentru 369 de persoane şi am închis capitolul cu indicatorii ceruţi. Acum suntem în cel de-al doilea an de implementare a proiectului, dar ni se impune o nouă formularistică şi refacerea întregii baze de date, care neapărat trebuie să corespundă cu rezultatele celei vechi. Nu e clar de unde vine decizia de schimbare: sau de la Banca Mondială, care doreşte să controleze mai bine cheltuirea banilor, sau de la Comisia Europeană, care îşi unifică indicatorii. Urmarea a fost că a trebuit să creem 369 de fişe noi, pe care să le introducem în alt program. Problema este că experţii care s-au ocupat în 2018 de aceste operaţiuni au ieşit din proiect în decembrie, asa că toată munca în plus a căzut în sarcina noastră, a celor de la CCI Cluj, care oricum aveam multe altele de făcut.


  • Fonduri europene pentru infrastructura municipiul Alba Iulia

    Fonduri europene pentru infrastructura municipiul Alba Iulia

    Fondurile europene sunt o şansă pentru ţările care nu dispun de fonduri proprii suficiente. Culmea este că, deşi aceşti bani sunt daţi de Bruxelles cu destule condiţii, guvernele României au impus condiţii suplimentare, care complică mult procedurile de accesare a acestor fonduri.

    Municipiul Alba Iulia a reuşit să atragă, până acum, peste 300 milioane euro, bani investiţi vizibil în infrastructură. Doar în ultimii 3 ani au fost atrase peste 100 milioane. Problema sunt piedicile birocratice introduse de la Bucureşti care amărăsc vieţile celor ce se ocupă de fondurile europene.

    City managerul municipiului Alba Iulia, Nicolae Moldovan: Există o tendinţă de suprareglementare a statului, peste reglementările UE. De multe ori se schimbă regulile în timpul jocului. O serie de cheltuieli necesare punerii în aplicare a unui proiect nu sunt eligibile. De pildă, cheltuielile salariale pe Programul Operaţional Regional, mai ales pe axele lui importante, nu sunt eligibile, deşi administraţiile locale îşi doresc să implementeze proiectele folosind personalul propriu, ceea ce nu este permis. Nu există răspunderea instituţiilor de management şi a organismelor intermediare care au contracte cu noi, astfel încât dacă angajaţii acestor instituţii greşesc faţă de beneficiar, iar o instanţă de judecată le stabileşte vinovăţia, atunci să-şi asume răspunderea. Putem pomeni, de asemenea, celebra Ordonanţă 114, care, deşi apărută în decembrie, nu reglementează verificarea procedurilor de achiziţii de către autorităţile de management. O altă problemă este generată de creşterea salariilor minime pe economie. In sectorul construcţiilor, de pildă, a ajuns la 3000 lei lunar, ceea ce ne obligă să reactualizăm contractele cu firmele de construcţii cu sume suplimentare, pe care nu le avem. Ca atare, vom fi nevoiţi să recurgem la credite bancare, neeligibile pentru decontare din fonduri europene, deci la îndatorarea bugetului local, oricum nu foarte generos.


  • Promovarea continuă a educaţiei şi formării

    Promovarea continuă a educaţiei şi formării

    În documentele programatice ale UE scrie că Uniunea acordă o mare importanță promovării continue a educației și formării. Sistemele de educație și formare sunt organizate și puse în aplicare de către statele membre, iar rolul Uniunii este de a le sprijini și a le suplimenta capacitățile. Prin urmare, UE sprijină statele membre prin cooperarea în materie de politici și prin instrumente de finanțare, între care se numără programul Erasmus+ și fondurile structurale și de investiții europene.

    Educația și formarea profesională formează o componentă vitală a agendei socioeconomice mai largi a UE. Această agendă include Strategia Europa 2020 și semestrul european pentru coordonarea politicilor economice ale statelor membre.

    Toate bune şi frumoase, numai că în România rata de părăsire timpurie a școlii, adică abandonul şcolar, este de 26,6% în zonele rurale, 17,4% în orașe mici și suburbii și 6,2% în municipii. Chiar dacă procentele au scăzut ușor, de la 19,1% în 2015 la 18,3% în 2017, obiectivul propus în cadrul strategiei Europa 2020 (11,3%) rămâne greu de neatins.

    Tocmai de aceea, autorităţile din domeniul educaţiei trebuie să insiste pe reducerea abandonului şcolar, pe creşterea calităţii învăţământului şi a dotării şcolilor atât la oraşe, cât, mai ales, în mediul rural.

    La Cluj, de pildă, sunt în derulare programe cu finanţare europeană destinate exact acestor obiective.

    Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean, prof. Valentin Cuibus: În acest moment derulăm 5 proiecte europene, dintre care în două suntem titulari de proiect iar în alte 3 suntem parteneri cu o serie de fundaţii foarte cunoscute. Majoritatea sunt destinate unor localităţi în care trăiesc copii cu venituri reduse, sau din minorităţi care au probleme cu participarea la cursuri şi cu abandonul şcolar, acesta fiind, de fapt, principalul scop al proiectelor. Pe lângă abandon, avem în vedere dotarea unităţilor de învăţământ şi perfecţionarea profesională a cadrelor didactice. Proiectele se derulează pe 3 sau 4 ani, cu valori între 6 şi 9 milioane de lei. Pe toate le considerăm importante, fiindcă toate ţintesc deficienţe ale sistemului.



  • Finanţări europene pentru municipiul Cluj

    Finanţări europene pentru municipiul Cluj

    Fondurile europene sunt mană cerească pentru orice administraţie locală, regională sau naţională care se respectă. Ca să le accesezi sunt necesare trei condiţii: proiecte viabile, euroconforme, dorinţa de a face astfel de proiecte şi, unde e cazul, bani pentru cofinanţare.


    Ce a reuşit administraţia municipiului Cluj-Napoca în 2018 şi ce doreşte să facă în anul în curs ne spune viceprimarul Dan Tarcea:

    În primul rând am dori să se modifice modalităţile de a accesa aceste fonduri europene prin scăderea birocraţiei şi a numărului de documente care trebuie depuse pentru a le obţine.

    Primăria municipiului Cluj-Napoca a derulat în anul 2018 un număr de 14 proiecte pe fonduri europene. Valoarea lor totală este de 109 milioane de Euro, din care 105 milioane nerambursabile.

    Dintre aceste proiecte aş menţiona înnoirea flotei de transport în comun a municipiului, prin achiziţionarea a 24 de tramvaie şi 50 de troleibuze, plus 30 de autobuze electrice, care trebuie să ne sosească până la mijlocul anului 2020.

    Modernizarea Pieţei Unirii a fost un proiect important, derulat pe fonduri europene, la care se pot adăuga creşterea eficienţei energetice a Spitalului Clinic Municipal Clujana şi revitalizarea Turnului Pompierilor – care a costat 10 milioane de lei, din care 9,2 milioane nerambursabile. Am continuat programul de creştere a eficienţei energetice cu alte 52 de blocuri, cu peste 1500 de apartamente. Proiectul Cluj, Future of Work, depus de către Primăria Cluj-Napoca și Centrul Cultural Clujean, în valoare de 5,6 milioane de euro, are ca obiect analiza si testarea unor scenarii care să permită sectorului cultural, academic, de afaceri și administrației să se pregătească pentru schimbările pe care următorii 20 de ani le vor aduce în piața forței de muncă.

    Cu bani europeni am continuat reamenajarea mai multor străzi, crearea pistelor pentru biciclişti şi a benzilor dedicate pentru mijloacele de transport în comun.

    Unul dintre cele mai importante proiecte pe care le dorim finanţate european este revitalizarea malurilor Someşului. Vor fi două etape de lucru, iar la final se va schimba total aspectul şi utilizarea acestui râu care traversează oraşul.

    Proiectele aflate în pregătire însumează cca 230 de milioane Euro.

  • Fonduri europene pentru proiecte în jud. Alba

    Fonduri europene pentru proiecte în jud. Alba

    De la 1 ianuarie 2007 până în prezent, România a reuşit să
    acceseze peste 30 miliarde de euro fonduri europene nete    . Adică diferenţa dintre
    ce am primit şi ce am cotizat. Grosul acestor bani s-a dus pe proiecte
    structurale şi pe subvenţii agricole    . Fireşte că repartiţia încasărilor nu este
    uniformă pe toată suprafaţa ţării. Unii au atras mai mult, alţii mai puţin.


    De pildă, Consiliul Judeţean Alba a reuşit să acceseze, cu
    finanţare deja deschisă ori în curs de deschidere, cca 70 de milioane de Euro
    din fonduri europene    . Iar asta doar în actualul exerciţiu financiar, 2014-2020.


    Principala preocupare a Consiliului sunt cei 1000 km de drumuri
    judeţene, aflate în directa sa administrare.


    Banii pentru aceste lucrări vin atât de la bugetul naţional, cât
    şi din surse europene. Preşedintele CJ Alba, Ioan Dumitrel, ne-a declarat că
    sunt prevăzute lucrări de modernizare cu finanţare UE pe DJ
    Aiud-Gârbova-Gârboviţa şi un altul, spre comuna Întregalde, care va fi
    legat la viitorul drum judeţean Aiud-Abrud    .


    Despre acest drum vorbeşte preşedintele Ioan Dumitrel: Judeţul Alba este traversat de porţiuni de autostrăzi. Ne-am
    dori să existe către Apuseni, în zona Câmpeni, Abrud, Arieşeni, dar asta, să
    fim realişti, nu va fi posibil. Ce putem face noi? Existând porţiuni deja
    funcţionale din autostrada Sebeş-Cluj, am obţinut un punctaj mai bun la
    proiectul unui drum pe care l-am propus pentru finanţare pe Programul
    Operaţional Regional, pe traseul Aiud-Rîmeţi-Ponor-Mogoş-Bucium- Abrud, care
    face legătura cu autostrada – exact condiţia pusă de finanţator. Ca atare, am
    depus proiectul, în valoare de 40 milioane Euro. Drumul va deschide o zonă
    foarte frumoasă a judeţului, care, altfel, s-ar putea depopula. Aşa se va
    dezvolta turismul, apar şi investiţiile. Fără această şansă, a fondurilor
    europene, era imposibil de construit aşa ceva. Va fi un drum judeţean cu două
    benzi, lat de 6 metri, cel mai frumos şi mai spectaculos din judeţul Alba.



    Mai trebuie spus că în zona Apusenilor arhitectura tradiţională
    e bine conservată, iar poluarea aproape necunoscută. De aceea, au apărut mulţi
    investitori care modernizează vechile case moţeşti, pe care le transformă în
    pensiuni sau în case de vacanţă.


    O altă investiţie cu bani europeni a CJ Alba are ca scop
    modernizarea Spitalului Judeţean din Alba Iulia, pentru care sunt pregătite
    proiecte în valoare de 6 milioane de Euro.




  • Fonduri europene pentru proiecte în municipiul Turda

    Fonduri europene pentru proiecte în municipiul Turda

    Atragerea de fonduri europene are succes dacă proiectele sunt bine făcute şi convingătoare. Pentru asta nu e nevoie ca aplicanţii să reprezinte mari
    comunităţi. Turda, de pildă, este un municipiu din judeţul Cluj, situat la
    30 km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Sibiu. Populaţia numără doar 50.000 locuitori, dar sumele atrase doar
    în ultimii 2 ani sunt impresionante.


    Primarul Cristian Matei: Am reuşit ca, în doi ani de zie, să scriem proiecte de peste
    300 milioane de Euro. Avem un Plan de Mobilitate Urbană pentru care am semnat
    finanţarea, de 32 milioane de Euro, ceea ce nu-i puţin. Pentru acest Plan am
    luat locul I la nivel european, concurând în finală cu Milano şi Manchester.
    Facem parte dintre muncipiile cu cele mai multe fonduri atrase şi cu cele mai
    multe proiecte depuse. În noiembrie 2016, imediat după preluarea mandatul de
    primar, am făcut demersurile necesare obţinerii statutului de staţiune
    balneoclimaterică pentru Turda. La noi, zona băii sărate este foarte bogată în
    săruri minerale, sunt acolo gheizere de nămol, există şi o licenţă de explatare
    a acestui nămol. Am accesat fonduri europene de 5 milioane Euro pentru a începe
    să domesticim acea zonă, încă sălbatică. Acolo va fi edificat un centru
    multifuncţional de agrement şi tratament, chiar in apropierea actualului ştrand. Vor fi piscine cu apă sărată, cu apă dulce, spaţii comerciale şi
    cabinete medicale, la care se adaugă o plajă de cel puţin 1000 de metri. Mai
    important este că lacul natural de acumulare numit Tarzan, cu apă sărată, va fi
    inclus în perimetrul Centrului Multifuncţional şi va fi modernizat din acele
    fonduri de 5 milioane de Euro. Sigur că în anii următori, dacă vor mai exista
    axe de finanţare pe acest domeniu, vom încerca să accesăm fonduri suplimentare
    pentru dezvoltarea zonei. Ne pregătim să scriem noi module de proiect, primul
    fiind cel destinat asfaltării a 20 de străzi din zona băilor sărate. Nu trebuie
    uitat că Turda este un oraş vechi de peste 2000 de ani, cu multe obiective
    istorice. Vrema ca fiecare astfel de obiectiv să devină o atracţie turistică.
    Am obţinut deja bani europeni pentru castrul roman, deocamdată 5 milioane de
    lei. Un alt proiect este dedicat parcului unde se află mormântul lui Mihai
    Viteazu, pentru care avem finanţare şi am dat ordinul de începere a
    lucrărilor. Încet-încet, banii europeni intră în Turda.


  • HEPAMED, program lansat prin Ministerul Fondurilor Europene

    HEPAMED, program lansat prin Ministerul Fondurilor Europene

    Hepatitele
    de tip B şi C sunt foarte răspândite la noi. Cel puţin la nivelul UE suntem pe
    un nefericit loc doi. Numărul de cazuri variază, în funcţie de estimare, de la
    câteva sute de mii la câteva milioane de bolnavi. OMS arată că, pe
    planetă, în fiecare an sunt înregistrate 3 până la 4 milioane de cazuri noi de
    infectare cu virusul hepatitei C, soldate cu 300 – 500.000 de decese.


    Dacă
    pentru hepatita C s-a găsit un leac eficient, chiar dacă scump, hepatita de tip
    B este, deocamdată, o mare problemă.


    Tocmai
    de aceea, prin intermediul Ministerului Fondurilor Europene, a fost lansat un
    program numit HEPAMED, cofinanţat din Programul Operaţional Capital Uman
    2014-2020. Suma totală atrasă este de 9.763.300 lei.


    Noutatea
    acestor cursuri este componenta psihologică, esenţială pentru o bună colaborare
    pacient-medic şi, în final, pentru succesul tratamentului.


    Managerul
    proiectului este dr. Doina Colcear, în strânsă cooperare cu managerul
    Spitalului Clinic de Boli Infecţioase de la Cluj, ec. Ioan Mureşan.


    Dr.
    Doina Colcear: Programul
    HEPAMED presupune formare profesională în vederea creşterii competenţelor în
    prevenirea şi tratamentului hepatitelor cronice B şi C ale medicilor
    specialişti şi rezidenţilor în boli infecţioase, ale medicilor de familie şi
    asistenţilor medicali. Sunt cursuri care cuprind partea de prevenţie a
    transmiterii hepatitelor, partea de screening şi diagnostic, partea de
    tratament, atât al hepatitelor cât şi al complicaţiilor lor. Pe lângă acestea,
    am considerat util să introducem şi o componentă psihologică, prin care să
    înveţe cum se acordă suport psihologic atât medicii specialişti, cât şi medicii
    de familie şi asistenţii. Scopul urmărit este creşterea aderenţei pacienţilor
    la tratament şi adaptarea lor mai uşoară la situaţia medicală prin care trec.
    Boala nu înseamnă că viaţa pacientului este 100% afectată. Dacă reuşim să
    trecem de acea perioadă de dezorientare pe care o manifestă pacientul şi îl
    ajutăm să-şi reaşeze viaţa pe aceleaşi principii pe care le avea înainte, el
    poate avea o calitate a vieţii foarte bună.



    Prima
    serie de cursuri, destinată medicilor specialişti, a avut loc la Cluj, în
    octombrie. Urmează altele, la Braşov, Constanţa şi Bucureşti. Cea de-a doua
    serie va fi organizată pentru medicii de familie, iar cea de-a treia, în 2020,
    pentru asistenţii medicali.


  • Investiţie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj

    Investiţie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj

    Sistemului sanitar românesc i se reproşează două lucruri: că e slab dotat şi că personalul nu are suficientă empatie faţă de bolnavi. In privinţa empatiei, lucrurile nu se rezolvă cu bani, dar în privinţa dotărilor, clar că da, iar fondurile europene sunt o soluţie. De pildă, Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj are, în ultimii ani, investiţii din fonduri naţionale de peste 11 milioane de Euro, dar acum, fiindcă a devenit eligibil pentru finanţare europeană, a depus deja un proiect consistent.

    Managerul Spitalului, economistul Petru Şuşcă: Este un proiect pentru finanţarea dotării Ambulatoriului fiecărei secţii localizate pe strada Clinicilor. Valoarea proiectului este de cca 13 milioane de lei. Am apelat la finduri europene pentru că am fost informaţi că din luna iulie am devenit eligibili şi, ca atare, am scris un proiect. Investiţia constă în echipamente medicale moderne pentru Ambulatoriile de Chirurgie, Medicală, Cardiologie, Nefrologie, Oftalmologie, Dermatologie şi Ginecologie. Proiectul l-am depus în parteneriat şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Cluj, ceea ce ne-a uşurat mult sarcina, fiindcă în cadrul Spitalului nu avem un departament specializat în accesarea fondurilor europene. Chiar şi aşa, procedura este foarte greoaie, deci nu cred că va fi simplu. Fără ajutorul unei firme de consultanţă n-am putea să depunem astfel de proiecte. Sigur că documentaţia a fost pregătită de angajaţii noştri, care au fost nevoiţi să facă inclusiv ore suplimentare neplătite.

    Nici Primăria municipiului Cluj-Napoca nu se lasă mai prejos. Ea are în subordine un singur spital, cunoscut sub numele de Clujana. După modernizări ample cu bani auropeni în anul 2016, în acest an a fost depus un nou proiect, solicitând finanțare prin Programul Operațional Regional, axa 3.1, operațiunea B, pentru creșterea eficienței energetice a clădirii, în scopul reducerii consumului energetic, inclusiv prin utilizarea surselor de energie regenerabilă. În realitate, va avea loc o modernizare profundă a spitalului Clujana. Se va realiza un nou sistem de încălzire, acoperișul va fi termoizolat, se vor instala panouri solare, fațada va fi izolată, ceea ce înseamnă inclusiv înlocuirea completă a ferestrelor. Clădirea va fi rezugrăvită pe interior, se vor instala corpuri de iluminat cu tehnologie LED și cu senzori de mișcare.

    Banii europeni sunt bineveniţi în orice domeniu. Condiţia este să-i ştim cere.


  • Şanse pentru pescuitul şi acvacultura din România

    Şanse pentru pescuitul şi acvacultura din România

    Nicio masă fără peşte este un slogan pe care ascultătorii noştri mai în vârstă l-au auzit, cu siguranţă, repetat la infinit pe toate canalele de comunicare ale regimului socialist.

    Era un slogan care avea însă acoperire în Flota de Pescuit Oceanic, care aducea zilnic în ţară cca 500 tone de peşte.

    Cele 64 de nave aflate în patrimoniul Întreprinderii de Pescuit Oceanic de la Tulcea acopereau nevoile de peşte ale ţării.

    Din păcate, în 1991 firma a început să aibă probleme, iar în 1998 a dispărut, navele fiind vândute ca fier vechi. Pe lângă pescuit, o altă sursă de peşte este acvacultura, pe care o avem, însă nu la nivelul necesar. Din fericire, apartenenţa la UE ne permite să avem speranţe.

    Iată care sunt oportunităţile, la zi şi de viitor, prezentate de d-na Norica Nicolai, membru în Comisia pentru Afaceri Maritime şi Pescuit a Parlamentului European:

    Pentru planificarea bugetară următoare noi va trebui să alocăm acvaculturii din România cel puţin 200 milioane Euro, fiindcă este absolut necesar să creştem eficienţa exploatărilor şi să încurajăm utilizarea peştelui în consumul uman. In momentul de faţă discutăm despre viitoarea planificare bugetară, pe care Comisia Europeană intenţionează s-o reducă cu 5%, Parlamentul European nefiind de acord cu această reducere. Dacă doar pentru acvacultură şi pescuitul costier vom aloca încă 200 milioane de Euro, eu cred că suma totală de 5-600 milioane – pe care România va trebui s-o solicite profitând şi de faptul că asigură preşedinţia Consiliului UE – suma aceasta va raspunde tuturor nevoilor din domeniul pescuitului românesc. Nu avem, din păcate, o flotă minimală de pescuit oceanic, dar putem să avem o flotă de pescuit costier la Marea Neagră, mai ales că în 2019 vom avea primul plan multianual de pescuit. Am reuşit să creştem cota de calcan alocată României şi dacă din bugetul viitor vom încuraja crearea de companii mici, cu vase de pescuit costier achiziţionate cu sprijinul UE, vom reuşi să avem o mică flotă de pescuit maritim.