Radio România Internațional

Author: Dan Horea

  • Biserica evanghelică din Bistrița, restaurată cu ajutorul fondurilor europene

    Biserica evanghelică din Bistrița, restaurată cu ajutorul fondurilor europene

    Toate Primăriile şi Consiliile Judeţene accesează bani europeni
    – sau măcar încearcă să-i acceseze – pentru lucrări edilitare de strictă
    necesitate. Unii şefi de instituţii au în vedere şi alte obiective, care nu
    rezolvă neapărat chestiuni utilitare curente, dar contribuie din plin la
    estetica aşezărilor şi la viaţa lor culturală. Evident, nici posibilele
    câştiguri din atragerea turiştilor nu sunt uitate cu această ocazie.



    Să luăm cazul municipiului Bistriţa, capitală a judeţului
    Bistriţa-Năsăud.


    Urbea are un primar nou, pe numele său Ioan Turc, care se
    dovedeşte preocupat atât de elementele funcţionale, utilitare, cât şi de
    păstrarea moştenirii arhitecturale şi istorice a vechiului burg săsesc Bistritz, sau Bästerts.


    L-am întrebat ce proiecte derulează Primăria Bistriţei:


    Municipiul Bistriţa are
    semnate 34 de contracte de finanţare, în valoare de 85.132.855 Euro. Iată
    câteva proiecte avute în derulare: restaurarea Bisericii Evanghelice în vederea
    introducerii ei în circuitul turistic internaţional, modernizare şcoli,
    amenajare piste de ciclişti, îmbunătăţirea eficienţei energetice a blocurilor
    de locuinţe, transport public, modernizare şi extindere sisteme de iluminat
    public în Bistriţa şi în localităţile aparţinătoare. M-aş opri asupra
    proiectului de 15 milioane lei legat de Biserica Evanghelică, monument de
    arhitectură ce marchează trecerea de la stilul gotic la cel renascentist în
    Transilvania. Are un turn din piatră de 75 metri, cel mai înalt turn medieval
    din ţară.

    După finalizarea lucrărilor exterioare, biserica va intra în
    circuitul turistic şi cultural. Intenţionăm să continuăm investiţiile şi în
    interior, cu încălzire centrală şi instalarea unei logistici audio-video, astfel
    încât să putem valorifica acustica clădirii prin organizarea unor concerte de
    muzică clasică, de muzică sacră şi a unei stagiuni permanente de concerte de
    orgă.




  • Alba Iulia continuă să se modernizeze cu bani europeni

    Alba Iulia continuă să se modernizeze cu bani europeni

    Primăria municipiului
    Alba Iulia a fost din 2007 până în 2014 campioană la atragerea de fonduri
    europene. După aceea, ritmul a mai
    scăzut, dar nu s-a oprit.


    Noul primar de Alba Iulia, Gabriel Pleşa, despre
    proiectele aflate în desfăşurare:


    Pentru perioada
    2014-2021 sunt multe proiecte deja atrase, unele implementate, altele în curs
    de implementare. De exemplu, am câştigat 3 proiecte, în valoare de 13 milioane
    Euro, pentru iluminat public inteligent, adică aproape tot oraşul va avea
    stâlpi şi corpuri de iluminat noi, economicoase, cu tele-gestiune la stâlpi şi
    pe stradă.

    Alte două proiecte, în valoare de cca 30 milioane Euro, sunt
    destinate mobilităţii urbane, mai exact acelor străzi pe care circulă transportul
    public. Ele se află în faza de licitaţie a proiectului tehnic şi a
    achiziţiilor. Tot în faza de achiziţii se află dotarea cu 13 autobuze electrice,
    cu 13 staţii de încărcare, plus trei rapide. Cu fonduri europene amenajăm o
    grădiniţă cu 8 săli de clasă, prin transformarea unui fost internat din curtea
    unul liceu.

    Un proiect deosebit este dedicat palatului principilor
    Transilvaniei, aflat în Cetate, chiar în spatele statuii ecvestre a lui Mihai
    Viteazu. Istoricii spun că, dacă reuşim să-l reabilităm, va fi cea mai
    importantă clădire istorică din Transilvania. Costul întregii lucrări va fi 20
    milioane de Euro, din care UE ne dă 5 milioane, dar sperăm să găsim şi restul
    sumei necesare. Continuăm investiţiile pe latura de nord a cetăţii tip Vauban,
    mai exact un traseu turistic în exterior, cu promenadă, piste de biciclete şi
    mult spaţiu verde. Există zone foarte frumoase în afara cetăţii, dar care, până
    acum, n-au fost exploatate public, existând construcţii, unele ilegale, grădini
    de zarzavat şi alte asemenea.


  • Bani europeni pentru sănătatea mintală a copiilor din Europa de Sud-Est

    Bani europeni pentru sănătatea mintală a copiilor din Europa de Sud-Est

    Universitatea
    Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca are sute de proiecte de cercetare pe bani
    europeni. Astăzi vă prezint unul dintr-un domeniu care devine tot mai actual:
    Psihologia. Proiectul face parte din programul-cadru de finanţare destinat
    cercetării al UE, HORIZON 2020.


    Prof.univ.dr. Adriana Băban, de la Facultatea de Psihologie şi
    Ştiinţe ale Educaţiei:


    Colectivul de Psihologie a
    Sănătăţii conduce un proiect de cercetare finanţat de Comisia Europeană, cu
    acronimul RISE şi titlul Prevenirea problemelor de sănătate mintală la copiii
    din ţările sud-est europene. Pe termen scurt, este un program de parenting
    pentru o viaţă sănătoasă. A început în 2017 şi trebuie finalizat în 2021, asta
    dacă nu vom obţine o prelungire, dată fiind situaţia particulară generată de
    pandemie.


    Proiectul a fost iniţiat şi scris de un consorţiu coordonat de
    colegii de la Universitatea din Bremen (Germania), de la Universitatea
    din Klagenfurt am Wörthersee (Austria) şi de la Universitatea din
    Oxford (UK). Colectivul pe care îl coordonez eu, de Psihologia Sănătăţii, a
    participat din start la elaborarea şi scrierea proiectului şi ne-am bucurat
    foarte mult când a fost selectat, deoarece doar 5% dintre proiectele depuse în
    schema de elită a HORIZON 2020 sunt acceptate. Bugetul total al proiectului,
    pentru întreg consorţiul, este de aproape 3 milioane de Euro, din care nouă ne
    revin 441.000.


  • Idei mari cu bani puţini la Cluj

    Idei mari cu bani puţini la Cluj

    De ce să cultivăm doar plante destinate alimentaţiei când ne putem extinde la culturi cu finalitate industrială, chiar mai avantajoase economic decât cele clasice?


    In 2017, AgroTransilvania Cluster, organizaţie clujeană cu 86 de membri, s-a alăturat unui proiect european cu 18 participanţi şi 2 milioane de Euro finanţare.

    Managerul general al AgroTransilvania Cluster, prof.univ.dr. Felix Arion, care este, în acelaşi timp, şeful Departamentului de Stiinţe Economice de la Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj:

    Proiectul are ca acronim PANACEEA şi este parte a Programului de Cercetare şi Inovare HORIZON 2020 al UE. Scopul este de a crea o reţea care să favorizeze schimburile de informaţii între cercetători, fermieri şi procesatori, astfel încât să fie găsite soluţii funcţionale, ce pot fi apoi diseminate la nivelul întregii Uniuni. In paralel, căutăm idei novatoare care să favorizeze răspândirea aşa-numitelor culturi agricole non-alimentare.

    Agricultura nu produce doar alimente, ci şi alte produse, de pildă biodiesel-ul, sau materii prime pentru industriile medicală şi cosmetică. Am creat o bază de date cu cele mai importante culturi non-alimentare din Europa – detaliat pe fiecare ţară – şi un instrument de educare a celor ce doresc să se implice în cultivarea acestor plante pe care UE se străduieşte să le promoveze. Am reuşit crearea unei reţele tematice cu ecouri la nivelul Comisiei Europene (CE), care deja are un grup de lucru dedicat culturilor non-alimentare.

    Cea mai delicată problemă este educarea mediului academic, astfel încât să înţeleagă care este importanţa acestor culturi şi cum vede CE viitorul lor. Fireşte, cursurile ar fi trebuit derulate face to face, să vizităm ferme implicate în cultivarea acestor plante non-alimentare. Totuşi, o parte din cursuri se vor derula online, pentru că materialele deja există. Acum ne pregătim să fundamentăm propunerile finale şi ne bucurăm că, pe baza succesului acestui proiect, am fost invitaţi să ne alăturăm unor proiecte noi, care se ocupă tot de produsele agricole non-alimentare.


  • Proiecte pentru municipiul Turda

    Proiecte pentru municipiul Turda

    Când un primar ştie să atragă fonduri europene cu sutele de milioane de
    Euro, îşi poate permite să ceară, condescendent, ca şi proiectele mici, de 5
    milioane, să fie băgate în seamă. Este cazul primarului reales al municipiului
    Turda, dl. Cristian Matei:



    Sunt importante şi cele de 5 milioane. Că e vorba despre Teatru, sau de
    viitorul Palat al Culturii – pe care Turda nu l-a avut până acum, ori de vechea
    Judecătorie, monument istoric. Un alt proiect este renovarea Primăriei, care pe
    vremuri era Prefectură. Trebuie menţionată finanţarea cu 5 milioane de Euro a
    amenajării castrului roman, pentru care, în câteva zile, emitem ordin de
    începere a lucrărilor. Alte 5 milioane vor fi utilizate pentru amenajarea
    parcului ce adăposteşte mormântul lui Mihai Viteazu.

    Singurul proiect sub 5
    milioane de Euro este destinat reabilitării a două blocuri, cu 1,6 milioane.
    Avem şi un proiect dedicat persoanelor defavorizate, în special rromi, de 7
    milioane de Euro, care poate fi extins cu încă 8 milioane, prin care vom rezolva
    multe probleme locale, între care dotarea completă a unei şcoli profesionale,
    inclusiv ateliere-şcoală.

    In zonele locuite de rromi am atras fonduri
    guvernamentale care au permis asfaltarea a 19 străzi din apropierea fostei
    uzine chimice, unde există o poluare istorică, pentru care vom accesa fonduri
    europene necesare decontaminării. M-am angajat să le ofer acelor oameni locuri
    pentru construcţia de case, iar amenajarea zonei va fi făcută cu fonduri
    europene. Din 2016 încoace am implementat proiecte în valoare de 104 milioane
    de Euro, iar peste 200 de milioane sunt în diverse etape de atragere şi
    implementare. Incercăm să accesăm bani de pe toate axele, fiindcă am la
    Primărie o echipă foarte bună, pe care mi-am format-o, cu care discut orice
    legate de banii europeni şi cu care am atras fonduri foarte repede. Toată lumea spune că e
    un veritabil record.


  • Clujul, în finala competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării

    Clujul, în finala competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării

    Deschiderea autorităţilor locale către inovare în sprijinul cetăţeanului este recompensată anual de Comisia Europeană, atât onorific cât şi financiar.


    In 2020, municipiul Cluj-Napoca are şansa de a îmbunătăţi imaginea ţării prin câştigarea unui titlu cu mare încărcătură simbolică.

    Ştefan Turcu, purtător de cuvânt al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti:

    Clujul este în finala competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării, alături de alte 5 oraşe cunoscute, între care Valencia şi Viena. Jurizarea finală va avea loc în 24 septembrie, iar Clujul ar putea câştiga un milion de euro. Cum s-a ajuns aici? Un juriu la nivel foarte înalt, format din experţi independenţi, a selectat cei 6 finalişti după o serie de interviuri detaliate cu reprezentanţii a 12 oraşe. Performanţa clujeană este cu atât mai mare cu cât e prima oară când candidează. Competiţia şi premiile aferente sunt finanţate prin ORIZONT 2020, programul dedicat cercetării şi inovării de către Comisia Europeană. Ca atare, oraşul câştigător va primi un milion de Euro pentru a-şi consolida activităţile de inovare şi capacităţile de conectare a persoanelor, a sectorului public şi a mediului academic. Ocupanţii locurilor 2-6 vor primi câte 100.000 Euro.


    Acest titlu – care este şi un premiu – are ca scop promovarea modelului urban unic la nivel european, unde oraşele sunt concentrate pe sustenabilitate şi impulsionează angajamentul civic şi participarea cetăţenilor, în paralel cu crearea unor ecosisteme înfloritoare, declară Comisarul European pentru Inovaţie, Cercetare, Cultură, Educaţie şi Tineret, d-na Mariya Gabriel.

    Competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării a avut o ediţie-pilot, în 2014, când au fost recunoscute meritele oraşelor Barcelona, Groeningen şi Grenoble, iar din 2016 se desfăşoară constant. In 2016, laureat a fost oraşul Amsterdam, urmat în 2017 de Paris, în 2018 de Atena şi în 2019 de oraşul francez Nantes.


  • Fonduri europene pentru Univ. de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj

    Fonduri europene pentru Univ. de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj

    O formă interesantă de abordare a banilor europeni înregistrează la Cluj Clusterul Agro Transilvania, o asociere de aproape 100 de firme din domeniile producţiei, a desfacerii şi a inputurilor agricole.

    I-am cerut detalii d-lui Felix Arion, managerul Clusterului şi, totodată, al proiectului interţări despre care vorbim:

    A început în 2018, sub denumirea TRACK (Tracking opportunities to develop and strengthen data collection and big data in agri-chain to increase competitivity of SMEs). Scopul proiectuui este crearea unui ecosistem regional favorabil stimulării unor producţii novatoare, conform cernţelor lanţului agro-alimentar. Se doreşte sporirea investiţiilor asociate industriei alimentare, tinzând spre ceea ce se numeşte INDUSTRIA 4.0. Metoda utilizată este intensificarea colaborării între sectoarele agroalimentar şi IT.

    Proiectul a fost creat de un consorţiu format din 5 clustere europene şi are un buget de 344.000 Euro, din care 10% primim noi. Termenul de finalizare este toamna acestui an, moment în care ne vom da seama, concret, în ce măsură IMM-urile din IT au înţeles specificul problemelor din zona agro-alimentară. La Cluj avem un membru al Clusterului, numit Centric IT, care este mentorat pe parcursul derulării proiectului. N-au existat probleme până la începutul pandemiei de Covid-19, care a blocat numeroasele activităţi planificate a se desfăşura în diverse locuri din Europa.

    Ca atare, reprezentanţii firmelor nu s-au mai putut întâlni pentru a se cunoaşte, a discuta şi a încheia parteneriate. Tot ce s-a putut muta în mediul online s-a mutat, însă aici există limitări şi inconveniente. Din fericire, pe baza acestui proiect, reuşit în ansamblu, am putut depune spre analiză şi finanţare alte două proiecte în Programul multianual de finanțare a cercetării și inovării Orizont 2020. Unul pentru digitalizare în domeniul agroalimentar şi altul, numit Agrobot Food, de cca 400.000 Euro, ce-şi propune robotizarea fermelor din Transilvania.


  • Tehnologii de vârf cu bani europeni la Universitatea Tehnică din Cluj

    Tehnologii de vârf cu bani europeni la Universitatea Tehnică din Cluj

    În lumea universitară modernă, dacă nu faci cercetare nu prea exişti. Tocmai de aceea, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) accesează fonduri europene pentru a se implica adânc în cercetare. Coordonatorul de proiect, prof.univ.dr. Dorian Gorgan:


    Proiectul se numeşte Cloudut. Se desfăşoară timp de doi ani, urmaţi de alţi cinci, pentru durabilitate. Banii vin prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, Axa 1.

    A început în aprilie 2020 şi se va încheia în aprilie 2022. Valoarea proiectului este de 4.955.000 lei, din care 4.950.000 nerambursabili.

    Ne propunem dezvoltarea capacităţii de cercetare în UTCN – pentru a ridica nivelul de competitivitate ştiinţifică – prin crearea unei structuri de calcul de înaltă performanţă integrabilă în cele similare din Europa. Un alt obiectiv este dezvoltarea colectivelor de cercetare, mai ales în domeniul ingineresc şi ştiinţific interdisciplinar şi intrarea în consorţii de cercetare internaţionale, având în vedere că temele actuale, cum ar fi Big Data, Inteligenţa Artificială, prelucrarea de date spaţiale ori satelitare, prelucrarea datelor IoT sau reţelele de senzori legate prin internet necesită resurse de calcul foarte performante. Cu astfel de tehnologii se poate aborda o gamă largă de aplicaţii inginereşti, economice sau administrative de interes pentru mediul economic.

    În prezent suntem în faza propunerii de proiecte europene cu universităţile din Geneva, Salonic şi Roma.

    Acest Cloudut nu va fi destinat procesului didactic sau administrativ, ci doar cercetării. Totuşi, la nivelurile Master şi Doctorat, studenţii care fac parte din colective de cercetare vor putea lucra şi ei cu această infrastructură de calcul.


  • Milioane de Euro pentru 20 de comune din Sălaj

    Milioane de Euro pentru 20 de comune din Sălaj

    Grupul de Acţiune Locală (GAL) Valea Someşului este un parteneriat public-privat care înglobează 20 de comune sălăjene. Activitatea lui a demarat în aprilie 2012, iar de atunci satele şi sătenii au beneficiat de sume consistente pentru investiţii.

    Ionuţ Ilieş, preşedintele Asociaţiei GAL Valea Someşului: In perioada 2012-2015 am implementat o strategie de dezvoltare locală a teritoriului, lansând peste 100 de proiecte, cu o valoare totală de 2,3 milioane Euro. In actuala perioadă de programare, 2016-2023, ni s-au alocat peste 2,3 milioane. Deja am finanţat 40 de beneficiari, cu contractele de 1.637.000 Euro. Avem ca motto Viitorul este la ţară şi îi îndemnăm pe localnici să acceseze fonduri europene pentru a-şi dezvolta exploataţiile agricole şi a creşte valoarea adăugată a produselor. Noi promovăm aceste produse pe piaţa locală şi prin lanţurile scurte de aprovizionare, deoarece depăşesc semnificativ standardele comerciale ale produselor de larg consum.

    Marfa noastră nu este fabricată industrial, ci prin reţete tradiţionale, aspect care dorim să rămână în mintea consumatorului. Avem şi un proiect social, de suflet, în valoare de 150.000 Euro +TVA, prin care vom construi un Centru de Zi pentru copii în satul Ileanda. Scopul lui va fi prevenirea abandonului şcolar, a instituţionalizării copiilor, precum şi asigurarea unor activităţi de îngrijire, educaţie, recreere, socializare şi consiliere. Contractul cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale este deja semnat şi sper ca, foarte curând, să începem lucrările. Printr-un parteneriat cu asociaţia ASSOC vom accesa fonduri din Măsura 5.2, cu care să extindem acest proiect.


    – Cine vă face proiectele?

    Noi suntem finanţatori, la fel ca AFIR, dar acest proiect social a fost întocmit chiar de GAL Valea Someşului.


  • Livadă cu bani europeni în judeţul Cluj

    Livadă cu bani europeni în judeţul Cluj

    Micile afaceri create pe baza fondurilor europene, chiar dacă nu sunt spectaculoase, asigură locuri de muncă, venituri pentru cetăţean şi pentru bugetul de stat, ca şi limitarea importurilor, ceea ce nu e deloc de neglijat.



    Între municipiile Cluj-Napoca şi Turda, o tânără şi-a lansat propria afacere agricolă chiar din primul an de studenţie. Se numeşte Alina Cărpinean şi dovedeşte, la fel ca mulţi din generaţia ei, că primul lucru necesar pentru a reuşi este să vrei.



    “- În 2015 eram în primul an de facultate, la Management, şi mi-am zis că ar fi o oportunitate minunată să încep o mică afacere. Am vorbit cu un consultant pentru proiecte în agricultură. În acelaşi an am depus actele. Proiectul a fost aprobat în 7 luni, la valoarea de 40.000 de euro şi am început activitatea propriu-zisă. Am investit într-o livadă, situată în Valea Caldă Mică, între Turda şi Ceanu Mic. Am cumpărat pomi, un tractor, utilaje pentru lucrul în livadă, cum ar fi stropitorile şi un automatizor. În spaţii de depozitare n-am investit, pentru că produsele sunt vândute în stare proaspătă. În acest an am obţinut o recoltă chiar bogată.


    – Aţi încheiat toate încasările şi decontările?


    – Da, suntem în perioada de supraveghere.


    – Aţi creat şi locuri de muncă sau e o afacere familială?


    – Deocamdată este strict familială, PFA. Probabil în viitor voi dezvolta afacerea şi voi angaja oameni, dar acum nu e necesar, fiindcă avem doar două hectare de livadă şi suntem în dubiu privind speciile care se pretează cel mai bine în această zonă. După ce ne lămurim care sunt cele mai productive vom extinde plantaţia şi vom angaja lucrători.


    – Ce specii de pomi aveţi acum?


    – Predomină caisul, dar avem şi piersic, nectarin, măr, păr, prun, vişin şi cireş.


    – Cine se ocupă de problemele de specialitate, tehnologie, fitosanitare?


    – Tatăl meu, care lucrează la livadă şi cere mereu sfaturile unui inginer pomicultor.”



  • Pensiune agroturistică de 4 margarete într-un sat din apropierea Clujului, cu fonduri europene

    Pensiune agroturistică de 4 margarete într-un sat din apropierea Clujului, cu fonduri europene

    Un tânăr clujean, Mihai Giler, absolvent de Drept şi Ştiinţe Economice, a decis să înfiinţeze o pensiune agroturistică de 4 margarete într-un sat din apropierea Clujului. 6 camere, 12 locuri, deservite de familia întreprinzătorului şi un angajat. Banii urmau să vină prin Submăsura 6.4 (Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole) din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

    Valoarea totală: 220.000 Euro, cu 10% contribuţie proprie.

    Proiectul l-a întocmit o firmă specializată, contra unui comision reprezentând 5% din valoarea proiectului, adică 11.000 Euro.

    Au trecut deja 3 ani de la debutul afacerii, iar lucrurile merg bine. Ceea ce nu înseamnă că n-au existat şi hopuri, unele chiar grele, generate de birocraţia stufoasă şi, uneori, de indolenţa funcţionarilor în pixul cărora stau avizele necesare.

    Mihai Giler:

    Am început documentaţia pentru proiect în 2016, iar la finele anului l-am depus. In 2017 am semnat contractul de finanţare, deşi ne-a luat ceva timp până am reuşit să obţinem toate avizele pentru autorizaţia de construcţie. Vă dau un exemplu: de la Ministerul Mediului am fost trimişi la Garda de Mediu, care ne-a trimis la Garda Forestieră, apoi la Imbunătăţiri Funciare. Practic, e foarte multă birocraţie şi foarte puţină digitalizare între instituţii, astfel încât să-şi trimită una alteia documentele necesare, fără a te pune pe tine pe drumuri. In august 2018 am cerut prima tranşă de plată, care ne-a intrat în cont la finele anului, după clarificările cerute de finanţator. Din păcate, am întârziat un pic lucrările, aşa că n-am mai putut împărţi banii în tranşe egale, iar ultima, încă neîncasată, are o valoare mai mare decât am fi dorit noi. De aceea, am fost nevoiţi să completăm finanţarea curentă a lucrărilor printr-un credit bancar.

    – După povestea cu pandemia mai are şanse agroturismul?

    Acest domeniu a fost ajutat de pandemie, fiindcă agroturismul presupune grupuri mici de oameni pe zone destul de întinse, ceea ce le oferă un plus de protecţie faţă de un hotel mare, să zicem.

    – Vă gândiţi să mai faceţi un proiect cu bani europeni dacă afacerea va merge bine?

    Nu aş avea voie timp de 5 ani de la finalizarea implementării, deoarece valoarea finanţării este destul de mare şi există limitări. Totuşi, dacă va merge bine, am de gând să extind proiectul actual.


  • Autorităţile clujene în luptă cu marea de gunoaie din zona Pata Rât

    Autorităţile clujene în luptă cu marea de gunoaie din zona Pata Rât

    În anul 2004, autorităţile clujene au fost informate de la Bruxelles că, fiind într-o ţară care va adera la UE, trebuie să lichideze focarul de infecţie şi poluare pe care-l reprezenta marea de gunoaie din zona Pata Rât.

    Cum? Prin închiderea acelor depozite, ecologizarea lor şi construirea unui Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID). Termen limită era anul 2010, iar sarcina de a gestiona proiectul îi revenea Consiliului Judeţean.

    Numai că, în bunul nostru stil oriental, lucrările de-abia au început în 2010, pentru ca în primăvara lui 2013 să se blocheze, odată cu arestarea fostului preşedinte al C.J. Până în 2019 s-a lucrat foarte puţin şi doar preluarea şantierului de către Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca le-a impulsionat, lucru de înţeles dacă ne gândim că Regia va fi şi beneficiara noului CMID.

    Vicepreşedintele C.J. Cluj, Vakar Istvan, despre drumul sinuos al acestei investiţii finanţată parţial cu bani europeni:

    Proiectul a început acum 10 ani cu proiectare şi accesarea de fonduri europene. După aceea, inadvertenţe în proiectare, în dirigenţia de şantier, în execuţie. Trei mari concerne au dat greş, au intrat în procese şi au abandonat lucrările. Din păcate, unele firme chiar s-au obişnuit să abandoneze lucrările. Nici acum nu e totul 100% perfect, dar partea finanţată şi deja preluată este perfectă. Urmează darea în exploatare a instalaţiei de tratare mecano-biologică. Valoarea eligibilă pentru fonduri europene a întregului proiect este de 130 milioane lei, fără TVA, din care circa 100 milioane deja ne-au fost rambursate. Multe astfel de proiecte au dat greş în ţară, dar Clujul poate să răsufle liniştit din acest punct de vedere.


    În total, CMID de la Cluj va cuprinde 3 celule, având o capacitate totală de 1.700.000 mc. În prezent, Clujul produce o medie de 200.000 mc de deșeuri pe an, însă o parte vor deveni compost, o altă parte vor merge la reciclare și doar o fracţiune va ajunge în depozitele propriu-zise. În aceste condiţii, Centrul ar putea acoperi nevoile Clujului pentru următorii 15-20 de ani.


  • Pentru micile firme din IT, fondurile europene nu sunt uşor de accesat

    Pentru micile firme din IT, fondurile europene nu sunt uşor de accesat

    Banii europeni sunt mană cerească pentru mulţi, dar unora le lasă un gust amar. Despre aceştia din urmă am discutat cu dl. Ionuţ Pătrăhău, care a fost multă vreme bancher, iar de câţiva ani se ocupă cu proiectele de atragere a fondurilor europene în zona IT.


    Fondurile au fost atractive, iar programele se adresau exact nevoilor firmelor. Marea problemă a fost şi rămâne birocraţia. E un efort destul de mare să aplici, după care procesul de aprobare durează 6 luni, până la un an. Ce ar trebui să facă firma în acel an? Micile companii sunt dinamice, se dezvoltă, pivotează, fac o grămadă de acrobaţii ca să se menţină în piaţă. Apoi, odată proiectul aprobat, firma trebuie să investească pe banii ei, eventual dintr-un credit, urmând ca, după alte luni de zile, să-i fie decontate sumele.

    Toate acestea fac accesarea fondurilor europene extrem de dificilă pentru IMM-uri. Ele sunt o sanşă pentru companiile mari, e adevărat, dar nu pentru cele mici. Stiu că există preocupări la nivelul UE pentru dezvoltarea de clustere IT sau a inteligenţei artificiale, dar, din păcate, nu sunt gândite astfel încât să poată fi accesate cu adevărat. Mă refer aici la finanţări de minimum 200.000 Euro, pentru că transformarea unei companii mici are nevoie măcar de această sumă.

    Sumele mărunte se pot adresa afacerilor de cartier, făbricuţelor de pâine şamd. In acele cazuri, lucrurile sunt mult mai simple, există şi programul de stat prin care mulţi au accesat 50.000 Euro, dar, şi la ei, nevoia de investiţii a firmei diferă de cerinţele autorităţilor, care se referă mai mult la active fixe. Puţină lume are nevoie de active fixe, ci de capital circulant.


  • Investiţii cu fonduri europene în Cluj Napoca

    Investiţii cu fonduri europene în Cluj Napoca

    Consiliul Judeţean Cluj are în derulare proiecte cu fonduri europene de peste 550 milioane Euro doar la capitolul lucrări mari, la care se adaugă alte sume importante pentru investiţii mai mici.

    Cele trei lucrări mari sunt alimentarea cu apă din marele bazin de la Tarniţa a judeţului Sălaj şi a unei părţi din comunele judeţului Cluj, reabilitarea a peste 100 km de drumuri judeţene şi deschiderea, parţială, după 10 ani de la debutul lucrărilor, a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor.

    Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, dl. Vakar Istvan:

    Cel mai mare proiect este alimentarea cu apă şi canalizare, care acoperă judeţele Cluj şi Sălaj, cu o valoare de 400 milioane Euro. Prin documentul de aderare la UE, România s-a angajat să introducă apă curentă în toate localităţile, iar acest proiect se încadrează în strategia multianuală a ţării. Cea mai scumpă parte este magistrala care va duce apa, de foarte bună calitate, de la Tarniţa în Sălaj. Proiectul se află în faza de autorizări lucrări publice şi licitaţii, iar fiindcă este atât de mare a fost defalcat în 34 de tronsoane. Incheierea lucrărilor este prevăzută pentru anul 2023, dar e posibil ca această criză să faciliteze lucrările, deoarece forţa de muncă se reorientează.

    În afară de acest proiect mai avem reabilitarea şi modernizarea a 108 km de drumuri judeţene, mai exact cele denumite Drumul Apusenilor şi Drumul Bistriţei, care tranzitează judeţul Cluj. Valoarea proiectului este de cca 80 milioane Euro. Drumul Bistriţei, care leagă Sălajul de Bistriţa-Năsăud, trecând prin zona de câmpie a Clujului, are cca 80 km, iar o porţiune a lui va fi paralelă cu magistrala de apă mai înainte pomenită. Cel de-al treilea proiect, extrem de important, pe care vrem să-l dăm în folosinţă în scurt timp, măcar parţial, este Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, cu o valoare de peste 70 milioane Euro. Este un proiect vechi, dar acum urmează să încheiem celulele de depozitare noi şi întregul sistem de exploatare.


  • Investiţii în infrastructură rutieră în judeţul Sălaj

    Investiţii în infrastructură rutieră în judeţul Sălaj

    Sălajul este un judeţ mic, cu o suprafaţă de 3864 kmp şi o populaţie de cca 220.000 locuitori, jumătate cât a municipiului Cluj-Napoca. Evident, însă, că are aceleaşi nevoi de investiţii ca oricare alt judeţ, mai mare. De aceea, peste 71 de milioane de euro sunt investiți în drumurile sălăjene. Este vorba despre șapte proiecte aflate în derulare, care continuă în 2020, deşi criza e în toi. Finanţarea acestor investiții în infrastructură este asigurată din fonduri europene, bugetul județului, respectiv bugetul național.

    Despre partea europeană a finanţării vorbeşte preşedintele CJ Sălaj, dl. Tiberiu Marc:

    Am dat ordin de începere pentru 3 şantiere de drumuri judeţene, iar alocările aferente anului în curs sunt de cca 21 milioane lei. E vorba despre lucrări în continuare, dintre care una se va finaliza în cursul lunii aprilie, mai exact drumul judeţean DJ 196, ce leagă limita judeţului SM, prin Cehu Silvaniei, de localitatea Benesat.

    Tot în continuare sunt şi lucrarea de la DJ 108a, de la Vânători (limita judeţului CJ), până în localitatea Bogdana, precum şi cea de pe DJ 191c, care leagă localitatea Nuşfalău, trecând prin Zalău până în satul Creaca. Aceasta din urmă este cea mai scumpă dintre lucrările anului în curs, iar constructorii deja au primit decontări. Sumele pe care vi le-am dat sunt doar cele angajate de executanţi pentru acest an. Valoarea totală a lucrărilor de investiţii în infrastructură este mult mai mare, dar nu toate au ajuns în etapa deschiderii şantierului. Unele sunt la finalul fazei de achiziţie publică, dar constructorii încă n-au fost desemnaţi, fiind în evaluare.