Radio România Internațional

Author: Dan Horea

  • Proiect în domeniul panificaţiei, la Turda

    Proiect în domeniul panificaţiei, la Turda

    Solicitanţii de fonduri europene e bine să fie specializaţi, cât de cât, în domeniul pe care vor să-l abordeze. Astfel a procedat un tânăr clujean, care, după ani de experienţa în morărit şi panificaţie, s-a întors acasă şi a întocmit un proiect pentru o fabrică de pâine la Turda.

    Daniel Baicu: Am lucrat la unul dintre cei mai mari producători de morărit-panificaţie din ţară şi la cel mai mare producător de patiserie din Bulgaria. Având un anumit know-how în domeniu, am decis să iau calea antreprenoriatului şi am accesat un proiect de tip start-up, de 200.000 lei. Este un program al Guvernului României, finanţat 50-50 din fonduri europene. Documentaţia mi-a întocmit-o o firmă de consultanţă clujeană, contra sumei de 8.000 lei, deductibilă integral din valoarea proiectului.

    Prima etapă necesară a fost întocmirea planului de afaceri. Trebuie să ştii clar ce doreşti să faci şi de ce ai nevoie. Foarte importantă este partea de logistică, spaţiile unde vei lucra, avizate de către Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru controlul Alimentelor. Urmează utilajele necesare şi fluxul tehnologic, care trebuie creat.

    Etapa a doua este depunerea proiectului. În funcţie de punctajul obţinut după analiza fezabilităţii lui, se aprobă sau nu.

    Mie mi s-a aprobat, deci am trecut la etapa a treia, semnarea acordului de finanţare de principiu. În acest moment, ai două variante: decontarea din fonduri proprii, sau credit de la una din băncile partenere. Am ales creditarea, iar decontările s-au făcut în două etape, cea de-a doua cuprinzând salariile şi comisioanele bancare trecute în proiect. Practic, tu achiţi salariie din banii tăi, iar banca ţi-i va deconta pe baza statelor de plată. Specialiştii băncii mi-au vizitat fabrica pentru a verifica amănunţit utilajele cumpărate şi a certifica faptul că sunt noi.

    În momentul de faţă mă aflu în faza de monitorizare: doi ani la angajaţi şi trei ani la echipamente.

    Celor care doresc să devină antreprenori, eu le recomand răbdare şi perseverenţă.


  • Un tânăr clujean, atât beneficar al programului “Tânărul fermier”, cât şi consultant

    Programul Tânărul fermier, lansat în 2015, le-a oferit şi le va oferi încă multora posibilitatea de a abandona viaţa stresantă din oraşe pentru o viaţă poate nu mai puţin stresantă dar mai sănătoasă la ţară. Un tânăr clujean a reuşit performanţa de a deveni atât beneficiar, cât şi consultant în cadrul acestui program. El se numeşte Bogdan Lung.

    În august 2015 am depus proiectul, am semnat contractul în decembrie, iar în martie mi-a fost virată prima tranşă, de 75% din suma totală de 50.000 Euro.


    Am cumpărat 11 solarii, pe o suprafaţă de 4000 metri pătraţi, plus material săditor, stoloni de căpşuni din Italia, certificaţi ecologic. Implementarea a durat cca un an de zile.


    -Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a accesa fonduri în acest program?

    În momentul depunerii cererii de finanţare trebuie să ai o exploataţie cuprinsă între 12.000 şi 50.000 SO (Standard Output). 1 SO = 1 Euro. Pentru finanţările de 40.000 Euro e necesară o exploataţie de cel puţin 12.000 SO, iar pentru cele de 50.000 Euro una de minimum 30.000 SO. În tabelele cu coeficienţi de calcul standard, un hectar de grâu este creditat cu 500 SO, pe când hectarul de căpşuni sau legume îţi aduce 7100 SO, ceea ce echivalează cu câştigul estimat pe hectar. După ce ai semnat contractul de finanţare trebuie să-ţi stabileşti domiciliul în localitatea unde se află sediul exploataţiei, neapărat în mediul rural. Dacă mai ai un loc de muncă, acesta să se afle la maximum 60 km distanţă. Vârsta solicitantului trebuie să fie de cel mult 41 de ani, neîmpliniţi la data depunerii dosarului.


    -Ce trebuie făcut după întocmirea dosarului?

    Până nu demult, trebuia depus la sediile AFIR. Acum, documentaţia se poate depune şi online.

    -Ce probleme pot interveni?

    Prea puţine exploataţii din România sunt înregistrate corespunzător la Primărie, în Registrul Agricol sau la APIA. Mulţi solicitanţi de fonduri renunţă tocmai fiindcă nu se pot încadra în cerinţele legii din acest punct de vedere. In plus, e greu să întocmeşti dosarele perfect, la virgulă.


    -Programul Tânărul fermier va fi din nou funcţional?

    În acest an se deschide o nouă sesiune, după cum apare în calendarul de pe site-ul Ministerului Agriculturii. Suma preconizată este de cca 42 milioane Euro. Ghidul Solicitantului se află pe site, pentru consultare publică până în 14 martie. După aceea va apărea Ghidul în versiunea finală, iar Ministerul va trebui să anunţe care este perioada de depunere a dosarelor şi criteriile de acodare a punctajului. Exploataţiile trebuie să fie înregistrate la APIA până cel târziu în 15 mai.


  • Cluj-Napoca: O tipografie privată a reuşit să acceseze fonduri europene

    Cluj-Napoca: O tipografie privată a reuşit să acceseze fonduri europene

    Finanţările europene cu milioane de Euro nu le sunt rezervate doar autorităţilor publice pentru mari lucrări de infrastructură. Există şi firme private care accesează astfel de fonduri. Ce-i drept, cu o contribuţie proprie mai mare decât în cazul Unităţilor Administrativ-Teritoriale.

    Iată un exemplu din Cluj-Napoca, unde o tipografie privată a reuşit să acceseze sume consistente. E de precizat că avem de-a face cu un exemplu fericit, unde totul a mers ca pe roate, de la contactarea unui consultant şi până la obţinerea fondurilor.

    Administratorul afacerii, Antonel Ovidiu Miron:

    Valoarea totală a proiectului a fost de 7,5 milioane de lei, din care 3,8 milioane contribuţia noastră. Am avut nevoie de aceşti bani pentru a moderniza procesul de producţie în tipografie, deoarece toată lumea vrea astăzi ca totul să fie mai ieftin, mai repede şi mai bun. Am cumpărat 8 utilaje specializate, precum şi servicii de certificare în sistemul ISO 12647, de la Institutul FOGRA, din Germania, pentru calitatea tiparului. Proiectul a fost făcut în 3 luni de un consultant cu care mai lucrasem anterior, contra unui onorariu de cca 20.000 Euro.

    Până la semnarea contractului a mai trecut un an şi jumătate, iar perioada efectivă de implementare a durat 9 luni, cu decontarea achiziţiilor conform programului. Avem de gând să apelăm şi în viitor la banii europeni, fiindcă sunt o modalitate ieftină de a avea acces la tehnologia performantă. Sistemul funcţionează bine şi se vede că există deja experienţă. Atâta timp cât documentele sunt în regulă, lucrurile merg foarte bine.


  • Start-Up Nation pentru diaspora, la Cluj

    Start-Up Nation pentru diaspora, la Cluj

    De implementarea programului s-au ocupat trei organizaţii ale mediului de afaceri din Cluj, Arad și Iaşi, asociaţii patronale organizate în conformitate cu Legea Dialogului Social şi membre ale Consiliului Naţional al IMM-urilor.


    La concursul de dosare s-au înscris cca 400 de tineri dornici a se lansa în afaceri, dintre care au fost selectaţi 50. Câştigătorii au fost, mai apoi, ajutaţi în detaliu de organizatori, atât în domeniul gestionării finanțării cât și al managementului afacerii.

    În prima fază, noile firme au încasat maxim 75% din valoarea finanţării, adică 133.590 lei. Dacă au reuşit în 12 luni să aibă cifre de afaceri de cel puţin 40.000 lei, li s-a acordat şi restul finanţării, până la suma maximă de 178.120 lei.

    Evident, toate cheltuielile trebuiau realizate în conformitate cu prevederile planului de afaceri şi justificate cu documente legale.

    Obligaţiile tânărului întreprinzător câştigător al Startup Nation pentru Diaspora erau clare:

    – Să înființeze și să menţină cel puţin 2 locuri de muncă pe o perioadă de minim 2 ani
    – Să menţină firma activă și operaţională pentru minim 3 ani
    – Să nu înstrăineze bunurile achiziţionate în tot acest timp

    – Să efectueze cheltuieli doar în conformitate cu planul de afaceri și să depună periodic raportări pe timpul implementării ajutorului de minimis.

    Clujeanul Florin Munteanu este unul dintre beneficiarii acestui program:

    Am facultate şi master, am fost şef de promoţie la Finanţe-Bănci, apoi am plecat in străinătate pentru un trai mai bun. Am acumulat experienţă lucrând în Germania la curăţenie pe autostrăzi, parcuri, clădiri, birouri, aducând în ţară experienţa în domeniu de tip german.

    Organizatorii concursului au o structură funcţională excelentă şi profesionalism. Ne-au oferit inclusiv suport de curs online, timp de 2 săptămâni, câte 4 ore pe zi.

    Fondurile primite au fost de 40.000 Euro, folosite pentru achiziţionarea de utilaje de ultimă tehnologie, la care am adăugat şi eu 30.000 lei pe parcursul unui an.

    Banii au venit repede şi am trecut la cumpărarea utilajelor şi a echipamentelor.

    Firma mea funcţionează din decembrie 2018, cu 2 angajaţi, dar, în măsura posibilităţilor, mi-am propus să angajez mai mulţi lucrători.

    Am pregătit totul, de la utilaje la echipamentul muncitorilor şi logo-ul firmei şi aştept lansarea sezonului de curăţenie de primăvară.


  • Obstacole în calea finanţării proiectelor din fonduri europene

    Obstacole în calea finanţării proiectelor din fonduri europene

    Faptul că
    România se situează pe la coada clasamentului în privinţa atragerii de fonduri
    europene se datorează, în parte, şi atitudinii guvernelor şi autorităţilor
    româneşti, care, în loc să simplifice şi să ajute atragerea de fonduri, bagă
    beţe-n roate. Din felurite motive.


    Noul prefect de Cluj, Mircea Abrudean, a lucrat timp de 15 ani la proiecte
    pe fonduri europene, atât în domeniul privat, cât şi public. Care crede domnia
    sa că sunt problemele ce trebuie înlăturate:


    În general ne lovim de o birocraţie excesivă. Se cer o grămadă de avize,
    uneori inutile, mai ales negaţii de la diverse instituţii care n-ar trebui să
    aibă legătură cu proiectul în sine. De pildă, pentru reabilitarea unui drum
    comunal se cer avize din partea Direcţiei de Sănătate Publică şi a Direcţiei
    Sanitar-Veterinare. Aceste instituţii emit, evident, negaţii, fiindcă n-au
    nimic de-a face cu proiectul. In schimb, se consumă timp şi bani, iar procesul
    de avizare este îngreunat.

    Cea mai simplă măsură ar fi renunţarea la obţinerea
    de avize în faza premergătoare depunerii proiectului. Procedura de solicitare a
    finanţării trebuie mult simplificată şi doar după ce se obţine o pre-aprobare a
    dosarului să se meargă mai departe cu avizările şi restul documentaţiei tehnice.
    Acest mod de lucru se practică în multe ţări din UE, inclusiv în Ungaria
    vecină, sau în Polonia. Aceste lucruri depind în mare măsură de autorităţile de
    management din cadrul ministerelor.

    În prezent există un proiect de
    reformare demarat de ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloş, care
    presupune, de pildă, descentralizarea autorităţilor de management pentru
    Programul Operaţional Regional, cel care gestionează majoritatea banilor pentru
    lucrări de infrastructură, creşterea eficienţei energetice şi alte asemenea, în
    Primării şi Consilii Judeţene. Din momentul în care cele opt Agenţii de
    Dezvoltare Regională vor deveni autorităţi de management, lucrurile se vor
    simplifica mult din acest punct de vedere.


  • Investiţii la aeroportul din Cluj

    Investiţii la aeroportul din Cluj

    În 2019, prin aeroportul clujean au trecut 2,85 milioane de călători. Evident, pentru aceste performanţe au fost necesare investiţii ample, din bani locali, guvernamentali şi europeni.


    Despre investiţiile finanţate european vorbeşte directorul aeroportului, David Ciceo:

    Avem deja semnate două contracte pentru finanţări europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).

    Primul are ca obiect calea de rulare, pentru care primim 28 de milioane lei nerambursabili, cu contribuţie proprie de 50%. Este o investiţie absolut necesară, fiindcă, în prezent, folosim în acest scop vechea pistă, veche de 52 de ani.

    Am semnat, de asemenea, un contract cu finanţare nerambursabilă de 16 milioane lei, cu contribuţie proprie 2%, pentru achiziţionarea de echipamente de securitate pentru bagajele de cală.

    Ni s-a aprobat şi finanţarea, cu 19 milioane de lei, a unui sistem de control al bagajelor de mână care va rezolva două probleme simultan. Mai întâi ne vom încadra în noile standarde ale regulamentului european care va intra în vigoare în octombrie, şi, deloc neglijabil, o creştere a confortului pasagerilor, care nu vor mai trebui să scoată la controlul de securitate aparatele electronice şi nici să-şi arunce recipientele cu lichide. Ne bucură acest din urmă aspect, fiindcă ştim ce preţuri practică barurile din zona restricţionată.

    Vreau să menţionez că aceste proiecte au fost întocmite de angajaţii noştri, fără a plăti firme de consultanţă pentru asta.

    Regret s-o spun, dar unii funcţionari din Consiliul Judeţean Cluj, în subordinea căruia ne aflăm, s-au opus categoric ca aeroportul să acceseze fonduri europene, însă am reuşit să demonstrăm că se poate şi, cu toate piedicile, suntem în beneficiul clujenilor şi al ţării.


  • Ambulatoriul Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca

    Ambulatoriul Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca

    În medicina modernă, la mare preţ sunt prevenirea îmbolnăvirilor şi tratamentele în sistem ambulatoriu. Internarea clasică, de lungă durată, este rezervată doar pentru cazurile grave.

    Pentru prevenire se investeşte în educaţia sanitară şi în medicina de familie, iar pentru tratamentele ambulatorii sunt necesare, evident, dotări ale unităţilor sanitare care să facă faţă acestui gen de abordare.

    Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca are cel mai mare ambulatoriu din ţară şi doreşte să-şi dezvolte aceste capacităţi. Managerul Spitalului, ec. Ioan Mureşan:

    Ambulatoriul integrat al spitalului nostru s-a format prin fuziunea, în etape, a 5 policlinici clujene. Are 24 de specialităţi clinice pentru adulţi, 12 pentru copii şi 5 laboratoare clinice medicale.

    Ne-am definit strategia de dezvoltare cu sprijinul Consiliului Judeţean, reuşind să asigurăm asistenţă ambulatorie pentru cca 900 de pacienţi zilnic. Am elaborat două documentaţii pentru atragerea a 22 milioane lei, fonduri europene, necesare pentru lucrări de extindere, reabilitare şi modernizare a clădirilor, precum şi pentru dotarea cu aparatură medicală de înaltă performanţă. Cele două proiecte au trecut de fazele de evaluare la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, iar acum aşteptăm semnarea contractelor. Mai exact, dorim să modernizăm laboratorul de recuperare pentru Medicină Fizică şi Balneologie, să extindem serviciile de hidroterapie prin amenajarea a două bazine, pentru adulţi şi copii, să punem la punct un Centru de Chirurgie Avansată Minim Invazivă – care va fi o premieră locală – pentru tratamentul vascular periferic al piciorului, al diferitelor hernii, tumori ovariene benigne, colposcopii şamd, toate cu spitalizare de zi. Vrem, de asemenea, să ne dotăm cu un aparat RMN, un angiograf pentru afecţiunile vasculare, un ecograf multidisciplinar de înaltă performanţă, aparatură pentru laboratorul de Gastroscopie şi alte dotări, pentru toate specialităţile Ambulatorului.

    Scopul proiectelor este furnizarea de servicii ambulatorii de excelentă calitate şi crearea de condiţii optime de recuperare pentru numărul în creştere de cazuri diagnosticate.


  • Fonduri europene pentru Cluj-Napoca

    Fonduri europene pentru Cluj-Napoca

    Administraţia municipiului Cluj-Napoca pare a fi prins gustul banilor europeni. Cel puţin în ultimii ani, sute de milioane de euro au venit şi vor mai veni pentru tot ceea ce înseamnă achiziţii şi investiţii destinate îmbunătăţirii calităţii vieţii şi modernizării oraşului – capitală culturală a Transilvaniei, cum e considerat Cluj-Napoca.


    Viceprimarul Dan Tarcea despre succesele trecute şi cele plănuite:

    În perioada următoare, cele mai multe investiţii pe fonduri europene vor fi pentru revitalizarea terenurilor degradate şi amenajarea de parcuri. Contribuţia europeană constă în aproximativ 100 milioane de euro, pentru 110 ha de spaţii verzi. O parte din contracte sunt deja semnate, cum este cazul modernizării şi revitalizării Parcului I.L. Caragiale şi a străzii Octavian Petrovici, de asemenea a unei părţi din Parcul Canalului Morii, zona Parcului Rozelor. Sunt în pregătire amenajarea Parcului Est şi a Parcului Bună Ziua, precum şi Science Museum din zona Lomb. Din totalul sumelor necesare, UE ne furnizează între 75 şi 98%. Proiectele sunt întocmite de specialiştii din Primărie, iar noi urmărim modul în care sunt implementate. O parte din proiecte a fost deja depusă şi există contracte încheiate, aflate în evaluare, iar altele vor fi depuse imediat ce sunt aprobate studiile de fezabilitate.

    Până în acest moment, pe exerciţiul financiar 2014-2021, am atras peste 400 de milioane euro prin contractele încheiate. Pentru exerciţiul financiar 2021-2017 deja pregătim proiecte mari de infrastructură: o parte din centura metropolitană, trenul metropolitan şi primii paşi pentru metrou.

    Dacă e să ne raportăm la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, suntem pe primul loc, cu peste un miliard de lei, urmaţi de Oradea, cu 870 de milioane.


  • Consultanţă pentru proiectele cu fonduri europene

    Consultanţă pentru proiectele cu fonduri europene

    Reuşita unui proiect de finanţare cu fonduri europene depinde în bună măsură de calitatea prestaţiei consultantului. Dacă nu-şi cunoaşte, sau nu-şi face bine meseria, proiectul ori va fi respins la evaluare, ori va fi depus prea târziu. Iată o privire dinspre tabăra consultanţilor asupra afacerilor cu fonduri europene.

    Dl. Doru Ţiţ este managerul unei firme clujene care se ocupă cu acest gen de consultanţă încă din 2005. Şi-a format o echipă eficientă, cu care creşte consistent şansele de succes ale proiectelor.

    L-am întrebat cine şi în ce condiţii poate deveni specialist în domeniu.

    -Nu se solicită nici măcar diploma de manager de proiect sau diploma de expert accesare, pur şi simplu trebuie să aibă experienţă şi să ştie cum se fac proiectele europene.

    -Ce criterii trebuie să aplice beneficiarii când îşi aleg un consultant?

    -Portofoliul de clienţi îţi spune dacă acea persoană sau acea firmă este serioasă pe piaţă. Există mii de firme în domeniul consultanţei, unde media de angajaţi este de una-două persoane. Doi la mână, beneficiarul trebuie să analizeze şi tipul de proiecte în care acea firmă are experienţă.



    Există companii setate pe partea de autorităţi publice locale, proiecte de infrastructură, altele sunt setate pe mediul privat. Oricum, trebuie studiate şi părerile altor beneficiari care au lucrat cu consultantul respectiv.

    -În ce măsură contează în succesul unui astfel de consultant relaţia personală cu anumiţi factori decidenţi?

    -Acesta este unul din miturile de pe piaţa de consultanţă. Într-adevăr, până prin 2010 conta, dar, la momentul actual, cel puţin la proiecte sub 2 milioane de Euro, aceste relaţii nu au vreun impact.

    -Care sunt cele mai solicitate domenii pentru consultanţă?

    -Noi avem, în prezent, peste 620 de proiecte în lucru. Multe sunt pe partea de Capital Uman, pe POCU, dar sunt foarte multe pentru afaceri propriu-zise: fotografie, organizarea de evenimente, service auto, coafură, producţie mobilă, pompe funebre, chiar şi toalete ecologice.

    -Cu cine se lucrează mai bine în calitate de consultant? Cu mediul privat sau cu autorităţile publice?

    -Noi nu mai lucrăm de 7 ani cu autorităţile publice locale, iar cu mediul privat este categoric mai bine.

    A fost Doru Ţiţ, managerul unei firme clujene de consultanţă în atragerea de fonduri europene.

  • Program de mobilitate urbană la Cluj

    Program de mobilitate urbană la Cluj

    Cluj-Napoca
    este un oraş care a cunoscut, şi cunoaşte încă, o dezvoltare explozivă. Urbea
    are o suprafaţă de 18.000 ha şi cca 400.000 de locuitori permanenţi, la care se
    adaugă comunele preurbane din Zona Metropolitană, Apahida, Baciu, Chinteni,
    Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gilău şi Jucu.



    Cu peste
    250.000 de autovehicule aflate pe teritoriul său, Clujul are nevoie de
    alternativa unui transport în comun eficient. Primul pas a fost constituirea
    Asociaţiei Metropolitane de Transport Public Cluj-Napoca. A urmat elaborarea
    unui Program de Mobilitate Urbană, cu sprijinul şi avizul instituţiilor
    europene, iar apoi primele proiecte de finanţare.


    Conform
    orientărilor europene, accentul este pus pe mijloacele de transport nepoluante,
    atât pe teritoriul municipiului cât şi al zonelor preurbane deservite de
    Compania de Transport Public, aflată în subordinea Primăriei.


    Managerul
    Companiei, ing. Liviu Neag, despre sumele atrase şi proiectele aplicate:


    E
    vorba despre aproximativ 100 milioane Euro pentru dotarea cu autobuze, inclusiv
    electrice, troleibuze şi tramvaie. S-a dezvoltat şi un sistem de ticketing, în
    valoare de 7 milioane Euro. Peste 85% din aceste sume provin de la UE. Acest
    amplu program de dezvoltare va continua şi în perioada 2020-2024, prin modernizarea
    bazelor de mentenanţa şi extinderea transportului, urban şi metropolitan. Sunt
    în curs de derulare proiectul de achiziţie a 50 de troleibuze articulate, din
    care 20 au şi sosit, şi cel pentru 24 de garnituri de tramvai. Pentru anul 2020
    sperăm să ne fie aprobat proiectul de modernizare a depoului de tramvaie.



    Proiectele
    au fost întocmite, în ultimii 3 ani, de specialiştii Universităţii Tehnice din
    Cluj-Napoca pentru Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 al UE şi ele vor
    continua, deoarece nevoile de transport public performant ale Clujului sunt
    încă mari, declară viceprimarul Dan Tarcea.


    Merită
    pomenit faptul că la modernizarea reţelei de transport public din Cluj-Napoca a
    contribuit şi guvernul Elveţiei, cu 11 milioane de franci elveţieni, fonduri nerambursabile,
    dintre care o parte au fost deja cheltuiţi.



  • Proiect cu fonduri europene în agricultură, la Luna, în judeţul Cluj

    Proiect cu fonduri europene în agricultură, la Luna, în judeţul Cluj

    Banii europeni sunt disponibili nu doar în sume foarte mari, pentru companii, oraşe sau judeţe, ci şi pentru micii întreprinzători. Un astfel de exemplu avem în comuna Luna, din apropierea Câmpiei Turzii, unde d-na Felicia Tulai a început de mai mulţi ani o afacere cu uleiuri presate la rece, de mare succes, pe care acum doreşte s-o extindă. Iată cum:

    Anul acesta am accesat un proiect pe Măsura 4.2, de modernizare a unităţii de producţie. La noi, 80% din proces este manual, cu excepţia preselor, de dimensiuni mici, cu melc, folosite exclusiv la obţinerea uleiurilor prin presare. Am decis să facem acest proiect pentru a achiziţiona încă două prese, un selector şi o linie de îmbuteliere, pe care ne-o dorim. Am apelat la serviciile unei firme de consultanţă, care ne-a costat cca 8.000 de lei, fiindcă eu sunt de părere că un drum bătătorit e mai uşor de parcurs decât unul nou. Cred că nu ni s-au solicitat mai multe documente decât ar fi fost normal şi am avut un consultant foarte bun, astfel că am înţeles fiecare etapă prin care am trecut.

    Un prim set de documente ne-a fost solicitat înainte de depunerea proiectului, apoi altul după ce proiectul a intrat în analiză, plus vizita celor de la AFIR, iar după aprobarea dosarului am depus încă un set de documente, pe care le-am obţinut în două luni de zile. In prezent, aşteptăm semnarea contractului, astfel încât să putem începe achiziţiile dorite. Primul pas l-am făcut la începutul lui ianuarie, înregistrarea pe site-ul AFIR, iar acum, la final de octombrie, cred că vom semna documentul final. Finanţarea pe care o solicităm este de 112.000 Euro, nu mai mult, fiindcă ne limităm la cât ne este plapuma. Am ţinut cont de faptul că un astfel de proiect presupune o cofinanţare de 50%, la care se adaugă TVA-ul, pe care tot noi îl plătim. E adevărat că TVA va fi recuperat, dar sunt costuri pe care trebuie să ţi le permiţi ca să accesezi banii europeni.


  • Informaţii privind accesarea fondurilor europene

    Informaţii privind accesarea fondurilor europene

    Fiindcă mulţi vorbesc despre fondurile europene, dar puţini ştiu cum se pot ele obţine, i-am cerut lămuriri unei doamne care are o vechime apreciabilă în acest proces de construire a dosarelor şi atragere a banilor, doamna Roxana Mînzatu, fost ministru al Fondurilor Europene.

    O să le recomand să intre pe mfe.gov.ro, noul site al Ministerului. Acolo avem mai multe axe, domenii pe care găsesc diverse linii de finanţare. Ghidul solicitantului conţine reguli pe care cine doreşte să acceseze finanţarea trebuie să le citească foarte atent. Va afla care este suma maximă ce i se pune la dispoziţie, până când poate depune proiectul, cine poate solicita fonduri pe acea linie de finanţare, care sunt cheltuielile permise cu acei bani, suma minimă şi maximă, dar şi procentul ajutorului nerambursabil. In majoritatea cazurilor, nu putem lua 100% banii pentru un proiect din linia de finanţare. Mereu ni se va cere o contribuţie proprie, fie că e 2% în cazul ONG-urilor sau instituţiilor publice, ori mai mult pentru companii. Mai mult, solicitantul va trebui să vadă care sunt cheltuielile ce nu pot fi incluse în linia de finanţare.

    Dacă ia 100.000 Euro, e posibil ca din acei bani să aibă permisiunea de a plăti doar clădiri şi dotări, nu salarii, sau, dimpotrivă, poate plăti salarii, dar amenajarea unei clădiri doar în mică măsură. Este important ca solicitantul să afle cât timp va avea la dispoziţie pentru implementarea proiectului, cum se cer banii, cum se primesc ei efectiv, ce documente trebuie pregătite pentru fiecare cerere de plată, ce riscuri apar dacă nu realizează activităţile prevăzute în proiect. Este adevărat că există o birocraţie uneori excesivă, dar care demonstrează că beneficiarii de finanţări îşi îndeplinesc obligaţiile asumate. Nu o dată, deşi ghidurile şi regulile erau simple, unii beneficiari încercau să abuzeze, iar acest gen de derapaje e greu de controlat post factum. oricum, eu nu sunt de acord cu birocraţia preventivă, adică orice solicitant trebuie îngropat în documente şi reguli de teamă că va frauda.


    Într-adevăr, guvernele României au reuşit să pună serioase piedici acestui proces, oricum destul de complicat, de atragere a banilor europeni.

    Iată un exemplu, prezentat de europarlamentarul clujean Daniel Buda: Pur şi simplu, voiau să-şi adauge atribuţii, ca să-şi justifice locurile de muncă bine plătite. De pildă, când se pusese în discuţie anveloparea blocurilor în Cluj, utilizând şi fonduri europene, de la nivel de Bucureşti s-a solicitat ca, pe lângă documentele care atestă proprietate, să apară şi hotărâri de guvern care să consfinţească existenţa blocurilor respective pe acele amplasamente.


  • CE, 900 de milioane de euro pentru construirea a trei spitale regionale, la Iaşi, Cluj şi Craiova

    CE, 900 de milioane de euro pentru construirea a trei spitale regionale, la Iaşi, Cluj şi Craiova

    În anul 2006, pe baza unor promisiuni făcute la admiterea României în structurile euroatlantice, au fost iniţiate studii pentru 28 de spitale de urgenţă, dintre care 8 regionale. Cel mai important argument: cheltuielile unui spital nou sunt mai mici cu 40% decât în spitalele actuale.

    Din păcate, după 13 ani de amânări şi ping pong cu vinovăţiile, suntem în situaţia de a pregăti 3 spitale regionale de urgenţă, care nu vor fi gata prea curând, deşi e vorba să fie construite şi dotate cu bani europeni.

    Ce spune comisarul pentru Dezvoltare al CE, Corina Creţu: Eu am negociat, împreună cu Guvernul României, în 2015, Programul Operaţional Regional, care prevedea construirea a 3 spitale regionale la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova, cu 300 de milioane de Euro pentru fiecare spital în parte. Deocamdată s-au cheltuit 1,8 milioane de Euro pentru toate cele 3 spitale, pe studii de fezabilitate. Intre timp, dânşii au venit cu ideea unor spitale foarte mari, iar proiectul ajunge la 1,2 miliarde.


    Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Cluj, Petru Suşcă, poate doar regreta: Spitalul regional la Cluj este foarte necesar a fi realizat, cât mai repede cu putinţă. Astăzi, noi funcţionăm în peste 30 de clădiri, mare parte dintre ele fiind construite între anii 1896-1904.

    Preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, Laszlo Attila, aşează bomboana pe colivă: In exerciţiul acesta financiar au fost alocate 150 milioane de Euro pentru cele 3 spitale regionale, dar studiile de fezabilitate actualizate arată că ne putem aştepta la costuri de peste 500 milioane de Euro pentru fiecare spital. Aceste sume vor fi solicitate în viitorul exerciţiu financiar, 2021-2017. Lucrările nu pot fi realizate cu sumele care ne stau acum la dispoziţie, motiv pentru care Guvernul a decis să suporte studiile de fezabilitate, proiectele şi tot ce înseamnă pregătirea construcţiilor care vor începe în următorul exerciţiu financiar.

    Problema este că 7 din 10 spitale româneşti sunt construite înainte de 1900, majoritatea în sistem pavilionar, ceea ce îngreunează actul medical şi creşte costurile de administrare.


  • ADR Centru, proiecte cu fonduri europene

    ADR Centru, proiecte cu fonduri europene

    Agenţiile de Dezvoltare Regională sunt obligate, prin însăşi menirea lor, să atragă fonduri europene în cantităţi consistente, iar Agenţia Centru are activitate în acest sens.

    De pildă, în oraşul Ocna Mureş, din judeţul Alba, două blocuri noi şi 18 străzi vor fi modernizate cu aceste fonduri europene, după cum spune Mirela Groza, şeful Serviciului de Relaţii Publice al ADR Centru:

    Se atrag fonduri nerambursabile de peste 3,6 milioane Euro pentru construirea a două blocuri, cu 34 de apartamente sociale şi modernizarea a cca 2,3 km de străzi urbane, pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor din comunităţile defavorizate.


    Aceeaşi ADR Centru a reuşit să atragă fonduri europene în Blaj, pentru a transforma o grădiniţă veche într-o creşă ultramodernă, atât de necesară tinerelor familii.

    Peste 2 ani, familiile care nu au cu cine să-şi lase copiii până la întoarcerea de la muncă vor avea la dispoziţie o creşă care va oferi cele mai bune condiţii. Acest fapt e posibil ca urmare a semnării proiectului, în valoare de cca 2,8 milioane lei, cu denumirea Extindere, reabilitare şi dotare creşă la nivelul municipiului Blaj.

    Printre investiţiile din domeniul Educaţiei pentru care ADR Centru a atras fonduri europene se numără construirea unei clădiri noi pentru Liceul Tehnologic din Sebeş şi două grădiniţe la Cugir.

    Mirela Groza: 100 de copii de la două grădiniţe din oraşul Cugir vor fi beneficiarii unui proiect derulat de edilii locali, prin care se vor reabilita spaţiile în care micuţii îşi încep educaţia.

    Peste 5,8 milioane de Euro, finanţare nerambursabilă, vor fi utilizaţi pentru modernizarea liceului din Sebeş.


  • Proiecte cu sprijin UE pentru Sighet

    Proiecte cu sprijin UE pentru Sighet

    Toată lumea ştie că fondurile europene nu sunt foarte greu accesibile, dacă întruneşti trei condiţii: pricepere, bunăvoinţă şi foarte multă răbdare. Partea cu răbdarea ar putea fi îmbunătăţită, dar asta nu mai depinde de aplicanţi, ci de autorităţi.

    Oricum, banii UE ajung peste tot în România, inclusiv în oraşul unde se agaţă harta în cui, cum i se spune Sighetului. Iată realizările Primăriei, prezentate de edilul-şef, Horia Scubli:

    In acest moment ne luptăm cu un program de incluziune a persoanelor cu handicap şi a celor de etnie rromă. Este un proiect de 4,5 milioane de Euro, care are mai multe direcţii:

    -600 de copii cu dizabilităţi, sau cu probleme sociale, care provind din medii mai puţin prietenoase, beneficiază gratuit de programul after school; la terminarea cursurilor şcolare, timp de 4 ore, profesori plătiţi de noi îi ajută la lecţii şi tot acolo primesc o masă caldă;

    – suntem în plină renovare a peste 100 de locuinţe ale persoanelor defavorizate,

    -iar 25 de membri ai acestei categorii de cetăţeni, pe baza unui plan de afaceri, vor primi câte 20.000 Euro în cadrul unui program tip start up; acest proiect ne solicită cel mai mult, fiindcă publicul ţintă numără cca 800 de persoane, iar proceurile sunt mai complicate.

    Un alt proiect este cel prin care am obţinut finanţare pentru 7 autobuze electrice, care, pentru un oraş de mărimea Sighetului, asigură necesităţile de transport local.

    Cele mai interesante mi se par proiectele din domeniul sanitar. Unele sunt transfrontaliere, cu două localităţi din Ucraina, Ujgorod şi Ivano-Frankivsk, în vederea achiziţionării de aparataj medical de peste un milion de Euro la fiecare.

    Până acum am accesat peste 18 milioane de Euro, iar proiectele depuse şi aflate în evaluare se ridică la 54 de milioane.

    Din păcate, sistemul de evaluare e deficitar, merge greoi, iar noi aşteptăm să se întâmple cât de repede. Procedurile de licitaţie sunt şi ele greoaie, durează mult, la fel şi obţinerea tuturor avizelor. Administraţia este o luptă permanentă cu diversele legi, convenţii şi directive care, permanent, te încetinesc în ceea ce doreşti să faci.