Author: Eugen Coroianu

  • Rapport :  “La Russie nuit à l’Ukraine, mais aussi à notre climat”

    Rapport : “La Russie nuit à l’Ukraine, mais aussi à notre climat”

    La guerre en Ukraine et ses conséquences dévastatrices sur le climat

     

    La guerre menée par la Russie en Ukraine a d’ores et déjà brûlé de milliards de litres de carburant, près d’un million d’hectares de champs et de forêts, des centaines d’infrastructures pétrolières et gazières détruites, sans parles d’énormes quantités d’acier et de ciment utilisées pour fortifier des centaines de kilomètres que compte la ligne de front. Les émissions générées au cours de ces deux années de guerre s’élèvent à près de 175 millions de tonnes de dioxyde de carbone, selon l’étude la plus aboutie diligentée à ce jour sur le sujet. Ces quantités vont autant que celles qui résulteraient de l’utilisation annuelle de 90 millions de voitures.

     

    Dans l’ensemble, le conflit constitue un préjudice net pour le climat, dans la mesure où les réductions des émissions dues à une économie ukrainienne affaiblie par la guerre ont été surpassées de loin par les émissions des gaz à effet de serre provoquées par le conflit armé, par le déplacement des millions de personnes, ainsi que par l’augmentation des productions d’armes au niveau mondial, conclut le rapport « Initiative on Greenhouse Gas Accounting of War ».

     

     

    Le chercheur Vlad Zamfira détaille les résultats de l’étude pour le site roumain Infoclima.

     

    “Les incendies provoqués par la guerre, l’attaque des infrastructures énergétiques, les détours chiffrés en milliers de kilomètres auxquels les compagnies aériennes ont été contraintes pour contourner les zones de conflit, tout cela a un impact majeur au niveau climatique. Des milliards de litres de carburant brûlé, la production supplémentaire de montagnes d’acier et de béton produit pour les besoins des fortifications des deux côtés du front, le coût énergétique qu’engendra la future reconstruction de l’Ukraine, les centaines de frappes dirigées contre le système énergétique ukrainien, tout cela dresse un tableau sombre, dont la Russie risque d’être tenue pour responsable. Au-delà de l’impact dévastateur qu’a la guerre sur les infrastructures sociales et économiques, au-delà des pertes recensées en vies humaines, les guerres et le réarmement mondial constituent une source majeure de pollution. En effet, la machine militaire mondiale compte parmi les plus grands pollueurs au monde. Par ailleurs, les images satellite montrent qu’environ 27.000 incendies ont ravagé près d’un million d’hectares de terres. Près des trois quarts d’entre eux se trouvent à proximité des lignes de front, où les infrastructures de gestion des incendies ont été rendues inutilisables et où les conditions d’intervention sont devenues impossibles. Mais des incendies plus intenses ont été observés à travers le pays alors que les forestiers, les équipes de pompiers et leur équipement ont été mobilisés ou transférés vers les villes, ce qui a eu pour effet d’allonger les délais de réponse. Les infrastructures énergétiques sont devenues par ailleurs une cible aux conséquences climatiques graves. Au cours des premières semaines de la guerre, la Russie a mené des frappes spectaculaires contre des gisements de combustibles fossiles en Ukraine, mais le coût climatique de ces frappes est éclipsé par la destruction des gazoducs Nord Stream, qui a provoqué une éruption sous-marine de méthane qui a duré une semaine et qui a eu un impact environnemental dévastateur. Un incendie incontrôlé, étendu sur plusieurs mois, et qui s’est propagé sur une plate-forme pétrolière située en mer Noire aurait brûlé également plus de 150 millions de mètres cubes de gaz naturel.”

     

     Un gaz à effet de serre extrêmement nocif

     

    Un impact inhabituel est venu d’un gaz à effet de serre particulièrement nocif, l’hexafluorure de soufre (SF6), qui s’est échappé en quantités exceptionnelles pendant le conflit. Utilisé dans les réseaux électriques, il atteint en brûlant des températures 23.000 fois plus élevées que le dioxyde de carbone. Environ 40 tonnes d’hexafluorure de soufre, soit l’équivalent d’environ un million de tonnes de CO2, se seraient ainsi échappées dans l’atmosphère à la suite de plus d’un millier de frappes russes qui ont endommagé environ la moitié du réseau à haute tension ukrainien.

     

    Des courses aérienne plus longues

     

    D’autre côté, les sanctions internationales et la nécessité d’éviter un espace aérien qui n’est pas exempt de risques ont fait que le ciel de plus de 18 millions de kilomètres carrés de l’Ukraine et de la Russie a dû être contourné par la plupart de compagnies aériennes, ajoutant ainsi des heures supplémentaires aux vols qui relient l’Europe et l’Asie et consommant davantage de carburant.

     

    Augmentation des dépenses militaires et de la production d’armement

     

    Au-delà de l’Ukraine, l’invasion a déclenché une augmentation des dépenses militaires, notamment en Europe, se traduisant par une hausse de la production d’explosifs, d’acier et d’autres matériaux à usage militaire à haute teneur en carbone. Les dépenses militaires mondiales ont totalisé 2.400 milliards de dollars en 2023, soit une hausse de 6,8 % par rapport à 2022, ce qui représente la plus forte hausse depuis 2009. Outre la production, les livraisons d’armes lourdes sur de longues distances contribuent aux émissions générées par le conflit, ajoute le site Infoclima.

     

    Rapport : ” La Russie nuit à l’Ukraine, mais aussi à notre climat”

     

    Utilisant la méthodologie reconnue qui établit un certain coût par tonne de carbone émise dans l’atmosphère, le rapport cité estime que la Fédération de Russie devrait acquitter une facture de 32 milliards de dollars pour compenser les dommages environnementaux provoqués au cours des 24 premiers mois de guerre. « La Russie nuit à l’Ukraine, mais aussi à notre climat. Ce conflit est terriblement dommageable au niveau mondial aussi en raison des émissions de carbone qu’il occasionne. Il faudrait faire payer la Fédération de Russie pour cela, une dette qu’elle a envers l’Ukraine et les pays du Sud, les plus touchés par les conséquences de la dégradation climatique mondiale », a déclaré Lennard de Klerk, principal auteur du rapport « Initiative on Greenhouse Gas Accounting of War ». La cessation rapide des hostilités demeure dès lors le souhait partagé par tous les défenseurs de l’environnement. (Trad. Ionut Jugureanu)

     

  • 2024年6月7日: 多瑙河隼的人工巢穴

    2024年6月7日: 多瑙河隼的人工巢穴

    罗马尼亚鸟类学会宣布,今年将在我国南部的高压电线杆上放置 60 个人工鸟巢。根据与罗马尼亚电力公司 Transelectrica 签订的合作协议,首批 9 个巢穴已于 4 月中旬安装在多布罗加(Dobrogea)、博勒干(Bragan)和蒙特尼亚(Muntenia)南部多个地点的杆子上。这项措施是多瑙河隼国际保护项目的一部分,这个物种在罗马尼亚和保加利亚均被列入红色名录。罗马尼亚鸟类学会在网上发布的一篇文章中解释,这项保护措施是必要的,因为按照在猎隼分布区其它地方的观察,种群增长受限的主要原因是找不到栖身地,因为这些鸟类并不建造自己的巢穴,而是占用其它鸟类的巢穴。

    鸟巢以欧盟类似项目使用的模型为基础,用铝制成,体积为 0.2 立方米,重量约为 8 公斤。底部有一个金属网,防止雨水积聚,上面还铺了一层碎石以保护它。这种人工鸟巢还可以供其它种类的猛禽使用,特别是红隼(Falco tinnunculus)或棕尾鵟(Buteo rufinus),后者会在铝制鸟巢内用树枝搭建自己的鸟巢。专家们注意到,这些鸟巢也可能被乌鸦(Corvus frugilegus)占用。罗马尼亚鸟类学家说,这些人工巢穴的优点之一是能提供永久性的筑巢场所,而自然巢穴则要定期拆除,以防止可能对电线造成的损害,这是电力公司在筑巢季节之外进行的活动。与此同时,电线还能防止偷盗巢穴,这是包括多瑙河隼在内的许多猛禽物种面临的主要威胁。

    此外,还要避免巢穴附近的人类干扰,因为人类干扰可能导致繁殖失败。如果成鸟因受到干扰而不照看蛋或幼鸟,它们可能会死亡或被其它动物吃掉。另外,在 20 世纪 80 年代、90 年代和 21 世纪初,抢夺巢穴是多瑙河猎隼面临的主要威胁之一,导致保加利亚猎隼种群迅速减少,鸟蛋和雏鸟被非法买卖。下面请听罗马尼亚鸟类学会的阿丽达·巴尔布(Alida Barbu)向大家解释这个物种的重要性所在:“所有自然物种都很重要。那些濒临灭绝的物种,就是说在某个时刻非常接近灭绝的物种,需要我们加大保护力度。因为如果生态系统中有较少的,适应较差栖息地的物种,这就意味着生态系统的健康程度较低,对各种变化的适应能力较弱。这就是为什么至少在欧洲范围内,各国需要,并正在做出巨大努力来增加多瑙河猎隼的繁殖数量。我们有两个种群,分别在国家东南部和西部。多瑙河猎隼在其出现或曾经出现过的生态系统中非常重要,因为在罗马尼亚,多瑙河猎隼过去是一个相当常见的物种。

    未来几个月,这些活动将继续在同一地区开展,在 “保护猎隼”(LIFE for Falcons)项目中被纳入自然保护区 2000(Natura 2000)的栖息地和附近地区放置人工鸟巢。“确保保加利亚和罗马尼亚南部濒危多瑙河猎隼种群的恢复”项目为期 5 年,并通过欧盟 LIFE 计划获得资助。多瑙河猎隼是罗马尼亚非常稀少的隼属物种。猎隼是欧洲大陆南部和东部的繁殖物种,喜欢开阔、干旱、有森林和草原溪流的草原地区–我们可以在罗马尼亚鸟类学会网站上读到这些信息。这是一种体型庞大、强壮但敏捷快速的隼属,在追逐猎物时极具攻击性和持久性。所有这些特质吸引了人类的钦佩,但又导致了它的衰落。自 2004 年以来,罗马尼亚鸟类学会参与了多个保护该物种的项目,但近20年的持续监测表明,必须采取持续的保护措施来确保其生存。目前的项目以四大支柱为基础:防止偷猎、投毒和电击;改善食物资源;保护筑巢区和支持当地社区。

     

     

     

     

    逸雪(翻译)

     

    注意:本文版权仅属罗马尼亚国际广播电台所有,并受国家版权法保护。任何复制,引用及转载需得本电台同意,并不得超过500字,且须在文后注明文本出处及链接网页。

     

     

  • Zvučno zagađenje u Rumuniji

    Zvučno zagađenje u Rumuniji

    Buka je sve veći izazov za savremena društva i može stvoriti ozbiljne zdravstvene probleme poput srčanih i cirkulatornog sistema – uzrokovane dugotrajnim fiziološkim i emocionalnim efektima, kao i smanjenjem kvaliteta sna. Svi znaju da je buka dosadna, uznemirujuća i stresna. Malo ljudi može da se prilagodi okruženju zagađenom bukom, a u velikim gradovima teško je pronaći smeštaj u mirnim područjima, gde je često i skuplji.

    Ali ko proizvodi svu tu buku: pre svega saobraćaj – drumski, železnički i vazdušni. U slučaju automobila, zagađenje bukom dolazi od interakcije guma sa putem pri ubrzavanju ili usporavanju. Takođe buka motora i zvuk koji proizvodi trenje vazduha, u zavisnosti od toga koliko je automobil aerodinamičan. Slična situacija je i sa vozovima, dok je kod aviona glavni problem pri poletanju i sletanju. Drugi izvori buke su industrijski, koji uglavnom dolaze iz raznih instalacija. I građevinski sektor je važan, iako privremeni, izvor zagađenja bukom. Zauzvrat, brzina i pravac vetra, kao i temperatura vazduha, mogu da modifikuju putanju zvučnih talasa, kao rezultat toga mogu uticati na njihovo širenje mnogo dalje od početnog izvora.
    Posle transporta i industrije, pojedinačne ljudske aktivnosti takođe imaju snažan zvučni uticaj, kaže Aleks Lukijan – vođa zajednice „Puls eko“, platforme za praćenje buke. Sa ove pozicije, on upravlja i razvija informacionu platformu za Rumuniju, uključivanjem članova u prikupljanje i deljenje podataka o životnoj sredini.

    Skoro svaka akcija savremenog društva proizvodi zagađenje bukom, počevši od košenja travnjaka, automatskog zalivanja cveća, pranja automobila. Kao i sve što podrazumeva radnje na stvaranju komfora – kompresori za klimatizaciju, centralno grejanje. Ili preko kućnih aparata – mašina za pranje veša, sušara, usisivača, frižidera. Ili kroz rekreativne aktivnosti: motori za čamce, džet-ski i druga brodska vozila mogu proizvesti buku u vodenom okruženju, utičući na vodenu faunu i priobalne zajednice. Osim ovih, buku zagađujemo i kroz zabavu – koncerte, festivale, noćne klubove i druge društvene događaje. Ili kroz sportske događaje: stadioni i arene mogu da emituju glasnu buku tokom utakmica, ometajući okolne zajednice.

    U Rumuniji, navodi Aleks Lukijan u materijalu objavljenom na internetu, skoro 4 miliona ljudi je izloženo visokom nivou buke koju proizvodi drumski saobraćaj tokom dana i skoro 3 miliona tokom noći. Skoro 150.000 ljudi izloženo je visokom nivou buke od železničkog saobraćaja danju i 133.000 noću. Oko 20.000 Rumuna je izloženo glasnoj buci koju proizvodi vazdušni saobraćaj, i danju i noću.
    Rumunija je najgora u Evropi kada je u pitanju zagađenje industrijskom bukom, uz sav pad koji beleži ova privredna grana. Međutim, nivo buke raste širom sveta i to ima uticaj na naše zdravlje. Buka se može definisati kao neuređena kombinacija zvukova različitih frekvencija i intenziteta, prenošenih mehaničkim vibracijama okoline, koja stvara neugodan, zamarajući i neprijatan osećaj. Meri se u decibelima i vrednost od 80 predstavlja prag iznad kojeg intenzitet zvuka postaje štetan.

    Preterano izlaganje intenzivnoj buci, posebno tokom dužeg vremenskog perioda, može dovesti do oštećenja bubne opne ili čak do gluvoće. Procenjuje se da dugotrajna izloženost ambijentalnoj buci izaziva, godišnje u Evropi, 12.000 prevremenih smrti i doprinosi 48.000 novih slučajeva ishemijske bolesti srca. Više od 22 miliona ljudi pati od visokog nivoa hroničnog stresa, a 6,5 miliona ljudi pati od hroničnih poremećaja sna. Međutim, ovi su zdravstveni efekti verovatno potcenjeni i realnost je mnogo gora.

    Zagađenje bukom ne utiče samo na nas već i na divlje životinje. Antropogena buka izaziva niz fizioloških reakcija i promena u ponašanju kod kopnenih i morskih životinja, što može dovesti do smanjenog reproduktivnog uspeha, povećanog rizika od smrtnosti i emigracije, što rezultira opadanjem populacije i promenom biološke ravnoteže.

    Neka rešenja za smanjenje nivoa buke u gradovima su: asfalt koji apsorbuje zvuk, pešačke ulice, biciklističke staze, električna vozila. U oblasti železnice – korišćenje tihih teretnih vozova, potpuna zabrana korišćenja vagona koji nisu u skladu sa evropskim propisima, ugradnja tihih kočnica na putničkim vozovima. U vazdušnom saobraćaju – izmena reda letenja i ruta.
    Kao zaključak – smanjenje buke je važna komponenta „zelene tranzicije“, ka održivom načinu života.

  • Cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean

    Cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean

    Primele nouă cuiburi au fost deja montate pe piloni la jumătatea lunii aprilie, în baza unui parteneriat cu Transelectrica, în mai multe locuri din Dobrogea, Bărăgan şi sudul Munteniei. Măsura face parte dintr-un proiect internaţional de conservare a şoimului dunărean (Falco cherrug), specie aflată pe Lista roşie atât în România, cât şi în Bulgaria.

     

    Această măsură de conservare este necesară pentru că, din observaţiile făcute în alte părţi ale arealului ocupat de şoim, un factor limitator major al creşterii populaţiei este disponibilitatea locurilor de cuibărit, întrucât aceste păsări nu îşi construiesc propriul cuib, ci ocupă cuiburile altor specii, se explică într-un comunicat postat pe pagina de internet a SOR.

     

    Cuibul este realizat pe baza unui model folosit în proiecte similare din Europa, fiind confecţionat din aluminiu, cu un volum de 0,2 metri cubi şi o greutate de aproximativ 8 Kg. Are prevăzută la bază o plasă din metal, care împiedică acumularea apei de ploaie, peste care a fost aşternut un strat de pietriş cu rol de protecţie. Cuibul artificial poate fi ocupat şi de alte specii de păsări de pradă, mai ales de vântureii roşii (Falco tinnunculus) sau şorecarul mare (Buteo rufinus), cel din urmă amenajându-şi propriul cuib din crengi în interiorul cuibului de aluminiu.

     

    Specialiştii au observat că aceste cuiburi mai pot fi ocupate de ciori de semănătură (Corvus frugilegus) şi ar putea fi folosite şi de corbi (Corvus corax), specie care are areal în Dobrogea şi a cărei cuibărire în astfel de structuri a fost raportată în Bulgaria. Unul din avantajele acestor construcţii este că oferă loc de cuibărit permanent, faţă de cuiburile naturale care sunt îndepărtate periodic pentru a preveni potenţiale avarii la liniile electrice, activitate desfăşurată de companiile de resort în afara sezonului de cuibărire, arată ornitologii romani. Totodată, liniile electrice asigură protecţie împotriva braconajului la cuib, o ameninţare majoră pentru multe specii de păsări răpitoare, inclusiv pentru şoimul dunărean.

     

    În plus, este evitat şi deranjul uman în apropierea cuiburilor, care poate duce la eşecul reproducerii. Dacă adulţii îşi lasă ouăle sau puii nesupravegheaţi din cauza tulburărilor, aceştia pot muri sau pot fi mâncaţi de alte animale. Pe de altă parte, in anii ’80, ’90 ai secolului trecut şi începutul anilor 2000, jefuirea cuiburilor a reprezentat una dintre ameninţările majore pentru şoimul dunărean, ceea ce a cauzat declinul său rapid în Bulgaria, ouăle şi puii fiind comercializaţi ilegal.

     

    Am intrebat-o pe Alida Barbu, de la Societatea Ornitologică Română, de ce este importantă această specie:

    “Importante sunt toate speciile naturale. Cele periclitate, adică amenințate, foarte aproape să dispară la un moment dat din natură, necesită însă eforturi mai mari din partea noastră de conservare.

    Pentru că ecosistemul care are un număr redus de specii, și în general un număr redus de specii generaliste care se adaptează la un habitat mai sărac, înseamnă un ecosistem mai puțin sănătos și mai puțin rezistent la diferite schimbări. De aceea sunt necesare și se fac, cel puțin la nivel european, eforturi considerabile pentru a crește numărul perechilor cuibăritoare de șoim dunărean.

    Avem două sub-populații la noi: în sud-estul României și în vestul României. Importanța șoimilor dunăreni în ecosistemele în care se întâlnesc, sau se întâlneau, pentru că era o specie relativ comună în trecut și în România, este dată de faptul că e un prădător specializat, un prădător de top, aflat undeva în partea de sus a lanțului trofic, iar prezența lui într-un anumit habitat ne spune că e un habitat bogat, un habitat stepic sănătos, care e capabil să susțină și o specie așa de bine specializată cum e șoimul dunărean”.

     

    În lunile următoare, acţiunea va continua în acelaşi areal, amplasarea cuiburilor artificiale având loc atât în siturile Natura 2000 cuprinse în proiectul LIFE for Falcons, cât şi în apropierea lor. Proiectul “Asigurarea refacerii populaţiei şoimului dunărean, specie periclitată în Bulgaria şi sudul României” are o durată de 5 ani şi este cofinanţat din Programul LIFE al Uniunii Europene.

     

    Dintre speciile de șoim prezente în Romania, putem spune că șoimii dunăreni sunt atât de rari încât i-am putea număra pe degete. Specie cuibăritoare în sudul şi estul continentului european, preferă zonele deschise, aride, de stepă, cu pâlcuri de pădure şi păşuni – putem citi pe site-ul SOR. Este un șoim mare, puternic, dar agil și rapid, foarte agresiv şi perseverent în urmărirea prăzii. Toate aceste calități i-au atras admirația oamenilor, pasărea primind chiar numele de șoim sacru, dar i-au cauzat și declinul.

     

    Începând cu 2004, Societatea Ornitologică Română s-a implicat în mai multe proiecte de conservare a acestei specii, însă cele aproape două decenii de monitorizare constantă au demonstrat că este nevoie de măsuri susținute de conservare, care să-i asigure supraviețuirea. Actualul proiect este dezvoltat pe patru piloni: protejarea împotriva braconajului, otrăvirii și electrocutării, îmbunătățirea resurselor de hrană, protejarea zonelor de cuibărit şi sprijin pentru comunitățile locale.

     

  • Des nids artificiels au bénéfice du faucon sacre

    Des nids artificiels au bénéfice du faucon sacre

    60 nids artificiels seront placés en haut des piliers haute tension au sud du pays, a annoncé la Société roumaine d’Ornithologie. Les premiers neuf nids ont d’ores et déjà été montés à mi-avril dans plusieurs endroits de la région du Dobroudja, ainsi que le Bărăgan et dans le sud de la Valachie, fruit du partenariat entre Société roumaine d’Ornithologie et Transelectrica.

     

    Protéger cette espèce menacée en Roumanie

     

    La mesure fait partie d’un projet international de conservation du faucon sacre, une espèce en menacée en Roumanie et en Bulgarie. Cette mesure de conservation est nécessaire vu que, selon observations faites dans d’autres parties de l’aréal occupé par le faucon sacre, l’absence des lieux de nidification empêche la reproduction de l’espèce, d’autant que l’espèce ne construit pas ses propres nids, mais occupent les nids d’autres espèces. Le nid artificiel, fabriqué en aluminium sur la base d’un modèle utilisé dans d’autres projets similaires implantés en Europe, compte un volume de 0,2 mètres cubes et pèse près de 8 kg. Bon à savoir, le nid artificiel peut également être convoité par d’autres espèces d’oiseaux de proie, en particulier par le faucon crécerelle et la buse féroce, cette dernière confectionnant son propre nid à l’intérieur du nid d’aluminium. Des spécialistes ont par ailleurs remarqué que ces nids peuvent également être occupés par le corbeau freux, voire par le grand corbeau, espèce commune de la région de Dobroudja ains qu’en Bulgarie.

     

    Les nids offrent en outre un lieu de nidification permanent, alors que les nids naturels se voient périodiquement supprimés pour éviter le risque de les voir endommager les lignes électriques. Autre avantage de l’emplacement des nids artificiels : les lignes électriques protègent les poussins contre le braconnage dans le nid, une menace qui pèse lourdement sur de nombreuses espèces d’oiseaux de rapace, y compris pour le faucon sacre. De plus, la pollution produite par l’activité humaine est éloignée des nids, ce qui augmente les chances de reproduction de l’espèce.

     

    La présence du faucon dans une région confirme la richesse de son écosystème, de l’habitat dans son ensemble

     

    Alida Barbu, de la Société roumaine d’ornithologie, explique la mise que représente la conservation de cette espèce :

    « La conservation de toute espèce est importante. Mais il est essentiel à ce que nous concentrions nos efforts pour tenter de sauver les espèces menacées, certaines en voie de disparition. Parce qu’un écosystème appauvri devient plus vulnérable aux changements. Il est donc essentiel à ce que l’on redouble les efforts consentis, ne fut-ce qu’au niveau européen, d’accroître le nombre d’exemplaires de faucon sacre. L’on compte deux sous-espèces de faucon sacre chez nous, dans le sud-est et dans l’ouest de la Roumanie. Et l’importance du faucon sacre pour l’écosystème réside dans le fait qu’il s’agit d’un prédateur spécialisé, situé en haut de la chaîne trophique. Sa présence dans une région confirme la richesse de son écosystème, de l’habitat dans son ensemble. »

     

     

    Au cours des mois suivants, l’action se poursuivra dans la même zone, l’emplacement des nids artificiels couvrant les sites Natura 2000 couverts par le projet Life for Falcons ainsi que les zones situées à proximité de ces sites. Le projet, censé « garantir la restauration de la population du faucon sacre, cette espèce menacée en Bulgarie et dans le sud de la Roumanie » s’étend sur 5 années, et bénéficie d’une participation financière du programme LIFE de l’Union européenne. Parmi les espèces de faucons présentes en Roumanie, les exemplaires de faucon sacre sont si rares que nous pourrions les compter sur les doigts des deux mains, nous informe le site de la Société roumaine d’ornithologie.

     

    Les exemplaires de faucon sacre sont si rares que nous pourrions les compter sur les doigts des deux mains

     

    L’espèce nidifie dans les régions arides, de steppe, du sud et de l’est du continent européen, privilégiant les espaces ouverts, qui comptent des zones de bois et des pâturages. Grand et fort autant qu’agile et rapide, très agressif et persévérant dans la poursuite de sa proie, le faucon sacre appelle l’admiration de tous ceux qui ont la chance d’observer ses prouesses.

     

    Depuis 2004, la Société roumaine d’ornithologie a développé plusieurs projets censés assurer la conservation de l’espèce. Cependant, après deux décennies de surveillance constante du nombre d’exemplaires force est de constater que des mesures de préservation active s’avèrent indispensables pour assurer sa survie. Le projet actuel poursuit quatre objectifs : protéger le faucon sacre contre le braconnage, l’empoisonnement et les chocs électriques, améliorer son accès aux ressources alimentaires, protéger les zones de nidification et soutenir les communautés locales. (Trad. Ionut Jugureanu)

     

     

  • Artificial nests for the Danube falcon

    Artificial nests for the Danube falcon

     

    A number of 60 artificial nests will be placed on high voltage poles in the south of the country this year, the Romanian Ornithological Society has announced. The first nine nests had already been mounted on poles by mid-April, based on a partnership with Transelectrica, in several places in Dobruja and Bărăgan. The measure is part of an international protection project of the Danube falcon, a species included on the Red List of endangered species in both Romania and Bulgaria. This measure is needed because, from the observations made in other areas where the falcon lives, an important element for population growth is the availability of nests, since these birds do not build their own nest, but occupy the nests of other species.

     

     

    The nest is built after a model used in similar projects in Europe. It is made of aluminum, has a volume of 0.2 cubic meters and weighs approximately 8 kg. It has a metal net at the base, which prevents the accumulation of rainwater, over which a protective layer of gravel was laid. The artificial nest can also be occupied by other species of birds of prey. One of the advantages of these nests is that they offer a permanent nesting place, compared to natural nests that are periodically removed to prevent potential damage to the power lines, an activity carried out by the relevant companies outside the nesting season, according to Romanian ornithologists. At the same time, power lines provide protection against nest poaching, a major threat to many species of birds of prey, including the Danube falcon.

     

     

    In addition, human disturbance near the nests, which can lead to reproductive failure, is also avoided. If adults leave their eggs or chicks unattended due to disturbance, they may die or be eaten by other animals. On the other hand, in the 1980s, 1990s of the last century and the beginning of the 2000s, the robbing of nests represented one of the major threats to the Danube falcon, causing its rapid decline in Bulgaria, where the eggs and chicks were traded illegally. Alida Barbu, with the Romanian Ornithological Society, tells us why this species is important: (track): “All natural species are important. The endangered ones, which are very close to disappearing from nature at some point, require but greater conservation efforts on our part. The ecosystem has a reduced number of species, and an even smaller number of species that adapt to a poorer habitat, which means a less healthy ecosystem and less resistance to change. That is why, at least at the European level, considerable efforts are being made to increase the number of breeding pairs of Danube falcons. We have two sub-populations: in the south-east of Romania and in the west of Romania. In the ecosystems where they live, or used to live, because it was a relatively common species in Romania in the past, its importance is given by the fact that it is a specialized predator, a top predator, located somewhere at the top of the trophic chain, and its presence in a certain habitat tells us that it is a rich habitat, a healthy steppe habitat, able to support a species as specialized as the Danube falcon”.

     

     

    In the following months, the project will be further developed in the same area, the placement of artificial nests taking place both in the Nature 2000 sites included in the LIFE for Falcons project, and in their vicinity.  The project “Ensuring the recovery of the Danube falcon population, an endangered species in Bulgaria and southern Romania” has a duration of 5 years and is co-financed by the LIFE Program of the European Union. Among the falcon species present in Romania, we can say that the Danube falcons are so rare that we could count them on our fingers.  A nesting species in the south and east of the European continent, it prefers open, arid, steppe areas. It is a large, powerful, but agile and fast falcon, very aggressive and persistent in chasing its prey. All these qualities drew the admiration of the people, the bird even receiving the name of sacred falcon, but it also caused its decline. Since 2004, the Romanian Ornithological Society has been involved in several projects for this species. The almost two decades of constant monitoring have shown that constant measures are needed to ensure its survival. The current project is developed on four pillars: protection against poaching, poisoning and electrocution, improvement of food resources, protection of nesting areas and support for local communities. (EE)

     

  • Inquinamento acustico in Romania

    Inquinamento acustico in Romania

    Il rumore rappresenta sempre di più una sfida per le società moderne e può creare gravi problemi di salute, come quelli al cuore e al sistema circolatorio, causati da effetti fisiologici ed emotivi a lungo termine, nonché da una riduzione della qualità del sonno. Il rumore, lo sanno tutti, è fastidioso, disturbante e stressante. Poche persone riescono ad adattarsi a un ambiente inquinato dal rumore e nelle grandi città gli alloggi in zone tranquille sono difficili da trovare e spesso più costosi. Ma chi produce questo rumore: principalmente il traffico: stradale, ferroviario e aereo. Nelle automobili, l’inquinamento acustico deriva dall’interazione degli pneumatici con la strada durante l’accelerazione o la decelerazione. Abbiamo anche i rumori del motore e il suono prodotto dall’attrito dell’aria, a seconda di quanto è aerodinamica l’auto. La situazione è simile per i treni, mentre per gli aerei il problema principale si registra durante il decollo e l’atterraggio. Altre fonti di rumore sono quelle industriali, che provengono principalmente da impianti diversi. E il settore edile è un’importante, seppure temporanea, fonte di inquinamento acustico. A loro volta, la velocità e la direzione del vento, nonché la temperatura dell’aria, possono modificare la traiettoria delle onde sonore, di conseguenza possono influenzarne la propagazione molto più lontano dalla sorgente iniziale.

    Dopo i trasporti e l’industria, anche le singole attività umane hanno un forte impatto sonoro, afferma Alex Luchiian, Community Lead presso (pulse.eco), una piattaforma di monitoraggio del rumore. Da questa posizione gestisce e sviluppa la piattaforma informativa per la Romania, coinvolgendo i membri nella raccolta e condivisione di dati sull’ambiente. Quasi ogni azione della società moderna produce inquinamento acustico, a cominciare dalla falciatura, dall’irrigazione automatica dei fiori, dal lavaggio dell’auto. Così come tutto ciò che significa azioni per creare comfort – compressori per l’aria condizionata, riscaldamento centralizzato. O attraverso gli elettrodomestici: lavatrici, asciugatrici, aspirapolvere, frigoriferi. Oppure attraverso attività ricreative: i motori delle imbarcazioni, le moto d’acqua e altri simili veicoli possono produrre rumore negli ambienti acquatici, colpendo la fauna acquatica e le comunità costiere. Oltre a questi, c’è inquinamento acustico anche attraverso l’intrattenimento – concerti, festival, locali notturni e altri eventi sociali. Oppure attraverso eventi sportivi: stadi e arene possono emettere forti rumori durante le partite, disturbando le comunità circostanti. In Romania, Alex Luchiian evidenzia in un materiale pubblicato online, quasi 4 milioni di persone sono esposte a un elevato livello di rumore prodotto dal traffico stradale durante il giorno e quasi 3 milioni durante la notte. Quasi 150.000 persone sono esposte di giorno a un elevato livello di rumore dovuto al traffico ferroviario e 133.000 di notte. Circa 20.000 romeni sono colpiti dall’esposizione ai forti rumori prodotti dal traffico aereo, sia di giorno che di notte.

    La Romania è il paese peggiore in Europa per quanto riguarda l’inquinamento acustico industriale, con tutto il calo registrato da questo settore economico. Tuttavia, i livelli di rumore stanno aumentando in tutto il mondo e questo ha un impatto sulla nostra salute. Il rumore può essere definito come una combinazione disordinata di suoni con frequenze e intensità diverse, trasmessi attraverso le vibrazioni meccaniche dell’ambiente, che crea una sensazione fastidiosa, faticosa e sgradevole. Si misura in decibel e il valore 80 rappresenta una soglia oltre la quale l’intensità del suono diventa dannosa. L’eccessiva esposizione a rumori intensi, soprattutto per lunghi periodi di tempo, può causare danni al timpano o addirittura sordità. Si stima che l’esposizione a lungo termine al rumore ambientale causi 12.000 morti premature e contribuisca a 48.000 nuovi casi di cardiopatia ischemica ogni anno in Europa. Più di 22 milioni di persone soffrono di elevati livelli di stress cronico e 6,5 milioni di persone soffrono di forti disturbi cronici del sonno. Tuttavia, è probabile che questi effetti sulla salute siano sottostimati e la realtà sia molto peggiore. L’inquinamento acustico non colpisce solo noi ma anche la fauna selvatica. Il rumore antropogenico provoca una serie di risposte fisiologiche e comportamentali negli animali terrestri e marini, che possono portare a un ridotto successo riproduttivo, a un aumento del rischio di mortalità e di migrazione, con conseguente declino della popolazione. Alcune soluzioni per ridurre il livello sonoro nelle città: asfalti fonoassorbenti, strade pedonali, piste ciclabili, veicoli elettrici. In ambito ferroviario: l’uso di treni merci silenziosi, il divieto totale dell’uso di vagoni non conformi alle normative europee, l’installazione di freni silenziosi sui treni passeggeri. Nel traffico aereo: modifica degli orari e delle rotte dei voli. In conclusione: la riduzione del rumore è una componente importante della “transizione verde”, verso uno stile di vita più sostenibile.

  • The presidents of Romania and the US meet in Washington

    The presidents of Romania and the US meet in Washington

     

    US President Joe Biden thanked Romania for its commitment to NATO in the 20 years since it became a member of the Alliance and for its leadership role in the Black Sea region. You exceeded all expectations, said President Biden, who received President Klaus Iohannis at the White House on Tuesday. Among the topics discussed were the deepening of the bilateral strategic partnership, the situation on NATO’s eastern flank and the situation in Ukraine. “I don’t think there is any NATO partner who has a stronger commitment to the Euro-Atlantic Alliance than Romania and the United States,” President Biden said at the beginning of the meeting. “What you’ve done and what we’re going to continue to do together is very important not only for Europe, but also for the whole world. You have been incredible. You’ve stood up, and the help that you’ve provided for Ukraine is real. It’s significant.”, the US President pointed out. “Today we lay the foundation for the next 20 years,” Biden also said, giving assurances that the United States stands firmly by Romania.

     

    In his turn, President Iohannis said, among other things, that Romania not only joined NATO and has been a proud member of the Alliance for 20 years, but  it has worked on the bilateral relationship with the United States, which has become much stronger. “Unfortunately, the most important issue now is to find a way to reinstall peace in Europe. Romania is trying its best, with pretty good results (…). But nevertheless, we have to find ways to prevent Russia from winning this war in Ukraine. We have to work together,” Klaus Iohannis said.

     

    After the meeting in the Oval Office, the Romanian President said that the issue of strengthening Ukraine’s air defense was also addressed: “President Biden also brought up this matter and I said that I am open to discussion, which means that I will have to discuss, at home, in the Supreme Defense Council, to decide what we can do, what we can offer and, obviously, what we can get in return, because it is, in my opinion, unacceptable for Romania to remain without air defense. I think we will find a solution. It’s about a single system, it’s a functional one, which will remain in Romania, the others being in an advanced stage of operationalization and it was about one of them”, Iohannis explained.

     

    President Biden also thanked Romania for hosting American troops on its territory. (EE)

     

  • La réunion des présidents roumain et américain

    La réunion des présidents roumain et américain

    La Roumanie, leader dans la région de la mer Noire

     

    Le président américain Joe Biden a remercié la Roumanie pour son engagement envers l’OTAN, pour les 20 ans depuis qu’elle est membre de l’Alliance, ainsi que pour son rôle de leader dans la région de la mer Noire. « Vous avez dépassé toutes les attentes » a dit M Biden qui a reçu mardi à la Maison Blanche le président roumain Klaus Iohannis. Parmi les sujets que les deux hommes ont évoqués figurent le renforcement du partenariat stratégique bilatéral, la situation sur le flanc est de l’OTAN et celle en Ukraine. « Je ne crois qu’il existe des partenaires de l’OTAN à avoir un engagement plus fort par rapport à l’Alliance Euro-atlantique que la Roumanie et les Etats Unis », a affirmé le président Biden au début de la réunion. « Ce que vous avez fait et ce que nous continuerons à faire ensemble sera très important non seulement pour l’Europe mais pour le monde entier. Vous avez été incroyables. L’aide que vous avez accordé à l’Ukraine est réel, il est significatif », a souligné le leader de la Maison Blanche. Il a également dit qu’actuellement les bases pour les 20 prochaines années ont été posées et a assuré que les Etats Unis épaulaient fermement la Roumanie. Pour sa part, le président Iohannis a expliqué qu’entre autres, la Roumanie a non seulement adhéré à l’OTAN mais depuis 20 ans elle est un membre fier de l’Alliance qui a réussi en même temps à œuvrer dans sa relation bilatérale avec les Etats Unis, une relation qui est devenue de plus en plus forte. « Malheureusement le thème le plus important à l’heure actuelle est de trouver un moyen de restaurer la paix en Europe. La Roumanie de faire de son mieux et nous avons des résultats assez bons, mais il faut trouver des moyens d’empêcher la Russie de gagner la guerre contre l’Ukraine. Nous devons être unis » a souligné Klaus Iohannis.

     

     

    La Roumanie pourrait fournir un système Patriot à l’Ukraine

     

     

    A l’issue des pourparlers dans le bureau ovale, le président roumain a également déclaré avoir évoqué la consolidation de la défense antiaérienne de l’Ukraine.

     

    « Le président Biden a introduit ce sujet dans les pourparlers et j’ai dit que nous étions prêts à en parler. Ceci dit, je devrais parler à la maison dans le cadre du Conseil suprême de défense de la Roumanie de voir comment nous puissions gérer ce sujet : identifier ce que nous puissions fournir et évidemment ce que nous puissions recevoir en échange. A mon sens il est inacceptable que la Roumanie se retrouve sans aucune défense antiaérienne, mais nous allons identifier une solution. Il s’agit d’un système Patriot. L’unique système antiaérien de ce type opérationnel dont la Roumanie dispose restera en place. D’autres systèmes sont dans des phases avancées de mise en exploitation et il s’agit d’un de ces systèmes » a déclaré le président roumain Klaus Iohannis.

     

    Enfin soulignons aussi que le président Biden a remercié aussi la Roumanie pour avoir accueilli des troupes américaines sur son territoire.

  • Reunión de los presidentes de Rumanía y EE.UU.

    Reunión de los presidentes de Rumanía y EE.UU.

    El presidente de Estados Unidos, Joe Biden, agradeció a Rumanía su compromiso con la OTAN en los 20 años transcurridos desde que se convirtió en miembro de la Alianza y su papel de liderazgo en la región del mar Negro. «Habéis superado todas las expectativas», afirmó Biden, que recibió el martes en la Casa Blanca al presidente Klaus Iohannis.

     

    Entre los temas tratados figuraron la profundización de la asociación estratégica bilateral, la situación en el flanco oriental de la OTAN y en Ucrania. «No creo que haya socios de la OTAN más comprometidos con la Alianza Euroatlántica que Rumanía y Estados Unidos», declaró el presidente Biden en la apertura de la reunión. «Lo que habéis hecho y lo que seguiremos haciendo juntos será muy importante no sólo para Europa, sino para todo el mundo. Han sido ustedes increíbles. La ayuda que habéis prestado a Ucrania es real, es significativa», subrayó el líder de la Casa Blanca. Añadió que ahora se están sentando las bases para los próximos 20 años y aseguró que Estados Unidos apoya firmemente a Rumanía.

     

    Por su parte, el presidente Iohannis ha recordado, entre otras cosas, que Rumanía no solo ha entrado en la OTAN y es miembro orgulloso de la Alianza desde hace 20 años, sino que también ha sabido trabajar en la relación bilateral con Estados Unidos, que se ha hecho cada vez más fuerte. «Desgraciadamente, lo más importante ahora es encontrar la manera de restablecer la paz en Europa. Rumanía intenta hacer todo lo posible y tenemos resultados bastante buenos, pero tenemos que encontrar la manera de impedir que Rusia gane la guerra contra Ucrania. Debemos estar unidos», subrayó Klaus Iohannis.

     

    Tras las conversaciones en el Despacho Oval, el presidente rumano declaró que también se había tratado la cuestión del refuerzo de la defensa antiaérea de Ucrania.

    «El presidente Biden también sacó el tema y yo dije que estoy abierto a discutirlo, lo que significa que tendré que discutirlo en casa, en el Consejo Supremo de Defensa Nacional, para ver cómo podemos plantear la cuestión: qué podemos ofrecer y, obviamente, qué podemos recibir a cambio, porque es, en mi opinión, inaceptable que Rumanía se quede sin defensa aérea. Creo que encontraremos una solución. Solo hay un sistema, es un sistema funcional, que se quedará en Rumanía, los otros están en fase avanzada de operatividad y uno de ellos es del que estamos hablando».

    El presidente Biden también dio las gracias a Rumanía por acoger a las tropas estadounidenses.

    Versión en español: Antonio Madrid

  • Întâlnirea preşedinţilor României şi SUA

    Întâlnirea preşedinţilor României şi SUA

    Preşedintele american Joe Biden a mulţumit României pentru angajamentul său faţă de NATO în cei 20 de ani de când a devenit membră a Alianţei şi pentru rolul de lider în regiunea Mării Negre. “Aţi depăşit toate aşteptările”, a spus Biden, care l-a primit, marți, la Casa Albă, pe preşedintele Klaus Iohannis.

     

    Printre temele discutate s-au numărat aprofundarea parteneriatului stategic bilateral, situaţia de pe flancul estic al NATO şi cea din Ucraina.

    “Nu cred că există parteneri NATO care au un angajament mai puternic faţă de Alianţa Euro-Atlantică decât România şi Statele Unite”, a afirmat preşedintele Biden în deschiderea întâlnirii.

    “Ceea ce aţi făcut şi ceea ce vom continua să facem împreună va fi foarte important nu numai pentru Europa, ci şi pentru întreaga lume. Aţi fost incredibili. Ajutorul pe care l-aţi acordat Ucrainei este real, este semnificativ”, a ţinut să sublinieze liderul de la Casa Albă.

    El a mai spus că, în acest moment, este așezată fundaţia următorilor 20 de ani şi a dat asigurări  că Statele Unite stau ferm alături România.

    La rândul său, preşedintele Iohannis a arătat, între altele, că România nu numai că a aderat la NATO şi că este de 20 de ani o mândră membră a Alianţei, dar a reuşit, în acelaşi timp, să lucreze în ce priveşte relaţia bilaterală cu Statele Unite, care a devenit tot mai puternică.

    “Din păcate, cea mai importantă temă, acum, este de a găsi o cale să restaurăm pacea în Europa. România încearcă să acţioneze cât mai bine şi avem rezultate destul de bune, dar trebuie să găsim căi de a preveni ca Rusia să câştige războiul împotriva Ucrainei. Trebuie să fim uniţi”, a subliniat Klaus Iohannis.

     

    După discuţiile din Biroul Oval, preşedintele român a declarat că s-a abordat şi problema consolidării apărării antiaeriene a Ucrainei.

    Și președintele Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis să discutăm, asta însemnând că va trebui să discut eu, acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema: ce putem să oferim și, evident, ce putem să primim în schimb, pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană. Eu cred că vom găsi o soluție. Este vorba de un singur sistem, este unul funcțional, care va rămâne în România, celelalte sunt în faze avansate de operaționalizare și despre unul dintre acestea era vorba.”

    Președintele Biden a mulțumit si pentru faptul că România a găzduit trupe americane.

  • Susret predsednika Rumunije i SAD (08.05.2024)

    Susret predsednika Rumunije i SAD (08.05.2024)

    Predsednik SAD Džozef Bajden zahvalio je Rumuniji na angažmanu u NATO u ovh 20 godina od kada je naša zemlja članica Severnoatlanskog saveza i na ulozi lidera u zoni Crnog mora. ,,Premašili ste sva očekivanja”, naglasio je Bajden, koji je u Beloj kući primio predsednika Rumunije Klausa Johanisa. Glavne teme susreta dvojice lidera bile su produbljavanje bilateralnog strateškog partnerstva i situacije na istočnom boku NATO-a i u Ukrajini. ,,Ne veruje da postoje partneri Severnoatlanskog saveza koji imaju aktivniji angažman u okviru Alijanse od Rumunije i SAD”, izjavio je Bajden na početku razgovora. ,,Ono što ste vi uradili i šta ćemo zajedno uraditi je veoma važno ne samo za Evropu već i za ceo svet, naglasio je lider Bele kuće. U ovom trenutku, nastavio je Bajden, postavljeni su temelji narednog dvasdesetogodišnjeg perioda i SAD će čvrsto ostati uz Rumuniju. Predsednik Johanis je izmedju ostalog rekao da je osim pristupanja Severnoatlanskoj alijansi Rumunija i ponosna članica Alijanse koja je uspela da radi na unapredjenju bilateralnih odnosa sa SAD. Rumunija nastoji da deluje što bolje i mi smo postigli dobre rezultate, ali treba da pronadjemo puteve da sprečimo Rusiju da pobedi u ratu sa Ukrajinom. Treba da budemo ujedinjeni”, naglasio je Klaus Johanis.

    Posle razgovora u Ovalnom kabinetu, predsednik Rumunije je izjavio da se razmatralo i pitanje jačanja ukrajinske protivvazdušne odbrane: ,,I predsednik Bajden je postavio ovo pitanje i ja sam rekao da sam otvoren za razgovore. Ja treba da razgovaram u okviru Vrhovnog saveta odbrane zemlje i da vidimo šta možemo da ponudimo i šta možemo za zauzvrat da dobijemo, jer je po mom misljenju neprihvatljivo da Rumunija ostane bez protivvazdušne odbranme. Mislim da ćemo pronaći rešenje za ovo pitanje. Radi se o samo jednom funkcionalnom sistemu koji će ostati u Rumuniji, ostali sistemi su u završnoj fazi operacionalizacije.

    Predsednik Bajden je izrazio i zahvalnost Rumuniji na gostovanju američkih trupa.

  • Incontro dei presidenti di Romania e USA

    Incontro dei presidenti di Romania e USA

    Il presidente americano Joe Biden ha ringraziato la Romania per il suo impegno nella NATO lungo i 20 anni da quando è diventata membro dell’Alleanza e per il suo ruolo di leader nella regione del Mar Nero. “Avete superato ogni aspettativa”, ha detto Biden, che ha ricevuto ieri alla Casa Bianca il presidente Klaus Iohannis. Tra i temi discussi figurano l’approfondimento del Partenariato Strategico bilaterale, la situazione sul Fianco Orientale della NATO e in Ucraina. “Non credo che ci siano partner NATO che abbiano un impegno più forte nei confronti dell’Alleanza euro-atlantica che la Romania e gli Stati Uniti”, ha detto il presidente Biden in apertura dell’incontro.

     

    “Quello che avete fatto e quello che continueremo a fare insieme sarà molto importante non solo per l’Europa, ma anche per il mondo intero. Siete stati incredibili. L’aiuto che avete dato all’Ucraina è reale, è significativo”, ha tenuto a sottolineare il leader della Casa Bianca, aggiungendo che in questo momento si stanno gettando le basi per i prossimi vent’anni e assicurando che gli Stati Uniti sono fermamente al fianco della Romania.

     

    Da parte sua, il presidente Iohannis ha spiegato, tra l’altro, che la Romania non solo ha aderito alla NATO e che è orgogliosamente membro dell’Alleanza da 20 anni, ma allo stesso tempo è riuscita a lavorare sulla relazione bilaterale con gli Stati Uniti, che è diventata più forte. “Purtroppo la questione più importante adesso è trovare un modo per ripristinare la pace in Europa. La Romania sta cercando di agire nel miglior modo possibile e i risultati sono abbastanza buoni, ma dobbiamo trovare le modalità per impedire alla Russia di vincere la guerra contro l’Ucraina. Dobbiamo essere uniti”, ha sottolineato Klaus Iohannis.

     

    Dopo i colloqui nello Studio Ovale, il presidente romeno ha dichiarato che è stata affrontata anche la questione del rafforzamento della difesa contraerea dell’Ucraina. “Anche il presidente Biden ha sollevato la questione e io ho detto che sono aperto a discutere, il che significa che dovrò discutere, a casa, nel Consiglio Supremo di Difesa del Paese, per vedere come possiamo porre il problema, cosa possiamo offrire e, ovviamente, cosa possiamo ricevere in cambio, perché, secondo me, è inaccettabile che la Romania rimanga senza difesa contraerea. Penso che troveremo una soluzione. Si tratta di un sistema unico, funzionale, che rimarrà in Romania, gli altri sono in fase avanzata di operatività ed è di uno di questi che si trattava”, ha detto Klaus Iohannis.

     

    Il presidente Biden ha ringraziato anche per il fatto che la Romania ospita le truppe americane.

  • Održivi, 15-minutni gradovi (26.04.2024)

    Održivi, 15-minutni gradovi (26.04.2024)

    Ljudi sve više žive u gradovima i to se mora ozbiljno uzeti u obzir pri projektovanju i upravljanju njima. Velike metropole se suočavaju sa velikim ekonomskim, socijalnim, zdravstvenim, ekološkim, prehrambenim i transportnim problemima. Stariji koncept je danas ponovo u fokusu, naime: 15-minutni grad. Njegov krajnji cilj je, vrlo ukratko, da ljudi imaju gotovo sve što im je potrebno, takoreći pri ruci, na razdaljini od najviše četvrt sata.

    Vlad Zamfira – specijalista za klimatske promene i održive politike – opisuje nam kontekst:

    Gradovi u kojima živimo zauzimaju samo 2% zemljine površine, dok u njima živi polovina svetske populacije. Oni su odgovorni za 75% globalne potrošnje energije, 80% emisije ugljenika i čine 80% globalnog BDP-a. Procene pokazuju da će do 2050. godine skoro 70% stanovništva živeti u ovim gradovima. Istovremeno, gradovi imaju veliki uticaj na živote svojih stanovnika, ali i na prirodne ekosisteme, pa je važno da njihov razvoj bude održiv: odnosno da možemo da pokrijemo naše sadašnje potrebe bez ugrožavanja potreba budućih generacija za obezbeđivanje životnih potreba.

    Da li su „15-minutni gradovi“ izvodljiva opcija? I šta predstavljaju? To je jednostavan koncept, sažet pojam koji se lako pamti, kao skup principa po kojima treba graditi gradove. Ukratko, ovaj model znači da imate pristup svim osnovnim uslugama i još mnogo čemu, kao što su prodavnice, parkovi, škole i vrtići, na kratkoj razdaljini, na manje od 15 minuta peške ili biciklom.

    Koji su principi kojima se rukovodi osnivač „15-minutnih gradova“, Karlos Moreno? Prvi – ekologija – imati zelen i održiv grad. Drugi – blizina – živeti na maloj udaljenosti od mesta gde se odvijaju sve ostale aktivnosti. Treći – solidarnost – mogućnost stvaranja veza među ljudima. Četvrti – učešće – građane bi trebalo uključiti u planiranje. Na takvim lokalitetima prioriteti transportnih metoda su obrnuti u odnosu na sadašnje.

    Ako je u ovom trenutku lični automobil osnova transporta i načina na koji projektujemo i gradimo gradove, u „15-minutnim gradovima“ on bi bio na začelju. Pešaci i mikromobilnost su u prvom planu. Sledi javni prevoz, a zatim i „car sharing“, što pretpostavlja povećanje broja korisnika po vozilu i smanjenje zavisnosti od ličnog vozila.

    Ali ključna reč je održivost. Da bi ovo postojalo, razmatramo 3 glavne kategorije:

    Ljudi – da bi bio održiv, grad mora imati pozitivan društveni uticaj, mora uzeti u obzir zdravlje svojih stanovnika i svih društvenih klasa. Planeta – održivi gradovi ne samo da ne škode životnoj sredini, već imaju i pozitivan uticaj na nju. Profit – ekonomski aspekt se ne može zanemariti, dugoročno, gradovi ne mogu biti održivi ako se ne mogu finansijski izdržavati.

    Ko dobija, a ko gubi primenom koncepta 15-minutnih gradova? Ljudi u prvom redu dobijaju! Saglasno studijama, postoji direktna korelacija između broja dnevnih koraka i gojaznosti. Jedna od njih takođe pokazuje da gradovi koji su pogodniji za pešake, takođe imaju nižu stopu gojaznosti.

    U Rumuniji, nekoliko izvora pokazuje da je stopa gojaznosti između 20 i 25%, što je za 14% više od zabeležene stope 1997. godine. Zatim: manje zvučnog zagađenja. Mnogi automobili su veoma bučni. U mirnom gradu ljudi su produktivniji i mentalno zdraviji. I prodavnice imaju koristi: mnogo je veća verovatnoća da ćete se zaustaviti u prodavnici kada hodate ili vozite bicikl nego kada prolazite brzo. Studije pokazuju da su, na ulicama gde su pešaci bili prioritet, prihodi lokalnih prodavnica porasli iznad očekivanja.

    Ko može da izgubi? Jedan od efekata prelaska na 15-minutne gradove je smanjenje zavisnosti od automobila – nešto što direktno utiče na sektor koji podržava, u određenim oblastima, značajan deo tržišta rada. Da se ​​vratimo u Bukurešt, ovo je grad kontrasta, a isto važi i za transport. Postoje rute na kojima imate lak pristup metrou, tramvaju ili autobusu – koji su odvojeni od saobraćaja, što ih čini predvidljivim i često najbržom opcijom.

    U isto vreme, postoje brojne druge rute gde, da stignete od tačke A do tačke B javnim prevozom, morate promeniti nekoliko linija, što se dodaje vremenu putovanju. Trenutno, u glavnom gradu Rumunije, svaki sektor obnavlja ulice prema internim odlukama, bez strategije za ceo grad. Ovaj problem vidimo ne samo na nivou Bukurešta, već generalno na nivou čitavog administrativnog aparata – nedostatak komunikacije ili pogrešna komunikacija. Nedostatak adekvatne infrastrukture za javni prevoz, loš kvalitet većine prevoznih sredstava i nedostatak efikasnih veza, glavni su razlozi zbog kojih Rumuni više vole da koriste svoj lični automobil, čak i na kratkim relacijama.

    S druge strane, lični status je još jedan važan razlog zašto Rumuni voze lične automobile, jer se u Rumuniji, za razliku od drugih zemalja, javni prevoz povezuje sa nižim primanjima.

    Predstavljeni podaci i ideje potiču iz onlajn materijala koji su kreirali rumunski inženjeri Dalija Stojan – specijalista za održiva solarna rešenja i Klaudiju Butaku – specijalista za obnovljive izvore energije.

  • Ponovno povezivanje starih šuma planine Fagaraš (29.03.2024)

    Ponovno povezivanje starih šuma planine Fagaraš (29.03.2024)

    U planinama Fagaraš, u centru Rumunije, Fondacija „Conservation Carpathia” brine o demonstrativnom prostoru u okviru evropskog projekta poznatog pod akronimom „SUPERB”. Prošle godine, tim fondacije za zaštitu životne sredine krenuo je da ponovo uspostavi veze između starih šumskih područja kao deo dugoročnog procesa. U tom kontekstu, izvođeni su radovi na završetku zasada na površinama zahvaćenim neusaglašenim sečama, u proteklom periodu, posebno na diversifikaciji sastava postojećih vrsta i nastavljeni su radovi na pokretanju povratka prirodnih šumskih vrsta u monokulturnim šumama smrče.

    Posebno naporna je bila sadnja nekih vrsta drveća i žbunja koje žive na preko 1.700 metara nadmorske visine, a to su kameni bor, planinski bor i kleka. Ovde je cilj bio obnavljanje retkog, strogo zaštićenog staništa (mešoviti proplanci smrče i kamenog bora), kao i obnova pod planinskih šikara kleke i planinskog bora.

    Takođe, uz pomoć specijalista sa Univerziteta u Pragu, započeta je studija za praćenje punktova i faza ekološke rekonstrukcije. Rezultati i dobre prakse podeljeni su na radionici koja je okupila predstavnike šumskih oblasti i vlasti. Na ivici planinskog područja zasađeno je 2.900 sadnica kleke, planinskog bora i kamenog bora, što je bio izazov sa kojim su se uspešno suočili nadničari i čuvari Fondacije. Pešačili su, svaki dan, skoro 3 sata do mesta za sadnju, a za izvođenje radova su korišćeni i magarci koji su pomogli u transportu mladica, jer je prostor bio nepristupačan za mehanizovana sredstva.

    Kameni bor je prvi put zasadila fondacija „Conservation Carpathia”, jer je to drvo koje ima značajnu ulogu u visokim planinskim predelima, jer štiti zemljište od erozije i doprinosi stvaranju tla na sitištima i stenama. Kameni bor je jedini četinar u Evropi koji zadržava svoj arborealni oblik čak i na velikim nadmorskim visinama i može da dostigne starost i do 300 godina.

    Evo šta nam o programu „SUPERB“ kaže Mihaj Zota, direktor konzervacije u okviru fondacije:

    To je evropski projekat u okviru linije finansiranja „Horizon 2000“ i to je projekat kome se pridružilo 36 partnerskih organizacija, javnih i privatnih, iz 16 zemalja Evropske unije i tri zemlje van Unije.

    To je interesantan projekat, gde smo sa još 13 partnera iz različitih zemalja neka vrsta demonstrativnog prostora. U ovim demonstrativnim prostorima se praktično testiraju različite ideje ekološke rekonstrukcije, uključujući i pilot model, koje uglavnom imaju isti princip vraćanja funkcionalnosti šumskih ekosistema koji su bili oštećeni u prošlosti ljudskim aktivnostima.

    Dakle, menadžmentom šuma koji je bio više orijentisan na profit i određene prilike koje su postojale u prošlosti u šumskoj privredi, a ne menadžmentom koji bi bio više orijentisan na zaštitu prirode. Iz iskustava koja već postoje preko 150 godina u Evropi, gde smo mislili da smo pametniji od prirode, vidi se da smo svuda nekako propali, jer prirodne šume su rezultat evolucije stotina hiljada, miliona godina, da bi došle do oblika koji imaju sada i nikada nećemo mi biti bolji inženjeri od same prirode.

    Upravo su ove monokulture smrče i bora širom Evrope, posle određenog vremena, pogođene udarima vetra i napadima insekata. Dakle, ovo je već nešto manje-više prećutno opštepriznato u Evropi – da se moramo fokusirati na šumarstvo bliže prirodi. A onda se na ovim demonstrativnim prostorima sprovode ideje ekološke rekonstrukcije što bliže prirodnom toku“.

    Ostali su se radovi sastojali od dogradnje površina na kojima se vršila seča bez poštovanja šumarskih propisa, u periodu 2005-2010. Više od 15 hiljada mladica smrče, bukve, jele i gorskog javora posađeno je u proleće u gornjoj dolini Dmbovice, a tokom jeseni radnici su se vratili na terenu radi njihovog održavanja.

    Takođe u okviru projekta „SUPERB“, Fondacija „Conservation Carpathia“ je sprovela akcije konverzije monokultura smrče na površini od preko 77 hektara koja se nalazi u dolini Tamaš. Konverzija je dugotrajan proces, u nekoliko uzastopnih faza, koji može da traje i do dvadeset godina, a koji ima za cilj da postepeno vrati mešovite šume koje su postojale na tom području do sredine prošlog veka.

    Ove akcije ekološke rekonstrukcije su neophodne jer veštačke monokulture smrče imaju smanjen diverzitet biljnih i životinjskih vrsta, krhkije su pred olujama, snegovima i nepogodama koje izazivaju insekti i negativno utiču na strukturu i kiselost zemljišta.

    „SUPERB“ je projekat koji podržava Evropska unija, a koordinira Evropski institut za šume i traje od 2021. do 2025. To je najveći prekogranični projekat obnove šumskih predela na Starom kontinentu. Demonstrativni predeo u Rumuniji ima površinu od približno 2.300 hektara.