Radio România Internațional

Author: Horia Daraban

  • Cum să facem Uniunea Europeană mai unită?

    Cum să facem Uniunea Europeană mai unită?

    Sub genericul „Can EU do this?”, „Poate Uniunea Europeană să facă asta?”, în această ediție ce precede scrutinului european de la începutul lunii iunie vă prezentăm răspunsuri, explicații, opinii care gravitează în jurul întrebării ”Cum să facem Uniunea Europeană mai unită?”

    foto: Tinnakorn_jorruang_Shutterstock

    Subiectul este de interes pentru specialiști, dar și pentru cetățenii europeni, care văd legături între provocările Uniunii, cum ar fi conflictul din Ucraina, migrația, suveranitatea statelor membre și încrederea votantului în actul democratic de la nivel european.

    Horia Daraban, de la Radio România Iaşi, a discutat cu Luca Ciubotaru, fost delegat de tineret la ONU, activist civic, președinte al Asociației Rădăuțiul Civic, şi cu lector universitar doctor Lucian Dîrdală de la Universitatea “Mihail Kogalniceanu” din Iaşi, specializat în problemele Uniunii Europene.

  • Generația Z: Ce impact are privarea de somn din cauza divertismentului?

    Generația Z: Ce impact are privarea de somn din cauza divertismentului?

    Folosirea în exces de către adolescenți a dispozitivelor, accesul nelimitat la servicii și produse digitale de divertisment constituie o problemă de amploare, dar care nu are un răspuns clar din partea instituțiilor, a specialiștilor.



    Potrivit celor care profesează în domeniul somnologiei, odihna este la fel de importantă ca respirația și alimentația. Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor. Somnul prost duce la modificări de comportament, dar și la probleme de sănătate pe termen lung. Mai mult, consumul de produse digitale de divertisment determină și distorsionări ale vieții reale, ale relațiilor sociale.



    Fiind o problemă complexă de sănătate, dar și de educație, soluțiile sunt greu de formulat din partea instituțiilor europene.



    În podcastul despre calitatea somnului adolescenților au venit cu explicații Cristina Anghel – medic primar în psihiatrie pediatrică, competențe în somnologie, vicepreședinte al Asociației pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți și Simona Herb, doctor în psihologie și psihoterapeut de familie și cuplu. Despre ce pot face instituțiile europene în această problemă a vorbit eurodeputatul Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.



  • Cum gestionăm problema deşeurilor toxice?

    Cum gestionăm problema deşeurilor toxice?

    Deși reprezintă aproximativ doar 0,5% din totalul masei deșeurilor municipale, deșeurile toxice, periculoase, merită o atenție deosebită, luând în considerare efectele nocive pe care le au asupra mediului înconjurător. Un tip de astfel de deșeuri este reprezentat de medicamentele și echipamentele medicale provenite de la populație.



    În unele state membre ale Uniunii Europene există preocupări în colectarea acestora, tocmai pentru a evita consecințe nefaste pe termen scurt și lung: de la intoxicări cu medicamente până la poluarea pânzei freatice, a mediului înconjurător. În țările unde nu există articulat un cadru legislativ pentru gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de la populație, se estimează că, anual, sunt aruncate mii de tone în containerele pentru gunoi menajer. Este şi cazul României.



    În Parlamentul național este în așteptare de mai mult timp adoptarea unui proiect legislativ care acoperă gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de la populație.



    Horia Daraban a discutat cu Fănel Apostu, expert în mediu, specializat în managementul deșeurilor, Ana-Maria Vintilă, viceprimar al municipiului Bârlad, cu Adrian Wiener, deputat în Parlamentul României, şi cu europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.



  • Generația Z. Noul Bauhaus European

    Generația Z. Noul Bauhaus European

    Crearea unui nou stil de viață prietenos cu mediul, asta vizează Noul Bauhaus European. Este un demers care se creionează pentru generațiile de astăzi, dar mai ales pentru cele viitoare. Noul Bauhaus face din trei elemente — sustenabilitate , incluziune și accesibilitate – , instrumente pentru a atinge țintele de ordin climatic și în ceea ce privește digitalizarea, obiective pe care și le-a propus Uniunea Europeană.



    Inspirat din curentul artistic german ”Bauhaus”, programul Uniunii acordă o atenție sporită clădirilor, spațiului de locuit.



    Asta și pentru că, potrivit datelor oficiale, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.



    Astfel, în încercarea de a aduce o schimbare de paradigmă, Uniunea dorește, prin Noul Bauhaus European, intensificarea colaborării celor care au un cuvânt de spus tocmai pentru a găsi răspunsuri în cheia protejării mediului.



  • Avion mai prietenos cu mediul?

    Avion mai prietenos cu mediul?

    În Uniunea Europeană, în ultimii 20 de ani, transportul aerian a apropiat regiunile, oamenii și a creat beneficii economice multiple. Însă creșterea numărului curselor a adus în prim plan și efectele nocive asupra mediului pe care le generează avioanele. Datele oficiale europene arată că, din toate variantele de transport, cel pe calea aerului este al doilea la capitolul poluare, dupa cel rutier.



    Având acestea pe fundal, sunt în desfășurare mai multe inițiative. Unele aparțin instituțiilor europene care, prin demersuri legislative, vor să atingă în următoarele decenii neutralitatea climatică inclusiv în transportul aerian.



    Alte demersuri aparțin cercetătorilor, oamenilor de știință, industriei aeronautice, implicați în proiecte prin care să i se asigure avionului un viitor electric sau unul bazat pe folosirea hidrogenului.



    Promisiunile nu sunt utopice, dar nici simplu de îndeplinit.




  • Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava desfășoară un proiect cu finanțare europeană

    Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava desfășoară un proiect cu finanțare europeană

    Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava
    desfășoară un proiect cu finanțare
    europeană intitulat Centru pentru
    transferul de cunoştinţe către întreprinderi din domeniul ICT. Finanțarea vine
    prin Programul Operaţional Competitivitate, iar valoarea acesteia este de
    aproape 14 milioane de lei. Implementarea inițiativei este așezată pe mai mulți ani. Despre obiective și ce s-a
    realizat pana acum, aflăm la rubrica Euranet Plus, de la doamna prof. univ. dr.
    Gabriela Prelipcean, director de proiect:




    Noi ne-am propus să realizăm un centru de
    transfer de cunoștințe între Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, care
    joacă rolul atât de beneficiar cât și organizație de cercetare în cadrul
    proiectului, și companii care își desfășoară activitatea în Regiunea Nord -
    Est. În primul rând, ne dorim acțiuni de cooperare între organizații de
    cercetare și firme. Până în acest moment, am derulat câteva acțiuni
    premergătoare, cele legate de identificarea nevoilor de pe piața serviciilor de ICT și a firmelor
    care doresc să dezvolte acțiuni în comun cu universitatea noastră. Din
    noiembrie 2020, am încheiat șapte contracte subsisdiare cu șase firme din
    județele Suceava și Iași, iar prin acestea încercăm să realizăm aceste
    acțiuni de cooperare, în sensul în care
    se lucrează împreună în cadrul unui proiect și, bineînțeles, prin cercetare
    industrială, acest proiect va conduce la rezultate ce țin de lansări pe piață a unor noi produse în perioada următoare.


    Cea de
    a doua cale pe care ne-am propus-o este cea legată de accesarea
    infrastructurii din cadrul organizației de cercetare de către firme, ca urmare
    a realizării unei oferte specifice pentru acest domeniu, din cadrul
    univeristății. Încercăm să încheiem contracte
    cu firme care doresc să acceseze
    servicii, să acceseze infrastructuri, să acceseze echipamente, tocmai pentru a
    dezvolta noi produse.




    Care este orizontul temporal al proiectului de
    la universitatea suceveană?




    Contractul a fost încheiat în iunie 2018 și
    durează până în iunie 2023. Mergem mai departe prin crearea acestui centru de transfer de cunoștințe, iar partea de cooperare, care
    va fi și parte de sustenabilitate a proiectului, să vină după anul 2023.


  • Îmbunătăţirea serviciilor sociale şi recreative din municipiul Câmpulung Moldovenesc

    Îmbunătăţirea serviciilor sociale şi recreative din municipiul Câmpulung Moldovenesc

    Îmbunătățirea serviciilor sociale, recreative
    și a spațiilor publice urbane în municipiul Câmpulung Moldovenesc astfel se
    cheamă un proiect pus la punct de primăria orașului din județul Suceava.
    Inițiativa a obținut finanțare europeană prin Programul Operațional Regional
    2014-2020, Axa prioritară 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și
    mijlocii. Banii vor fi cheltuiți pe trei tipuri de investiții: construirea de
    locuințe, realizarea unui centru destinat tinerilor și modernizarea
    infrastructurii rutiere a orașului.


    La rubrica Euranet Plus, primarul municipiului
    Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură, a oferit coordonatele proiectului, care,
    potrivit celor precizate de domnia sa, vin să rezolve mai multe doleanțe ale
    locuitorilor urbei.




    Proiectul are o valoare de aproximativ 23,5
    milioane de lei. Este un proiect foarte important pentru comunitate pentru că
    mergem în zona locuințelor sociale. Ca și celelalte primării, și municipiul
    Câmpulung Moldovenesc se confruntă cu lipsa locuințelor sociale. Mai în detaliu,
    obiectivele proiectului sunt: construirea de locuințe sociale, în total 42 de apartamente. Este, poate, proiectul cel mai așteptat
    pentru persoanele care nu au posibilități de a-și construi sau de a-și închiria
    un apartament. Tot în acest proiect, avem modernizarea Vilei Runc, în care se
    vor desfășura activități cultural – recreative, un centru cultural pentru
    tineret și, bineîneles, iarăși un obiectiv de investiții mult așteptat,
    reabilitarea infrastructurii rutiere și pietonale în municipiu, peste 26 de
    străzi modernizate. Deci ne dorim ca proiectele pe fonduri europene să fie cât
    mai multe și să reușim să le impelmentăm în comunitățile noastre.




    Când este preconizată finalizarea acestui
    proiect, cu tot ceea ce spuneați
    dumneavoastră – locuințe sociale, centru
    cultural recreativ și modernizare de străzi?




    În maximum 2 ani trebuie finalizat
    proiectul pentru că face parte din
    programul operațional 2014 – 2020. Avem o marjă de maxim 2 ani, 2 ani și
    jumătate. Noi deja am început procedura legală de licitații a acestui important
    obiectiv de investiții și sperăm că în primăvară vom începe lucrările pentru
    acest proiect.


  • Reabilitarea, la Iaşi a primului muzeu literar al României

    Reabilitarea, la Iaşi a primului muzeu literar al României

    Fonduri europene pentru reabilitarea primului muzeu
    literar din România. Este vorba, evident, despre Casa lui Ion Creangă de la Iași. Anunțul privind semnarea
    contractului de finanțare a fost făcut recent. Informații avem, de la domnul
    Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Așadar, instituții de pe
    amble maluri ale Prutului, implicate într-o colaborare transfrontalieră care
    vizează Casa lui Creangă din dealul
    Țicău:




    S-a semnat contractul de achiziție publică
    pentru restaurarea și reabilitarea
    Ansamblui Muzeal Ion Creangă ce include, evident, și restaurarea
    Bojdeucii. Demersul face parte din proiectul european Călător pe meridiane
    culturale impelementat împreună cu Primăria orașului Fălești din Republica
    Moldova. Valoarea proiectului este de 2,7 milioane de lei și sunt convins că la
    finalul implementării acestui proiect numărul celor care vor trece pragul
    Bojdeucii va fi mult mai mare față de 2019, când am avut aproximativ
    aproximativ 50 de mii de vizitatori.





    Care este perioada de desfățurare a lucrărilor?




    Termenul de execuție și implementare este de 18 luni.
    Am avut discuții cu constructorul, o firmă din Iași, care a mai reabilitat
    obiective culturale ale județului și a făcut-o foarte bine, să câștigăm cât mai mult timp, astfel încât poveștile lui
    Creangă să fie redate într-un timp cât se poate de scurt celor care iubesc,
    evident, cultura noastră. În ceea ce privește proiectul, lucrările
    presupun atât restaurarea Bojdeucii cât
    și reabilitarea și modernizarea clădirii
    Muzeulu, Practic, când intrăm la Bojdeucă, clădirea din partea stângă;
    refacerea amfiteatrului și a accesului pietonal și reamenjarea spațiului
    verde din curtea Bojdeucii.





    Costel Alexe, președintele Consiliului Județan Iași. De
    adăugat că finanţarea pentru proiectul transfrontalier Călător pe Meridiane Culturale a fost
    obţinută prin Programul Operaţional Comun România – Republica Moldova -
    proiecte HARD, Obiectivul Tematic 3 – Pentru promovarea culturii locale şi
    protejarea patrimoniului istoric.


    Dacă la Iași urmează rebilitarea întregului complex de la
    Bojdeuca lui Creangă, în stânga Prutului, în cadrul aceleaiași inițiative,
    administrația publică de la Făleşti sunt interesate de două obiective. Este vorba despre două obiective, restaurarea
    drumului istoric de acces din pavaj de granit Ştefan cel Mare şi de
    reabilitarea Muzeului de Istorie şi Etnografie Lazăr Dubinovschi.




  • Echipamente noi pentru Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi

    Echipamente noi pentru Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi

    Pandemia a făcut ca instituțiile medicale să-și adapteze
    serviciile de profil pentru a răspunde urgențelor și necesităților specifice.
    Este vorba despre consumabile,da rși despre aparatură de specialitate pentru a
    face față internărilor și numărului mare de cazuri grave. În acest sens, la
    Iași, la Spitalul Clinic de Recuperare, este implementat, până la finalul lunii
    octombrie 2022, un proiect ce vizează Recuperarea eficientă a pacientului
    COVID-19 – REPCOV.     Investiția este derulată în cadrul Programului Operaţional
    Infrastructură Mare 2014 – 2020, Axa Prioritară 9: Protejarea sănătăţii
    populaţiei în contextul pandemiei cauzate de COVID-19.

    Pentru rubrica Euranet
    Plus, managerului spitalului de la Iași, doamna Carmen Cumpăt, a oferit detalii
    despre proiect, dar și ce alte inițiative cu finanțare europeană sunt în
    pregătire.





    Spitalul de
    Recuperare a semnat contractul de finanțare în valoare de aproximativ 4
    milioane de euro pentru acest proiect – REPCOV. Prin această finanțare, ne vor
    fi decontate toate echipamentele de protecție, materiale sanitare,
    dezinfectanți, echipamnete de
    dezinfecție și sterilizare a aerului, echipamente medicale, paturi,
    monitoare ATI, ventilatoare pe care spitalul le-a achiziționat sau pe care le are în curs de achiziție, din perioada
    februarie 2020 până la 31 octombrie 2022. Spitalul a achiziționat aceste
    materiale din veniturile proprii obținute din serviicile medicale, iar, prin
    cererile de rambursare pe care le vom face începând cu februarie 2022, vom
    recupera acești bani și, din acești bani, vom cumpăra alte echipamente medicale
    necesare desfășurării activității medicale a Spitalului.




    Deci echipamentele pe care le-ați achiziționat și care
    vor fi decontate prin fondurile europene vor fi utlizate în continuare în
    ideea de a-i ajuta pe pacienții care
    autrecut prin această boală?




    Da, sunt
    echipamante atât pentru pacineții care sunt tratați în Spitalul de Recuperare de
    COVID-19, dar și alte echipamente care
    vor fi folosite în continuare de spital, cum ar fi aparate de anestezie, paturi
    ATI complet echipamnete. Pe toate acestea le vom lua din acest proiect.




    Mai aveți în pregătire alte proiecte cu finanțare
    europeană?




    Da, avem mai multe
    proiecte care se derulează și mai avem și cereri de finanțare depuse. Au fost
    aprobați indicatorii tehnico – economici pentru un alt proiect pe care îl vom depune pe POIM, și anume, extinderea
    rețelei de fluide medicale în cadrului Spitalui de Recuperare epntru întrreaga
    unitate: patru stații de oxigen plus rețeuaua completă pentreu a asigura oxigen
    la fiecare pat în spital și rețeaua de fluide din Bloc Operator Ortopedie.


  • Platformă multidisciplinară de cercetare-dezvoltare medicală în regiunea Nord-Est

    Platformă multidisciplinară de cercetare-dezvoltare medicală în regiunea Nord-Est

    Finanțare europeană
    pentru unul din proiectele Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa de la
    Iași. Contractul a fost semnat în aceată toamnă si vizează realizarea unui
    centru cu titlul CENEMED – Platformă multidisciplinară de cercetare-dezvoltare
    medicală în regiunea N-E.


    De altfel, banii provin din Programul Operațional
    Competitivitate, Axa Prioritară: Cercetare, Dezvoltare tehnologică și Inovare.


    Proiectul este la
    început, ce presupune realizarea lui, repere la rubrica Euranet Plus sunt aduse
    de domnul prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul instituției ieșene de
    învățământ superior:




    Finanțarea însemană
    constituirea unei platforme de cercetare, care merge pe mai multe direcții și
    este adresată numai echipamentelor care, pentru Universitate, va reprezenta un
    pas înainte în domeniul cercetării. Este vorba de diverse spcilități:
    gastro-enterologie, toxicologie, farmacologie, medicină de urgență, nefrologie,
    anatomie patologică, chirurgie și o platformă importantă de imunologie. Toate gravitează
    în jurul unui robot chirugical, care va fi primul de acest gen din regiunea de
    Nord Est a țării. La ora actuală, echipamente de tip roboți chirurgicali se
    găsesc în Cluj, Timișoara, Brașov, București, dar în regiunea Nord Est nu a
    fost niciunul. Este un proiect îndrăzneț și sperăm căm că va fi unul de succes.
    Pentru Universitate este un pas înainte pentru că vom reuși să achiziționăm
    niște echipamente care, în alte condiții, poate nu le-am fi putut obține. Proiectul
    în totalitate are o valoare de aproape 14 milioane de euro, fonduri europene
    nerambursabile.




    De unde rezultă
    unicitatea lui?




    Unicitate, în
    sensul că are mai multe specilități, care toate sunt aduse sub aceeași umbrelă.
    Platforma de imunologie, care este una foarte utilă, mai ales în condițiile
    actuale și care este utilă și în situațiile de transplant de ficat, de rinichi
    și ce mai facem noi la Iași. Toate lucrurile acestea se leagă, de fapt vorbim
    despre o formă de medicină translațională, în care toate aceste specialități
    reușesc să folosească echipamente care să furnizeze informații una față de
    cealaltă.




    Cine va avea acces
    la această platformă?


    E vorba numai de specialiști în domeniul
    respectiv. Platforma se va adresa actului medical destinat pacienților noștri.




    În ceea ce privește
    finalizarea investiției?




    Noi seprăm să avem
    toate echipamentele în poziție undeva la începutul anului viitor, primăvara
    anului 2022, având ca termen de implementare 31 decembrie 2023.






  • Proiecte edilitare în municipiul Roman, judeţul Neamţ

    Proiecte edilitare în municipiul Roman, judeţul Neamţ

    Două contracte cu finanțare europeană au fost semnate
    recent. Acestea au legătură cu susținerea a două proiecte în municipiul Roman,
    județul Neamț. Este vorba despre Reabilitarea și modernizarea clădirilor cu
    destinație socială pentru populația cartierului urban defavorizat Zona
    Fabricii și Reabilitarea, modernizarea și echiparea Liceului Tehnologic
    Vasile Sav.



    Căutăm repere și justificări legate de demersurile
    administrației publice locale, avându-l ca interloctor pe domnul Leonard
    Achiriloaei, primarul urbei. Ce vă
    propuneți în cadrul acestora? Mai întâi, despre modernizarea clădirilor cu
    destinație socială.




    Este un proiect de
    reabilitare și modernizare atât a clădirilor cu destinație socială, dar care
    are și o componentă de reabilitare de străzi: strada Fabricii și de construire
    de acces spre aceste zone de locuit. Este un proiect important care are o
    valoare de 20,8 milioane de lei, o sumă care conține modernizare și
    configurarea a 112 spații locative în
    patru corpuri de clădire, fiecare din aceste spații locative va avea totul
    individualizat. E vorba de utilități
    pentru fiecare, tocmai pentru a putea gestiona și a crea un confort sporit
    celor care vor sta în aceste locuințe.

    Totodată, e vorba
    de o zonă stradală cu o lungime de 775
    de metri, iar căile de acces au 281 de metri.





    În ceea ce privește instituția de învățământ?




    La fel, o
    investiție importantă, care se referă la reabilitarea modernizarea și echiparea
    liceului tehnlogic Vasile Sav din Roman.
    Proiectul are o valoare totală de
    22,2 milioane de lei și care are două componente: o componentă care se
    referă la reabilitare și modernizare pentru corpul B al liceului, corpul C și
    sală de sport, iar totodată are și o parte de diverse echipamente IT, de
    sisteme informatice, de echipamente moderne și rețelistică, totodată și
    echipamentele didactice specifice, fiind un liceu de profil tehnic.





    Când vor fi finalizate aceste investiții?




    Aceste investiții
    au termenul limită de finalizare 31 decembrie 2023.


  • Oportunităţi de angajare pentru tinerii din judeţele Iaşi şi Maramureş

    Oportunităţi de angajare pentru tinerii din judeţele Iaşi şi Maramureş

    Printr-o finanțare a Programului Operaţional
    Capital Uman, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași este
    implicată într-un proiect, împreună cu agenția din județul Maramureș și două
    entități private.Inițiativa, susținută din fonduri europene, urmărește, cum
    este și firesc, mai multe obiective, ele având legătură directă cu creare unor
    oportunități de angajare pentru tineri.


    La rubrica Euranet Plus, informații despre proiect avem de la doamna Cristina
    Vasilache, director al Agenței pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași:




    Începând cu două septembrie, implementăm un
    proiect pe care l-am scris la nivelul instituției noastre și l-am gândit
    plecând, de fapt, de la o problemă pe care am întâlnit-o pe piața forței de
    muncă: tinerii cu vârsta între 16 și 29 de ani, tineri fără școală, care au
    renunțat la eduație, care nu au job, care nu se regăsesc în nicio formă de
    reconversie profesională. Încercăm să îi scoatem din stare de inactivitate și,
    prin acest proiect, ne propunem să identificăm circa 1100 de tineri cu
    rezidență în județele Iași și Maramureș pentru a putea beneficia de un pachet
    de servicii de mediere de informare, de consultanță, de formare profesională,
    de reconversie, adaptate pentru acești tineri, astfel încât, prin proiect , la
    finele celor doi ani, cel puțin 50% din cei 1100 de tineri să dobândească
    statutul de persoană ocupată, cu contract individual de muncă.

    Tot prin acest
    proiect, o componentă foarte importantă este aceea de la dezvolta spiritul
    antreprenorial. 150 de tineri, care vor fi prinși în cursuri, aici sunt vizați
    cei cu studii superioare, vor beneficia din partea partenerilor privați de
    susțineri să întocmească planuri de afaceri astfel încât, după dobândirea
    comepetențelor necesare, să fie înființate 36 de firme cu 36 de persoane
    ocupate.




    Care este valoare proiectului, doamna
    director?




    Valoarea proiectului este de circa 4 milioane
    de euro, durata de implementare este 24 de luni, începând cu septembrie 2021
    până în septembrie 2023.


  • Acces facil la informaţii legate de proiectele locale, la ADR Neamţ

    Acces facil la informaţii legate de proiectele locale, la ADR Neamţ

    Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Est
    cu sediul la Piatra Neamț, instituția care în șase din cele opt județe ale
    Moldovei se ocupă de fondurile alocate de Uniunea Europeană prin Programul
    Operațional Regional 2014 – 2020, a inițiat un demers care să ofere celor
    interesați informații despre proiectele realizate din fonduri comunitare.
    Încercarea poate fi considerată o reușită dacă e să ne raportăm la multitidinea
    de date strânse într-un singur loc și ușurința cu care pot fi accesate.


    La
    rubrica Euranet Plus de astăzi, oferim câteva repere, împreună cu doamna
    Gabriela Bobeanu, șef serviciu comunicare în cadrul ADR Nord Est. În esență,
    este vorba despre o hartă interactivă la adresa de web inforegionordest.ro






    Așa este, noi o considerăm un instrument extrem
    de util, în special pentru toți colaboratorii noștri care vor să vadă impactul
    fondurilor europene asupra dezvoltării regiunii Nord – Est, dincolo de
    indicatori financiari de gradul de absorbție și de alte informații la care au
    acces până la urmă. Noi am vrut să facem un pas dincolo de obligațiile care
    decurg din regulamentele europene. Publicăm lunar situațiile cu beneficiarii de
    proiecte, dar am vrut ca orice utilizator să aibă ocazia să vizualizeze aceste
    proiecte pe o hartă. Este un instrument făcut cu ajutorul hărților Google. Se
    pot genera diverse rapoarte și filtre pe județ, localitate, axă prioritară,
    stadiul proiectului și, în plus, categoria. Avem setate niște categorii, care
    sunt aferente axelor prioritare ale
    Programului Operațional Regional, drumuri, microîntreprineri, patrimoniu
    cultural, dezvoltare urbană, ca să dăm doar câteva exemple. Și acest demers
    face parte din preocuparea noastră de a asigura atât transparența privind
    utilizarea fondurilor cât și de a
    transpune bruxelleza într-un limbaj cât mai ușor de înțeles de către publicul
    larg.






    Câte proiecte sunt reprezentate pe hartă?




    Astăzi sunt 836 de proiecte reprezentate pe
    hartă, care provin din toate cele șase
    județe ale Regiunii Nord Est, atât din mediul public cât și din mediul privat,
    cel universitar și de cercetare.


  • Parcul Carol din municipiul Galați, modernizat cu fonduri europene

    Parcul Carol din municipiul Galați, modernizat cu fonduri europene

    Cu o suprafață de
    29 de mii de metri pătrați din care peste 20 de mii, spațiu verde, Parcul
    Carol din Galați se află în atenția admnistrației publice. Dorința aleșilor
    locali de a moderniza zona și de a-i conferi un aspect modern a făcut ca, în
    acest an, să fie semnat, după elaborarea documentației, un proiect cu finanțare
    europeană. Sursa banilor este Programul Operațional Regional aferent perioadei
    2014 -2020, axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a
    comunităților defavorizate din mediul urban.


    Investiția este una
    consistentă, de aceea cu atât mai importante fondurile comunitare care scutesc
    Primăria de un efort financiar considerabil. Sunt urmărite mai multe obiective,
    precizări pe acest subiect fiind făcute de purtătorul de cuvânt al
    municipalității gălățene, Petrica Pațilea.






    Primăria
    Galați este beneficiar al unei importante finanțări europene. Este vorba despre
    proiectul de modernizare a Parcului Carol, cunoscut ca fiind până de
    curând Parcul CFR. Este vorba despre un
    proiect finanțat prin Programul Operațional Regional și care are o valoare de
    aproape 10 milioane de lei. Obiectivul
    acestui proiect vizează reabilitarea și
    dezvoltarea funcțională a Parcului
    Carol, în special crearea unui spațiu urban modern de recreere și de
    petrecere a timpului liber al
    gălățenilor.


    În
    cadrul proiectului, printre principalele
    lucrări, sunt prevăzute amenajarea spațiilor verzi și a aleilor
    pietonale, instalarea de mobilier nou, dotarea cu echipamente de fitness și cu
    echipamente de joacă, realizarea de fântâni arteziene, iluminat ambiental
    pentru alei, prin montarea de corpuri cu lâmpi led de mare eficiență și care să se integreze în
    peisagistica parcului, precum și realizarea de sisteme de irigații și montarea
    unei instalații de supravegehere video, pe care o considerăm deosebit de
    importantă. Valoarea totală a proiectului este de 9,6 milioane de lei, iar
    cofinanțarea de la bugetul local este de 192 de mii de lei.


    Proiectul
    are ca durată de implementare de aproape un an și jumătate, termenul fiind 30
    aprilie 2022. Aș vrea să fac mențiunea că Primăria Municipiului Galați are în diferite stadii peste 100 de proiecte
    cu finanțare europeană în acest exercițiu financiar 20 14 – 2020, proiecte care
    totalizează circa un miliard de lei, echivalentul a aproape 200 de milioane de
    euro.


  • Proiect transfrontalier al Universităţilor de medicină de la Iaşi şi Chişinău

    Proiect transfrontalier al Universităţilor de medicină de la Iaşi şi Chişinău

    Mijlocul anului aduce vestea lansării la Iași a unui
    proiect transfrontalier. Este vorba despre o finanțare prin Programul
    Transfrontalier România – Republica Moldova 2014-2020, iar inițiativa este
    legată de dezvoltarea unor servicii de sănătate. Instituțiile implicate în mod
    direct sunt Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T Popa din Iași, în
    și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din
    Chișinău. Mai putem adăuga la cele precizate că proiectul este ambițios având în
    vedere și obiectivele propuse. Așadar,
    despre finanțare și cele dorite în desfășurarea colaborării transfrontaliere,
    informații de la doamna Nicoleta Stupu, coordonator comunicare în cadrul
    proiectulului:




    Bugetul alocat
    acestui proiect este de 1,43 de milioane de euro și este pentru o perioadă de
    24 de luni. Acest proiect reunește tot ceea ce au mai bun medicina ieșeană și
    medicina din Republica Moldova, în încercarea de a rezolva un spectru
    problematic cu multe implicații sociale și economice, acesta fiind problema
    bolilor de nutriție, a diabetului și a obezității.




    Dacă e să detaliem, care sunt obiectivele, ce acțiuni
    veți întreprinde în cadrul proiectului?




    Obiectivul general
    este unificare, integrarea și consolidarea capacităților regionale, prin
    crearea unei rețele de excelență în furnizarea de servicii de sănătate,
    cercetare medicală și educație medicală între entități cu expertiză în domeniul
    patologiilor obezității, diabetului și a bolilor de nutriție. În cadrul acestui
    proiect se urmărește să se dezvolte o infrastructură hard, dar și o
    infrstructură soft. Adică, programul intenționează să efectueze achiziții de
    infarstructură medicală și să doteze o serie de laboratoare, dar, de asemenea,
    va dezvolta și o infrastructură necorporală, adică de logică soft, de colaborare între mai multe puncte ale
    rețelei.


    Propriu- zis,
    infrastructura generată de acest proiect este mai puțin legată de echipamentele
    și de clădirile amenajate și mai mult de integrarea mai multor servicii în
    folosul pacienților, infrastructura fiind dată de integrarea într-o rețea a
    spitalelor și a universităților medicale din cele două părți ale regiunii
    transfrontaliere.