Radio România Internațional

Author: Horia Daraban

  • Noi rețele de apă potabilă și de colectare a apelor uzate în județul Iași

    Noi rețele de apă potabilă și de colectare a apelor uzate în județul Iași

    Respectarea cerințelor de ordin legislativ, a
    directivelor europene, oferirea unui standard de viață normal, sunt câteva din
    justificările folosite la un eveniment de prezentare a implementării
    Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din
    județul Iași. Este vorba despre o investiție de 509 milioane de euro inclusiv
    TVA al cărei contract a fost semnat la începutul acestui an între Ministerul
    Investițiilor și Proiectelor Europene și ApaVital, operatorul regional al
    serviciilor de apă și de canalizare din județul Iași. Fondurile europene
    nerambrusabile provin din Programul Operațional Infrastructura Mare.

    Legat de
    obiectivele proiectului, câteva repere au fost oferite de președintele
    Consiliului Județean, Costel Alexe:




    Prin implementarea acestui proiect răspundem
    nevoilor cetățenilor și, mai ales, comunităților pe care le reprezentăm. 509
    milioane de euro reprezintă o investiție majoră din fonduri europene care
    ajunge în județul nostru. 41 de unități admnistrativ teritoriale, 200 de mii de
    locuitori ai județului vor beneficia de aducțiuni de apă potabilă și 80 de mii
    vor avea servicii de canalizare. Acest proiect ne dă posibilitatea să
    transformăm comunitățile județului nostru în comunități în care standardul de
    viață să fie unul european. Aș vrea să menționez câteva cifre, și anume, 536 de
    km de rețea nouă de canalizare, 312 km de rețea nouă de distribuție a apei
    potabile, 362 de stații noi de pompare a apelor uzate.




    Dincolo de cifre, de datele tehnice, proiectul
    acoperă cerințe legislative europene. Precizări în acest sens au venit din
    partea directorului APaVital Iași, Mihai Doruș:




    Ca cerințe legislative, este clar, respectarea
    directivei apei potabile, directivei apei uzate. Proiectul nu face altceva
    decât să extindă rețele de canalizare, să colecteze apa uzată, s-o epureze, să
    o reîntoarcem în alt mod în natură și să ajute pînă la sfârșit mediul. Pentru
    noi înseamnă lărgirea ariei de operare, înseamnă personal în plus, înseamnă
    utilaje în plus, înseamnă echipamente în plus, dar este de datoria noastră să
    facem acest lucru, să ajungem și noi la un nivel de civilizație european.





    De precizat că, din cele 509 milioane de euro,
    contribuția ApaVital va fi de 6%, iar costurile eligibile sunt de 94%, din care
    contribuția bugetelor locale va fi de 2%, cea a bugetului de stat va fi 13%,
    iar fondurile nerambursabile de la Uniunea Europeană vor fi în procent de 85%.


  • Iniţiative pentru sprijinirea comunităţii din Poieneşti, judeţul Vaslui

    Iniţiative pentru sprijinirea comunităţii din Poieneşti, judeţul Vaslui

    Prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020,
    finanțare pentru proiecte care vizează comunitățile din mediul rural. Un reper
    în acest sens îl regăsim în comuna vasluiana Poienești. Fundația World Vision
    România, Primăria, școala gimnazială și Asociația Centrul de Analiză și
    Inovaree Economică – Socială colaborează pentru buna desfășurare a proietului
    cu titlul ROUTE – Poienești, revizalizarea relațiilor comunitare prin
    furnizarea de servicii integrate. Finanțarea este de peste 4,8 miliaone de lei.


    Informații avem avem de la managerul, domnul Remus Ifrim. Proiectul are trei
    direcții, care sunt acestea?

    O primă direcție ar
    fi oferirea de servicii sociale și medicale persoanelor aflate în dificultate.
    Vom avea 140 de copii și 145 de adulți care vor beneficia de consultații
    medicale, investigații de specialitate. Vor beneficia de servicii sociale
    specializate, de consiliere psihologică oferită de specialiști, campanii de
    informare; deci inclusiv partea de prevenție o vom avea în atenție, atât din
    punct de vedere al componentei sociale, cât și medicale; acces la programe de
    dezvoltare și mobilizare comunitară;
    sesiuni de informare în vederea combaterii segregării și promovării
    egalității de șanse. Aceasta ar fi o primă direcție.

    O alta vizează componenta
    educațională și aici dorim să oferim șansa copiilor vulnerabili din punct de
    vedere educațional din comunitatea Poienești să beneficieze de servicii de after school, consiliere psihologică, posibilitatea
    de a participa la activități de educație
    nonformală prin care să-și dezvolte abilitățile de viață la școli de vară, să
    primească o masă caldă și, bineînțeles, să se deplaseze vara în excursii.




    A treia direcție îi vizează pe adulți.




    Exact, dorim să
    propunem prin acest proiect, măsuri de ocupare a forței de muncă. Nivelul de
    educație este foarte scăzut. Adulții au nevoie de sprijin în această direcție a
    calificării. Vor participa la cursuri de calificare, de specializare pentru a
    accesa mai ușor un loc de muncă, vor beneficia de consiliere și de orientare
    profesională și, bineînțeles, de suport, mediere pe piața muncii, suport pentru
    găsirea unui loc de muncă. Pentru adulții care își doresc să înființeze o
    afacere, vom avea și o componentă de antreprenoriat. Vor putea participa la un
    curs și vor putea realiza un plan de afaceri. În urma analizei și evaluării
    planurilor primite, finanțăm trei astfel de afaceri din comunitatea Poienești.



  • Caşcavalul de Săveni, produs cu Indicaţie Geografică Protejată în Uniunea Europeană

    Caşcavalul de Săveni, produs cu Indicaţie Geografică Protejată în Uniunea Europeană

    Având ca origine
    județul Botoșani, alimentul face parte dintr-o listă de șapte produse românești înregistrate pe sisteme de calitate europene,
    din care șase la Indicaţii Geografice Protejate. Ce înseamnă procesul
    înregistrării și ce importanță are el pentru procuători, informații la acest
    capitol vin din partea purtătorului de cuvânt al Reprezentanței Comisiei
    Europene în România, Ștefan Turcu.




    Așadar, de ce
    producătorii, interesați să parcurgă acest proces de înregistrare a produselor
    lor în registre europene precum cel de Indicație Geografică Protejată?




    Să spunem, acest
    titlu este foarte important pentru că toate aceste produsele sunt înregistrate
    în registrele europene ale produselor europene de calitate. Acest registre
    includ și informații precum specificațiile geografice și de producție pentru
    fiecare produs. Ajută atât producătorii cât și consumatorii. De ce ajută
    producătorii? Simplu, pentru că recunoscute ca proprietate intelectuală aceste
    indicații geografice joacă un rol foarte importat, de exemplu, în negocierile
    comerciale dintre Uniunea Europeană și alte țări. Adică, pot fi trimise la
    export știind foarte clar că sunt produse de calitate.




    În plus, aceste
    sisteme de calitate pun accentul pe
    procesul de producție tradițional sau pe anumite produse fabricate în anumite
    zone naturale sau dificile, cum ar fi cele montane sau insulare. De ce e
    important pentru consumatori? Pentru că, în cazul Cașcavalului de Săveni,
    care e brânză maturată produsă în regiunea Botoșani și care se caracterizează
    printr-o perioadă lungă de maturare, nu mai puțin de 60 de zile, de altfel și
    gustul său este ușor amărui și se caracterizează prin nuanțe de nucă, toți
    consumatorii și clienții pot să fie siguri că, atunci când cumpără din magazin
    un produs care are eticheta de Indicație Geografică Protejată, este cel
    adevărat, cel corect. Adică, distingem între produsele care pot fi o imitație,
    între produsele de calitate și cele de o calitate mai slabă.




    La Comisia
    Europeană mai sunt depuse documentații
    pentru alte produse românești?




    Sigur că da, dar
    trebuie să spun că această procedură este complexă pentru că și miza este mare.
    În momentul de față, la nivelul Uniunii Europene, sunt peste 1600 de produse
    care sunt deja protejate, dintre care 64 sunt specialități tradiționale
    garantate. Există o listă care este disponibilă online, deci oricine poate
    verifica ce produse sunt protejate în acest moment la nivel european.


  • Modernizarea sistemului de iluminat public din Iaşi

    Modernizarea sistemului de iluminat public din Iaşi

    Liniile
    de finanațare europeană, pretabile pentru proiecte legate modernizarea
    iluminatului public. Interesul administrațiilor locale este să reducă pe cât
    posibil consumul de electriceitate pentru astfel de servicii. În acest sens, la
    Iași, este în implementare un proiect de reabilitare, extindere, eficientizare a
    reţelei de iluminat public. Lucrările au început deja cu sprijin financiar prin
    Programul Operaţional Regional 2014-2020.


    În
    fapt, municipalitatea are un plan mai larg de acest demers, gândit în docuă
    etape: prima, cu proiectul aflat în desfășurare și o a doua, prevăzută pentru a obține fonduri în exercițiul financiar european aferent
    perioadei 2021 – 2027.


    Explicații,
    proiecții și date de ordin tehnic au
    fost oferite pe acest subiect de primarul Mihai Chirica, în cadrul unei
    conferinţe de presă susținută recent:






    Am
    atras un fond european pentru eficientizarea iluminatului public. Prin acest
    prim proiect pe care l-am accesat la nivelul lui maxim, putem înlocui
    aproximativ 4700 de corpuri de iluminat pe bulevardele principale din
    municipiul Iași cu corpuri noi, moderne, cu led, cu un consum energetic foarte
    redus și care se încadrează pe politica de Green Deal pe care Uniunea
    Europeană a adoptat-o și la care am achiesat și noi. Valoarea proiectului este
    de 11,5 milioane de lei. Deja, lucrările au demarat, odată și cu eliberarea
    autorizației de construire la începutul lunii aprilie.


    În
    paralel cu această reabilitare, modernizare, s-a demarat și procedura pentru
    efectuarea studiului de fezabilitate și
    a proiectului tehnic pentru cealaltă parte a orașului, cu care vrem să aplicăm,
    tot pe fonduri europene, tot în eficiență energetică, tot pentru reducerea
    consumului de energie. Ce-am început noi este etapa de modernizare în care înlocuim becurile
    incandescente pe sodiu, cu o putere între 75 și 125 de wați, cu lămpi led cu o
    putere instalată de până în 35 de wați. Deci, practic, reducem de trei ori
    consumul de energie pentru iluminatul din sectorul public al municipiului.


    Cea
    de a doua parte a proiectului va fi aplicată pe fonduri europene în cadrul
    Programului Oprațional Regional pe care vrem să-l vedem cât mai repede publicat
    și, în momentul de față, am și încheiat contract cu o firmă de consultanță
    pentru întocmirea studiului de fezabilitate cu care, de altfel, vom și aplica.
    Valoarea noii etape este estimată la 30 de milioane de euro.




  • Investiţii pentru învăţământ online în municipiul Bacău

    Investiţii pentru învăţământ online în municipiul Bacău

    Restricțiile pentru combaterea răspândirii SARS-CoV-2și
    a îmbolnăvirilor au generat un val de
    efecte, de la cele legate în primul de sănătate și răspunul dat de autorități
    la cele ce privesc învățământul.



    În domeniul educației, copiii de diferite
    vârste, învățători, profesori au fost puși în postura de a se întâni, nu în sălile de clasă, ci
    online. Dincolo de provocarea în sine și de marele minus al lipsei
    socializării, modalitățile de a ține orele au ridicat problema dotărilor a
    infrastructurii care să sprijine demersurile: conexiune de internet,
    calcultoare, tablete, camere video, toate acestea au căptătat importanță pentru
    bună desfășurare a orelor.


    În acest sens administrațiile publice locale
    au elaborat proiecte pentru a obține finanțare europeană, tocmai în ideea de a
    dota școlile, de a-i ajuta pe elevi și
    cadrele didactice cu cele necesare. Un astfel de exemplu este în municipiul
    Bacău, primăria orașului având un proiect de peste 4 milioane de euro. Ce
    urmează să se întâmple cu banii, explică edilul Lucian Daniel Stanciu Viziteu:




    Este un proiect câștigat cu o finanțare de peste 4,5 milioane de euro. Investiția
    constă în dotarea tuturor claselor care nu aveau echipamente pentru predare
    electronică, în peste 730 de clase, cu un calculator pentru profesor, o tablă
    interactivă, videoproiector și alte lucruri necesare pentru predare online.
    Aceasta este o parte. A doua parte este conectarea la internet în clasele care nu
    aveau toate materialele, aparatele necesare pentru conectare la internet. Al treilea
    pilon însemnaă peste 4000 de tablete pentru elevii din Bacău care nu au
    beneficiat de astfel de tablete prin alte programe naționale. Beneficiari sunt
    elevi din petes 700 de clase din școli, însemnând o medie de 23, vorbim de
    peste 14 mii de beneficiari direcți, plus alți 4000 care vor beneficia de
    tablete.




    Ați oferit dumnevoastră coordonatele
    proeictului. În ce stadiu este acesta, ce urmează în continuare?




    Este în fază de contract de finanțare.
    Așteptăm să-l semnăm la auoritatea de
    management. Semnăm contractul și demarăm achiziția. Sper ca până la finalul
    anului să fie finalizat.






    De adăugat că finanțarea pentru proiectul de
    la Bacău provine din Programul Operaţional Competitivitate, Axa prioritară 2 -
    Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru o economie digitală competitivă.


  • Noi soluții energetice în zona Carpaților

    Noi soluții energetice în zona Carpaților

    Aproximativ un milion de euro este finanțarea
    europeană de care beneficiază Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava
    pentru implementarea unui proiect transfrontalier. Implicate sunt mai multe
    instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale și
    administrații publice locale. Titulatura inițiativei este Noi soluții
    energetice în zona Carpaților. Nimerite sunt câteva informații oferite de
    domnul Constantin UNGUREANU, sef lucrari
    dr. ing., director al proiectului:


    Care este scopul demersului?






    Scopul este unul bine definit, cel de a
    promova eficiența energetică și a surselor regenerabile de energie. În primul
    rând, dorim să facem lucrul ăsta prin educație și activități practice în
    comunități, în regiunile de frontieră ale celor patru state, respectiv Ucraina,
    Ungaria, Slovacia de unde avem Universitatea din Kosice.


    Am încheiat niște parteneriate de colaborare
    cu o serie de comunități. Fiecare partener are în vedere acest lucru și noi, ca
    univeristate, am început colaborarea cu comuna Șcheia din Suceava, orașul Liteni și comuna Vama.
    Prin intermediul acestor comunități, transmitem populației acestora o serie de
    informații, bineînețles, în legătură cu posibilitățile de implementare a unor
    soluții energetice noi și acest lucru, deocamdată, îl facem prin intermediul
    unor workshopuri. Fiecare partener va trebui să dezvolte laboratoare energetice
    care vor fi la dispoziția populației din comunitățile respective, la dispoziția
    tuturor celor interesați, în ideea de a le oferi sprijin atunci când doresc implementarea
    unor asemenea măsuri de eficiență energetică.




    Noi am și început lucrul cu aceste comunități,
    le-am oferit sprijin în acest sens, mai exact, să-i ajutăm prin realizarea unor
    audituri energetice la o parte din clădirile pe care le au și, în felul acesta,
    bineînțeles, atingem unul din multele scopuri ale proiectului în derulare.



  • Model European Union – probleme de interes european, în dezbaterea studenților de la Iași

    Model European Union – probleme de interes european, în dezbaterea studenților de la Iași

    Importante, proiectele cu finanțare europeană, indiferent de domeniile vizate. Dincolo de acestea, însă, benefice sunt și inițiativele ce aduc în față modul în care funcționează instituțiile europene, care, prin deciziile luate, influențează viața cetățenilor din Uniunea europeană. Un astfel de exercițiu urmează să se desfășoare cu ajutorul studenților, la Iași. La rubrica Euranet Plus de astăzi, repere ale evenimentului avem de la Bianca Lazăr, director al Departamentului Proiecte al Asociației Studenților de la Drept de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza.

    În acest eveniment, Model European Union, se adună tineri între 18 și 30 de ani pentru a dezbate probleme care sunt la nivel european. Aceștia simulează rolurile de parlamentari sau comisari europeni și aduc modificări unor adevărate directive și regulamente pe care anumite persoane numite comisari le aduc în fața lor pentru a fi dezbătute.

    Mai exact, cum se va desfășura evenimentul de la Iași prevăzut în perioada 1 – 4 aprilie?

    Se vor face două camere pe platforma ZOOM, evenimentul este online, iar participanții vor fi împărțiți în Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Aceștia vor avea simultan o directivă și un regulament de dezbătut. Prima dată se va dezbate într-o cameră, iar apoi, se va schimba și se va dezbate în cealaltă cameră. Practic, aceștia vor trebui să aducă argumente, în funcție de țara sau de partidul din care fac parte, pentru a modifica acel regulament, pentru a-i aduce anumite schimbări și pentru a-l îmbunătăți în funcție de dorința lor – ori a țării ori a partidului respectiv.

    De ce e important să știm cum funcționează instituțiile europene și ce decizii iau?

    Este destul de important să știm cum funcționează ele deoarece noi trăim în aceste locuri și, în viitor, poate unii dintre noi vor fi la conducere și este nevoie să cunoască cum funcționează legislația europeană.

    Nu este prima ediție a evenimentului.

    Este a cincea ediție. Prima ediție a a vut loc în anul 2017, la inițiativa unor studenți de la Drept și, din 2017 până în prezent, noi tot dezvoltăm această idee.


  • Mediul academic, mai aproape de nițiativa cetățenească europeană

    Mediul academic, mai aproape de nițiativa cetățenească europeană

    Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, parteneră în cadrul unui proiect ce primește finanțare prin Programul Erasmus +. De altfel, mai multe instituții similare implicate în demers, care este legat de inițiativa cetățenească europeană.

    De la Iași, preicizări vin din partea doamnei conf. univ. dr. Ana-Maria Bercu, din postura de manager în cadrul proiectului:

    Printr-un efort comun al colegilor din Coimbra, al partenrilor pe care ei i-au ales, Univeristatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea din Vigo, Spania, și Universitatea Georg-August din Gottingen, Germania, am pornit la drum și am construit un proiect, credem noi, de impact pentru comunitatea academică, pentru autorități, pentru cetățeni, pentru toți cei interesați de această problematică a inițiativei cetățenești.

    Proiectul își propune, în primul rând, să creeze un cadru de dezvoltare de cunoștințe pentru studenți, pentru cei care sunt implicați în viața academică și pentru publicul larg, care vrea să cunoască mai mult despre modul în care poate un cetățean să se implice în viața cetății.

    În principal, vorbim despre o serie de cursuri interactive și care vor avea drept scop să fundamenteze cunoștințele necesare pentru o astfel de inițiativă la nivelul Uniunii Europene.

    În egală măsură, însă, vom avea și o serie de evenimente științifice la care îi invităm pe toți cei interesați de această problematică, însemnând, de fapt, workshopuri, conferințe științifice, dezbateri pe tema unor idei care vor veni din partea studenților cu privire la problemele sociale care ar trebui soluționate de către autoritate prin intermediul de politică publică, în așa fel încât să creăm un cadru cât mai aproape de ceea ce ar trebui să însemne inițiativa cetățenească.


    Câți studenți în total implicați, câți studenți de la Iași?

    De la Iași sunt implicați cincisprezece studenți, de fapt, fiecare universitate are cincispreze, deci, în total, sunt șaizeci de studenți care vor primi această primă formare în domeniul inițiativei cetățenești.


  • Stații de așteptare inteligente pentru transportul public din Piatra Neamț

    Stații de așteptare inteligente pentru transportul public din Piatra Neamț

    Un
    transport public în comun ecologic, acesta este scopul mai multor
    proiecte care înseamnă și finanțare europeană. Este vorba despre inițiative ale
    administrației publice locale de la Piatra Neamț, iar din șirul acestora, pe
    lângă achiziționarea de autobuze electrice, face parte și modernizarea a 80 de
    stații de așteptare inteligente; un proiect susținut financiar prin Programul
    Operațional Regional 2014 – 2021 și care presupune     instalarea de
    panouri fotovoltaice, ecrane tactile multimedia, porturi USB pentru încărcarea
    smartphone-urilor, camere, senzori de mediu.



    Pentru
    rubrica Euranet Plus, edilul șef Andrei Carabelea a justificat investițiile
    consistente în transportul public de la Piatrea Neamț, punctând și care este
    dimensiunea proiectului în ceea ce privește stațiile de așteptare.




    Cel mai ecologic mijloc de deplasare este
    mersul pe jos. Adică, utilizarea transportului public pentru deplasările mai
    lungi de trei kilometri. Pentru a reuși să încurajăm oamenii să utilizeze cât
    mai mult mersul pe jos și să considere transportul în comnun ca metodă de deplasare pentru distanțe mai mari, trebuie
    să oferim tot confortul posibil și să îi atragem cu orice le poate fi
    folositor: de la aplicații care să le transmită când ajunge autobuzul în stație
    pe traseul pe care îl doresc și cât va dura călătoria până la destinația unde
    vor să ajungă, cum arată mijlocul de transport în comun, să fie elegant,
    ecologic, confortabil, sigur, iar în stațiile de așteptare să ai acolo posibilitatea de a citi o
    informație care să-ți fie utilă, să accesezi o platformă interactivă să vezi ce
    se mai întâmplă prin oraș, deci așa văd utilitatea acestor stații de așteptare
    care să fie ultramoderne și, în aceeași măsură, vor fi niște stații cu cele mai
    inteligente și durabile tehnologii, așteptându-ne ca la momentul în care aceste
    stații vor fi active, vor fi cele mai inteligente din țară: cu camere de luat vederi care să recunoască câte
    persoane așteaptă în stație, transmit în dispecerat și, în mod normal, ar
    trebui să vină mai repede autobuzul care circulă pe traseul respectiv.


    Valoarea proiectului este de 22,9 miloane de
    lei, cu o contribuție proprie de 460 de mii de lei. În acest proiect sunt mai
    multe investiții incluse, inclusiv un centru de comandă pentru dispecerat și am
    dat deja ordinul de începere a lucrărilor și proiectul se va încheia în martie
    2022.


  • Muzeul mănăstirii Căpriana din Rep. Moldova

    Muzeul mănăstirii Căpriana din Rep. Moldova

    Proiectul are o
    durată de 18 luni și este finanțat în cadrul Programului Operaţional Comun
    România – Republica Moldova 2014-2020. Valoarea totală este de de aproape 110
    mii de euro, din care aproximativ 98 de mii reprezintă grantul din fonduri europene,
    iar restul cofinanțare din partea celor două instituții.

    Precizări referitoare
    de proiect au fost oferite de doamna dr.
    Ing. Maria GEBA – șefa centrului de Conservare – Restaurare A Patrimoniului
    Cultural din cadrului instituției ieșene:




    Un proiect
    trasfrontalier cu Republica Moldova, respectiv Revitalizarea Mănăstirii
    Căpriana pentru promovarea patrimoniului ecleziastic unic prin cooperare
    transfrontalieră și digitalizare. Este un proiect care a început în martie
    2020 și va avea o durată de 18 luni. La Mănăstirea de la Căpriana, colectivul
    de la Restauarare Conservare Textile a
    fost la excavarea mormântului Mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni, iar
    aceste artefacte se restaurează în cadrul centrului nostru și, de la fragamente
    cu multiple degradări provocate de înhumare, provocate de mediul umed,
    actualmente, sunt restaurate aproape toate obiectele scoase din săpătură și vor
    constitui un muzeu al Mănăstirii Căpriana, primul din Republica Moldova, care se
    va inaugura anul acesta în cadrul proiectului.






    Important de spus,
    colaborarea dintre Complexul Muzeal Național Moldova Iași, România și
    Mănăstirea Căpriana, Republica Moldova a început în anul 2002 și a constat în
    efectuarea de lucrări de conservare-restaurare pentru materialul arheologic provenit
    din necropola mănăstirii.


    Acest parteneriat a
    continuat și pe parcursul anilor 2016 – 2019. De altfel, în luna august 2016,
    la Mănăstirea Căpriana, au fost efectuate cercetări arheologice în contextul
    procedurii de canonizare a mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni.


  • Parcul Științific și Tehnologic East European Border din orașul Siret

    Parcul Științific și Tehnologic East European Border din orașul Siret

    Un proiect unic
    în zona Moldovei, astfel poate fi definită inițiativa de la Siret, județul
    Suceava. Demersul ambițios implică
    instituții și autorități locale, Primăria orașului Siret, Consiliul Județean
    Suceava și Universitatea Ștefan cel la Mare. Este vorba despre o finanțare
    europeană prin Programul Operațional Regional 2014 -2020, care înseamnă 9,11
    milioane de lei dintr-o valoare totală de 18,46 de milioane de lei.


    Care este
    proiectul, explică la rubrica de astăzi, primarul de la Siret, domnul Adrian
    Popoiu:




    La finalul anului
    2020, am semnat un proiect foarte ambițios, la care s-a muncit foarte mult,
    aproape patru ani. Proiectul Înființarea Parcului Științific și Tehnologic
    East European Border în valoare de peste 4 milioane de euro va fi implementat
    în parteneriat cu Univeristatea Ștefan cel Mare din Suceava, dar și cu
    Consiliul Județean Suceava, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020.
    Acest proiect este unic în Moldova și va conduce la creșterea inovării și
    cercetării în companii, plecând de la premisa că cercetarea reprezintă motorul
    principal al dezvoltării.

    Domeniile din parcul științific și tehnologic East
    European Border sunt industrii 4.0, IT și smart – destinations, mai exact,
    smart – city și smart – tourism. Acolo vor fi două construcții și mai multe
    dotări. Dotările respective sunt pentru un centru de inovare industrii și, de
    asemenea, o zonă de IT, iar, într-o clădire separată, vom avea un fab lab dotat
    cu mașini CNC, scanner și imprimantă 3D.
    În esență, acest proiect aprobat are ca obiectiv principal trecerea cercetării
    fundamentale în cercetarea aplicată, practic, cercetarea din învățământ, în
    mediul de afaceri.


    Noi dorim să avem
    la Siret în acest proiect și o paltformă de învățare unică în Moldova, astfel
    încât firmele interesate să apeleze la această paltformă. De asemenea, având și
    parcul industrial în zona parcului științific și tehnologic sperăm noi, pe
    viitor, să putem atrage și firme foarte mari, dat fiind faptul că cercetarea
    este extrem de importantă pentru agenții economici.






    De adăugat ca
    proiectul parcului științific și tehnlogic de la Siret se dorește a fi
    finașizat în 2022 pentru ca facilitățile sale să fie funcționale din 2023.



  • Modernizarea Memorialului Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu

    Modernizarea Memorialului Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu

    Având drept scop asigurarea unui proces de implementare
    eficient şi eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în
    România, Programul Operațional Asistență Tehnică aferent perioadei 2014 – 2020
    oferă posibilitatea inclusiv a pregătirii pașilor pentru viitoare proiecte cu
    finanțare europeană. Este și cazul inițiativelor ce vizează infrastructura
    serviciile publice de turism, obiectivele de patrimoniu cu potențial turistic.


    Cele
    precizate vin în susținerea informației protrivit căreia Memorialul Ipotești
    Centrul Național de Studii Mihai Eminescu se află în atenția autorităților.
    În ce fel, ne spune doamna Ala Sainenco, managerul instituției de cultură. Ca
    idee planul, documentația tehnică, elaborate cu fonduri europene pentru
    modernizarea Memorialului.






    În 2020, am lucrat la o propunere de proiect cu Departamentul Promovare al Consililui
    Județean Botoșani și, în final a fost depusă o propunere de proiect pentru
    reabilitarea, extinderea și valorificarea durabilă a obiectivelor turistice, de
    patrimoniu și de agrement din incinta Memorialului Ipotești, dar și din zona
    Lacul cu Nuferi, care este administrată de Memorialul Ipotești.


    S-au obținut la prima etapă, prin
    Programul Operațional Asistență Tehnică
    2014 – 2020, fondurile necesare pentru elaborarea documentațiilor
    tehnico – economice necesare realizării investiției. După aceasta, urmează să
    depunem un alt proiect, prin Programul Operațional Regional Nord Est 2021 -
    2027, în vederea realizării acestor lucrări.


    În
    prima etapă se vor elabora proiectele tehnice necesare realizării lucărilor în
    cea de a doua etapă, care ar viza: sistemul de iluminat de la Memorialul
    Ipotești, amenajarea peisagistică și irigarea curții, reabilitarea aleilor, o
    copertină pentru amfiteatrul exterior, care are aproape 600 de locuri; de asemenea, reabilitarea sistemului de
    încălzire a muzeului tematic și anveloparea acestei clădiri și construirea unui
    spațiu pentru luarea meselor de către cei care sunt cazați la Memorialul
    Ipotești, noi având și spații de cazare aici.





    Cât despre finanțare, ce fonduri se doresc a fi atrase?




    Se va depune un proiect care
    depășește 4 milioane de euro. Pentru prima etapă am obținut 735 de mii de lei
    pentru realizarea documentației tehnico – economice.


  • Protejarea și valorificarea patrimoniului cultural din situl arheologic Tirighina – Barboși, Galaţi

    Protejarea și valorificarea patrimoniului cultural din situl arheologic Tirighina – Barboși, Galaţi

    Tirighina Barboși – situl arheologic din proximitatea
    Galațiului, în atenția autorităților publice locale. Despre un proiect cu
    finanțare europeană, în fapt fonduri care urmăresc mai multe obiective. Pentru
    cine nu știe, este vorba de un monument istoric de importanţă naţională.
    Complexul arheologic se întinde pe aproximativ 10 hectare și cuprinde vestigii
    ale unui castru roman, un castellum de pământ, două necropole romane. Revenind
    la timpul prezent, la rubrica Eurnet Plus, despre fondurile europene prevăzute,
    dar și despre ce se vrea a se realiza, cu informații , doamna Petrica Pațilea,
    purtător de cuvânt în cadrul Primăriei Galați.




    Ce vizează proiectul despre care facem vorbire?




    Proiectul vizează
    conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și al
    identității culturale în vederea impulsionării dezvoltării locale, iar
    contractul de execuție a lucrărilor la acest obiectiv privind punerea în
    valoare a sitului arheologic Tirighina -
    Barboși a fost semnat acum câteva zile.




    Ce lucrări vor fi relizate?




    Proiectul are în
    vedere restaurarea și conservarea sitului arheologic, dotarea acestuia și
    punerea lui în valore. Lucrările aferente acestui obiectiv constau în lucrări
    de conservare și restaurare a vestigiilor arheologice antice și interbelice,
    construirea unor structuri de protecție a vestigiilor arheologice, structuri
    permanente și temporare, dar și construirea unui muzeu de sit cu punct de
    informare. De asemenea, se vor face amenajări exterioare pentru acces la
    monumentul istoric, un drum de acces la sit, alei de circulație pietonală,
    precum și amenajări pentru sugestia configurațiilor istorice, a traseelor
    fortificațiilor, rambleuri ale circulațiilor pietonale, împrejmuire, balustrade
    și plantații, dar și lucrări pentru iluminat exterior arhitectural și
    peisagistic și lucrări de protejare a taluzurilor.






    Despre ce fonduri vorbim și când este prevăzută
    finalizarea acestor lucrări?




    Contractul are o
    valoare de aproape 16 milioane de lei fără TVA, iar durata estimată a lucrărilor este de 24 de luni.




    De adăugat la toate aceste informații că finanțarea
    proiectului Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina – Barboși, este
    asigurată prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 Îmbunătăţirea
    mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a
    patrimoniului cultural.


  • Conservarea populației de lupi din Carpații Orientali

    Conservarea populației de lupi din Carpații Orientali

    Conservarea populației de lupi din pădurile Carpaților
    Orientali, astfel poate fi rezumat obiectivul principal al unui proiect pe care
    l-a desfășurat timp de mai mulți ani
    Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea.

    Bineînțeles, inițiativa a presupus
    și o finanțare importantă din partea Uniunii Europene. Ecourile reușitei se
    păstrează și astăzi. Manager de proiect a fost domnul Silviu Chiriac,
    specialist, inspector în cadrul instituției vrâncene.




    Reporter: Un milion de euro finanțare de la Comisia Europeană,
    spunem acum, sunt mai mulți lupi în Carpații Orientali?




    România raportează
    la acest moment o populație cuprinsă între 2700 și 3000 de lupi existentă pe
    întreaga suprafață a țării. Ne-am propus să reducem cât putem de mult
    amenințările care persistau de foarte mult timp la adresa acestei specii. De
    exemplu, prezența câinilor hoinari în habitatle populate de lupi. Câinii
    transferă în mediul sălbatic tot felul de boli și parazitoze. De asemenea,
    acești câini sălbăticiți pot să prade
    animalele sălbatice, de exemplu căprioarele, astfel încât se reduce baza
    trofică necesară speciei Canis lupus.


    De aceea, noi, în
    acest proiect, am avut o campanie de sterilizare demonstrativă în care am mers
    în sate, am sterilizat gratuit câinii, astfel încât să reducem sporul natural al
    câinilor hoinari. De asemenea, am mers la ferme și am vaccinat împotriva
    acestor boli foarte mulți câini pe care îi dețineau acești proprietari. O altă
    amenințare semnificativă la adresa lupilor
    era faptul că aceștia produc pagube fermelor.

    Practic, lupii se mai
    hrănesc câteodată și cu oile sau caprele pe care le au oamenii în zona montană
    sau submontană. Și atunci am venit către fermieri și i-am ajutat fie prin a le
    dona garduri electrificate, care reduc foarte mult impactul lupilor asupra
    șeptelului, iar pe de altă parte, la Lepșa, în Munții Vrancei, am înființat o
    crescătorie de câini ciobănești
    românești adaptați acestor zone și, practic, din această crescătorie, am
    transferat peste șaizeci de perechi de pui din rasa Ciobănesc Carpatin Românesc
    către fermieri.

    Acum, aceste perechi bineînțeles că au făcut pui la rândul lor,
    astfel încât rețeaua deținătorilor de
    câini de pază ai șeptelelor s-a extins destul de mult și pagubele produse de
    lupi au scăzut și sperăm să scadă și mai mult în viitor. În acest fel fermierii
    sperăm să accepte cât mai mult prezența animalelor sălbatice în pădurile din
    Carpați.




    Reporter: Un proiect premiat,
    domnule Chiriac.




    Da, am fost
    bucuroși în această toamnă să fim nominalizați de Comisia Europeană între cele
    patru proiecte dedicate conservării naturii. Suntem foarte bine așezați pe
    podium, pe poziția a doua. Acest premiu nu a fost acordat doar de specialiștii de la Comisia Europeană, ci
    și de către publicul din Uniunea Europeană.


  • Structură pentru inovare și digitalizare

    Structură pentru inovare și digitalizare

    Cu aceste repere, în partea de nord est a țării, în 2019, a fost pusă la punct o inițiativă care are menirea să ofere tocmai sprijinul necesar pentru idei antreprenoriale, afaceri. Acum, această structură a trecut de selecția națională, urmând să intre în procesul de evaluare al Comisiei Europene.

    Centre europene de inovare digitală și care să facă parte
    din Rețeaua Europeană de Huburi Digitale. De la Piatra Neamț, aducem vestea că
    un astfel de centru de inovare, Digital Innovation Zone (DIZ) este câștigătorul
    regional al etapei naționale de selecție a centrelor europene de inovare
    digitală. Deci, singura astfel de inițiativă din partea de nord est a țării
    care merge spre selectare a Comisia Europeană.

    Ce înseamnă toate acestea , aflăm
    de la doamna Gabriela Macoveiu, director al
    Direcției Comunicare, Inovare si Cooperare Externă din cadrul Agenției
    pentru Dezvoltare Regională Nord Est, instituție implicată alături de alte
    entități în această inițiativă:




    Digital Innovation
    Zone este o comunitate de profesioniști care oferă servicii suport pentru
    digitalizare atât în zona întreprinderilor cât și a administrației publice
    locale. DIZ est o inițiativă pe care au demarat-o șapte companii din regiune, care au luat inițiativa în 2019
    să pună bazele unei astfel de comunități. Lor li s-au alăturat universitățile
    și camerele de comerț, astfel încât oferta de servicii să fie cât mai largă,
    pornind de la analiza nevoii de business, pornind de la identificarea ideilor
    antreprenoriale și suportul necesar pe tot parcursul implementării proiectelor.

    Ne-am dorit foarte mult ca această structură partenerială să intre în Rețeaua
    Europeană a Huburilor Digitale de
    Inovare, mai ales făcând conexiune și susținând dezvoltarea soluțiilor pe
    domeniile unde am identificat și competență pentru specializarea regiunii. Aș
    vorbi aici doar de zona de sănătate și tehnologia informațiilor și
    comunicațiilor, care sunt printre cele vizate de colegii noștri din DIZ.
    Programul European de Digitalizare va
    susține această rețea a huburilor de inovare digitală. De asemenea,
    huburile de inovare digitală vor lucra
    foarte mult împreună cu Rețeaua Enterprise Europe Network, care sprijină
    companiile să internaționalizeze și să inoveze.




    Centrul Digital Innovation Zone din Regiunea Nord – Est a trecut de selecția națională. Există un orizont de așteptare în ceea
    ce privește acceptarea inițiativei de
    către Comisia Europeană și, implicit,
    introducerea în Rețeaua Centrelor Europene
    de Inovare Digitală?




    Apelul se va
    deschide la începutul anului viitor, iar în luna martie 2021 se așteaptă ca
    deja huburile europene recunoscute și la
    nivel european să semneze acorduri de finanțare pentru o perioadă de șapte ani.
    Nu ne îndoim că și acolo colegii noștri se vor descurca așa cum au făcut-o și
    la nivel național.