Radio România Internațional

Author: Luminița Voinea

  • Comisia Europeană adoptă programul de lucru pentru 2023 și își fixează prioritățile

    Comisia Europeană adoptă programul de lucru pentru 2023 și își fixează prioritățile

    Măcinată de o serie de crize care au avut consecințe serioase asupra vieții cetățenilor europeni, Comisia Europeană își propune pentru 2023 șase priorități: o reformă cuprinzătoare a pieței de energie electrică din UE, în contextul războiului din Ucraina, o Europa pregătită pentru era digitală, o economie în serviciul cetățenilor și o Europă mai puternică în plan internațional. Alte două priorități se referă la promovarea modului de viață european și elaborarea unui pachet privind apărarea democrației.

    Vicepreședintele Maros Šefčovič, punctează principiile care stau la baza agendei Comisiei Europene pentru 2023:

    Permiteți-mi să încep prin a spune că este o adevărată dovadă a angajamentului nostru de a construi o Uniune care să stea fermă și unită în fața unui set unic de crize, ale căror efecte sunt resimțite atât de acut în viața de zi cu zi a europenilor. Acest program de lucru stabilește o agendă îndrăzneață, explicând modul în care intenționăm să abordăm cele mai presante provocări, inclusiv criza energetică. În același timp, subliniază modul în care dorim să dublăm sarcinile generaționale pe termen lung, făcând Uniunea noastră europeană verde, digitală, mai echitabilă și mai rezistentă.

    În contextul războiului din Ucraina, Comisia Europeană propune pentru anul viitor o reformă cuprinzătoare a pieței energiei electrice, inclusiv decuplarea prețului la energie electrică de prețul la gaze. Totodată, Comisia va propune crearea unei noi Bănci europene a hidrogenului, care va investi trei miliarde EURO în lansarea unei piețe a hidrogenului în UE.

    În domeniul securității și apărării, pentru a-și apăra interesele, pacea și stabilitatea, Comisia va prezenta strategia spațială a UE pentru securitate și apărare, precum și o nouă strategie în materie de securitate maritimă. De asemenea, își va actualiza instrumentarul de sancțiuni pentru a include corupția.

    În ceea ce privește promovarea modului de viață european, sunt anunțat legi privind digitalizarea documentelor de călătorie din UE și facilitarea călătoriilor.


  • Fondurile UE pentru tranziția către energia verde ajung și la tinerii din România

    Fondurile UE pentru tranziția către energia verde ajung și la tinerii din România

    Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani vor primi sprijin financiar de până la 10.000 EUR pentru a pune în aplicare acțiuni locale în comunitatea lor, vizând tranziția verde. Programul se derulează în regiunile din Uniunea Europeană cele mai afectate de tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Proiectul se numește EUteenns4Green și este cofinanțat de Uniunea Europeană.

    În România cererea de candidaturi se adresează tinerilor din regiunile Gorj, Dolj, Hunedoara, Mureș, Galați și Prahova. Este vorba despre tineri și grupuri de tineri sau asociații care locuiesc sau își au sediul într-una dintre regiunile vizate de tranziția justă. Aceștia pot propune orice activitate care va antrena comunitatea lor locală în tranziția verde. Tinerii vor fi ajutați de persoane denumite facilitatori locali , care îi vor îndruma să își pregătească, în limba lor, propunerile de proiecte și le vor oferi orientări pe parcursul întregului proiect. Există cinci pași de urmat:

    1. Observa de ce are nevoie comunitatea ta și cum ai putea contribui.
    2. Gaseste-ti oamenii.
    3. Pasul 3: decideți asupra unei idei, care ar putea deveni un proiect.
    4. Pasul4: transformați-vă ideea într-un proiect, cu obiective si buget estimat si ultimul pas: aplicați pentru finanțare.

    Dacă vă împotmoliți sau aveți întrebări, vor fi organizate webinarii informative pentru a-i sprijini pe cei interesați să solicite finanțare. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 3 noiembrie. După anunțarea proiectelor câștigătoare în cursul lunii decembrie, acțiunile vor demara la începutul anului 2023.

    Toate informațiile sunt disponibile pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România sau pe cel al EUteenns4Green.

    Așadar, daca aveți între 15 și 24 de ani și locuiți în județele Gorj, Dolj, Hunedoara, Mureș, Galați sau Prahova, nu ezitați să aplicați pentru programul vizând tranziția verde cofinanțat de UE. Sprijinul financiar este de până la 10.000 EUR.


  • CE solicită României să-și notifice strategia privind obiectivele climatice și energetice

    CE solicită României să-și notifice strategia privind obiectivele climatice și energetice

    Comisia Europeană a decis, în urmă cu câteva zile, să trimită scrisori de punere în întârziere României, Bulgariei, Irlandei și Poloniei, pentru faptul că nu și-au notificat strategiile naționale pe termen lung, în temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.

    Scrisoarea de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

    Strategiile stabile pe termen lung sunt esențiale pentru a contribui la realizarea transformării economice necesare și a obiectivelor mai ample de dezvoltare durabilă, precum și pentru a înregistra progrese în ceea ce privește obiectivele climatice pe termen lung stabilite de Acordul de la Paris.

    La nivelul UE, Uniunea și-a finalizat strategia pe termen lung în 2019, obiectivul de bază fiind ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Prin Legea europeană a climei, UE a transpus în legislație obiectivul neutralității climatice și un altul, intermediar, de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

    Regulamentul privind guvernanța stabilește un proces prin care statele membre să își pregătească, până la 1 ianuarie 2020, primele lor strategii pe termen lung cu o perspectivă de cel puțin 30 de ani și, ulterior, noi strategii o dată la 10 ani.

    Până în prezent, Bulgaria, Irlanda, Polonia și România nu au prezentat încă Comisiei strategiile lor naționale pe termen lung. Statele membre în cauză au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a transmite Comisiei strategiile. În caz contrar, în absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

    Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE.


  • Noi reglementări la nivelul UE pentru depistarea precoce a cancerului

    Noi reglementări la nivelul UE pentru depistarea precoce a cancerului

    Pe fondul acestor statistici negre, Comisia Europeană propune o nouă abordare în ceea ce privește depistarea cancerului și recomandă creșterea numărului de screeninguri efectuate pe mai multe grupuri țintă.

    Această nouă abordare a Comisiei Europene, bazată pe cele mai recente evoluții și dovezi științifice, va sprijini statele membre să asigure screedingul în vederea depistării cancerului de sân, de col uterin și colorectal pentru 90 % din populația UE , pana in 2025. Noua recomandare extinde screeningul organizat și pentru depistarea altor tipuri de cancer, precum cel pulmonar, de prostată și, în anumite circumstanțe, cancerul gastric. Pentru a facilita screeninguri mai bine țintite și mai puțin invazive, recomandarea Uniunii Europene extinde grupul-țintă pentru depistarea cancerului de sân astfel încât să includă femeile cu vârsta cuprinsă între 45 și 74 de ani .

    Totodată, testarea pentru depistarea virusului HPV ar trebui să vizeze femeile cu vârste cuprinse între 30 și 65 de ani, o dată la 5 ani sau mai mult, pentru a depista virusul care crește riscul de cancer de col uterin. În ceea ce privește cancerul colorectal, recomandarea UE îndeamnă ca triajul la persoanele cu vârste între 50 și 74 de ani să fie efectuat prin testare imunochimică a materiilor fecale pentru a determina dacă este nevoie de endoscopie sau colonoscopie.

    De asemenea sunt recomandate testările foștilor și actualilor fumători cu vârste între 50 și 75 de ani, dar și screeningul pentru depistarea Helicobacter pylori și supravegherea leziunilor gastrice precanceroase.

    Recomandarea Comisiei are în vedere accesului egal la screening, pentru anumite grupuri socioeconomice, persoane cu handicap sau cele care locuiesc în zone rural, pentru ca depistarea cancerului să devină o realitate în întreaga UE.

    Știm că diagnosticarea timpurie salvează vieți și îmbunătățește calitatea vieții. În Planul european de luptă împotriva cancerului, stabilim un nou cadru al screeningului pentru depistarea cancerului în UE, declară Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

    Aproximativ 100 de milioane de euro vor fi angajate de Comisia Europeană pentru aceste programe.


  • Ajutor de stat pentru întreprinderile mari consumatoare de energie din România

    Ajutor de stat pentru întreprinderile mari consumatoare de energie din România

    Comisia Europeană a aprobat, săptămâna aceasta, o schemă de ajutoare a României menită să acorde o compensație parțială întreprinderilor mariconsumatoare de energie confruntate cu o creștere a prețurilor la energie electrică.

    Această schemă de ajutor, în valoare de 1,5 miliarde EUR sprijină obiectivul României de a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru industriile sale mari consumatoare de energie, afirmă Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

    Banii vor acoperi o parte din prețurile ridicate la energie electrică rezultate din impactul prețurilor carbonului asupra costurilor de producere a energiei suportate în perioada 2021-2030.

    Comisia a constatat că schema este necesară și adecvată pentru a sprijini întreprinderile mari consumatoare de energie să facă față creșterii prețurilor la energie electrică.

    De această măsură vor beneficia întreprinderile mari consumatoare de energie, care își desfășoară activitatea în sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Astfel se evită riscul ca aceste întreprinderi să se mute în țări din afara UE cu politici climatice mai puțin ambițioase, ceea ce ar duce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

    Compensația va fi acordată întreprinderilor eligibile sub forma unei rambursări parțiale a costurilor indirecte ale emisiilor suportate în anul precedent, plata finală urmând să fie efectuată în 2031.

    Valoarea maximă a ajutorului va fi egală cu 75 % din costurile indirecte ale emisiilor suportate.

    Pentru a putea primi compensația, beneficiarii trebuie să îndeplinească una din următoarele obligații:
    – să pună în aplicare recomandări formulate în urma auditului energetic;
    – să acopere cel puțin 30 % din consumul lor de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon;
    – să investească cel puțin 50 % din valoarea ajutorului în proiecte care conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Măsura se înscrie în obiectivele Pactului verde european, prin care Comisia își propune ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.


  • Comisia Europeană propune suspendarea totală a Acordului de facilitare a eliberării vizelor cu Rusia

    Comisia Europeană propune suspendarea totală a Acordului de facilitare a eliberării vizelor cu Rusia

    Comisia Europeană a propus ieri suspendarea măsurilor care facilitează primirea de vize de către ruşi. Suspendarea vine ca răspuns la riscurile și amenințările sporite la adresa intereselor de securitate ale Uniunii și a securității naționale a statelor membre, ca urmare a agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta înseamnă că cetățenii ruși nu se vor mai bucura de un acces privilegiat în UE și vor avea de urmat un proces mai lung, mai scump și mai dificil de solicitare a vizelor. Începând de săptămâna viitoare, privilegiile cetățenilor ruși se vor încheia, dacă, aşa cum speră Comisia, statele membre UE vor fi de acord cu propunerea sa. UE va rămâne deschisă anumitor categorii de solicitanți de viză ruși care călătoresc în scopuri esențiale, inclusiv, în special, membrilor de familie ai cetățenilor UE, jurnaliștilor, dizidenților și reprezentanților societății civile.

    În practică, pentru solicitanții de viză ruși se vor aplica următoarele măsuri:

    – taxa de viză va crește de la 35 la 80 EUR pentru toți solicitanții;
    – timpul de prelucrare va fi mai lung;
    – vor exista norme mai restrictive pentru vizele cu intrări multiple: solicitanții nu vor mai avea acces ușor la vizele valabile pentru intrări multiple în spațiul Schengen;
    – o listă mai lungă de documente justificative.

    Atâta timp cât continuă agresiunea militară a Rusiei împotriva unei țări candidate la aderarea la UE, cetățenii ruși nu se pot bucura de facilități de călătorie către Europa. Încă o dată, UE își demonstrează unitatea nezdruncinată în răspunsul său la agresiunea militară a Rusiei, declară vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas.

    Urmează ca şi Consiliului să examineze și să adopte propunerea de suspendare a Acordului. Odată adoptată, suspendarea va intra în vigoare în a doua zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE, iar decizia va fi notificată Rusiei cel târziu cu 48 de ore înainte de intrarea sa în vigoare.


  • 2022年8月31日：欧洲议会关于欧盟体面生活条件的措施

    2022年8月31日：欧洲议会关于欧盟体面生活条件的措施

    近十年来，欧盟成员国工作人员中的贫困水平有所增加，而新冠大流行期间等经济危机都表明，足够的最低工资在保护低工资工人上发挥着重要的作用，因为他们更容易受到伤害。在这种情况下，欧洲议会议员决心批准新的规则，以确保在欧盟提供体面生活水平的最低收入。


    随着欧盟委员会的提议，欧洲议会和理事会的谈判代表于6月已关于一项指令草案达成协议，该草案将在9月的全体会议上进行表决。欧洲议会议员希望这些规则能够引导欧盟国家实现工资实际增长并帮助缩小性别薪酬差距，因为得到欧盟最低工资收入的人中近60%是女性。


    根据新的欧盟法律，欧盟国家必须确保国家最低工资允许体面的生活水平。为了确定这样的生活水平明确是什么，可以使用各种指标，例如：用实际价格计算的国家商品服务篮子、将最低净工资相比与贫困线或最低收入购买力等等。 因此，每个国家将根据社会经济条件、购买力、生产力水平和国家层面的发展来确定最低收入水平。欧洲指令草案促进了关于工资确定的集体谈判。拥有法定最低工资的成员国被邀请建立一个明确的程序框架来设定并更新最低工资，而更新至少每两年进行一次。


    欧盟的最低月薪差异很大。2021 年，保加利亚最低工资是最小的，约为332欧元，排在倒数第一位，而罗马尼亚以515.26欧元排在倒数第二位。卢森堡的最低工资排在最高地位，约为 2256 欧元。

  • Măsurile Parlamentului European pentru condiții de viață decente în UE

    Măsurile Parlamentului European pentru condiții de viață decente în UE

    Sărăcia în rândul lucrătorilor din Uniunea Europeană a crescut în ultimul deceniu, iar crizele economice, precum cea din timpul Covid 19, arată că salariile minime adecvate au un rol important în protejarea lucrătorilor cu salarii mici, deoarece sunt mai vulnerabili.

    În acest context, eurodeputații sunt sunt deciși să aprobe noi reguli pentru asigurarea unor venituri minime care să ofere un nivel de trai decent în UE.

    În urma unei propuneri a Comisiei Europene, negociatorii Parlamentului și Consiliului au ajuns la un acord în luna iunie, privind proiectul unei directive europene , care va fi supus la vot în sesiunea plenară din septembrie.

    Eurodeputații se așteaptă ca regulile să determine țările UE să ajungă la o creștere reală a salariilor și să contribuie la reducerea diferențelor de remunerare între femei și bărbați, deoarece aproape 60% dintre salariații cu venituri minime din UE sunt femei.

    Potrivit noii legislații a Uniunii europene, statele UE vor trebui să se asigure că salariul minim național permite un nivel de trai decent. Pentru a stabili ce reprezintă un astfel de nivel de trai, se pot folosi diverși indicatori cum ar fi: Un coș național de bunuri și servicii la prețuri reale, Raportarea salariului minim net la pragul sărăciei sau puterea de cumpărare a veniturilor minime.

    Așadar, fiecare țară va stabili nivelul venitului minim în funcție de condițiile socio-economice, puterea de cumpărare, nivelul productivității și evoluțiile la nivel național.

    Proiectul de directive europeană promovează negocierile colective privind stabilirea salariilor.

    Statele membre care au salarii minime legale sunt invitate să instituie un cadru procedural pentru a stabili și actualiza aceste salarii minime, iar actualizările să aibă loc cel puțin o dată la 2 ani.

    Veniturile minime lunare diferă foarte mult în UE. În 2021 Bulgaria se situa pe ultimul loc, cu cel mai mic salariu minim, de aproximativ 332 de euro, iar pe penultimul loc găsim România, cu 515,26 euro. Cel mai mare salariu minim este în Luxemburg, aproximativ 2 256 de euro.


  • Noi reguli pentru creditele de consum din țările UE

    Noi reguli pentru creditele de consum din țările UE

    6 din 10 consumatori s-au confruntat cu dificultăți financiare de la începutul crizei de coronavirus. Dacă vă aflați în această situație este bine de știut că Deputații europeni au aprobat actualizarea regulilor privind creditele de consum . Situația economică dificilă face ca multe persoane să caute împrumuturi, iar digitalizarea a adus pe piață noi jucători și produse, inclusiv companii nebancare, cum ar fi aplicațiile de împrumut.

    Acest lucru înseamnă că este mai ușoară obținerea unor împrumuturi mici online – care, însă, se pot dovedi scumpe sau nepotrivite. Totodată trebuie ținut cont de noile modalități de obținere digitală a informațiilor și de evaluare a bonității consumatorilor prin utilizarea sistemelor de inteligență artificială .

    Regulile actuale nu protejează suficient de bine consumatorii vulnerabili, de aceea Comisia Parlamentului pentru piață internă și protecția consumatorilor a adoptat recent un raport cu privire la noile reguli .

    Acestea impun creditorilor să ofere informații standard consumatorilor într-un mod mai transparent și să le permită să vadă ușor toate informațiile esențiale pe orice dispozitiv, inclusiv pe telefonul mobil.

    Membrii comisiei au subliniat că reclamele pentru credite nu trebuie să încurajeze consumatorii supra îndatorați să ia credite. Din contra, ele trebuie să conțină un mesaj care să explice clar că împrumutul costă bani.

    Pentru a stabili dacă un credit se potrivește nevoilor unei persoane, înainte de a fi acordat, deputații europeni doresc să fie solicitate informații cu privire la obligațiile curente sau la costul vieții unei persoane, fără a lua în considerare date colectate de pe rețelele sociale sau cele referitoare la starea de sănătate.

    Noile reguli ar trebui să se aplice creditelor de până la 150.000 EUR, însă fiecare țară va putea stabili pragul în funcție de condițiile locale.

    Deputații europeni doresc și reglementarea descoperirilor de cont așa numitele overdrafturi sau depășire a limitei de credit, care devin tot mai frecvente.

    Țările membre vor decide dacă vor aplica aceste reguli și împrumuturilor mici, de până în 200 EUR.

    Parlamentul va vota raportul într-o sesiune plenară viitoare, după care pot începe discuțiile cu Consiliul și Comisia Europeană asupra textului final al actului normativ.


  • Condiții de muncă mai transparente și mai previzibile pentru lucrătorii din UE

    Condiții de muncă mai transparente și mai previzibile pentru lucrătorii din UE

    Comisia Europeană anunță că statele membre au avut timp până pe 1 august să transpună în legislația națională Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, o etapă importantă pentru o Europă socială puternică.

    Astfel, 182 de milioane de lucrători din Uniunea Europeană vor avea dreptul la o mai mare previzibilitate în ceea ce privește condițiile lor de muncă, de exemplu privind sarcinile de serviciu și timpul de lucru. De asemenea, aceștia vor avea dreptul să primească în timp util informații complete cu privire la aspectele esențiale ale muncii lor, cum ar fi locul de muncă și remunerația.

    Prin Directiva privind condițiile de muncă, lucrătorii din UE vor beneficia de următoarele drepturi:

    – informații complete cu privire la aspectele esențiale ale muncii lor, comunicate rapid și, atenție, în scris;
    – durata perioadei de probă de la începutul unui contract de muncă, nu va putea depăși șase luni;
    – posibilitatea de a exercita în paralel o altă activitate profesională pentru un alt angajator; orice restricții ale acestui drept trebuie să fie justificate prin motive obiective;
    – comunicarea în avans, într-un termen rezonabil, a orelor și zilelor de referință în care munca va trebui să fie efectuată – în special pentru lucrătorii cu programe de lucru imprevizibile și în caz de muncă la cerere;
    – măsuri care să prevină recurgerea abuzivă la contracte de muncă cu zero ore de lucru;
    – de asemenea, lucrătorii au dreptul să primească un răspuns scris la o cerere de transfer către un alt loc de muncă mai sigur.

    Directiva europeană mai prevede că lucrătorii trebuie să beneficieze de formare obligatorie gratis asigurată de angajator.

    Noile reguli vor contribui la garantarea unor locuri de muncă de calitate, la asigurarea unei anumite stabilități pentru lucrători și le va permite acestora să își planifice viața, declară comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.

    Statele membre au avut ca termen 1 august pentru transpunerea acestei directive. Ca etapă următoare, Comisia Europeană va evalua conformitatea măsurilor naționale notificate de fiecare stat membru și va lua măsuri dacă este necesar.


  • 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, competitivitatea şi tranziția verde și digitală

    31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, competitivitatea şi tranziția verde și digitală

    4,33 miliarde de euro din Fondul European de dezvoltare regională vor merge către sprijinirea transformării economice inovatoare și inteligente a României. Fondurile vor contribui la creșterea competitivității IMM-urilor (și vor sprijini cercetarea și inovarea, în special prin colaborarea dintre întreprinderi și universități. În plus, UE va investi în digitalizarea întreprinderilor și în dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar și în îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, în special ale elevilor și profesorilor.

    În ceea ce privește economia verde, sunt prevăzute investiții în valoare de 6,75 miliarde EUR din Fondul de coeziune. Banii vor merge în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, sau crearea de spații verzi.

    Dintre acestea, peste două miliarde de euro vor fi alocate pentru reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale și publice și pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a sistemelor energetice inteligente.

    Uniunea Europeană intenționeacă să atenueze impactul social și economic al tranziției verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Astfel, peste două miliarde de euro din Fondul pentru o tranziție juustă vor fi direcționați către regiunile românești cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului .

    Alte fonduri vor merge către modernizarea sistemului de sănătate, Transportul durabil, Ocuparea forței de muncă și combaterea sărăciei.

    Se va acorda o atenție deosebită trenurilor și căilor ferate, dar și extinderii transportului public durabil din orașe.
    De asemenea, vor fi investiți bani în pescuitul și acvacultura durabile, contribuind la modernizarea mult așteptată a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.

    Acordul de parteneriat cu România al Comisiei Eurpene pregătește terenul pentru implementarea investițiilor aferente pe teren, prin 8 programe regionale și 9 programe naționale.

    Fondurile pentru coeziune, traziție verde și digitală acordate României acoperă perioada 2021-2027.


  • Drepturile pasagerilor de a călători în UE cu avionul, trenul sau autocarul

    Drepturile pasagerilor de a călători în UE cu avionul, trenul sau autocarul

    Dacă zilele acestea plecați în vacanța de vară este bine să știți că drepturile pasagerilor vă protejează în UE dacă ceva nu merge bine în timpul călătoriei. Fie că vorbim de călătoria cu avionul, trenul sau autocarul. Luminița Voinea ne spune ce drepturi avem:

    Vacanța de vară la care visăm pe tot parcusul anului riscă să pornească cu stângul. Si asta pentru că mii de pasageri rămân, zilnic, blocaţi în aeroporturi din cauza zborurilor anulate sau întârziate. Daca sunteți în situația de a vi se anula zborul, de a aștepta trenul mai mult decât trebuie sau de a vă pierde bagajele, este bine să știți că aveți drepturi care vă protejează. Deputații europeni au ajutat la introducerea unor reguli care obligă companiile să ofere mese și cazare, rambursări și despăgubiri în cazul întârzierilor și anulărilor.

    În primul rând, trebuie să vi se ofere informații privind anularea zborurilor sau eventualele întârzieri. Drepturile pasagerilor UE care călătoresc cu avionul se aplică în anumite condiții, de exemplu dacă zborul se desfășoară în interiorul UE sau dacă pleacă din UE către o țară din afara ei. Apoi, dacă vi se refuză îmbarcarea, companiile aeriene trebuie să vă ofere asistență gratuită incluzând băuturi răcoritoare, mâncare și cazare. Aveţi posibilitatea de a alege între despăgubire și zboruri alternative. În plus, pasagerii cărora li se refuză îmbarcarea au dreptul la o despăgubire de până la 600 de euro, în funcție de distanța zborului programat.Pentru zboruri de sub 1500 de km, despăgubirea este de 250 de euro, pentru cele între 1500 si 3500 de km, primiți o despăgubire de 400 de euro, iar pentru zborurile de peste 3500 de km, sumele ajung la 600 de euro.Pasagerii ale căror zboruri au fost anulate în ultimul moment sau au avut peste trei ore întârziere pot, de asemenea, beneficia de despăgubiri, dar cu anumite restricții.

    La călătoriile cu trenul în Uniunea Europeană aveți următoarele drepturi: operatorul trebuie să vă informeze despre anularea sau întârzierea cursei în timp real și, în funcție de circumstanțe, puteți avea dreptul la asistență sub formă de alimente și băuturi răcoritoare, cazare și despăgubiri.

    Sunteți cetățeni europeni, așa că nu evitați să vă cereți drepturile! Ele pot fi consultate şi pe site-ul Europa ta.


  • Noul Regulament privind siguranța generală a vehiculelor intră în vigoare

    Noul Regulament privind siguranța generală a vehiculelor intră în vigoare

    Vin cu vești bune pentru participanții la trafic, dar și pentru pietoni. Au intrat în vigoare noile norme europene care îmbunătățesc siguranța rutieră și permit circulația vehiculelor complet autonome în UE. Punem siguranța persoanelor pe primul loc, spun oficialii europeni. Ei estimează că noile măsuri de siguranță vor salva peste 25 000 de vieți și vor evita cel puțin 140 000 de vătămări grave până în 2038. Așadar începând din 6 iulie, noile măsuri care introduc funcții de siguranță pentru asistarea conducătorului auto includ următoarele facilități:

    • Pentru toate vehiculele rutiere (și anume, autoturisme, camionete, camioane și autobuze): asistență inteligentă pentru controlul vitezei, avertizare la mersul înapoi cu cameră sau senzori, avertizare cu privire la somnolența și lipsa de atenție a conducătorului auto, dispozitive de înregistrare a datelor privind evenimentele, precum și semnal de oprire de urgență;
    • Pentru autoturisme și camionete: funcții suplimentare, cum ar fi sistemele de menținere a benzii de circulație și frânarea automată;
    • Pentru autobuze și camioane: tehnologii pentru o mai bună recunoaștere a posibilelor unghiuri moarte, avertizări pentru prevenirea coliziunilor cu pietoni sau bicicliști și sisteme de monitorizare a presiunii în pneuri.

    Margrethe Vestager, comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală, declară: Tehnologia ne ajută să îmbunătățim nivelul de siguranță al autoturismelor noastre. Noile funcții avansate de siguranță obligatorii vor ajuta în continuare la reducerea numărului de victime ale accidentelor. Totodată, astăzi facem ceea ce este necesar pentru a ne asigura că normele noastre permit introducerea, în condiții de siguranță, a vehiculele autonome în UE, punând siguranța persoanelor pe primul loc.


    Normele europene privind siguranța rutieră se vor aplica mai întâi noilor tipuri de vehicule, și ulterior tuturor vehiculelor noi, începând cu 7 iulie 2024. Unele dintre măsuri vor fi extinse pentru a fi aplicate mai multor tipuri de vehicule rutiere până în 2029.


  • UE mobilizează rezerve de urgență pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare

    UE mobilizează rezerve de urgență pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare

    Comisia Europeană şi-a mobilizat noile rezerve ”rescEU” pentru situaţii de urgenţă pentru a ajuta Ucraina, în urma unei cereri a guvernului de la Kiev, care vizează echipamente medicale şi de protecţie, precum şi echipamente specializate în caz de riscuri pentru sănătatea publică. Vorbim despre ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare.

    Cu o valoare financiară totală de 11,3 milioane EUR, această asistență va fi furnizată Ucrainei din stocurile de urgență ale UE găzduite de România, Ungaria, Suedia, Germania, Grecia și Danemarca.

    Printre echipamentele furnizate de UE se numără 300 000 de costume de protecție specializate, 5 600 de litri de substanțe de decontaminare și 850 de echipamente pentru operațiuni de decontaminare. Pentru că spitalele din Ucraina au nevoie urgentă de echipamente medicale, UE donează, de asemenea, monitoare pentru pacienți, pompe de perfuzie și aparate pentru respirație artificială, precum și echipamente de protecție pentru personalul medical, cum ar fi măști și halate.

    Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, afirmă că războiul nejustificat pornit de Rusia și atacurile asupra unităților de asistență medicală afectează puternic sistemul de sănătate din Ucraina.

    În ultimele patru luni am lucrat în permanență pentru a asigura o reacție rapidă a UE la solicitările Ucrainei de echipamente specifice și de materiale umanitare. 30 de țări au donat deja echipamente Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, dar, am mobilizat rezervele strategice rescEU. Sunt în drum spre Ucraina echipamente medicale și echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară. Spitalele și personalul medical din Ucraina lucrează sub o presiune imensă și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a le pune la dispoziție instrumentele necesare pentru a salva vieți, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, a mai spus comisarul Lenarčič.

    Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE se află în contact permanent cu autoritățile ucrainene pentru a oferi asistență suplimentară pe baza nevoilor specifice indicate de Ucraina.


  • Reducerea gazelor cu efect de seră în UE: obiective naționale pentru 2030

    Reducerea gazelor cu efect de seră în UE: obiective naționale pentru 2030

    Uniunea Europeană dorește să atingă neutralitatea climatică până în 2050, iar acest obiectiv, împreună cu un altul intermediar de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, sunt înscrise în Legea europeană a climei. UE a lansat diverse inițiative pentru atingerea acestor obiective. Una dintre acestea este Regulamentul privind partajarea eforturilor. Asta înseamnă că fiecare stat membru are de îndeplinit obiective obligatorii de reducere a gazelor cu efect de seră, in transporturi, agricultură, construcții și managementul deșeurilor. Aceste sectoare produc mare parte din emisiile UE de gaze cu efect de seră, adică în jur de 60% din emisiile totale. De aceea, la începutul lunii iunie, ca urmare a ambițiilor crescute din cadrul Pactului Verde, Parlamentul European a votat în favoarea creșterii țintei de reducere pentru sectoarele menționate de la 29 % la 40% până în 2030.

    Pentru România, noua țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, este de 12,7 % față de doar 2%, cât era ținta anterioară. De remarcat, că România, și Bulgaria, au cea mai mare reducere a emisiilor totale dintre țările membre UE la transporturi, agricultură, și clădiri. Țara noastră este nevoită să-și continue eforturile, pentru a se încadra în țintele finale.

    Uniunea Europeană va veni și cu o strategie de reducere a emisiilor pentru fiecare țară din UE, pentru a asigura un ritm constant de scădere a emisiilor pe tot parcursul perioadei. Este și o anumită flexibilitate în sistemul actual. De exemplu, țările UE pot crea rezerve, împrumuta și transfera alocările anuale de emisii între ele de la un an la altul.

    Membrii comisiei pentru mediu a Parlamentului european doresc însă mai multă transparență și responsabilitate cu privire la reducerile de emisii ale statelor UE, precum și mai puțină flexibilitate în crearea de rezerve, împrumuturi sau transferul de alocări anuale. Toate aceste măsuri fac parte din pachetului legislativ Pregătiți pentru 55, menit să asigure neutralitatea climatică până în 2050.