Radio România Internațional

Author: Luminița Voinea

  • CE alocă 66 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă în patru judeţe din România

    CE alocă 66 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă în patru judeţe din România

    Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că peste 5 milioane de cetățeni nu au acces la o rețea de apă curentă și peste 8 milioane nu sunt racordați la rețeaua de canalizare. În plus, 21 la sută dintre români nu au baie și toaletă în interiorul locuinței. Lucrurile se vor schimba din acest punct de vedere în patru județe din România – vorbim despre Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Ilfov, datorită banilor europeni.

    Comisia Europeană a alocat 166 de milioane de euro, în cadrul politicii de coeziune 2014 – 2020, pentrudezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată, în aceste patru județe din România.

    Mai exact, investiţiile vor fi făcute în două proiecte care vor îmbunătăţi calitatea şi accesul la apă potabilă, precum şi tratarea apelor uzate în zonă. Lucrările la infrastructura de alimentare cu apă includ nouă staţii noi de tratare a apei, 1.061 de km de reţea nouă şi 40 de rezervoare noi, pe lângă refacerea infrastructurii existente. În ce priveşte apele uzate, vor fi construite patru staţii de epurare şi alte trei vor fi extinse.

    În același timp, vor fi realizate 761 de km de reţea nouă de canalizare, iar infrastructura existentă va fi refăcută.

    Comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira declară că aceste proiecte de mare anvergură vor continua să amelioreze calitatea și disponibilitatea apei, reducând riscul de îmbolnăvire a oamenilor și îmbunătățind calitatea vieții acestora. De asemenea, proiectele respective contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei prin promovarea biodiversității și prin reducerea pierderilor din rețeaua de alimentare cu apă, mai susține comisarul european.

    Potrivit Comisiei, aceste investiții vor contribui la respectarea de către România a Directivelor UE privind epurarea apelor uzate urbane și apa potabilă și vor crea locuri de muncă, în beneficiul tuturor grupurilor sociale din zonă.


  • Protectia consumatorilor: Combaterea dezinformării ecologice și a declarațiilor de mediu înșelătoare

    Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice se referă la punerea pe piață a unor produse agroalimentare proaspete şi autentice, care să respecte factorii naturali şi de mediu. Potrivit unor criterii comune propuse de Comisia Europeană pentru combaterea dezinformării ecologice și a declarațiilor de mediu înșelătoare, consumatorii vor dispune de mai multă claritate și de asigurări mai solide că, atunci când un produs este vândut ca produs ecologic, acesta este cu adevărat ecologic.

    Normele vor aduce avantaje nu numai consumatorilor, ci și întreprinderilor. Cele care depun eforturi reale pentru ca produsele lor să fie mai sustenabile din punctul de vedere al mediului vor fi recunoscute și recompensate mai ușor de către consumatori și își vor putea spori vânzările, în loc să se confrunte cu o concurență neloială.

    Un studiu din 2020 al Comisiei a evidențiat faptul că, în UE, peste jumătate din declarațiile de mediu examinate s-au dovedit a fi vagi, înșelătoare sau nefondate, iar 40 % nu au fost susținute cu dovezi.

    Absența unor norme comune pentru întreprinderile care fac declarații de mediu voluntare conduce la dezinformare ecologică și creează condiții de concurență inechitabile pe piața UE, în detrimentul întreprinderilor cu adevărat sustenabile. Conform propunerii Comisiei,atunci când aleg să facă o declarație de mediu cu privire la produsele sau serviciile lor, întreprinderile vor trebui să respecte norme minime privind modul în care susțin cu dovezi și comunică declarația respectivă.

    Propunerea vizează declarațiile explicite, cum ar fi: tricou fabricat din sticle din plastic reciclat sau produse de protecție solară care protejează oceanele. De asemenea, normele și etichetele de mediu vor fi mai clare.

    Mulți europeni doresc să contribuie la o lume mai sustenabilă prin produsele pe care le cumpără, de aceea ei trebuie să poată avea încredere în declarațiile de mediu, susține Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde European. Propunerea de directivă privind declarațiile de mediu va fi supusă aprobării Parlamentului European și a Consiliului.


  • CE a selectat 26 de proiecte din 12 țări membre care vor primi un total de 189 de milioane de euro

    CE a selectat 26 de proiecte din 12 țări membre care vor primi un total de 189 de milioane de euro

    Proiectul include staţii de încărcare pentru vehicule electrice, staţii pentru încărcare cu hidrogen, precum şi instalaţii similare pentru serviciile de asistenţă din aeroporturi, puncte de încărcare care fac parte din rețeaua transeuropeană de transport.

    Banii constituie în totalitate finanțare din fonduri europene și vin pe linia facilității pentru infrastructura carburanților alternativi.

    Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a punctat beneficiile pentru cele 12 țări membre: Solicitările de finanțare în cadrul Facilității de infrastructură a combustibililor alternativi continuă să crească, ilustrând angajamentul industriei transporturilor față de trecerea la soluții durabile. Investiția noastră de 189 de milioane de euro se va traduce în aproximativ 2.000 de puncte de încărcare, plus aproximativ 63 de stații de alimentare cu hidrogen. Patru proiecte vor sprijini electrificarea serviciilor de manipulare la sol în aeroporturi, de exemplu prin electrificarea echipamentelor de sprijin și instalarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor de serviciu, a spus Adina Vălean.

    Printre statele selecționate se numără și România, cu două proiecte în valoare de peste 16 milioane de euro: unul înaintat de OMV Petrom și altul de către Rompetrol. Acestea prevăd instalarea a 432 de stații electrice de încărcare.

    UE continuă să sprijine proiecte care urmăresc să stimuleze trecerea către forme de transport mai puțin poluante. Astfel de proiecte contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii în materie de climă, precum și la stimularea creșterii economice și la crearea de locuri de muncă, susține directorul interimar al Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu Paloma Aba Garrote.

    Contribuția financiară a Uniunii Europene vine sub formă de granturi.


  • UE sancționează violența împotriva femeilor

    UE sancționează violența împotriva femeilor

    Violența împotriva femeilor și a fetelor rămâne un fenomen răspândit. În prezent, fetele sunt expuse unui risc crescut de violență în orice mediu – atât în spațiul online, cât și la școală, acasă și în comunitate – consecințele acesteia fiind de ordin fizic, psihologic și social.

    În preajma Zilei Internaționale a Femeii, Uniunea Europeană și-a reafirmat atitudinea hotărâtă de a promova și a proteja drepturile omului în întreaga lume.

    Astfel, Consiliul UE a decis să sancționeze nouă persoane și trei entități, implicate în comiterea unor abuzuri grave împotriva drepturilor omului, în special a unor acte de violență sexuală și bazată pe gen.

    Astfel au fost sancționați doi miniștri interimari din regimul taliban, care se află la originea decretelor prin care se interzice accesul femeilor la învățământul superior și la originea unor practici bazate pe segregarea de gen în spațiile publice.

    Pe lista sancțiunilor se află și agenți ai Secției de poliție din Moscova responsabili de arestări și detenții arbitrare, precum și de tortură și alte tratamente crude, inumane și degradante. Includerile pe listă vor viza, de asemenea, membri de rang înalt ai forțelor armate ruse, ale căror unități au participat în mod sistematic la acte de violență sexuală și bazată pe gen în Ucraina în martie/aprilie 2022.

    Mai sunt supuși regimului sancțiunilor, funcționari guvernamentali aflați la conducerea milițiilor din Sudanul de Sud, responsabili de utilizarea sistematică și pe scară largă a violenței sexuale și bazate pe gen, dar și ministrul adjunct al afacerilor interne din Myanmar/Birmania.

    Pe lista sancțiunilor se găsesc și trei entități: penitenciarul Qarchak din Iran, Garda Republicană Siriană și Oficiul șefului securității militare din Myanmar, ca urmare a rolului pe care l-au jucat în încălcările grave, de natură sexuală și bazate pe gen, ale drepturilor omului.

    Persoanele și entitățile incluse pe listă vor face de acum obiectul unor înghețări a activelor în UE.
    În plus, vor avea interdicție de călătorie în Uniunea Europeană.

    Mai mult, persoanelor și entităților din spațiul Uniunii li se va interzice să pună direct sau indirect fonduri la dispoziția celor incluși pe listă.

    Vom combate și vom elimina toate formele de violență împotriva femeilor, indiferent unde se întâmplă acestea, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.


  • Marea Britanie şi UE, acord privind reglementările comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord

    Marea Britanie şi UE, acord privind reglementările comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord

    Uniunea Europeană şi Marea Britanie au ajuns, recent, la un acord care pune capăt disputelor privind reglementările comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord. Disputele respective ameninţau nu doar acorduri mai vechi privind Brexitul, ci şi procesul de pace din Irlanda de Nord, în condiţiile în care, dacă nu se ajungea la înţelegere, exista riscul reluării controalelor la graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord.

    Înțelegerea simplifică comerţul cu Irlanda de Nord în cadrul Regatului Unit şi, în acelaşi timp, protejează piaţa comună a Uniunii. În urma acordului la care s-a ajuns, schimburile de produse vor fi mult mai uşoare, mai ieftine şi mai rapide. Soluțiile comune acoperă, printre altele, noi aranjamente în domeniile vamal, agroalimentar, medicamente, TVA și accize.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, punctează beneficiile acordului:

    Voi aminti doar două exemple care mi se par cele mai grăitoare. Într-adevăr, noul cadru Windsor va asigura că pe rafturile supermarketurilor din Irlanda de Nord vor fi disponibile aceleași alimente ca și în restul Regatului Unit. În plus, noul cadru Windsor va permite permanent ca toate medicamentele, inclusiv cele noi, să fie disponibile în Irlanda de Nord în același timp și în aceleași condiții ca și în restul Regatului Unit.

    În afara facilitării comerțului, sunt puse la dispoziție instrumente specifice, concepute pentru a se asigura că vocile cetățenilor din Irlanda de Nord sunt mai bine auzite.

    Acordul politic privind reglementările comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord deschide un nou capitol în relația Marea Britanie – UE, bazat pe încredere reciprocă și cooperare deplină.

    Această înțelegere ne permite să întoarcem pagina către o relație bilaterală între aliați apropiați, care stau umăr la umăr în vremuri de criză, a adăugat Ursula von der Leyen.

    Urmează acum ca noul acord să fie validat în Marea Britanie de Camera Comunelor, iar apoi va intra la vot în Parlamentul European și Consiliul UE.


  • A fost aprobată schema României pentru investiţii în baterii şi panouri fotovoltaice

    A fost aprobată schema României pentru investiţii în baterii şi panouri fotovoltaice

    Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de 259 de milioane de euro. Prin această schemă se urmărește sprijinirea investițiilor în producția, asamblarea și reciclarea bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice. Ajutorul va fi finanțat parțial prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României. Măsura urmărește mai multe obiective: în primul rând să contribuie la dezvoltarea regională prin direcționarea ajutoarelor către sectoare în care cererea este în creștere. Vorbim și despre crearea unor noi locuri de muncă ce necesită o forță calificată, dar și despre o economie mai sustenabilă și mai competitivă. În al doilea rând, măsura urmărește promovarea tranziției verzi a României și a UE.

    Ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe către companiile active, care desfășoară activități în domeniul producției, asamblării și reciclării bateriilor și panourilor fotovoltaice, situate în zonele eligibile pentru ajutoare regionale din România şi se va derula până la 31 decembrie 2024.

    Zonele sunt stabilite în harta ajutoarelor regionale a României, care precizează și cuantumul maxim al ajutorului de stat ce poate fi acordat pentru fiecare beneficiar.

    Această schemă românească în cuantum de 259 de milioane EUR, va asigura un sprijin esențial pentru producția de baterii, celule și panouri fotovoltaice. Măsura va promova dezvoltarea economică a celor mai defavorizate zone din România, în conformitate cu obiectivele de coeziune ale Uniunii și contribuie la accelerarea tranziției verzi, a spus Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

    Degradarea mediului, alături de schimbările climatice, reprezintă o amenințare existențială pentru Uniunea Europeană și pentru întreaga lume.

    Din dorința de a contracara aceste provocări, Comisia Europeană a lansat Pactul verde, care își propune să transforme Uniunea într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Pactul verde european are ca scop atingerea neutralității climatice a Europei până în 2050.


  • Migrația, o provocare ce impune un răspuns la nivel european

    Migrația, o provocare ce impune un răspuns la nivel european

    Migrația reprezintă o provocare pentru Europa, ce impune un răspuns la nivel european, se arată în concluziile Reuniunii Extraordinare a Consiliului European, care a avut loc săptămâna trecută. Frontierele trebuie să fie gestionate. Vom acţiona pentru a ne consolida frontierele externe şi pentru a preveni migraţia neregulamentară, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după încheierea reuniunii.

    Șefii de stat şi de guvern din UE au solicitat Comisiei mobilizarea imediată de fonduri şi mijloace substanţiale pentru a sprijini statele membre în consolidarea capabilităţilor şi a infrastructurii de protecţie a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

    Liderii UE invită Comisia să finanţeze măsurile statelor membre care contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale Uniunii Europene, cum ar fi proiectele-pilot de gestionare a frontierelor, precum şi la consolidarea controlului la frontiere în principalele ţări aflate pe rutele de tranzit către Uniunea Europeană. În conferința de presă de la finalul reuniunii, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat cum se va acţiona concret pentru întărirea frontierelor externe ale Uniunii Europene:

    Pentru aceasta, ne vom concentra pe două proiecte-pilot la graniţe. Cu alte cuvinte, vom oferi un pachet integrat de infrastructură fixă şi mobilă, de la maşini la camere şi turnuri de supraveghere sau supravegherea electronică. Acest lucru necesită finanţare europeană, contribuţii bilaterale, dar şi naţionale. Vom lansa proiecte-pilot care se vor axa pe procedurile de la frontiere, pentru a arăta bune practici în aceste cazuri.

    Liderii UE propun un model la nivelul întregului guvern, care să implice instituţiile UE şi guvernele naţionale, pentru a folosi diplomaţia, dezvoltarea, comerţul şi vizele în prevenirea migrației ilegale.

    Deşi România nu este parte a niciunei rute de migraţie, doreşte să contribuie la securizarea frontierei externe şi combaterea migraţiei ilegale.

    Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat chiar deschiderea de a lucra cu Comisia Europeană la un proiect-pilot.


  • Protecția consumatorilor: practici manipulatoare în mediul online

    Protecția consumatorilor: practici manipulatoare în mediul online

    Din 399 de magazine virtuale verificate de Comisia Europeană, 148 folosesc practici manipulatoare.

    Au fost verificate magazine virtuale ale unor comercianți cu amănuntul, care vând produse variate: de la textile la produse electronice.

    Cele mai folosite practici destinate manipulării cumpărătorului sunt: numărătoarele inverse false, care arată că mai este puțin timp până la expirarea ofertei; interfețele web concepute pentru a-i determina pe consumatori să facă achiziții, să cumpere abonamente sau să aleagă alte opțiuni; precum și informațiile ascunse.

    Astfel, 42 de site-uri web au utilizat numărătoare inverse false cu termene-limită pentru achiziționarea de produse specifice; 54 de site-uri au direcționat consumatorii către anumite opțiuni – de la abonamente la produse mai scumpe sau la opțiuni de livrare – fie prin designul lor grafic, fie prin alegerea limbii.

    S-a mai constatat că 70 de site-uri web disimulau informații importante sau le făceau mai puțin vizibile pentru consumatori. Este vorba despre informații referitoare la costurile de livrare, la compoziția produselor sau la disponibilitatea unei opțiuni mai ieftine.

    Acțiunea de verificare a inclus, de asemenea și aplicațiile unor site-uri, unde s-a constatat că 27 dintre ele au recurs, de asemenea, la cel puțin una dintre cele trei categorii de interfețe înșelătoare.

    Comportamentul aceste este vădit reprobabil și contravine protecției consumatorilor. Astăzi, dispunem deja de instrumente obligatorii cu ajutorul cărora putem contribui la soluționarea acestor probleme și fac apel la autoritățile naționale să asigurea respectarea legii pentru a lua măsuri adecvate și pentru a combate aceste practici, a spus comisarul pentru justiție, Didier Reynders.

    De altfel, Comisia Europeană revizuiește întreaga legislație privind protecția consumatorilor pentru a se asigura că aceasta este potrivită pentru era digitală.

    În perioada următoare, autoritățile naționale vor contacta comercianții în cauză pentru a le solicita să își rectifice site-urile web și, dacă este necesar, vor lua măsuri suplimentare în conformitate cu procedurile lor naționale.


  • Uniunea Europeană lansează o amplă reformă a pieţei carbonului

    Uniunea Europeană lansează o amplă reformă a pieţei carbonului

    Dreptul industriaşilor de a polua gratuit va lua sfârşit, emisiile maşinilor şi sistemelor de încălzire vor fi taxate şi va fi înfiinţat un fond social pentru tranziţia către economia nepoluantă. Acestea sunt cele mai importante dintre prevederile unui acord la care s-a ajuns în noaptea de sâmbătă spre duminică privind reforma amplă a pieţei carbonului.

    După un maraton de 30 de ore de discuţii aprige, negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului UE au ajuns la un acord pentru creşterea ambiţiilor şi extinderea câmpului de aplicare a pieţei carbonului.

    Pentru a-şi acoperi emisiile de dioxid de carbon, producătorii de electricitate şi industriile energofage, precum siderurgie sau ciment, din UE, trebuie în prezent să cumpere așa numitele permise de poluare de pe piaţa europeană a cotelor de emisii (ETS), piață creată în 2005 şi care se aplică la 40% din emisiile de pe continent.

    Potrivit acordului la care s-a ajuns acum, ritmul de reducere a cotelor propuse se va accelera, urmând să ajungă, până în 2030, la o scădere cu 62% faţă de 2005, ceea ce înseamnă propriu-zis că marile companii industriale vor fi obligate să-şi reducă emisiile cu 62%.

    Și asta nu este tot. Piaţa carbonului se va extinde progresiv la sectorul maritim, la emisiile zborurilor aeriene din interiorul Uniunii Europene și, din 2028, la siturile de incinerare a deşeurilor, sub rezerva unui studiu favorabil al Bruxelles-ului.

    În contrapartidă la instituirea unei taxe carbon la frontiere, UE va renunţa progresiv la cotele de emisii gratuite distribuite până acum industriaşilor europeni pentru a le permite să înfrunte concurenţa extra europeană.

    Comisia Europeană va propune crearea unei a doua pieţe a carbonului (ETS2). Astfel, gospodăriile vor plăti un preţ pentru emisiile de carbon provocate de utilizarea carburanţilor pentru automobile şi încălzirea cu gaz începând din 2027.

    Încasările provenite din această nouă piaţă a carbonului vor alimenta un Fond social pentru climă, creat pentru a ajuta gospodăriile şi companiile vulnerabile în tranziţia energetică.


  • Noi norme în aplicarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii în aviaţie

    Noi norme în aplicarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii în aviaţie

    În noaptea de 5 spre 6 decembrie, a fost încheiat un acord politic între Parlamentul European și Consiliu cu scopul de a ajuta sectorul aviației să devină Pregătit pentru 55, un pachetului legislative al Comisiei Euroene pentru punerea în aplicare a Pactului verde european.



    Obiectivul final este acela de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030.



    Normele actualizate privind comercializarea certificatelor de emisii vor accelera punerea în aplicare a principiului poluatorul plătește prin eliminarea treptată a certificatelor gratuite pentru sectorul aviației până în 2026.



    Măsura presupune că industria va trebui să își asume într-o măsură mai mare costul amprentei sale de carbon și că vor exista mai multe stimulente economice pentru reducerea emisiilor datorită unui semnal puternic legat de preț.



    Astfel, până la începutul anului 2027, tarifarea carbonului se va aplica în UE zborurilor din interiorul Uniunii și al Spațiului Economic European, dar și zborurilor având ca destinație Elveția și Regatul Unit.



    În prealabil, Comisia va face o evaluare a Schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională, pentru a verifica dacă aceasta îndeplinește într-o măsură suficientă obiectivele Acordului de la Paris.



    În funcție de rezultatului evaluării, Comisia va prezenta o propunere legislativă, care ar putea extinde domeniul de aplicare al sistemului de comercializare a certificatelor de emisii la zborurile de plecare.



    Acordul prevede, de asemenea, o nouă schemă de sprijin pentru accelerarea utilizării combustibililor de aviație durabili. El va crea totodată un nou sistem prin care companiile aeriene să monitorizeze, să raporteze și să verifice alte emisii decât cele de dioxid de carbon și efectele asupra climei generate de aviație, acestea reprezentând două treimi din impactul global al aviației asupra climei.



    Acordul politic trebuie acum adoptat oficial, după care noile norme vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și vor intra în vigoare cu efect imediat.



  • Centrele Uniunii Europene de combatere a dezinformării se extind în toate țările UE

    Centrele Uniunii Europene de combatere a dezinformării se extind în toate țările UE

    În prima zi a lunii decembrie, Comisia Europeană a anunțat crearea a șase noi centre de combatere a dezinformării, care vor face parte din Observatorul european al mass-mediei digitale.

    Noile centre acoperă acum toate țările UE, inclusiv România, și vor fi operaționale de la începutul anului viitor.
    Acestea vor crea o rețea capabilă să identifice și să analizeze campaniile de dezinformare, să organizeze activități de alfabetizare mediatică la nivel național sau multinațional și alte activități de sprijinire a combaterii dezinformării.

    Cele șase propuneri de centre selectate de un grup de experți independenți vor beneficia de o finanțare de aproximativ 8 milioane EUR din partea UE, bani proveniți din programul Europa digitală.

    Fiecare dintre noile centre naționale și regionale va acoperi una sau mai multe țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România și Slovenia.

    Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourova, susține că asigurarea transparenței, sensibilizarea și verificarea faptelor se numără printre cele mai importante instrumente de care dispune Comisia Europeană pentru a elimina dezinformarea online. Vom continua să valorificăm expertiza Observatorului european al mass-mediei digitale. Acest lucru va intensifica și eforturile de combatere a propagandei de război a Rusiei, în fiecare țară a UE și în toate limbile, mai spune oficialul european.

    Cele șase hub-uri selectate vor semna acorduri de grant cu UE, iar în cazul Bulgariei si României, va fi înființat Observatorul Bulgaro-Român al Media Digitală.

    Împreună cu actualele opt hub-uri deja existente din 2021, aceste șase noi hub-uri vor extinde acoperirea rețelei Observatorului european al mass-mediei digitale la 100% din populația UE.

    Și încă o precizare importantă: Observatorul european al mass-mediei digitale și centrele sale regionale sunt independente de orice autoritate publică națională sau din UE.


  • Crearea spațiului european al educației: progrese și provocări

    Crearea spațiului european al educației: progrese și provocări

    Comisia Europeană a aprobat recent Raportul său privind progresele înregistrate pentru realizarea spațiului european al educației. Astfel, au fost înregistrate progrese în ceea ce privește obiectivele în materie de educație la nivelul UE, dar există în continuare provocări legate de echitate și deficitul de cadre didactice.

    Există 40 inițiative în desfășurare la nivelul UE. Ele cuprind acțiuni strategice de politică, de la învățarea mixtă la învățarea pentru dezvoltare durabilă și strategia europeană pentru universități. De asemenea există și proiecte finanțate de UE, cum ar fi Academiile pentru cadrele didactice, coaliția în domeniul educației privind clima și centrele de excelență profesională. Totodată, se au în vedere măsuri pentru ca programul Erasmus plus și Corpul european de solidaritate să devină mai favorabile incluziunii.

    Monitorul Educației și Formării ce însoțește acest raport indică unele progrese: rata de părăsire timpurie a școlii este în scădere, iar ratele de absolvire a învățământului terțiar și de participare la educația timpurie sunt în creștere. Sunt necesare însă, unele eforturi pe termen mai lung de a îmbunătăți echitatea în domeniul educației și de a găsi soluții pentru deficitul de cadre didactice.

    În ambele domenii, UE va sprijini politicile bazate pe date concrete și învățarea reciprocă.

    Datorită programului Erasmus Plus și mecanismului de redresare și reziliență, se estimează că totalitatea cheltuielilor efectuate de UE pentru educație și competențe între 2021 și 2027 se va tripla față de perioada anterioară.

    În Monitorul Educației pentru România, părăsirea timpurie a școlii continuă să fie o problemă, mai ales în rândul elevilor romi. Vestea bună este că mecanismul de redresare și reziliență va sprijini eforturile naționale de reducere a acestei rate de părăsire timpurie a școlii. Și tot în acest monitor se arată că accesul la o educație de calitate în România este inegal, impactul statutului socio-economic asupra rezultatelor școlare fiind unul ridicat.


  • UE intensifică acțiunile împotriva amenințărilor cibernetice

    UE intensifică acțiunile împotriva amenințărilor cibernetice

    De când au atras atenția în conflictul din Kosovo – 1999, atacurile cibernetice au devenit un element esențial al conflictelor din era modernă, fapt demonstrat inclusiv de astfel de atacuri efectuate de actori statali sau non-statali pe parcursul conflictului actual dintre Rusia și Ucraina.

    Consecințele unui război cibernetic sunt mai grave decât ne-am putem imagina și pentru că spațiul cibernetic nu are frontiere. Recentele atacuri cibernetice asupra rețelelor energetice, a infrastructurii de transport și a activelor spațiale arată riscurile pe care acestea le prezintă atât pentru actorii civili, cât și pentru cei militari.

    Prin urmare, sunt necesare mai multe acțiuni pentru a proteja împotriva amenințărilor cibernetice atât cetățenii și forțele armate, precum și misiunile și operațiile civile și militare ale UE.

    Prin noua sa politică de apărare cibernetică, Uniunea European va consolida cooperarea și investițiile în apărarea cibernetică pentru a combate numărul tot mai mare de astfel de atacuri, și pentru a le descuraja.

    Politica de apărare cibernetică a Uniunii Europene este construită în jurul a patru piloni ce vor ajuta UE și statele membre astfel:

    1. să acționeze împreună pentru o apărare cibernetică mai puternică. Astfel, UE își va consolida mecanismele de coordonare între actorii de la nivel național și cei de la nivel european, din domeniul apărării cibernetice.

    2. să securizeze ecosistemul de apărare al UE. Chiar și componentele software necritice pot fi utilizate pentru a comite atacuri cibernetice. Astfel, sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește standardizarea și certificarea în materie de securitate cibernetică pentru a securiza atât domeniul militar, cât și pe cel civil;

    3. să investească în capabilități de apărare cibernetică: statele membre trebuie să majoreze considerabil investițiile în capabilități militare moderne de apărare cibernetică, utilizând platformele de cooperare și mecanismele de finanțare disponibile la nivelul UE.

    4. Si al patrulea pilon: să se asocieze pentru abordarea provocărilor comune.


  • REPowerEU: 3 miliarde euro pentru proiecte în domeniul tehnologiilor curate

    REPowerEU: 3 miliarde euro pentru proiecte în domeniul tehnologiilor curate

    Comisia Europeană a lansat o nouă cerere de propuneri de proiecte de anvergură în cadrul Fondului european pentru inovare. Cu un buget în valoare de 3 miliarde de euro, această cerere de proiecte are ca scop găsirea și implementarea unor soluții industriale pentru decarbonizarea Europei. Cu un accent special pe prioritățile Planului REPowerEU, apelul va oferi sprijin suplimentar pentru a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili ruși.

    Banii vor merge pe proiecte care vizează decarbonizarea generală, adică proiecte inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, al stocării energiei sau al captării, utilizării și stocării carbonului, precum și al produselor care le înlocuiesc pe cele cu emisii mari de carbon (în special carburanții pentru transport cu emisii reduse de carbon, inclusiv pentru transportul maritim și aerian).

    Alte proiecte finanțate se referă la Electrificarea inovatoare în industrie și hidrogenul. Este vorba despre înlocuirea utilizării combustibililor fosili în industrie, precum și producția de hidrogen din surse regenerabile sau utilizarea hidrogenului în industrie.

    0,7 miliarde de euro vor merge către Producția de tehnologii curate în domeniul producției de componente, dar și de echipamente finale, pentru energia din surse regenerabile, pentru stocarea energiei și pentru pompele de căldură.

    Mai există proiecte pilot de dimensiuni medii care vizează decarbonizarea profundă în toate sectoarele eligibile ale fondului.

    Proiectele vor fi verificate de către evaluatori independenți în funcție de nivelul de inovare, de potențialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, de potențialul de extindere și de eficiența costurilor.

    Proiectele promițătoare care nu sunt suficient de mature pentru a beneficia de o subvenție se pot califica pentru asistență în scopul dezvoltării din partea Băncii Europene de Investiții.

    Așadar până pe 16 martie anul viitor, sesiunea de finanțare este deschisă pentru proiecte situate în statele membre ale UE, Islanda și Norvegia. Proiectele se pot depune prin intermediul portalului de finanțare și licitații al UE, unde sunt disponibile mai multe detalii cu privire la întreaga procedură.


  • Conectarea rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la cele din UE

    Conectarea rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la cele din UE

    Comisia Europeană inițiază un studiu de fezabilitate pentru a stabili modalitățile optime de conectare a rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la rețeaua transeuropeană de transport.

    Ecartamentul căilor ferate utilizat în cea mai mare parte a Uniunii Europene este diferit de cel din Europa de Est, ceea ce îngreunează transportul de mărfuri în ambele direcții. O soluție la această problemă ar fi ca ecartamentul feroviar utilizat în UE să fie adoptat și în aceste țări vecine, din Polonia și România în Ucraina și Moldova.

    Studiul inițiat recent, reprezintă o etapă esențială a pregătirii pentru îmbunătățirea conectivității după război între UE, pe de o parte, și Ucraina și Republica Moldova, pe de altă parte.

    Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că acest studiu face parte din măsurile pe termen mediu și lung stabilite în Planul de acțiune privind culoarele de solidaritate. Totodată, este strâns legat și de propunerea prezentată de Comisie în iulie 2022 privind extinderea rețelei transeuropene de transport înspre Ucraina și Republica Moldova. În felul acesta, pregătim terenul pentru soluții pe termen mai lung, ajutând Ucraina să își organizeze schimburile comerciale de după război și eforturile de reconstrucție, a spus Adina Vălean.

    Serviciul de consultanță tehnică JASPERS din cadrul Băncii Europene de Investiții este responsabil de finalizarea studiului până în mai 2023, în strânsă cooperare cu toate țările în cauză.

    Potrivit statisticilor, în condiții normale, 75% din producția de cereale a Ucrainei este exportată, generând aproximativ 20% din veniturile naționale anuale din export. Înainte de război, porturile ucrainene de la Marea Neagră reprezentau 90% din exportul său de cereale și semințe oleaginoase. Aproximativ o treime din exporturi sunt destinate Europei, Chinei și, respectiv, Africii.

    De precizat că, încă din luna mai UE își propunea îmbunătățirea conectivității cu Ucraina pe termen mediu și stabilirea de noi conexiuni de infrastructură în cadrul reconstrucției Ucrainei.