Radio România Internațional

Author: Sorin Pavel

  • Ploieștenii vor circula cu mijloace de transport noi și ecologice

    Ploieștenii vor circula cu mijloace de transport noi și ecologice

    Noua investiție a primăriei
    Ploiești realizată prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 cu sprijinul
    ministerului dezvoltării regionale vizează reducerea poluării, creșterea
    mobilității urbane și îmbunătățirea condițiilor de transport.


    Valoarea totală a proiectului
    depășește 47 de milioane de lei iar termenul de implementare este sfârșitul
    anului 2022.


    Troleibuzele vor circula pe cele
    două linii existente care înregistrează zilnic un aflux crescut de călători- 11
    troleibuze pe traseul 44 și celelate pe linia 202.


    Achiziția troleibuzelor
    reprezintă doar o etapă din programul primăriei Ploiești de înnoire a întregii
    flote de mijloace de transport, spune primarul Adrian Dobre:


    Am semnat
    un contract de livrare pentru 20 de troleibuze pentru municipiul Ploiești, ele
    fac parte dintr-un parteneriat mai amplu pe care noi îl avem cu Ministerul
    dezvoltării pentru achiziția de mijloace de transport electrice, însemnând, pe
    lângă cele 20 de troleibuze- 20 de tramvaie și 9 autobuze electrice.


    Pentru celelalte două
    categorii de mijloace de transport: autobuzele electrice sunt în evaluare,
    există un termen de finalizare a licitației, la jumătatea lunii octombrie dar
    noi sperăm să fie mai devreme, iar pentru tramvaie s-a reluat licitația chiar
    în cursul săptămanii trecute, în momentul de față se așteaptă acceptul
    ANAF-ului pentru documentația elaborată de către ministerul dezvoltării.



    Ploieștiul are și alte proiecte
    aflate în stadiu de implementare legate de mobilitatea urbana, complementare
    celor privind achiziția de noi mijloace de transport, mai spune primarul Adrian
    Dobre:


    Am semnat
    marea majoritate a proiectelor. Cele mai importante sunt cele legate de
    terminalul multimodal din zona de nord a municipiului Ploiești unde avem și o
    componentă importantă de management de trafic pentru transportul public de
    călători. Este un proiect de aproximativ 20 de milioane de euro.


    Avem un proiect de
    realizare a unei noi legături între Gara de Sud şi Gara de Vest, proiectul
    ajunge la suma de 29 de milioane de euro.


    În momentul de față, mai
    așteptăm un proiect care urmează să fie semnat săptămâna aceasta sau săptămâna
    viitoare (contractul de finanțare) de aproximativ 20 de milioane de euro pentru
    realizarea unei legături mai bune către zona de vest a municipiului, spre parcul
    industrial Ploiești.






  • Sinaia își modernizeazã iluminatul public cu ajutorul fondurilor europene

    Sinaia își modernizeazã iluminatul public cu ajutorul fondurilor europene

    Cablurile vor dispãrea de strãzi.
    In locul lor vor fi montate panouri fotovoltaice. Se estimeazã cã în final
    consumul de energie va scãdea cu aproape 7o la sutã.


    Lucrãrile încep chiar luna
    aceasta și vor fi gata cel târziu la sfârșitul anului viitor, spune primarul
    localitãții, Vlad Oprea:


    Este un
    proiect câștigat și finanțat din fonduri europene de 2,5 milioane de euro
    pentru reabilitarea iluminatului în toatã zona istoricã a orașului Sinaia. Acum
    câţiva ani am început reabilitarea iluminatului în centrul oraşului- am montat
    un sistem inteligent, fiecare lampã în parte își regleazã intensitatea în
    funcție de traficul pietonal sau rutier din zonã, acum lucrãm în zona veche, pe
    52 de strãzi, în cartierul Furnica.


    În total vorbim despre 10
    proiecte semnate, unele aflate deja în implementare:


    Trei sunt
    pe mobilitate urbanã, din care unul este legat de construirea unor pasarele
    care leagã cartierele platoul Izvor şi Izvor de centrul orașului, al doilea -
    realizarea unei parcãri supraterane care este deja în implementare și al
    treilea-schimbarea întregii flote de autobuze a orașului cu autobuze
    hibrid. Toate aceste trei proiecte sunt integrate, se leagã unul de celãlalt și
    vor asigura o mobilitate mult mai rapidã, a locuitorilor dar și a turiştilor
    care ne viziteazã orașul.


    Un alt proiect prevede amplasarea
    în 10 locuri din Sinaia a unor puncte gratuite de acces la internet.


    Alt proiect în valoare de 3
    milioane de euro vizeazã dotarea spitalului orașului, aflat în construcție, cu
    aparaturã modernã.


    O altã investiție, de 5 milioane
    de euro, are ca obiectiv reabilitarea celor douã școli ale orașului și
    extinderea lor cu sãli de sport și piscine, mai spune Vlad Oprea:


    Avem douã
    proiecte pe educație- realizarea unui hub pentru tineri la colegiul Mihail
    Cantacuzino prin care vrem ca tinerii sã nu mai plece din Sinaia, sunt foarte
    mulți tineri care, ca în orice oraș mic pleacã spre orașele mult mai mari din
    țarã… prin acest proiect vrem sa-i facem sã rãmânã în oraș, în cadrul
    colegiului se face o zonã în care sunt învãțați cum sã-și realizeze propria
    afacere sau cum sã se dezvolte în plan personal.



    Ultimul proiect se referã la
    reabilitarea unei clãdiri istorice din patrimoniul local și transformarea ei
    într-un centru pentru seniori.


  • Colegiul Tehnic “Miron Nicolescu” din sectorul 4 va fi reabilitat cu bani europeni

    Colegiul Tehnic “Miron Nicolescu” din sectorul 4 va fi reabilitat cu bani europeni


    Fostul liceu IMGB din zona de sud a Capitalei va fi reconfigurat și modernizat cu ajutorul fondurilor europene. Este vorba despre o investiție de 55 de milioane de lei, din care aproximativ 80% finanțare europeană, bani obținuți prin Programul Operațional Regional 2014-2020.



    Proiectul va fi gata până la sfârșitul acestui an și va permite unui număr de 2.000 de elevi din cartier, dar și din Popești-Leordeni să vină să studieze aici.



    Potrivit primarului sectorului 4, Daniel Băluță, clădirile în care funcționa fostul liceu din bd. Metalurgiei erau într-o stare avansată de degradare și riscau oricând să se prabușească. Investiția are mai multe componente, spune primarul, unele imobile vor fi reabilitate, extinse și modernizate, altele vor fi construite de la zero:



    “Discutăm despre o școală generală cu clase de la zero la 8. Discutăm despre un liceu. Discutăm despre o școală de meserii. Este o premieră pentru sectorul 4 faptul că avem locuri de cazare – și aici discutăm despre două construcții care vor găzdui un număr de 75 de unități locative – o clădire pentru fete, o clădire pentru băieți. Discutăm despre facilități în ceea ce privește educația fizică – avem o sală de sport extrem de generoasă, avem două terenuri de sport în aer liber.


    Și, mai mult decât atât, pentru că școala înseamnă mai mult decat învățătură, mai mult decât sport, înseamnă și emoție, înseamnă și artî, înseamnă cultură, în mod evident acest ansamblu va beneficia și de o sală de festivități, o sală multifuncțională cu o capacitate de peste 400 de locuri”.



    Primarul Daniel Bîluță mai spune ca fondurile europene sunt esențiale pentru eliminarea dezechilibrelor dintre diferitele zone ale Bucureștiului și pentru o dezvoltare durabilă a orașului:



    “Acest proiect derulat pe bani europeni – și vreau să subliniez acest lucru – se alătură unui alt proiect extrem de important pe care sectorul 4 îl derulează în aceasta zonă, în care din bani europeni vom construi inclusiv o grădiniță și vom reabilita clădiri aflate într-o stare avansată de degradare. De altfel sectorul 4 a reușit să atragă până la această oră aproximativ 100 milioane de euro – bani europeni”.





  • Biserici ortodoxe de patrimoniu din Bucureşti, restaurate cu fonduri europene

    Biserici ortodoxe de patrimoniu din Bucureşti, restaurate cu fonduri europene

    Actuala biserică Adormirea Maicii
    Domnului- Scaune, aflată în spatele spitalului Colțea, a fost ridicată la 1705. În ultimii 2 ani biserica este
    reabilitată și restaurată în vederea protejării și valorificării patrimoniului
    cultural național. Investiția se ridică la peste 9
    milioane de lei din care mai bine de 7 milioane 1oo de mii- fonduri europene.


    Biserica Icoanei- din cartierul
    cu același nume- este un alt monument istoric consolidat și restaurat cu bani
    europeni. Valorea proiectului depășește 6 milioane 4oo de mii de lei din care
    peste 6 milioane 2oo de mii- bani europeni.


    Biserica de zid a fost construită
    la mijlocul secolului 18 pe locul unde mai înainte se găsea un schit de lemn.
    De-a lungul vremii a fost reparată și consolidată de mai multe ori.


    Acum se lucrează din nou.
    Lucrările au inceput în toamna anului trecut și se vor încheia la mijlocul
    anului viitor, spune părintele Liviu Constantin Nechita- parohul bisericii:


    Această
    biserică a primit numele de la o icoană primită de domnitorul Constantin
    Brâncoveanu și dăruită acestei biserici, mai târziu icoana dă numele bisericii,
    parcului și cartierului.


    În decursul timpului
    biserica Icoanei a suferit mai multe intervenții după cutremure puternice, la
    un moment dat turla a căzut și a trebuit refacută. La sfârșitul secolului 19
    pictura originală a bisericii a fost acoperită cu o pictură în ulei. Urmare a
    lucrărilor efectuate în ultima perioadă pictura originală, în frescă, a fost
    scoasă la iveală.


    Din cauză că biserica avea
    nevoie de intervenții pentru consolidare și ca urmare a posibilității accesării
    fondurilor europene pe axa de dezvoltare a turismului biserica Icoanei a
    accesat aceste fonduri pentru restaurare, consolidare și punere în valoare a
    monumentului.


    Un alt așezământ- restaurat și
    pus in valoare este biserica Înălțarea Domnului- Domnița Bălașa din zona
    Centrului Vechi. Actuala biserică a fost construită în anul 1885 pe locul unde
    au existat alte 3 biserici.


    Investiția a demarat în octombrie
    2o18 și se va finaliza in ianuarie 2o21, costă peste 17 milioane de lei din
    care 16 milioane 8oo de mii- valoare nerambursabilă.






  • Grădinițele și școlile din zona București- Ilfov se extind și se modernizează cu fonduri europene

    Grădinițele și școlile din zona București- Ilfov se extind și se modernizează cu fonduri europene

    Două se referă la extinderea și
    modernizarea iluminatului public, celelalte șase vizează îmbunătățirea
    infrastructurii educaționale.


    Investițiile se ridică în total
    la aproximativ 35 de milioane de lei, cea mai mare parte fiind fonduri europene
    nerambursabile.


    Mai precis este vorba despre
    reabilitarea a patru grădinițe din sectoarele 2 și 3 în vederea creșterii
    eficienței energetice, extinderea cu corpuri noi de clădire sau modernizarea
    bazinelor de inot.


    Detalii aflăm de la Simona
    Curpăn- șeful Departamentului Promovare și Investiții din cadrul
    Agenției de Dezvoltare Regională București- Ilfov.


    Sunt trei
    grădinițe în sectorul 3: grădinița nr. 70 cu o valoare totală de 8 milioane de
    lei din care valoarea totală nerambursabilă este de 6 milioane de lei, mai avem
    grădinița 154 cu o valoare de aproximativ 2 milioane de lei și grădinița 191 cu
    valoarea totală a proiectului de 5 milioane de lei. Sunt proiecte care vizează
    în special lucrări de modernizare la clădirile gradinițelor, lucrări de
    modernizare la bazinele de înot sau extinderea etajelor destinate activităților
    sportive din acele grădinițe. De asemenea, mai avem o grădiniță in sectorul 2-
    grădinița 189 care are o valoare totală de 8 milioane de lei din care valoare
    totală nerambursabilă- 7 milioane de lei.



    Tot cu fonduri europene vor fi
    reabilitate, extinse și modernizate 2 școli- una din sectorul 3 și alta din
    localitatea Chitila. Obiectivul este creșterea numărului de elevi, a
    confortului acestora și a calității actului educațional:


    Tot în
    domeniul infrastructurii educaționale s-au mai semnat două contracte de
    finanțare pentru învațămantul profesional și tehnic. Sunt două școli
    gimnaziale, o școală în sectorul 3- școala gimnazială Nicolae Labis, fosta nr.
    89, cu o sumă de aproximativ 7 milioane de lei- și școala gimnazială din
    Chitila- școala Federico Garcia Lorca- un proiect cu finanțare prin Programul
    Operațional Regional în valoare totală de 5 milioane de lei.


    Simona Curpăn de la Agenția de
    Dezvoltare Regională responsabilă de implementarea unor proiecte de 445 de
    milioane de euro în regiunea București- Ilfov.


  • Unul dintre cele mai longevive proiecte finanțate din bani europeni este Ora de net

    Unul dintre cele mai longevive proiecte finanțate din bani europeni este Ora de net

    Ultimul demers este implementat în perioada
    ianuarie 2o19- decembrie 2020.


    Proiectul se ridică la peste 594 de mii de euro
    din care aproximativ jumătate- 297 de mii de euro- fonduri europene.


    Banii au fost obținuți prin Connecting Europe
    Facility, un instrument al Uniunii Europene de finanțare a investițiilor
    strategice în transport, energie și infrastructură digitală.


    Inițiativa este extrem de utilă mai ales în
    această perioadă de izolare în care cei mici nu mai merg la scoală și nu mai
    interacționează față în față iar riscurile s-au amplificat după ce aproape
    totul s-a mutat în online, spune coordonatorul programului de siguranță pe
    internet al organizației Salvați Copiii, Teodora Stoica:


    Cel puțin în ultima perioadă am observat foarte multe cazuri
    referitoare la conținut dăunator. Există foarte mulți copii care dau peste
    astfel de conținut pe internet și au sentimente.. nu știu.. greu de gestionat
    cumva. Există multe situații în această perioadă în care copiii au fost
    convinși să dea mai departe poze cu ei sau anumite informații personale și mai
    apoi au fost șantajați sau hărtuiți pe baza acestor informații pe care le-au
    oferit acolo. Este foarte important să înțelegem că există anumite riscuri, să
    discutăm cu copiii noștri despre ele și cumva să menținem această comunicare cu
    ei pentru ca în cazul in care se intamplă ceva mai dificil copiii să știe să
    vină către părinți, să ceară ajutorul, pentru ca orice situație până la urmă
    are o soluție.


    Conform unui studiu realizat anul trecut 54 la
    sută dintre copii spun că au fost hărțuiti în mediul online iar 61 la sută
    susțin că s-au simțit inconfortabil ca urmare a ceva ce au văzut sau citit pe
    internet.


    Pe lângă pagina de net dedicată Salvați copiii
    mai pune la dispoziția copiilor și părinților o linie de consiliere la care
    specialiștii răspund întrebărilor ce țin de siguranța în mediul online.
    Totodată Ora de net presupune activități în școli:


    Avem numeroase ateliere pentru părinți pe care le organizăm,
    numeroase activități pe care le facem în școli și în continuare vom avea
    sesiuni de formare pentru cadrele didactice în perioada ce urmează pentru că
    vedem că există din ce în ce mai mult această nevoie ca profesorii să știe să
    folosească tehnologia și nu doar să o folosească într-un scop util ci să o
    folosească și într-un mod sigur astfel încât copiii să fie protejați.






  • CNIPMMR, proiecte cofinanțate din fonduri europene

    CNIPMMR, proiecte cofinanțate din fonduri europene

    Consiliul Național al
    Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România implementează mai multe
    proiecte cofinanțate din fonduri europene, între care unul destinat înființării
    de întreprinderi de economie socială.


    Inițiativa care se derulează pe
    parcursul a 3 ani este susținută prin Programul Operațional Capital Uman 2o14-
    2o2o.


    Amănunte aflăm de la managerul de
    proiect, Ștefan Corcodel:


    Proiectul Social Network Entrepreneurs este un proiect cu
    finanțare europeană prin POCU 2o14- 2o2o implementat de către CNIPMMR în
    perioada februarie 2o2o- ianuarie 2o23 la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Nord- Est și Sud- Est.


    Principalele rezultate asumate în cadrul acestui proiect se referă
    la formarea a 12o de persoane în domeniul antreprenoriatului social și
    finanțarea a 3o de întreprinderi sociale cu sume între 55 de mii și 1oo de mii
    de euro în funcție de numărul locurilor de muncă asumate în cadrul acestui
    proiect.


    Cei interesați din zona sud- est
    trebuie să aibă domiciliul sau reședința într-unul din județele Buzău, Vrancea,
    Brăila, Galați, Tulcea sau Constanța.


    Aceștia vor beneficia de cursuri
    dedicate dezvoltării competențelor antreprenoriale, de management strategic și
    de marketing online.


    Întreprinderile sociale sunt
    diferite de afacerile obișnuite și au ca scop integrarea pe piata forței de
    muncă a persoanelor din grupurile vulnerabile și combaterea sărăciei.


    …au o lege specială prin care practic ele contribuie mai mult la
    dezvoltarea comunității decât la interesul acționarilor. In momentul de față
    mai finanțam start-up-uri tradiționale, undeva pe la 27o.. dar ce domenii s-ar
    putea preta foarte bine pe domeniul ăsta sunt cele din zona educației, after-
    school-uri sau în domeniul alimentației publice, zona de cantine ar funcționa..


    Primim tot felul de variante, le vom analiza în cadrul unui
    concurs de planuri de afaceri care va avea loc undeva in jurul lunii august.
    Practic prin acel concurs vom selecta cele 3o de întreprinderi pe care le vom
    finanța în cursul anului viitor.


    Cele mai bune planuri de afaceri
    vor beneficia de o finanțare cuprinsă între 55 de mii de euro- pentru o
    întreprindere care creeaza cel puțin 2 locuri de muncă și 1oo de mii de euro-
    pentru o inițiativă care generează minim 5 noi locuri de muncă.


  • Reabilitarea drumurilor județene din Ialomița

    Reabilitarea drumurilor județene din Ialomița

    Chiar dacă epidemia de coronavirus a încetinit
    sau amânat unele proiecte, altele continuă iar la sfârşitul crizei investițiile
    vor fi finalizate.


    Vorbim astăzi despre reabilitarea drumurilor
    județene din Ialomița.


    În acest moment există contracte de finanțare
    semnate pentru refacerea a circa 230 de kilometri din totalul de 507 kilometri
    de drumuri județene.


    Finanțarea este asigurată atât din fonduri
    europene cât şi prin programul național de dezvoltare locală.


    Investițiile sunt în diferite stadii, unele sunt
    în procedură de achiziție publică altele sunt deja în execuție, spune
    preşedintele Consiliului Județean Ialomița, Victor Moraru:


    Cu privire la proiectele care sunt cu finanțare europeană pot să
    vă spun că în cadrul Programului Operațional Regional avem în acest moment un
    proiect în execuție şi anume modernizarea drumului județean 302 Drăgoiesti-
    Roşiori- Movilița- Dridu, DJ 1o1- localitățile Dridu- Fierbinți Târg până la
    limita cu județul Ilfov şi DJ 1o1- localitățile Dridu- Jilavele şi DJ 402 de la
    limita cu județul Călăraşi până la Sineşti. Este un proiect cu o valoare de 25
    de milioane de euro, a fost semnat contractul de execuție după ce s-au parcurs
    toate procedurile şi acum suntem în execuție.



    Un alt drum modernizat din bani europeni va lega
    județele Călăraşi şi Buzău.


    Un alt drum județean care este finanțat în cadrul Programului
    Operațional Regional cu o valoare de 26 de milioane de euro se referă la DJ 306
    care face legătura între județele Călărasi şi Buzău şi traversează localitățile
    Albeşti- Andrăşeşti- Gheorghe Doja- Reviga- Cocora şi iese la limita de județ
    cu Buzău.



    Victor Moraru speră să acceseze fonduri europene
    şi în viitorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene:


    Aproape jumătate din lungimea drumurilor de la nivelul județului
    Ialomița la acest moment este contractată, lucrăm pentru noul cadru financiar
    2021- 2027 pentru cealaltă jumătate de drumuri pe care o mai avem de modernizat
    şi sperăm că noul cadru financiar să finanțeze în continuare infrastructura
    drumurilor din județul Ialomița.


  • Orașul Pantelimon se dezvoltă cu ajutorul fondurilor europene

    Orașul Pantelimon se dezvoltă cu ajutorul fondurilor europene

    Primăria Pantelimon și-a propus- și a reusit-
    să obțină bani europeni prin Programul Operațional Regional 2o14- 2o2o pentru
    două proiecte.


    Unul vizează dezvoltarea infrastructurii
    educaționale, celălalt are ca obiectiv extinderea și modernizarea rețelei de
    iluminat public.


    Concret, pe str. George Călinescu se
    construiește o grădinița nouă cu grupe de antepreșcolari. Valoarea eligibilă
    nerambursabilă depășește 8 milioane de lei, sumă la care se adaugă contribuția
    proprie a administrației locale de peste 18 milioane de lei.


    Ana Tudorin- director executiv la Direcția
    Investiții și Achiziții Publice din cadrul primăriei Pantelimon- spune că
    proiectul contribuie la indeplinirea obiectivului specific al priorității de
    investiții, respectiv creșterea gradului de participare la nivelul educației
    timpurii


    Lucrările au inceput încă din august
    2o19 cu o perioadă de execuție de 32 de luni. O noutate pentru orașul nostru o
    constituie faptul că în cadrul grădiniței, pe lângă cele 9 grupe de preșcolari,
    vor funcționa și 1o grupe de antepreșcolari. Grădinița va avea o capacitate de
    25o de copiii- 18o de preșcolari și 7o de antepreșcolari.



    Un alt proiect se referă la extinderea și
    modernizarea iluminatului public pe străzi și în parcuri. Lucrările se vor face
    în conformitate cu directivele Uniunii Europene care prevăd inlocuirea
    corpurilor de iluminat cu consum ridicat de energie cu alte sisteme care
    utilizează surse regenerabile cu eficiență energetică ridicată și durată mare
    de viață


    Proiectul se află în faza de atribuire
    a contractului de proiectare și execuție, respectiv evaluarea documentelor.
    Acesta cuprinde extinderea iluminatului public pe 21 de străzi și modernizarea
    iluminatului în parcul Livezilor- cu sistem de iluminat fotovoltaic cu LED și
    crearea unui sistem de telegestiune la nivelul întregului obiectiv.


    Valoarea totală a proiectului depășește în
    acest caz 8 milioane 5oo de mii de lei din care cea mai mare parte- 8 milioane
    328 de mii de lei- suma eligibilă nerambursabilă.


  • Zona Bucureşti- Ilfov, în topul absorbției fondurilor europene

    Zona Bucureşti- Ilfov, în topul absorbției fondurilor europene

    Valoarea contractelor depăşeşte cu mult
    alocarea, spune Dan Nicula- directorul Agenției de Dezvoltare Regională
    Bucureşti- Ilfov:


    Principala zonă spre care se îndreaptă finanțarea este zona de
    proiecte care vizează reducerea emisiilor de CO2 şi aici sunt mai multe
    componente: finanțarea proiectelor de eficiență energetică la clădirile de
    locuințe- la blocuri, eficiența energetică la clădirile publice şi bineințeles
    proiectele de mobilitate urbană.


    Pe toate cele trei domenii avem depăşiri ale
    sumelor contractate față de alocare, de la 190 la sută în cazul blocurilor până
    la 105 la sută în cazul clădirilor publice.


    Legislația actuală permite această
    supracontractare tocmai pentru asigurarea unui front de lucru, pentru a crea
    plăți, pentru a crea absorbție.



    În ultimele câteva luni rata de contractare a
    scăzut puțin pentru că s-a ajuns la aproape 150 la sută din alocare.


    În acest moment sunt în curs de contractare
    aproximativ 40 de proiecte pe domeniul axa prioritară 10- şcoli, creşe dar şi
    câteva proiecte ale universităților din Bucureşti, mai spune Dan Nicula:


    Pe zona de eficiență energetică avem cel mai mare numar de
    contracte, peste 100, ceea ce înseamnă, ca să vă faceți o idee, în jur de 800-
    900 de blocuri, înmulțim şi acest număr cu 80 până la 120 de apartamente şi o
    să vedem un număr de cateva zeci de mii de apartamente care vor beneficia sau
    benefiază deja de aceste măsuri.


    Ultimele contracte le-am semnat cu primăria
    oraşului Buftea chiar în acest an, ultimul proiect pe zona de eficiență
    energetică, cu o valoare relativ redusă, de 2 milioane de lei, din care
    jumătate este finanțare nerambursabilă deoarece cofinanțează doar 2 blocuri de
    locuințe. Media proiectelor în Bucureşti este însă de 9- 10 blocuri pe cerere
    de finanțare.



    Alte investiții finanțate din fonduri europene
    în Buftea- amenajarea parcului Aviației şi construirea unui spațiu integrat de
    recreere, sport şi agrement pe str. Știrbei Vodă. Reabilitarea termică şi
    extinderea şcolii gimnaziale nr. 3 prin construirea unei săli de sport.
    Construirea unei infrastructuri noi pentru învățămantul preşcolar la grădinița
    nr. 5. Extindere cu săli de clasă, sală de sport şi dotarea acestora- la şcoala
    gimnazială nr. 1. Și eficientizarea energetică a unui corp de laboratoare la
    liceul tehnologic Dumitru Dumitrescu.


  • Muzeul Pompierilor Foişorul de Foc va fi restaurat şi modernizat cu fonduri europene

    Muzeul Pompierilor Foişorul de Foc va fi restaurat şi modernizat cu fonduri europene

    Clădirea
    datează de la sfârşitul secolului 19 şi are nevoie de câteva îmbunătățiri
    pentru a fi reintrodusă în circuitul turistic.


    Contractul
    de finanțare a fost semnat în august 2018. Investiția
    depăşeşte 21 de milioane de lei din care aproape 17 milioane- suma
    nerambursabilă obținută prin Programul Operațional Regional 2014-2020, axa
    prioritară 5- conservarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural
    național.


    În acest
    moment există proiectul tehnic de execuție a lucrărilor şi au fost obținute
    toate avizele necesare prevăzute în certificatul de urbanism.


    Lucrările
    vor începe după semnarea contractului de execuție şi vor dura 18 luni dar fară
    a se depăşi termenul limită- decembrie 2022.


    Vor fi
    două tipuri de lucrări, spune directorul muzeului, Loredana Oprică:



    Vorbim despre Foişorul de Foc clădirea, aici sunt propuse lucrări
    de consolidare, conservare şi restaurare, refacerea finisajelor, zidării şi
    pardoseli, inlocuirea echipamentelor, actualizarea instalațiilor interioare şi
    exterioare, asigurarea unui iluminat arhitectural şi, de asemenea, se are în
    vedere amenajarea spațiului exterior. In fața Foişorului se află un parc. Se
    vine cu o propunere nouă de vegetație, inlocuirea stratului existent şi dotarea
    cu mobilier urban.



    Beneficiarii
    proiectului sunt în primul rând vizitatorii muzeului. Vor avea
    de câştigat şi agenții economici din preajma Foişorului ca urmare a faptului că
    zona va deveni un punct de atracție turistică.


    Clădirea
    în care se află Muzeul Naţional al Pompierilor a fost construită la sfârşitul
    secolului 19


    Clădirea a fost construită între anii 1890 şi 1892 şi a fost în
    centrul Bucureştiului şi cea mai înaltă clădire din Bucureşti. Până în 1910
    pompierii realizau observarea directă şi sunau din goarnă şi anunțau un
    incendiu. La parter se afla un grajd al cailor şi se aflau pompe manuale căci
    în acea perioadă stingerea era realizată cu ajutorul pompelor manuale care erau
    trase de cai. Până în 1934 în clădire au rămas pompierii identificați ca Postul
    nr. 5 Foişor iar după aceea pe clădire avea să se pună lacătul şi să fie
    folosită ca spațiu de depozitare. Prin anul 1960 un comandant al pompierilor se
    implică şi clădirea incepe să fie restaurată şi amenajată drept muzeu al
    pompierilor.



    Colecţiile
    Foişorului de Foc includ peste 10 mii de obiecte reprezentative pentru
    pompieri- fie ei militari, voluntari sau civili:


    O colecție bogată de documente, fotografii, medalii, uniforme,
    avem machete ale pompelor de apă şi avem şi tehnică de stingere a incendiilor
    în marime naturală. Foişorul nu are decat 500 de metri pătrați de spațiu de
    expunere… Avem şi două depozite, pe viitor se urmăreşte construirea unei hale
    unde să aducem tehnica de stingere a focului din depozite.


  • Blocurile și școlile din București- reabilitate cu fonduri europene

    Blocurile și școlile din București- reabilitate cu fonduri europene

    Sectorul 4 a semnat joi un
    contract de finanțare cu BEI pentru o prima tranșã în valoare de 14 milioane de
    euro.


    În total sectorul 4 va avea la
    dispoziție peste 58 de milioane de euro pentru susținerea noului program de
    reabilitare termicã.


    Investițiile sunt cofinanțate din
    surse proprii ale primãriei și din fonduri obținute prin Programul Operațional
    Regional 2014- 2020.


    Cu acești bani pânã în 2023 vor fi reabilitate
    aproximativ 200 de blocuri.


    Primarul Daniel Baluțã spune cã
    autoritatea localã valorificã astfel oportunitãțile de dezvoltare a comunitãții
    locale oferite de Uniunea Europeanã.




    Un alt acord de finanțare cu BEI
    a fost semnat de primãria sectorului 6.


    Primarul Gabriel Mutu spune cã
    acesta permite continuarea programului de reabilitare termicã și cã a dat deja
    ordinul de începere a lucrãrilor pentru 9 mii de apartamente. Alte 1.300 de
    blocuri sunt în stadiul de finalizare a procedurilor.


    Gabriel Mutu susține cã
    finanțarea asigurã front de lucru pentru urmãtorii 6 ani, perioadã la sfarșitul
    cãreia toate blocurile din sector vor fi gata.


    Am semnat
    de fapt garanția pentru contractul semnat în decembrie 2019, de suplimentare a
    fondurilor alocate de BEI pentru acest tip de investiții în sectorul 6. Și pot
    spune cã într-un an și jumatate în sectorul 6 s-au reabilitat mai multe
    apartamente decât s-au reabilitat în ultimii 12 ani. Este cea mai importantã
    investiție pe care o autoritate localã trebuie sã o facã atunci când este vorba
    despre confortul cetãțenilor.



    În sectorul 6, pe lângã reabilitarea
    blocurilor, vor fi construite 7 unitãți școlare noi care vor consuma și vor
    pierde aproape zero energie. Documentațiile pentru construirea și echiparea
    primelor gradinițe și after- school noi sunt deja pregãtite iar investițiile
    vor demara în cel mai scurt timp.




    Și primãria sectorului 3 a semnat
    recent câteva contracte de finanțare ce vizeazã investiții în unitãțile de
    învãțâmant. Intre acestea: extinderea grãdinițelor 68 și 241 și modernizarea și
    reabilitarea școlii gimnaziale 95.


    Primarul Robert Negoițã spune ca
    anterior a semnat contracte pentru alte 5 unitãți: grãdinițele 24, 69 și fosta
    grãdinița 239 din zona Dristor și pentru școlile gimnaziale Liviu Rebreanu și
    Federico Garcia Lorca.




    Conform administrației publice
    locale reabilitarea termicã va aduce în final numai avantaje: creșterea
    performanței energetice a clãdirilor rezidențiale și publice, reducerea
    facturilor la energia termicã, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de serã și
    ameliorarea infãțișãrii imobilelor.


  • Judeţul Ilfov se dezvoltă cu ajutorul fondurilor europene

    Judeţul Ilfov se dezvoltă cu ajutorul fondurilor europene

    În prezent sunt în
    curs de implementare proiecte de extindere a retelei de apa şi canalizare în 8
    localitati: Pantelimon, Bragadiru, Ciorogârla, Cornetu, Domnești, Dobroești,
    Brănești si Cernica si Brănești.


    De asemenea s-au
    semnat contracte de finantare pentru restaurarea a două mănăstiri monumente
    istorice: Căldărușani- aflată la 25 de kilometri de București pe teritoriul
    comunei Gruiu și Sfântul Nicolae- Sitaru- lacas de cult construit în 1627-
    situat în zona comunelor Nuci si Grădistea, Presedintele
    Consiliului Judetean Ilfov, Marian Petrache a fost la sfârşitul săptămanii
    trecute la Bruxelles pentru a discuta despre proiectele aflate în derulare:


    Noi practic suntem pe încheierea proiectelor pe mandatul 2013- 2020, s-a finalizat primul proiect pentru apă şi canal pentru 8 localități, acuma suntem în faza de aprobare la Bruxelles a următorului proiect de apă și canal de 360 de milioane de euro, d-aia am fost plecat la Bruxelles, să discut despre două proiecte majore la nivelul Consilului Județean- proiectul de apă și canal și proiectul de gestionare integrată a deșeurilor care va fi în jur de 50 de milioane de euro și care va fi pe mandatul ăsta, 2013- 2020 cu fazare și pe mandatul viitor 2021- 2027.


    Alte două proiecte importante cu finanțare europeană se vor realiza la Măgurele- unde se va construi cel mai ambiţios parc științific din sud- estul Europei și la Moară Vlăsiei- unde se va realiza cel mai mare depozit din țară care va asigura transferul mărfurilor spre aeroport și autostradă:

    Pentru mandatul 2021- 2027, deci începând de la anul, am discutat despre două proiecte strategice care vor schimba faţa economică a județului Ilfov- Parcul Științific de la Măgurele și Multi Modalul de la Moara Vlăsiei. Suntem cu amandoua proiectele în faza avansată de analiză, zilele acestea se încheie faza de cercetare pentru proiectare la parcul științific, adică vom alege proiectantul. După ce alegem proiectantul și facem proiectul, până în toamna zicem noi, deja îl vom depune la Comisia Europeană pentru a finanța o parte din acest proiect din fonduri europene. La fel suntem și cu proiectul de la Moara Vlăsiei, cel cu Inter Modalul, tot în toamnă sperăm să îl depunem pentru finanțare din fonduri europene.

    Alte investiții pentru care se încearcă obținerea de fonduri europene vizează realizarea unei reţele de stații de autobuz smart dotate cu display care afișează timpul când ajunge autobuzul, tonomat de bilete, prize pentru telefoane, trotinete sau mașini electrice și senzori de măsurare a calității aerului.


  • Finanţare nerambursabilă pentru modernizarea Spitalului de Urgenţă Slobozia

    Finanţare nerambursabilă pentru modernizarea Spitalului de Urgenţă Slobozia

    Spitalul Județean de
    Urgență Ialomița din Slobozia a fost dat în folosință în 1968. De atunci şi până
    acum aici s-au făcut doar mici reparații punctuale la interior şi câteva
    încercări de consolidare în exterior.


    Acum vorbim despre nu
    mai puțin de 6 proiecte care vor schimba complet fața spitalului, spune
    vicepreşedintele Consiliului Județean Ialomița, Emil Cătălin Grigore:


    Avem trei
    tipuri de proiecte dacă ne gândim la sursele de finanțare pe care le-am accesat
    pentru Spitalul Județean de Urgentă Ialomița: două proiecte sunt finanțate prin
    Programul Operațional Regional, la care am început să lucrăm încă din toamna
    anului 2016 pentru ca acum să avem semnate contractele de finanțare şi o parte
    din licitațiile necesare pentru a trece la execuția lucrărilor, două proiecte
    sunt pe Programul Național de Dezvoltare Locală si alte două proiecte pe care
    ne gândim sa le finanțăm din surse proprii dacă nu vom identifica alte surse de
    finanțare.


    Ambulatoriul
    Spitalului Județean de Urgență Slobozia va fi consolidat şi modernizat cu
    fonduri europene. Proiectul are o valoare totală de aproape 17 milioane 500 de
    mii de lei, din care peste 10 milioane fonduri nerambursabile prin Programul
    Operațional Regional 2014- 2020 la care se adaugă aproximativ 7 milioane-
    contribuția Consiliului Județean Ialomița. Proiectul a fost semnat luna trecută
    iar perioada de implementare este de 43 luni de la semnare.


    Lucrările constau,
    printre altele, în punerea în siguranță a clădirii, termoizolarea fațadei,
    refacerea finisajelor şi înlocuirea instalațiilor termice, sanitare şi
    electrice, dotarea clădirii cu generator electric și sisteme de climatizare și
    ventilație:


    În acest
    moment ca şi stadiu avem contractul semnat si trecem la derularea procedurii de
    licitație pentru proiectare şi execuție. Tot un proiect prin Programul
    Operațional Regional este modernizarea, extinderea şi dotarea Unității de
    Primiri Urgențe. Este un proiect mai avansat ca stadiu, în valoare de 7
    milioane 472 de mii de lei care presupune modernizarea spațiului existent,
    extinderea spațiului existent cu aproape 700 de metri pătrați şi dotarea cu
    aparatură de ultimă generație iar ca stadiu el se află în acest moment în
    execuția serviciului de proiectare tehnică şi a documentației de execuție, la
    finalul lunii februarie proiectul tehnic urmând a fi recepționat şi să scoatem
    la licitație execuția.


  • Stand Up, un proiect pentru creşterea rolului societăţii civile în îmbunătăţirea politicilor publice

    Stand Up, un proiect pentru creşterea rolului societăţii civile în îmbunătăţirea politicilor publice

    Proiectul a avut un buget total
    de aproape 1 milion de lei din care peste 820 de mii- valoare eligibilă
    nerambursabilă din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate
    Administrativă 2014- 2020.


    Proiectul a presupus, printre
    altele, realizarea unei cercetari sociologice și organizarea unui forum
    antibullying, spune Cătălina Surcel, director executiv la Telefonul Copilului:


    Rolul forumului a fost acela de a oferi o platformă de dezbatere
    pentru evaluarea măsurilor concrete de diminuare a hărţuirii în unităţile de
    învăţământ propuse de organizaţia noastră și cuprinse deja într-o iniţiativă
    legislativă care se află pe masa Parlamentului, a trecut deja de Camera
    Deputaţilor și acum este în comisiile de specialitate din Senat.



    Tot în cadrul forumului Asociaţia
    Telefonul Copilului     a prezentat rezultatele cercetarii sociologice Faţă în
    faţă cu bullying-ul    , un studiu care a urmărit perspectiva copiilor,
    profesorilor și părinţilor asupra fenomenului:


    Vorbim despre 72 la sută dintre elevii din România care sunt
    victime ale abuzului de tip bullying. Mai mult decât atât, ceea ce ne
    îngrijorează este faptul că 50 la sută dintre copiii chestionaţi afirmă că
    victima a meritat acest tratament, 36 la sută afirmă că și ei au fost agresaţi
    de persoana respectivă și au simţit nevoia să se răzbune, 29 la sută au simţit
    nevoia să se impună, 15 la sută consideră că mai mulţi colegi se comportă
    astfel cu persoana respectivă și au făcut și ei la fel, 11 la sută au făcut-o
    ca să se distreze iar 6 la sută afirmă că astfel de comportamente sunt ceva
    obisnuit la școala la care învaţă.



    87 la sută dintre părinţi și 91
    la sută dintre profesori consideră că se impune adoptarea urgentă a unor măsuri
    legislative care să stopeze fenomenul:


    Am elaborat împreună cu partenerii noștri, experţi și
    reprezentanţi ai unora dintre institutiile relevante în domeniul educaţiei,
    parteneri sociali, organizaţii neguvernamentale și asociaţii de elevi această
    propunere de politică publică care sperăm că în prima parte a anului va fi
    adoptată de parlament și promulgată de președinte.


    Telefonul Copilului este o
    organizaţie neguvernamentală care pune la dispoziţia copiilor şi părinţilor o
    linie telefonică (116.111.) de asistenţă la nivel naţional, 7 zile din 7, între
    orele 8- 22.