Author: Sorin Șchiopu

  • Cum ar trebui taxată bogăția în UE?

    Cum ar trebui taxată bogăția în UE?

    Ar trebui să taxăm mai mult bogăția? Și dacă da, cum?

     

    Impunerea de taxe suplimentare oamenilor foarte bogați sau marilor concerne multinaționale reprezintă un subiect care revine frecvent în atenția guvernanților mai ales atunci când se încearcă să se atragă mai mulți bani la buget. Sistemul fiscal reprezintă un element al suveranității naționale, astfel că fiecare stat din UE are propriul său sistem de taxare.

     

    Pentru a aduce mai mulți bani la buget, oare ar trebui taxați suplimentar oamenii foarte bogați sau marile concerne multinaționale? Ar putea fi implementată ușor o astfel de măsură și ar putea fi viabilă pe termen lung? Poate exista o politică europeană comună în acest domeniu?

     

    Sunt doar câteva din întrebările la care Sorin Șchiopu, journalist la Radio România Târgu Mureș, a încercat să găsească răspunsuri în dialogul purtat cu invitații săi: europarlamentarul Iuliu Winkler și lector dr. Lucian Săcălean de la UMFST din Târgu Mureș.

  • Generația Z și nevoia de programe de internship

    Generația Z și nevoia de programe de internship

    O cercetare Eurostat din luna august arată că România se numără printre ţările membre cu cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi. Specialiștii în resurse umane explică acest lucru prin faptul că angajatorii din România caută, în general, oameni cu experiență și nu oferă suficiente locuri de muncă pentru începători. De aceea, mulți tineri au realizat faptul că, dacă doresc să se angajeze, trebuie să facă eforturi suplimentare încă din timpul facultății și să participe și la așa-numitele programe de internship.
    Am stat de vorbă cu mai mulți tineri studenți care au ales să-și desăvârșească pregătirea practică urmând asemenea stagii. Am vorbit și cu specialiști în resurse umane și organizatori de internshipuri pentru a afla cum se realizează corelarea programelor de studii cu piața muncii din România. De asemenea, am vrut să aflăm ce măsuri se au în vedere la nivel european în legătură cu acest fenomen.
    Facem destul de multă teorie la facultate, însă voiam să văd, să mă apropii mai mult de industrie și ceea ce este astăzi, pentru că această industrie evoluează în continuu și la o viteză destul de mare și trebuie să ții pasul și pe rând vreau să le testez, să văd cam care mi se potrivește cel mai bine, dar vreau să le testez practic. Să văd exact la companii ce se face, ce aport aduce fiecare companie și fiecare domeniu și cum mă pot dezvolta mai bine. Aș vrea să le spun tuturor, în special tinerilor, care au o viață întreagă înainte, să aleagă ce le place să facă și mereu să continue să aibă acea ambiție care să-i ducă mai departe. Și să nu gândească niciodată că visează prea departe.”  Maria Cristina Simon, studentă, Facultatea de Inginerie Aerospațială, Universitatea Politehnica din București.

  • Anxietatea climatică, o afecțiune tot mai răspândită în rândul tinerilor

    Anxietatea climatică, o afecțiune tot mai răspândită în rândul tinerilor

    Potrivit unui studiu, aproape jumătate dintre tinerii chestionați din întreaga lume raportează că anxietatea legată de climă le afectează viața de zi cu zi. Mulți tineri cred că viitorul este înfricoșător” și că guvernele lor nu fac suficient pentru a evita o catastrofă climatică.



    Fenomenul se manifestă inclusiv la nivel european, chiar dacă UE este cel mai mare furnizor de finanțare vizând combaterea schimbărilor climatice din lume.



    Am discutat despre problemele și soluțiile legate de anxietatea climatică cu un Olivia Mocanu, psihoterapeut, cu Simona Ciff, specialist în inteligență emoțională și în științele educației, dar și cu europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație, Cultură, Tineret, Media și Sport din Parlamentul European.




  • Generația Z și social media

    Generația Z și social media

    Generaţia Z preferă să interacţioneze pe reţele de socializare, comparativ cu generaţiile precedente care preferă interacţiunea directă.



    Specialiștii spun că, pe de-o parte, socializarea virtuală contribuie la dezvoltarea abilităţilor de a folosi noile tehnologii, dar pe de altă parte limitează funcţia de comunicare directă, ce are o încărcătură puternic emoţională.



    Un studiu efectuat recent de Organizația Salvați Copiii arată că 40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală pentru a naviga pe Internet și 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puțin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvență ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online și 23% că nu s-au simțit în largul lor când nu au putut sta pe Internet.



    Apariția rețelelor sociale a dus nu doar la o comunicare mai facilă, dar și la unele vulnerabilități de ordin psihologic. Uneori, devine tot mai evidentă nevoia de validare din partea celorlalți. Apare goana după like-uri, apare narcisismul, dorința irezistibilă de a se exprima, apare nevoia de a realiza selfie-uri în situații care să exprime siguranță, putere, fericire. Alteori apare disperarea din cauza lipsei de feedback la ceea ce s-a postat. Mai ales la persoane cu acceptare de sine scăzută poate apărea depresia.



    Pentru tinerii întâlniți la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, platformele sociale reprezintă o modalitate de comunicare, dar și de promovare a proiectelor și a propriei imagini. Ei cred că este necesar un echilibru în utilizarea rețelelor sociale și mai ales cred că nu trebuie să ne prezentăm altfel decât suntem în realitate și să alergăm după like-uri cu orice preț.



    Dependența de internet, spun specialiștii, este la fel ca oricare alta, indiferent că vorbim de orice substanță sau de internet. Dependența, sevrajul, determină același tip de reacții și dependența de internet e de urmărit în special la publicul tânăr.



    În România, la o populație de circa 19 milioane de locuitori, aproape 16 milioane au acces la internet, iar în privința utilizatorilor de social media am ajuns la 12 milioane, adică 63% din populația țării și suntem aproape de media europeană a timpului zilnic alocat utilizării social media, medie care este de 2 ore și 25 de minute pe zi.



    Impactul noilor tehnologii asupra tinerilor se află și în atenția structurilor de reglementare din UE. Am discutat despre acest subiect cu europarlamentarul Victor Negrescu.



  • Transport public ecologic la Braşov

    Transport public ecologic la Braşov

    La Brașov, la mijlocul lunii trecute, au
    fost puse în circulație 10 autobuze hibrid Mercedes care vor asigura legătura
    dintre cartierele Stupini și Bartolomeu cu centrul orașului.


    Cele 10 autobuze, produse în Franța,
    au fost achiziționate de către Municipalitate cu suma de 13,4 milioane de lei +
    TVA, din care finanțarea nerambursabilă de la Uniunea Europeană reprezintă
    98% și a fost derulată prin programul REGIO 2014-2020.


    Noile autobuze hibride au înlocuit în
    circulație autobuze mai vechi, poluante, dar prezintă și o serie de alte
    avantaje: au un consum redus de combustibil, costuri de mentenanță reduse,
    capacitate de peste 100 de pasageri, dotări moderne precum aer condiționat,
    sistem supraveghere video la interior și exterior, acces WIFI pentru călători
    și prize USB pentru încărcarea telefoanelor mobile.


    De asemenea, autobuzele au și alte
    dotări de ultimă generație despre care ne spune directorul SC RATBV SA, Marian
    Geman:




    Ele sunt dotate cu sisteme moderne de
    monitorizare prin senzori, au un sistem asemănător sistemelor City Safe – care
    detectează pietonii, au o asistare la frânare – de exemplu dacă șoferul nu
    reacționează în timp util la frânare, mașina frânează singură – are asistență la
    oglinzi, la vederea în spate. Sistemul de ventilație este un sistem modern,
    antibacterian și antivirus, cu o capacitate foarte mare de schimbare a aerului,
    adică în aproximativ două minute schimbă întregul volum de aer din habitaclu.




    La rândul său, primarul municipiului
    Braşov, Allen Coliban, a ținut să sublinieze că se dorește ca la Brașov să
    existe un transport public de calitate, care să fie o opțiune reală pentru cât
    mai mulți brașoveni, pentru că numai în acest fel se pot rezolva blocajele din trafic cauzate de numărul mare
    de autovehicule de pe străzi și numai astfel se poate face tranziția spre un
    oraș verde.




    Zece autobuze, autobuze hibride Citaro de
    la Mercedes, care vor contribui la reducerea poluării generate de transportul
    public. În cifre asta înseamnă o reducere de 96.000 de kilograme de dioxid de
    carbon pe an pe traseele pe care aceste autobuze vor opera, undeva la 1.300 de
    kilograme de dioxid de azot, sunt cifre importante pentru calitatea aerului din
    Brașov și cred că pot fi un element de mândrie care să convingă mai mulți
    brașoveni să folosească transportul public.




    Primarul
    Allen Coliban a mai subliniat că ținta municipalității este să transforme
    Braşovul într-unul dintre primele municipii mari din România cu transport 100%
    verde.


    Merită
    menționat că RATBV va fi dotată în final și cu 26 de troleibuze, dar şi cu 32
    de autobuze electrice ce au fost achiziţionate de Primăria Braşov, prin
    intermediul unor proiecte în care municipalitatea asigură o parte a finanţării,
    restul banilor provenind din fonduri guvernamentale și mai ales din fonduri
    europene.


  • Staţiunea Borsec renaşte cu ajutorul fondurilor europene

    Staţiunea Borsec renaşte cu ajutorul fondurilor europene

    În a doua jumătate a secolului al XIX-lea stațiunea
    Borsec era supranumită Perla Carpaţilor
    și era considerată o staţiune luxoasă, foarte cunoscută pentru proprietăţile
    benefice ale apelor minerale de acolo. În perioada interbelică şi chiar în
    perioada comunistă, Borsecul a continuat să prospere.


    Însă,
    după evenimentele din Decembrie 1989 a început declinul. În principal în urma
    unor retocedări și privatizări dubioase care au dat naștere la numeroase
    procese. Lucrurile au continuat așa timp de două decenii și au culminat cu închiderea
    policlinicii şi a bazei de tratament, lucru care a atras după sine şi
    transformarea Borsecului din staţiune de interes naţional în staţiune de
    interes local.


    Lucrurile,
    însă, au intrat pe un făgaș pozitiv imediat după admiterea României în Uniunea
    Europeană, când la bugetul sărăcăcios al orașului-stațiune cu numai 2.600 de
    locuitori aveau să se adauge finanțări din bani europeni, câștigate în urma
    unor proiecte realizate de primăria locală.


    Mik
    József, primarul din Borsec își amintește că în anul 2008 când a fost ales
    pentru prima dată aproape tot Borsecul era ruină. Și vilele cândva cochete și
    luminoase și clădirile administrative și infrastructura.


    Atunci am decis atunci să căutăm fonduri
    și să reclădim orașul și stațiunea Borsec
    , povestește edilul din Borsec, care
    se află în prezent la al patrulea mandat. Și
    încet-încet lucrurile au început să se schimbe. Multe clădiri, unele
    monument-istoric, au fost complet reabilitate, alei, parcuri, străzi toate au
    fost renovate cu fonduri europene. Ba, mai mult, primăria a devenit unul din
    principalii investitori în turism.


    A
    fost reconstruit centrul balnear, s-au realizat pârtii de schi și o pistă de bob
    de vară, astfel că s-au creat condiții ca Borsecul să redevină o stațiune a
    tuturor anotimpurilor.


    Și majoritatea acestor investiții au fost
    realizate prin programe cu finanțare europeană.


    Primarul
    Mik József: În
    perioada 2007-2013 am atras aproape 30 de milioane de lei, iar în perioada
    următoare 2014 – 2020 am luat peste 35 de milioane de lei și acum suntem la
    studii de fezabilitate ca să pregătim perioada care urmează și vrem să accesăm
    cât mai multe fonduri prin POR și PNRR.




    La această oră Primăria Borsec are zeci de
    proiecte pregătite pentru a fi depuse și a pentru obține finanțare. Proiectele
    vizează introducerea sistemului de alimentare cu gaze naturale, reabilitarea
    unor drumuri și a unor clădiri istorice, dar și construirea unui parc industrial,
    a unui incubator de afaceri, a unui centru de tineret, precum și construirea de
    noi parcuri și facilități pentru turiști.


    Încă
    este drum destul de lung pentru ca Borsecul să revină la gloria de altădată,
    dar trendul este unul evident pozitiv și prin accesarea de fonduri
    guvernamentale și europene și printr-o mai mare implicare a sectorului privat
    există toate șansele ca Borsecul să redevină cândva Perla Carpaților.






  • Un ghid de bune practici pentru dezvoltarea durabilă

    Un ghid de bune practici pentru dezvoltarea durabilă

    30
    de tineri preocupaţi de protecţia mediului s-au reunit în satul Şimon din
    judeţul Braşov, în cadrul unui eveniment privind dezvoltarea durabilă.


    Mai concret, a fost vorba despre prima întâlnire a Consiliului Consultativ al
    Tinerilor pentru Climă (YACC).


    Acest consiliu este un instrument și o oportunitate de a atrage și de a implica
    cetățeni tineri europeni pentru a-și asuma un rol mai important în lupta
    împotriva schimbărilor climatice, la nivel local, național și global.


    În România, YACC numără 30 de tineri din licee și universități din București,
    Brașov, Buzău și Ploiești, cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani.


    Acești
    tineri sunt membri ai grupului țintă al proiectului Oameni şi planetă: un
    destin comun, co-finanțat prin programul DEAR – Programul de educație pentru
    dezvoltare și de creștere a nivelului de conștientizare, inițiat de către
    Uniunea Europeană.


    În
    cadrul evenimentului de la Șimon, participanţii au fost familiarizaţi cu cele
    17 obiective de dezvoltare durabilă din Agenda 2030.

    De
    asemenea, tinerii au început să lucreze la elaborarea unui ghid
    de bune practici în dezvoltarea durabilă, spune managerul de proiect Alexandra
    Rădulescu:




    Scopul final este acel ghid, un ghid
    de propuneri concrete cu stiluri de viață sustenabile, atât individual cât și
    colectiv. Tinerii trebuie să vină cu idei despre ce pot să facă atât în
    comunitatea lor dar și mai extins, la nivel de județ, dar ideile trebuie să fie
    cât se poate de concrete. Dorința noastră este ca atunci când avem forma finală
    a ghidului să le facilităm tinerilor întâlniri cu reprezentanții autorității
    locale pentru a le prezenta ideile.




    Scopul
    principal al acestor propuneri este de a sugera acțiuni pe care factorii de
    decizie pot și ar trebui să le implementeze la nivel local, național sau
    global.


    Propunerile
    colectate de la consiliile naționale de tineret vor fi prezentate factorilor de
    decizie locali și naționali și trimise mass-media locale și naționale.






    În
    România proiectul Oameni şi planetă: un destin comun este implementat de
    Asociația Asistență și Programe pentru Dezvoltare Durabilă – Agenda 21 și
    Consiliul Județean Brașov.


    Principalele activități ale
    proiectului sunt grupate pe două direcții. Prima este o amplă campanie
    pan-europeană de sensibilizare a tinerilor cetățeni ce include acțiuni locale
    de stradă, cu implicarea școlilor și universităților, laboratoare verzi de
    dezvoltare durabilă, un spot video pe tema deficitului de apă, grupuri de lucru
    pentru mobilizarea tinerilor, o tabără de activism și un concurs video.


    Cea de-a doua direcție vizează crearea de
    rețele și parteneriate prin ateliere de lucru, schimburi de bune practici, mese
    rotunde cu scopul de a crește gradul de conștientizare a obiectivelor de
    dezvoltare durabilă și de a atenua schimbările climatice.




  • Program de prevenţie a cancerului de col uterin, în Regiunea Centru

    Program de prevenţie a cancerului de col uterin, în Regiunea Centru

    Spitalul
    Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş şi Universitatea de Medicină, Farmacie,
    Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş au anunţat, la începutul acestei luni,
    lansarea proiectului Program de prevenţie, depistare precoce şi tratament
    precoce al cancerului de col uterin, regiunea Centru.


    Din
    valoarea totală de 50,8 milioane de lei a proiectului, peste 43 de milioane
    sunt asigurați de Uniunea Europeană, prin Fondul Social European, Programul
    Operaţional Capital Uman 2014-2020.


    În
    cadrul proiectului sunt prevăzute activități de screening al cancerului de col
    uterin. Mai concret este vorba despre testare Babeş Papanicolau și testare HPV.


    În
    acest scop se va înfiinţa şi dota un centru de prevenţie a cancerului şi vor fi
    identificate 170.200 de femei din regiunea Centru pentru a participa la
    screeningul primar.

    Proiectul
    a fost aprobat, de fapt, în toamna anului trecut, dar a presupus, într-o primă
    etapă achiziția echipamentelor medicale necesare testării.


    Printre
    acestea se numără și un centru mobil, un cabinet de ginecologie pe roți, care
    permite testarea femeilor din medii defavorizate.


    Jumătate
    dintre beneficiare vor fi din astfel de medii, toate serviciile medicale
    oferite fiind gratuite, precizează coordonatorul proiectului din cadrul UMFST
    Târgu Mureș, prof. dr. Septimiu Voidăzan:




    Proiectul trebuie să testeze cel puțin 170.200 de
    persoane, paciente din cele 6 județe. Persoanele respective nu trebuie să aibă
    antecedente de boală, de cancer de col uterin și trebuie să fie simptomatice.
    Un alt criteriu important de a testa aceste persoane este vârsta. Între 24-29
    de ani vom face testarea Babeș Papanicolau iar pentru intervalul 30-64 de ani
    vom apela la testarea HPV. Aceste testări sunt, practic, gratuite în condițiile
    în care se depistează ca fiind pozitiv testul, pacientele vor beneficia de
    consult ginecologic și tot ceea ce înseamnă colposcopie și examen de
    specialitate de asemenea vor fi gratuite.




    De
    asemnea, în cadrul proiectului vor fi oferite servicii medicale, cum ar fi
    diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin, colposcopie,
    examen citologic cervico-vaginal Babes Papanicolau, tratament excizional sau
    ablativ al leziunilor precanceroase ale colului uterin pentru femeile care
    beneficiază de trimitere medicală, inclusiv cele neasigurate.

    Programul se desfăşoară pe o perioadă de 38 de luni și urmează să se
    încheie la finalul anului 2023.


    Realizatorii
    proiectului spun că un asemenea program era imperios necesar întrucât România se situează pe locul I la nivel european în ceea ce
    privește incidența cancerului de col uterin și mortalitatea în rândul
    pacientelor cu această afecțiune.


    În
    fiecare an, în România se depistează peste 3.300 de cazuri noi și circa 1.800
    de paciente pierd, anual, lupta cu boala.




  • Proiect edilitar cu impact social la Sfântu Gheorghe

    Proiect edilitar cu impact social la Sfântu Gheorghe

    Cartierul Örkö este locuit în
    proporție de peste 80% de romi și reprezintă una dintre cele 3 zone
    marginalizate ale municipiului Sfântu Gheorghe, fiind încadrată în categoria
    zonelor de tip mahala.


    Oamenii
    locuiesc în casele construite de ei, de cele mai multe ori ilegal, fără
    autorizații, pe terenuri care nu le aparțin. Majoritatea persoanelor stau în case
    supraaglomerate, de multe ori cu o singură cameră,
    iar accesul la utilități lipsește aproape în totalitate, foarte puține locuințe
    fiind branșate la rețeaua de apă și canalizare.


    Primăria
    Sf. Gheorghe a încercat, în ultimii ani, să îmbunătățească situația în această
    zonă prin implementarea unor proiecte, care sunt cofinanțate din fonduri
    europene, și care fac parte dintr-un amplu program de dezvoltare locală.


    Viceprimarul
    municipiului Sfântu Gheorghe, Tóth-Birtan Csaba:




    Studiul premergǎtor acestei stategii de
    dezvoltare locală arată o situație deplorabilă a condițiilor de locuit din zona
    Örkö, de exemplu 526 de locuințe au fost numărate dintre
    acestea 66, 2% sunt locuințe supraaglomerate.




    În
    urmă cu aproape trei săptămâni conducerea Primăriei Sf. Gheorghe şi cea a Agenţiei
    de Dezvoltare Regională (ADR) Centru au semnat contractele prin care va fi
    finanțată construcția unei grădinițe și a 50 de locuințe sociale în cartierul
    Örkö.


    Construirea
    grădiniţei va fi finanţată din fonduri europene cu circa 2,4 milioane de lei,
    din cele peste 3,5 milioane de lei cât reprezintă valoarea totală, iar termenul
    de finalizare a proiectului este 31 octombrie 2023.


    Potrivit viceprimarului, grădinița va
    fi una modernă și va avea o capacitate de 120 de locuri, va avea o sală de mese
    şi încăperi complementare. De asemenea, va fi dotată cu un teren de joacă şi de
    sport pentru copiii care o să frecventeze grădiniţa.


    În ceea ce privește construcția de
    locuințe, proiectul prevede ridicarea a 50 de case duble, lipite, cu o
    suprafaţă construită de peste 60 de metri pătraţi, care vor fi branșate la
    toate rețelele edilitare din zonă.


    Aceste
    locuinţe vor fi tratate ca locuinţe sociale, deci beneficiarii vor avea acces
    la acestea pe baza regulamentului de locuinţe sociale.


    Valoarea
    totală a proiectului pentru construirea de case este de peste 17,7 milioane de
    lei, dintre care 13,8 milioane reprezintă fonduri nerambursabile, iar termenul
    de finalizare este de 26 de luni, până pe 30 noiembrie 2023.



  • Campanii de educaţie rutieră pentru prevenirea accidentelor

    Campanii de educaţie rutieră pentru prevenirea accidentelor

    Proiectul Poliției
    Române vizează conștientizarea participanților la trafic cu privire la
    principalele cauze ale accidentelor rutiere grave: viteza excesivă,
    indisciplina pietonilor sau neacordarea priorității de trecere. Dar şi alte cauze cum
    ar fi: folosirea telefonului mobil ori consumul de alcool şi droguri.


    Campaniile de educație rutieră au loc în şcoli-
    fată în fată- sau, când nu este posibil- online, spune Ion Arseni de la Asociația
    pentru Educare, Dezvoltare şi Implicarea Tineretului, partener în proiect.


    În acest moment ora de
    educație rutiera se desfaşoară la clasele a 3-a şi a 4-a din 10 şcoli din
    Capitală.

    Acum suntem în sectorul 3 şi mergem
    fizic acolo unde putem dar de cele mai multe ori mergem online din cauza
    pandemiei.. avem 2 formatori, specialişti pe educație şi siguranță rutieră care
    intră la clasă şi, la final, intră supereroul- polițistul, avem un parteneriat
    cu poliția romană la nivel național.


    Tinem foarte mult să intrăm la fiecare clasă, să interacționăm cu fiecare
    copil, fiecare copil primeste un kit de educație rutieră şi alte materiale
    educaționale.



    România este pe primul
    loc în Europa la numărul de accidente rutiere grave.


    Anul trecut in țara
    noastră s-au înregistrat 85 de decese la 1 milion de locuitori, în condiţiile
    în care a fost pandemie iar şoselele nu au fost chiar atât de aglomerate.


    În 2019 România a avut
    96 de decese la 1 milion de locuitori- adica dublul mediei Uniunii Europene.


    Fiecare copil primeste şi o broşură, acea broşură conține exact aceste
    statistici şi multe alte informații care ajung la părinți şi astfel ne dorim să
    educăm părinții prin intermediul copiilor.


    De multe ori copiii spun poveşti la şcoală, care de fapt sunt din
    realitate, cum părinții depăşesc viteza, nu folosesc centura de siguranță,
    folosesc telefonul mobil şi avem şi situații in care copiii le atrag atenția
    părinților asupra acestor nereguli pentru că la ora de educație rutieră noi
    i-am invațat aceste reguli de circulație şi bună conduită.


    Pentru a sustine
    campaniile proiectul mai presupune achiziționarea a 45 de laboratoare mobile de
    educație rutieră.


    Proiectul este
    cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul
    Operațional Infrastructură Mare 2014- 2020 şi se desfășoară până pe 30 iunie
    2023.


    Bugetul total este de
    peste 31 de milioane de lei din care mai bine de 20 de milioane- fonduri europene.




  • Funcționar public electronic la Primăria Braşov

    Funcționar public electronic la Primăria Braşov

    La vremuri de pandemie, când se
    încearcă tot mai mult limitarea contactelor fizice, Primăria Brașov se poate
    lăuda cu implementarea unui funcționar electronic prin care se încearcă
    simplificarea relaţiei dintre cetăţean şi instituţia publică.


    Practic
    este vorba despre un sistem electronic de preluare a documentelor, dar prin
    intermediul căruia se pot efectua și plăți, precum achitarea taxelor,
    impozitelor sau a amenzilor.


    Roboţelul
    de self-service se află la intrarea în Primărie. Are un meniu simplu, intuitiv,
    astfel încât utilizarea lui să fie facilă pentru majoritatea braşovenilor, după
    cum explică d-na Gabriela Vlad, director Direcția Tehnologii Informaționale și
    Servicii electronice, din cadrul Primăriei Brașov:




    Cetățeanul va trebui să aibă cartea de
    identitate – pentru că aceasta se scanează, se preiau datele cetățeanului, iar
    în funcție de demersul ales se solicită și actul pe care dorește să îl depună
    în terminal. Colegii de la Centrul de Informații pentru Cetățeni, la o anumită
    oră, preiau din terminal actele depuse de cetățeni. Totodată, acestea sunt
    scanate și atașate la numărul de înregistrare. Practic, ele merg și pe fluxul
    electronic către primărie, și fizic,fiind descărcate și preluate. Se pot
    efectua și plăți cu cardul, contactless sau cu introducerea PIN-ului din
    tastatură. Practic, acest funcționar public electronic ne ajută să nu mai avem
    interacțiune cu funcționarul și ne putem descurca singuri, pas cu pas, prin
    demersurile electronice pe care le pune la dispoziție.




    Implementarea funcționarului
    electronic face parte dintr-un proiect mai amplu al Primăriei Brașov de
    extindere a programului de digitalizare a serviciilor, denumit eFuncţionar+.


    Pentru acest proiect, început în 2018,
    municipalitatea a plătit 2,8 milioane de lei, dintre care peste 2,3 milioane
    sunt bani din Fondul Social European, după ce Primăria Brașov a câștigat o
    finanţare europeană prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014
    -2020 (POCA).


    Tot
    în cadrul acestui proiect, primăria Braşov pune la dispoziţia cetăţenilor 1000
    de semnături electronice, gratuit.


    De
    reținut că edilii brașoveni doresc ca pe viitor să implementeze acest proiect
    și în alte locuri din Brașov, de exemplu în malluri, astfel încât accesul
    cetățenilor la documentele de care au nevoie în relația cu primăria să fie cât
    mai facil.




  • Primul centru de excelenţă în pregătirea personalului operativ la dezastre, în judeţul Mureş

    Primul centru de excelenţă în pregătirea personalului operativ la dezastre, în judeţul Mureş

    Deschiderea
    primului centru de excelenţă în pregătirea personalului operativ la dezastre
    din România este preconizată în anul 2023.


    Anunțul a fost făcut, la mijlocul
    acestei luni, chiar de Ziua Pompierilor, de către șeful Inspectoratului pentru
    Situații de Urgență Horea al județului Mureș, col. Călin Handrea.


    Acesta
    a arătat că în Strategia de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General
    pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025, se prevede că una
    dintre vulnerabilităţile constatate în activitatea de pregătire reprezintă
    lipsa centrelor zonale de pregătire a personalului operativ.

    Din acest motiv, în județul
    Mureș, în comuna Gornești, a fost iniţiat proiectul Centrul de excelenţă
    în pregătirea personalului operativ la dezastre, prin care se va putea
    asigura un proces de instruire, în condiţii apropiate sau similare situaţiilor
    reale în care se desfăşoară misiunile specifice serviciilor profesioniste
    pentru situaţii de urgenţă, întreprinse în caz de dezastre.


    Colonelul Călin Handrea: Am recepționat studiul de fezabilitate,
    urmează să intre în procedura de achiziții, proiectare și ulterior execuție.
    Având în vedere că sunt vreo 40 de obiective pe acel amplasament, care va fi
    unic în România și probabil chiar unic în această parte a Europei, toate
    instituțiile din sistemul național de management al situațiilor de urgență vor
    putea să se pregătească.




    Proiectul se va finanţa din fonduri
    europene nerambursabile alocate potrivit Anexei Prioritare nr. 5 – Promovarea
    adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor din
    cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare.


    Centrul de la Gorneşti va fi compus dintr-un
    Centru naţional de formare pentru paramedici, medici şi asistenţi medicali, în
    caz de dezastre, respectiv un poligon de pregătire/centru naţional de
    antrenament CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear).


    Aici se vor putea pregăti specialişti
    CBRN, alpinişti de intervenţie, scafandri, paramedici şi pompieri, sub
    autoritatea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă


    Termenul
    de execuție este finalul anului 2023, iar pentru construirea centrului ISU a
    preluat un imobil din Gornești care cuprinde 47 de hectare de teren și 10.000
    de metri pătrați de construcții.




  • Castelul Mariaffy din judeţul Mureş, salvat datorită unui proiect cu fonduri europene

    Castelul Mariaffy din judeţul Mureş, salvat datorită unui proiect cu fonduri europene


    Castelul Máriaffy din comuna mureșeană
    Sângeorgiu de Mureş a fost salvat din ruină de către primăria localităţii, care
    a reuşit să acceseze o finanţare europeană pentru reabilitarea clădirii.


    Acest monument, aflar la doar circa 5
    km de centrul municipiului Tg.Mureș, are
    un lung istoric care se întinde pe câteva secole.


    Mărturii
    istorice certifică faptul că pe locul castelului exista un sistem de
    fortificații încă din secolul al 14-lea. Mai apoi în 1640 contele Petki Istvan
    a ridicat un conac în stil renascentist.


    În forma actuală, însă, castelul a fost
    reconstruit în anul 1870 de către meșteri mureșeni aduși de contele Albert
    Máriaffy.


    Conacul
    a fost reconstruit în stil eclectic, iar domeniul pe care se găsea includea un
    parc cu specii de arbori rari și un iaz – ambele compromise acum.


    Castelul
    a fost deținut timp de patru generații de familia contelui Máriaffy până în
    1948 când a fost naționalizat și a intrat în proprietatea Gospodăriei Agricole
    de Stat.


    După
    anii 90, clădirea a fost abandonată, degradându-se constant ajungând fără uși
    și fără geamuri. În urmă cu aproape două decenii clădirea a fost retrocedată,
    dar nu a avut o soartă mai bună întrucât urmașii fostului proprietar locuiau în
    Canada și au lăsat clădirea de izbeliște.


    După
    lungi negocieri purtate cu avocații urmașilor foștilor proprietari, în anul
    2010, profitând de faptul că Ministerul Culturii nu și-a exercitat dreptul de
    preempțiune, primăria comunei Sângeorgiu de Mureș a reușit să cumpere castelul
    cu fonduri proprii.


    La
    acea dată castelul era în pericol să se prăbușească, era lipsit de acoperiș și
    o parte din ziduri stăteau să cadă. Din cauza lipsei fondurilor, în următorii
    ani au fost executate doar lucrări urgente menite să conserve clădirea.


    În anul 2018, însă, primăria a reușit
    să acceseze o finanțare europeană de 1,1 milioane de euro cu care s-a reușit
    reabilitarea clădirii.


    Lucrările
    au fost finalizate zilele trecute, iar acum urmează implementarea unui al
    doilea proiect, tot din fonduri europene, prin care castelul va primi mobilier
    și aparatură care să-l transforme într-un muzeu al comunei și spațiu de
    expoziție.


    Primarul
    comunei Sângeorgiu de Mureș, Sofalvi Szabolcs:




    Totul a fost în regulă, acest
    proiect s-a încheiat, iar vestea bună este că urmează implementarea unui alt
    proiect pe care l-am implementat deja anul trecut, tot din fonduri europene,
    care cuprinde dotarea Castelului Mariaffi. Acest lucru înseamnă că îl vom dota
    cu mobilier, cu tot ce ține ca să primească acea funcționalitate de muzeu, de
    expoziție, de atracție pentru turiști. Practic, se redă în circuitul turistic
    acest monument istoric.






    Iată istoria, pe scurt, a unei clădiri
    monument-istoric ajunsă ruină, dar care renaște cu ajutorul fondurilor europene.


  • Reabilitarea Casei de cultură din municipiul Luduș, județul Mureș

    Reabilitarea Casei de cultură din municipiul Luduș, județul Mureș

    Casa de Cultură din Luduș se află într-o stare precară și nu oferă
    condiții adecvate desfășurării manifestărilor culturale, nemaifiind modernizată
    după Revoluția din 1989.


    Edilii locali au decis să
    reabiliteze acest edificiu și au întocmit în acest sens un proiect cu finanțare
    europeană, care a fost aprobat în primăvara acestui an.


    Astfel,
    Primăriei Luduș i-au fost acordate peste 7,6 milioane de lei prin Programul
    Operațional Regional 2014-2020.


    Banii
    vor fi folosiți atât pentru reamenajare, cât și pentru construirea unor spații
    noi, spune Ioan Cristian Moldovan, primarul orașului:




    Se va reabilita complet Casa de Cultură și se va dota
    complet și vom avea spații de extindere atât pe verticală cât și pe orizontală.
    Se va construi o sală de conferințe cu capacitate de 100 de locuri și o
    bibliotecă, peste Casa de Cultură, unde va funcționa Biblioteca Orășenească
    Luduș.




    Casa de Cultură din Luduș
    poartă numele lui Pompeiu Hărășteanu, celebrul bas al Operei Române din
    București și fost prim solist al Operei din Bonn.


    Celebrul artist, care
    de-a lungul timpului a evoluat în peste 8.000 de spectacole de operă atât în
    țară cât și în străinătate, este legat de Luduș prin faptul că aici și-a
    petrecut copilăria, Ludușul fiind orașul de baștină al părinților și bunicilor
    săi.


    Reabilitarea
    edificiului este prevăzută să se încheie până la 31 decembrie 2023, iar
    conducerea orașului speră ca această investiție să contribuie la dezvoltarea
    culturii locale, odată cu revenirea la normalitate după pandemie.


    În
    opinia primarului Cristian Moldovan, cultura nu include numai arte și
    literatură, ci și modul de viață al comunității locale, motiv pentru care
    edilii doresc să le ofere ludușenilor o scenă pentru exprimarea crezului
    artistic și tradițiilor locale.






  • Turism sustenabil şi trasee turistice tematice în judeţul Braşov

    Turism sustenabil şi trasee turistice tematice în judeţul Braşov

    Judeţul
    Braşov este partener alături de autorităţi din 8 regiuni europene în Proiectul
    Thematic Trail Trigger – ThreeT (Iniţierea unor Trasee Tematice).


    Proiectul este realizat în cadrul
    programului cu finanţare europeană INTERREG EUROPE și are ca prioritate de
    investiţii conservarea, protejarea, promovarea si dezvoltarea patrimoniului
    natural şi cultural.



    În cadrul proiectului, partenerii pleacă de la o problemă
    comună, aceea a accesului limitat spre obiective turistice importante, din
    cauza lipsei mijloacelor de transport și a materialelor informative și încearcă
    să descopere soluții și exemple de bună practică în domeniu.


    Judeţul Braşov
    și-a propus, în cadrul acestui program, creşterea accesibilităţii spre
    destinaţiile turistice, inclusive prin crearea de trasee de ciclism și pentru
    drumeție și prin dezvoltarea rețelelor de gastronomie locală.


    De asemenea, autoritățile și-au propus
    să crească vizibilitatea traseelor turistice existente prin promovare atât
    locală, cât și internațională.


    Preşedintele
    Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea, a declarat că este foarte
    important ca turismul brașovean să devină un sector economic competitiv care să
    atragă cât mai mulţi vizitatori:




    Județul Brașov este cea mai importantă
    destinație turistică a României. În acest sens consider că este obligația
    noastră, a celor de la Consiliul Județean Brașov, să venim cu un concept
    integrat, atât în Țara Făgărașului, cât și în zona Rupea, dar mai ales în Țara
    Bârsei, pentru a pune în valoare toate obiectivele pe care le avem pentru a le
    prezenta la nivel de concept de management a destinației în așa fel încât să ne
    păstrăm această poziție pe care am dobândit-o și pe care ne poziționăm de 4 ani
    consecutiv, numărul 1 la nivel de atracții turistice, la nivel național.






    Programul
    Three T are două faze. Prima a durat doi ani și s-a încheiat la sfârșitul
    lunii mai. În cadrul acestei etape s-au efectuat vizite de studiu, au fost
    prezentate cazuri de bună practică de către fiecare partener şi au fost
    conturate planurile de acţiune pentru fiecare regiune în parte.


    În
    faza a doua, care va dura 2 ani și jumătate, proiectul devine mai aplicat, se
    încearcă atragerea surselor de finanţare pentru a pune în practică planul de
    acţiune.


    Valoarea
    proiectului pentru toți partenerii din program este de circa 1,9 milioane de
    euro, din care bugetul alocat pentru județul Brașov este de aproape 185.000
    euro. Din acești bani 85% provin de la Uniunea Europeană, 13% sunt plătiți de către Statul Român prin
    Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și 2% reprezintă
    contribuția proprie a județului Brașov.