Radio România Internațional

Author: Sorin Șchiopu

  • Proiecte edilitare în orașul Abrud, județul Alba

    Proiecte edilitare în orașul Abrud, județul Alba

    Săptămâna
    trecută, un proiect în valoare totală de aproape 5 milioane euro, destinat
    orașului Abrud, a fost semnat și prezentat public la sediul Agenției pentru
    Dezvoltare Regională CENTRU din Alba Iulia.


    Este
    vorba despre realizarea unui centru recreativ în clădirea fostei Biserici
    Unitariene și reabilitarea infrastructurii urbane din zona centrului istoric a
    orașului.


    Pentru realizarea unui centru
    recreativ în clădirea fostei Biserici Unitariene se vor realiza lucrări de
    consolidare, conservare și restaurare.


    Complementar, proiectul propune
    componenta de reabilitarea infrastructurii urbane pe o suprafață de peste 8400
    mp. Se vor realiza lucrări și amenajări specifice care vor reîntregi imaginea
    centrului istoric și vor oferi locuitorilor orașului Abrud spații publice de
    calitate care să pună în valoare patrimoniul local, după cum remarcă
    președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel:




    Eu sunt convins că aceste
    investiții, ca urmare a semnării acestui proiect, vor da o nouă față centrului
    orașului Abrud. Începe să pună în valoare arhitectura locală tradițională, iar
    această biserică monument va scoate în evidență lucrurile deosebit de frumoase
    pe care le avem în Abrud, dar și un lucru foarte important pentru noi, un
    simbol al multiculturalismului în această zonă a munților Apuseni, la moți,
    pentru cei care poate nu știu, în Abrud, în zona aceasta minieră au conviețuit
    diverse naționalități.




    Merită
    meționat că Abrudul este unul dintre micile orașe ale Regiunii Centru, situat
    în inima Țării Moților din munții Apuseni, unde bugetul total al proiectelor
    europene depășește de peste 4 ori bugetul local.


    Primarul
    din Abrud, Cristian Albu: În orașul Abrud este al patrulea
    proiect care se derulează prin programul Regio 2014-2020 și suma totală atrasă
    de către localitatea noastră este undeva la aproape 10 milioane de euro. Sunt
    sume importante pentru localitate pentru că bugetul localității este mic și
    doar așa ne putem descurca.




    Prin
    proiectul semnat săptămâna trecută s-a obținut o finanțare de 4,9 milioane
    euro, din care fondurile nerambursabile sunt în valoare de peste 4,73 milioane
    euro.


    Edilii din Abrud au estimat că mai mult de 20.000
    persoane vor beneficia anual de această investiție, începând cu luna decembrie
    2023, când lucrările vor fi încheiate.




  • Conservarea moștenirii culturale săsești din Saschiz

    Conservarea moștenirii culturale săsești din Saschiz

    Ați auzit cumva despre Feșălgos sau Brigloa ori poate despre Laigăs
    sau Meort? Sunt convins că pentru cei mai mulți dintre noi astfel de cuvinte nu
    înseamnă nimic. Pentru localnicii din comuna mureșeană Saschiz, însă, sunt tot
    atâtea posibile locuri de întâlnire, pentru că aceste cuvinte sunt denumirile
    săsești ale unor puncte de reper importante din comună, cum ar fi spre exemplu
    Piața de pește sau Piața centrală. Sunt denumiri vechi date de localnici acum
    sute de ani, care au rămas populare până astăzi fiind încă folosite în limbajul
    de zi cu zi de multe persoane. Pornind de la această realitate, cinci tineri
    saschizeni au avut o idee inedită: aceea de a pune în valoare moștenirea
    culturală a sașilor pentru a spori atractivitatea turistică a localității, care
    face parte din patrimoniul UNESCO.


    Astfel,
    tinerii, care fac parte din Centrul de Voluntariat din Saschiz, au
    inițiat proiectul Saschiz – finding the way back to the roots. Altfel
    spus, au pornit să găsească drumul înapoi spre rădăcini și și-au propus să afle
    cât mai multe denumiri de străzi de pe vremea sașilor și să realizeze
    indicatoare care să pună în valoare denumirile săsești originale însoţite de
    transcrierea fonetică în limba română ale acestora.


    Pentru
    a realiza acest proiect tinerii au reușit să obțină o finanţare prin Corpul
    European de Solidaritate al Comisiei Europene, după cum ne spune coordonatoarea
    proiectului Anca Dalmasso:




    Am
    obținut finanțare pentru a face panouri și un website, care o să fie un pic mai
    detaliat. Asta cred că a fost cea mai mare provocare pentru că trebuie să scrie
    fonetic. Ce-i frumos la toponimele astea este și că sunt o adevărată sursă de
    învățare atât pentru geografia locului, cât și pentru istoria locului. Am
    depistat-o și ca pe o nevoie pentru că mi-am zis, OK, chiar și eu care sunt din
    sat și coordonez proiectul ăsta știu multe denumiri de străzi, dar nu le mai
    știu pe toate. Și faptul că nu au fost niciodată oficiale ne-au făcut să vrem
    să facem ceva din punctul ăsta de vedere.




    Saschiz
    a fost mai întâi locuit de secui până la sfârșitul secolului al XIII-lea, când
    a devenit o localitate populată în mare majoritate de sași.


    Prima
    atestare documentară a satului apare între anii 1308 și
    1310. Revenind în contemporaneitate, trebuie spus
    că din anul 1999, o parte dintre casele săsești din Saschiz, precum și biserica
    fortificată au fost introduse pe Lista Patrimoniului UNESCO, alaturi de alte
    șase fortificații săsești din România.




  • Proiecte edilitare în orașul – stațiune Borsec

    Proiecte edilitare în orașul – stațiune Borsec

    Primăria
    oraşului Borsec, judeţul Harghita, a anunțat că a accesat un proiect european
    de aproximativ 31 milioane de lei.     Proiectul
    este finanţat prin Axa Prioritară 13 a Programului Operaţional Regional REGIO
    2014-2020.



    Edilii
    locali spun că este cel mai important proiect finanțat din fonduri europene din
    ultimii 15 ani și că va contribui la îmbunătățirea calității vieții atât a
    localnicilor, cât și a turiștilor care vizitează orașul-stațiune.


    Cererea de finanțare contractată
    pentru orașul Borsec are ca obiective dezvoltarea serviciilor sociale prin
    construirea de locuințe sociale, dezvoltarea serviciilor culturale, precum și
    protejarea unui element reprezentativ din patrimoniul cultural construit al
    stațiunii Borsec, prin realizare unui centru cultural.


    În
    plus se vor moderniza peste 4 km străzi urbane și se vor reabilita peste 14 mii
    de mp de spații verzi și urbane în centrul civic, spații care vor cuprinde și
    parcări și terenuri de sport.


    Un alt obiectiv important îl reprezintă
    reabilitarea liceului industrial din localitate.


    Ne
    spune mai multe primarul orașului Borsec, Mik Jozsef: Cel mai
    important obiectiv e reabilitarea școlii din localitate, adică reabilitare
    exterioară și interioară a clădirii școlii, a sălii de sport anexate și a
    curții. Va fi reabilitată și casa de cultură din centrul stațiunii și vor fi
    demolate 3 vile vechi care funcționează, în momentul de față, ca locuințe
    sociale și se vor construi 2 clădiri noi, una cu 12 apartamente și alta cu 8
    apartamente, în total se vor construi 20 de apartamente sociale.





    Reabilitarea
    Liceului Tehnologic Zimmenthausen va începe în această vară, iar lucrările
    cuprinse în proiect vor fi finalizate în decembrie 2023.


    Edilii din Borsec estimează că mai mult de 5.000 de oameni,
    dintre care jumătate sunt turiști, vor beneficia în mod direct de aceste
    investiții.




  • Centru de educaţie şi activităţi recreative la Solovăstru, judeţul Mures

    Centru de educaţie şi activităţi recreative la Solovăstru, judeţul Mures

    În
    această perioadă de pandemie procesul educațional are mult de suferit. Cursurile
    online vin cu multe probleme atît pentru profesori, cât și pentru elevi, mai
    ales cei din clasele mici.


    Dacă
    la oraș mai sunt organizate programe de tip after-school sau există un acces
    mai bun la meditații, elevii din mediul rural sunt, în general, lipsiți de
    astfel de șanse. Există,
    însă, și lăudabile excepții.


    În
    comuna mureșeană Solovăstru, Asociația Civitas Împreună pentru Comunitate, în
    parteneriat cu primăria locală a transformat clădirea fostului CAP, aflată
    într-un stadiu avansat de degradare, în spațiu acreditat și licențiat pentru a
    oferi activități educative și recreative copiilor din sat.


    Centrul
    de zi Civitas a fost realizat cu fonduri europene prin intermediul Grupului
    de Acțiune Locală Prietenia Mureș Harghita. Centrul
    vine în sprijinul educației copiilor din comuna Solovăstru oferind
    printre altele ajutor în ceea ce privește efectuarea temelor sub
    supravegherea profesorilor pentru elevii din clasele primare proveniți din
    medii defavorizate.


    Activitatea
    este condusă de învățătoarea Mihaela Chirteș, care este și președinta Asociației
    Civitas Împreună pentru Comunitate și care a mărturisit că a inițiat acest
    proiect din dorința de a diminua riscul abandonului școlar:




    Noi am mers înspre primărie cu o propunere prin care am cerut un spațiu în care
    să ne desfășurăm activitățile cu copiii. Începând de la mese, scaune, până la
    calculatoare, imprimante și smartboard sunt cumpărate pe fonduri europene. Nu
    există în zona noastră asemenea centru. Marea majoritate sunt copii ai căror
    părinți sunt plecați în străinătate sau, dacă sunt aici în țară, lucrează până
    după-amiaza târziu și de cele mai multe ori nu au nici timp și poate nici
    cunoștințele necesare să-i ajute pe copii. Merită o șansă în plus!




    Trebuie
    spus că la centrul de zi Civitas din Solovăstru profesorii voluntari îi ajută
    pe elevi la teme, fac meditații și activități artistice fără contribuția
    financiară a părinților. Nu
    doar școlarii din clasele mici pot veni la acest centru.


    Profesorul
    Ioan Mărginean oferă consultații la matematică pentru elevii clasei a VIII-a,
    iar un voluntar din Marea Britanie, profesorul Anthony Ingram, oferă chiar și cursuri
    de limba engleză.


    Mai mult decât atât, deși abia
    deschis, centrul de zi urmează să se dezvolte
    grație unei noi finanțări europene cîștigate recent.


  • Îmbunătățirea condițiilor de viață pentru persoanele vulnerabile din comuna Chețani, județul Mureș

    Îmbunătățirea condițiilor de viață pentru persoanele vulnerabile din comuna Chețani, județul Mureș

    La sfârșitul lunii trecute a fost
    lansat un proiect, finanțat din fonduri europene, prin intermediul căruia 250 de persoane
    vulnerabile din comuna mureșeană Chețani au șansa să-și îmbunătățească
    condițiile de viață.


    Proiectul
    INCLUZIV reprezintă o inițiativă a Fundației Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi în parteneriat cu
    Primăria comunei Chețani, județul Mureș și cu Grupul de Acțiune Locală (GAL)
    Poarta Apusenilor.


    Prin acest
    program se urmărește îmbunătățirea calității vieții pentru minimum 250 de
    persoane din comuna Chețani, creșterea coeziunii sociale, dar și dezvoltarea
    economiei locale. Sunt vizate îndeosebi persoanele din comunitățile sărace din
    cele 7 sate aparținătoare comunei Chețani.


    Proiectul
    va fi compus din mai multe acțiune complexe, de la asigurarea serviciilor
    medicale până la dezvoltarea pregătirii antreprenoriale și sprijinirea
    pentru deschiderea unor noi afaceri în
    comună, spune managerul de proiect, Florin Moisă:




    Dorim să
    oferim atât servicii medico-sociale comunităților vulnerabile din comuna
    Chețani cât și unele de îmbunătățire a calității locuirii pe care o au.


    Dintr-un alt
    punct de vedere urmărim și zona de dezvoltare a capacității profesională,
    ocupare în muncă și dezvoltare antreprenoriale.


    Dorim să
    subvenționăm și două afaceri în comunitate, iar pe lângă vrem să sprijinim și
    alte 8 opt persoane să își înregistreze și mai apoi să își dezvolte o afacere
    nebeneficiind de subvenție.




    Proiectul
    INCLUZIV se va derula la Chețani pe parcursul a 34 de luni, până în luna
    decembrie a anului 2023 și este co-finanțat prin Programul Operațional Capital
    Uman 2014-2020.


    Bugetul total al proiectului este de
    4,7 milioane de lei, dintre care valoarea co-finanțării din partea
    parteneriatului este de doar circa 41.000 de lei.


    De remarcat că localitatea Chețani face
    parte integrantă din GAL Poarta Apusenilor fiind singura comună mureșeană din
    această asociere care mai cuprinde 9 localități din judeețul Cluj.


  • Reabilitarea infrastructurii rutiere din județul Harghita

    Reabilitarea infrastructurii rutiere din județul Harghita

    Consiliul Județean Harghita a
    anuțat, luna trecută, începerea celei mai mari investiții în reabilitarea
    drumurilor din județ, printr-un proiect europen.

    Este vorba despre drumurile
    județene care leagă Harghita de județele Brașov și Covasna.


    Președintele
    CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că aceste drumuri județene reprezintă o
    șansă de revigorare economică a unor zone rurale isolate și îmbătrânite.


    În plus, poate fi o oportunitate
    de relansare a turismului în zonă:




    Colaborând cu județele
    Brașov și Covasna, am căzut de acord să solicităm fonduri europene prin care
    vom reabilita trei drumuri județene din Harghita, care leagă județul nostru de
    Covasna prin Baraolt și de Brașov prin Cața. Este vorba de 49 de km de drum
    județean, valoarea investiției va fi de 98 de milioane de lei. Acestea drumuri
    trec prin zone cu obiective turistice și monumente istorice, de la care
    așteptăm o dezvoltare economică.


    Lucrările
    de reabilitare urmează să se desfășoare în mai multe etape și vizează drumul
    județean 131 la granița dintre județul Covasna și comuna harghiteană Sânpaul,
    drumul județean 133, de la intersecția DJ137A cu DJ131 până la intersecția cu
    Sânpaul, vizând localitățile Ulieș, Ighiu, Daia, Orășeni, Petreni, Sânpaul,
    urmând apoi drumul județean 137A lângă Tăureni, drumul județean DJ137, de la
    intersecția sa până la limita cu județul Brașov.


    Proiectul
    are o valoare totală de peste 124 de milioane de lei, iar perioada de
    implementare este de 87 de luni.


    Fondurile
    sunt asigurate prin Programul Operațional Regional, contribuția CJ Harghita
    fiind de aproape 6,6 milioane de lei.


    Autoritățile
    harghitene consideră că este o investiție importantă nu doar pentru județul
    Harghita, ci și pentru dezvoltarea întregii regiuni întrucât va conecta
    localități cu mare potential turistic și va facilita schimburile economice și
    culturale.






  • Județul Brașov, lider în Regiunea Centru la absorbția fondurilor europene

    Județul Brașov, lider în Regiunea Centru la absorbția fondurilor europene

    Preşedintele Consiliului
    Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că județul Brașov a ajuns campionul
    Regiunii Centru în atragerea de fonduri nerambursabile pentru modernizarea
    drumurilor şi pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate.


    Adrian
    Veștea a subliniat că, de când se află la conducerea Consiliului Județean
    Brașov, din anul 2016, a făcut din accesarea banilor europeni o prioritate:




    Principala preocupare a CJ Braşov este
    atragerea de fonduri europene. Orice oportunitate de finanţare care poate
    exista, fie că vorbim de programe naţionale, fie că vorbim de fonduri europene,
    vom încerca să pregătim proiecte mature pe care să le implementăm atât pe
    infrastructura rutieră, cât şi pe infrastructura de sănătate. Ne propunem ca şi
    pentru exercițiul financiar viitor să putem accesa proiecte şi să păstrăm
    acelaşi trend pe care l-am avut în această perioada, de a deveni liderii
    Regiunii 7 Centru la accesarea de fonduri europene




    Adrian
    Veștea a explicat că atragerea fondurilor europene este esențială pentru
    dezvoltarea zonei întrucât fondurile
    din bugetul propriu sau al bugetului consolidat al statului au o altă
    destinație, cu linii obligatorii pe care trebuie să le respecți.

    Doar în ultimii 6 ani, Brașovul a reușit să facă 257 de
    proiecte cu bani europeni. Fondurile atrase și investite pentru comunitate se
    ridică la 440 de milioane de euro.


    Evident cele mai multe
    proiecte, finanțate din bani europeni, au fost elaborate de municipiul Brașov,
    iar edilii locali spun că majoritatea
    investițiilor derulate în ultimii ani în Brașov s-a făcut prin fonduri europene.


    Printre
    cele mai importante proiecte, finanțate în mare parte prin Programul
    Operațional Regional, se numără cele care vizează mobilitatea urbană durabilă. Astfel,
    municipiul Brașov a mizat pe transportul verde. Prin centura ocolitoare
    a orașului, în lungime de 20 de km, în regim de autostradă, s-a scos traficul greu din oraș,
    s-a fluidizat circulația și s-au redus sursele de poluare.


    De asemenea, prin cinci proiecte europene, ce însumează
    110 milioane de euro, a fost înnoit transportul public trecându-se de la unul
    pe bază de motoare Diesel la unul ecologic.


    La finalizarea acestor contracte, în Brașov
    vor fi 133 de mijloace de transport în comun ecologice, dintre care 51 de
    trolebuze, 72 de autobuze electrice și 10 electric hibrid.


    Au fost alte proiecte prin care s-au
    creat și parcări ecologice și piste pentru biciclete.


    Prin toate aceste investiții Brașovul a
    reușit să realizeze cel mai amplu proiect de mobilitate urbană cu bani europeni
    și are șanse ca la sfârșitul acestui an să fie primul oraș din România cu
    transport verde.





  • Fonduri europene pentru modernizarea Iernutului

    Fonduri europene pentru modernizarea Iernutului

    La sfârșitul lunii trecute ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila, a semnat 50 de noi contracte de finanţare, în valoare totală de 325.675.742,74 lei, prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, coordonat de minister. Printre acestea se numără și un contract care vizează infrastructura social-edilitară din oraşul Iernut, din judeţul Mureş.

    Contractul vizează mai multe lucrări, care așteptau de mai mulți ani semnătura ministrului, spune primarul Iernutului, Ioan Nicoară, care a ținut să remarce:

    În 2014-2020, perioada de finanțare cu fonduri europene au fost beneficiari în special comunele. Au fost fonduri și pentru municipii. Au uitat, cu toții, că în România avem orașe mici și mijlocii care au sate în componența lor. O modificare, să spunem, benefică ce a avut loc în urmă cu doi ani a fost faptul că satele aparținătoare orașelor mici vor fi considerate zone rurale, ceea ce face ca speranțele noastre să fie mult mai mari în ceea ce privește accesarea de fonduri europene

    Proiectul cu titlul Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei în oraşul Iernut şi satele aparţinătoare are o valoare totală de circa 15,5 milioane de lei, din care valoarea finanţării nerambursabile alocate este de peste 14,7 milioane.

    Acest proiect are două componente, una de infrastructură social-culturală şi una de infrastructură rutieră.

    Primarul Ioan Nicoară: Este vorba de Axa 13-1 fonduri europene, și se adresează construirii de trei blocuri sociale în Iernut, unui cămin cultural în satul Cipău și asfaltarea unui kilometru de stradă, strada Gării tot de la Cipău.

    Pentru Iernut, un oraș cu doar 8000 de locuitori, fondurile europene au reprezentat o importantă șansă pentru dezvoltare în condițiile în care bugetul local este unul foarte limitat.

    La ora actuală la Iernut mai sunt în lucru trei proiecte europene pentru eficientizare energetică, la patru blocuri de locuinţe şi la clădirile Casei de Cultură din oraş, dar şi la sediul Primăriei.

    Edilul din Iernut a declarat că prin proiectele europene un oraș mic își poate rezolva multe dintre necesitățile de bază, de la proiectele de apă și canalizare, la proiectele de drumuri și infrastructura de învățământ.

    Din acest motiv, Ioan Nicoară spune că Primăria Iernut are deja 15 proiecte în portofoliu, pregătite pentru accesarea de fonduri și în exercițiul financiar 2021-2027.


  • Autobuze hibrid pentru transportul public în Braşov

    Autobuze hibrid pentru transportul public în Braşov

    Primarul
    municipiului Brașov, Allen Coliban, a semnat contractul de achiziție cu o
    celebră companie germană. Valoarea achiziției este de 13,4 milioane de lei, iar
    cele 10 autobuze hibrid, cu motor diesel și electric, vor fi livrate în maximum
    12 luni.


    Finanțarea a fost
    obținută în cadrul proiectului ,,Achiziția de mijloace de transport moderne,
    proiect finanțat, în proporție de 98%, prin Programul Operațional Regional.


    Primarul
    Allen Coliban a subliniat, cu acest prilej, că ţinta sa este transformarea
    Braşovului într-unul dintre primele municipii mari cu transport 100% verde.



    Este o achiziție cu impact direct
    asupra mediului. Îmbunătățim zona aceasta sensibilă a aerului din Brașov, mă
    refer la emisiile de carbon. Reducerea emisiilor poluante este estimată la 17
    %, pe liniile deservite, în kg de carbon 96.213 kg/an, 1.291 kg de oxizi de
    azot și 170,5 kg de hidrocarburi.




    Cele
    10 autobuze hibrid, de circa 12 metri lungime, vor deservi partea de nord a
    municipiului Braşov şi vor înlocui altele mai vechi, de tip Diesel Euro 3, din
    parcul auto al operatorului local de transport în comun.

    Primarul
    Allen Coliban a mai afirmat că pe parcursul acestui an vor fi luate și alte
    măsuri pentru realizarea unui transport ecologic:




    Vrem să fie Brașovul unul dintre
    primele municipii mari cu transport 100% electric. Lucrăm în direcția aceasta
    și în paralel ar trebui și vom face și un plan de marketing pentru toată zona
    aceasta de transport public.




    Până
    la finalul acestui an, din discuțiile pe care le-am avut cu operatorul de
    transport, vom avea aproximativ 70% din transport verde, a subliniat edilul
    Brașovului.


    Merită
    amintit, în context că, în ultimii ani, operatorul local de transport în comun,
    RATBV, a fost dotat și cu autobuze electrice fabricate în Cehia şi cu troleibuze
    ale unei firmei poloneze, o parte din cele câteva zeci de vehicule contractate
    fiind deja livrate anul trecut.




  • Proiecte cu finanțare europeană la Zlatna

    Proiecte cu finanțare europeană la Zlatna

    Orașul Zlatna era cunoscut în trecut drept o importantă zonă minieră în
    care se exploata aur și cupru. Industria minieră oferea, la acea vreme, mii de
    locuri de muncă. Exista o oarecare bunăstare economică, dar exista și multă
    poluare, Zlatna fiind cunocută, alături de Copșa Mică, printre cele mai poluate
    orașe nu doar din România, ci chiar din Europa.


    Lucrurile
    aveau să se schimbe după evenimentele din decembrie 1989 și nu neapărat în
    bine. În anii 90, treptat, industria minieră a devenit nerentabilă și, în
    final, la începutul anilor 2000 atât minele de aur, cât și combinatul de cupru
    s-au închis.


    Astfel
    că, în urmă cu 15-20 de ani majoritatea oamenilor erau șomeri. Tot mai mulți
    zlătneni au plecat la lucru în alte zone din țară sau în străinătate, astfel
    încât din 11.000 de locuitori populația orașului a ajuns la circa 8000.


    Ani de zile Zlatna a
    avut, alături de alte localități din Munții Apuseni, statut de zonă
    defavorizată, în care desi se ofereau unele facilități aproape nimeni nu dorea
    să investească.


    Situația avea să se
    îmbunătățească în ultimul deceniu, după ce edilii locali au reușit să câștige
    mai multe proiecte cu finanțare europeană. De-a lungul timpului au fost
    modernizate străzi, s-a investit în infrastructura de sănătate și educație și
    în domeniul social.


    La sfârșitul anului
    trecut, spre exemplu, edilii din Zlatna anunțau că Școala Gimnazială Avram
    Iancu va intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, finanțarea
    proiectului fiind asigurată prin fonduri europene în cadrul Programului
    Operațional Regional REGIO 2014-2020.


    Primarul orașului Zlatna,
    Silviu Ponoran: Faptul că semnăm acest contract
    de finanțare pentru această școală, care are aproximativ 500 de elevi, am avut
    și 600, peste 600 de elevi acolo, sper să creștem, în continuare ca număr de
    populație pentru că datorită acestui tip de proiecte Zlatna a renăscut din
    ruine. A fost unul dintre cele mai distruse orașe din România și cred că din
    Europa. Dar acum arată a oraș și sper că acest lucru să aducă și investitori




    Aproape
    500 de elevi și cadre didactice vor beneficia, începând cu anul 2023.


    Pentru reabilitarea
    școlii se vor folosi aproape 2,5 milioane euro.


    Nu sunt, însă, singurii bani europeni absorbiți de
    Zlatna. Acesta este cel de-al treilea proiect contractat pentru dezvoltarea
    acestui oraș din județul Alba în cadrul Programului Operațional Regional REGIO
    2014-2020, în primele 2 proiecte fiind absorbiți alți 1,5 milioane de euro
    pentru modernizarea spitalului din oraș și pentru transformarea fostei primării
    în cel mai modern centru social din Munții Apuseni.




  • Bucate din vecinătate, un proiect de succes la Saschiz

    Bucate din vecinătate, un proiect de succes la Saschiz

    Proiectul intitulat Bucate din
    vecinătate a fost iniţiat în 2019 de Asociaţia Vecinătatea Femeilor din
    localitatea mureșeană Saschiz în parteneriat cu 14 producători locali.


    Ideea
    de la care s-a pornit a fost aceea de realizare a unor lanțuri alimentare
    scurte între producători și consumatori.


    Prin
    Grupul de Acţiune Locală (GAL) Dealurile Tânavelor asociația a reușit să obțină
    fonduri europene nerambursabile în valoare de 60.000 de euro, iar scopul
    proiectului a fost sprijinirea micilor producători locali să își vândă bucatele
    tradiționale prin intermediul unui așa-numit coş ţărănesc, care conținea preparate ale producătorilor locali.


    Locuitorii judeţului Mureş au putut
    comanda pe internet coşul ţărănesc cu bucate, iar livrarea s-a făcut direct la domiciliul clienţilor prin intermediul unei
    maşini frigorifice.


    Proiectul
    s-a dovedit unul de mare succes, mai ales că, odată cu declanșarea pandemiei de
    coronavirus, mulți cumpărători au preferat să comande produsele pe internet și
    să le primească direct acasă, fără a mai fi nevoiți să se deplaseze la
    magazine.


    Sute
    de familii din Tg.Mureș, Sighișoara și împrejurimi s-au bucurat de produse
    proaspete realizate după rețete tradiționale, de la brânzeturi și alte
    preparate lactate, la produse din carne, gemuri, până la legume și zarzavaturi
    proaspete, de grădină.


    Acum
    când finanțarea nerambursabilă s-a încheiat, întreprinzătorii locali au decis să înfiinţeze o cooperativă pentru a putea continua
    să îşi comercializeze produsele în același sistem.


    Ideea
    a prins atât de bine încât au apărut cereri și din partea unor clienți din
    județele Sibiu și Brașov. De asemenea, și alți producători locali s-au arătat
    interesați de acest proiect.


    Reprezentanta
    GAL Dealurile Târnavelor, Florentina Călugăr, care s-a ocupat de accesarea
    fondurilor europene, încă de la început, a explicat că, în acest mod,
    producătorii locali nu numai că își vor putea valorifica mai ușor produsele,
    dar vor putea să depună și alte proiecte prin care vor putea accesa fonduri
    europene.




    Au ajuns la concluzia că pentru a
    putea continua, întrucât finanțarea nerambursabilă s-a încheiat, au nevoie să
    se asocieze, să meargă împreună mai departe. Li s-au alăturat și alți
    producători. Vor putea să depună proiecte pentru finanțare nerambursabilă.
    Chiar pregătesc acum un proiect prin care să-și cumpere o rulotă, să se
    instaleze în anumite locuri din orașe și o data pe săptămână sau de două ori să
    vândă produsele.




    Cele
    mai multe solicitări pentru coşul ţărănesc cu bucate au fost în perioada sărbătorilor de
    iarnă când foarte mulți consumatori și-au dorit să aibă pe masă produse
    tradiționale de calitate.


    Este doar un exemplu cum un proiect mic
    inițiat cu fonduri europene a reușit să devină cu adevărat o afacere locală
    sustenabilă, prin care se scurtează drumul de la producător la consumator.




  • Modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare din Ţara Făgăraşului

    Modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare din Ţara Făgăraşului

    Peste 28 de milioane de euro vor fi investiți pentru modernizarea rețelelor de
    apă și canalizare din Ţara Făgărașului.


    Finanțarea
    va fi asigurată printr-un proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de
    apă şi apă uzată în judeţele Sibiu şi Braşov.


    Contractul
    a fost semnat în 6 ianuarie. Valoarea totală a acestui proiect investiţional
    este de 174 milioane euro, fondurile fiind asigurate în cadrul Programului
    Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.


    Investiţiile prevăzute în proiect vor fi realizate în 19 unităţi
    administrativ-teritoriale din judeţul Sibiu şi 7 UAT-uri din judeţul Braşov.


    În județul Brașov, președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea, a explicat
    că beneficiarii sunt municipiul Făgăraș și cinci comune: Lisa, Voila, Recea,
    Mândra și Beclean (cu satele arondate):


    Se
    vor face reabilitări și introducere de apă potabilă în 7 localități. Vor fi
    lucrări de canalizare și stații de epurare. Practic vor fi montate mai multe
    bazine și captări de apă și se vor face racordurile până la limita de
    proprietate.

    Momentan am semnat contractul de finanțare și urmează să se
    finalizeze procedura de achiziție, și după ce vom avea constructorul, vom da
    ordinul de începere. Va fi o procedură de achiziție extrem de amplă, unde va
    trebui să dăm foarte multe clarificări. Cam într-un an de zile vor începe
    lucrările, iar perioada de implementare este de 3 ani de zile. Consider că este
    o investiție extrem de importantă și va reuși să rezolve o mare parte din
    problemele de apă uzată și aducțiune de apă potabilă pentru o parte din
    localitățile din Țara Făgărașului.




    Potrivit proiectului, în cele 2 județe, populația totală care va beneficia de
    lucrările de extindere şi modernizare a infrastructurii de apă şi canalizare
    este de 133.128 locuitori. Dintre aceștia 73.618 locuitori sunt din judeţul
    Brașov.


    Practic,
    37.182 de cetăţeni din Ţara Făgăraşului vor beneficia de servicii de furnizare
    a apei potabile, ca urmare a investițiilor care vor fi realizate în alimentarea
    cu apă, iar 36.436 de locuitori vor fi racordaţi la canalizare, după
    finalizarea investițiilor în infrastructura de apă uzată.


  • Servicii de internet gratuite în orașul-stațiune Borsec

    Servicii de internet gratuite în orașul-stațiune Borsec

    Proiectul, în valoare de 15 mii de
    euro, a fost realizat în cadrul programului WiFi4EU, finanțat de către Uniunea
    Europeană.



    În cadrul proiectului au fost instalate în total 12 puncte
    de acces fără fir la internet în cele mai importante spații publice, atât în
    oraș, cât și în zona stațiunii Borsec.


    Primarul
    localității, Mik Jozsef: Am reușit chiar și în Borsecul de jos
    și în stațiune, în Borsecul de jos în parcul civic, la fel și la Cas de cultură-interior și exterior, la
    sediul Primăriei Borsec-interior și exterior, sus unde începe stațiunea la
    Centrul de informare turistică și pe bulevardul principal, Bulevardul 7
    izvoare, unde sunt parcurile și e centrul stațiunii, avem acces nelimitat la
    internet.

    De asemenea, un punct care ne bucură, și la pârtia de schi, la fel
    s-a reușit să facem un punct de acces de acest fel. Prin acest lucru, uitați,
    pentru localnici, mai mult pentru tineret care folosește internetul în locurile
    publice, dar și turiștii fiindcă în sezon
    avem turiști și sper că după pandemie să avem mulți turiști, care o să
    aibă un serviciu în plus, adică să poată să beneficieze de internet gratuit.





    Proiectul WiFi4EU se desfășoară pe parcursul a mai multor
    apeluri, în toate statele member UE, precum și în Norvegia și Islanda. Odată ce
    municipalitățile s-au înregistrat pe platforma WiFi4EU, acestea vor putea
    aplica pentru un voucher printr-un simplu click. Comisia Europeană
    selectează beneficiarii în ordinea înscrierilor, asigurând respectarea
    echilibrului geografic.


    Borsecul se află printre cele 142 de
    localități românești ce au fost desemnate câștigătoare în urma celei de-a 3-a
    treia runde de înscrieri în programul WiFi4EU, din luna septembrie a anului
    trecut.


    Edilii locali spun că această
    facilitate răspunde nevoilor de conectivitate crescânde atât ale localnicilor,
    cât și ale turiștilor, Borsecul fiind o stațiune turistică de interes national
    cunoscută de peste 200 de ani pentru resursele sale naturale terapeutice,
    precum apele minerale și mofetele.


    În plus, în ultimii ani aici au fost
    construite mai multe spații de cazare moderne încadrate la 3 până la 5 stele.
    De asemenea, are omologate 15 trasee turistice montane și 3 pârtii de schi cu o
    lungime totală de peste 2200 de metri.


  • Program de screening pentru depistarea bolilor cardio-vasculare

    Program de screening pentru depistarea bolilor cardio-vasculare

    Institutul
    Naţional de Sănătate Publică a lansat proiectul Totul pentru inima ta -
    program de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc
    car-diovascular.


    În
    program sunt implicaţi și alți șase parteneri, de la asociații ale
    profesioniștilor medicali precum Societatea Română de Cardiologie, Institutele
    de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureş și Timișoara, dar și asociații ale
    societății civile precum Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii și
    Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).


    Ideea
    proiectului a pornit de la faptul că statisticile indică faptul că rata de
    mortalitate in România din cauze cardiovasculare este de trei ori mai mare
    decât în alte ţări din Uniunea Europeană


    Proiectul
    este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital
    Uman 2014-2020, iar bugetul se ridică la o valoare de 20 milioane euro.


    Proiectul
    îşi propune ca 165.000 persoane, dintre care cel puţin 50% aparţinând
    grupurilor vulnerabile, să beneficieze de servicii de screening.


    În derularea screeningului vor fi implicați
    circa 900 de specialişti, care şi-au
    propus să găsească cele mai bune instrumente şi cea mai bună formulă de
    adresare sistemică a bolilor cardiovasculare.


    În program vor fi implicați inclusiv
    medici de familie, care vor fi special instruiți în acest sens.


    Președintele COPAC, Radu Gănescu: Practic, este un consorțiu de
    instituții din societate civilă, instituții publice și societate profesională.
    Ceea ce ne interesează pe noi în acest proiect este vorba despre screeningul
    pentru identificarea pacienților cu risc cardiovascular. Și aici targetul
    nostru la nivel populațional este să ajungem la 165.000 de persoane. Asta
    înseamnă că vom merge în fiecare zonă din țară și împreună cu medicii de
    familie, care vor fi incluși într-un proiect de învățare, vom merge și vom
    căuta să facem acest screening.





    Inițiatorii
    proiectului spear ca prin acest program să obțină reducerea diferenţelor faţă
    de media europeană în ceea ce priveşte durata şi calitatea vieţii pacienţilor
    cu boli cardiovasculare, precum şi ajutarea celor mai vulnerabili – persoane cu
    nivel socio-economic şi nivel de educaţie mai scăzute, care găsesc cu mai mare
    dificultate calea spre serviciile medicale necesare.




    Programul
    de screening se va desfăşura în perioada 2020-2023.



  • InnovaSPA – Soluţii medicale inovatoare pentru regiunile cu staţiuni balneare

    InnovaSPA – Soluţii medicale inovatoare pentru regiunile cu staţiuni balneare

    La
    evenimentul organizat online au participat peste 50 de persoane, reprezentând
    staţiunile turistice de profil balneoclimatic din Regiunea Centru, precum şi
    invitaţi străini, din regiunile partenere.


    InnovaSPA este un proiect coordonat de
    Asociaţia Thermauvergne din Franţa şi este implementat de un consorţiu format
    din opt organizaţii partenere provenind din opt ţări europene.


    La
    întâlnirea organizată de ADR Centru, prin scurte filmuleţe şi intervenţii
    online, a fost prezentat contextul regional privind dezvoltarea balneologiei şi
    a turismului balnear în Regiunea Centru.


    Reprezentanți
    din staţiunile Sovata, Praid, Borsec, Băile Tuşnad, Covasna, Bazna şi Ocna
    Sibiului au adus în atenţia organizaţiilor partenere informaţii cu privire la
    resursele balneare din staţiunile Regiunii Centru, bunele practici şi
    politicile care sprijină dezvoltarea şi inovarea în domeniul balnear.


    În timpul întâlnirii a fost lansat
    şi filmul – Povestea izvoarelor din Transilvania – realizat de ADR Centru, în
    cadrul proiectului InnovaSPA.


    Ne
    spune mai multe, Nicolae Mărginean, director relații publice în cadrul ADR
    Centru:




    Sectorul
    turistic din Regiunea Centru s-a
    dezvoltat foarte mult inclusive datorită aportului pe care aceste stațiuni
    balneoclimaterice l-au adus la creșterea încrederii cetățenilor în produsele și
    serviciile de specialitate care sunt oferite în Regiunea Centru. Filmul
    realizat va fi postat pe youtube cât mai curând și bineînțeles în cadrul
    filmului au fost realizate secvențe specific pentru toate stațiunile vizitate,
    imagini care vor fi puse la dispoziția celor interesați ca să vadă ceea ce
    înseamnă sectorul balneoclimatic, investițiile din fonduri europene sau
    naționale în dezvoltarea stațiunilor și bineînțeles eforturile pe care le fac
    cei de la nivel local pentru a atrage cât mai mult cetățenii să se bucure de
    frumusețile și de apele curative din Regiunea Centru.


    Cei
    opt parteneri din proiectul InnovaSPA provin din 8 țări europene: Franța,
    Ungaria, Letonia, Lituania, Slovenia, Portugalia, Polonia și România.


    Pe
    parcursul celor aproape 5 ani de implementare a iniţiativei InnovaSPA,
    partenerii proiectului vor identifica, împărtăşi şi transfera cele mai bune
    practici şi modele de îmbunătăţire a politicilor dedicate susţinerii
    transferului de soluţii inovative în sectorul balnear şi al prevenţiei în
    sănătate.


    Proiectul
    este finanţat în cadrul programului de cooperare interregională al Comisiei
    Europene – Interreg Europe, iar bugetul total este de peste 1,3 milioane de
    euro.