Radio România Internațional

Author: Ștefan Rancu

  • Laptele praf degresat, în atenţia CE

    Laptele praf degresat, în atenţia CE

    La 29 ianuarie
    2018, Consiliul a hotărât o modificare temporară în ceea ce privește funcționarea
    mecanismului de intervenție publică
    pentru laptele praf degresat. Aceasta a presupus o modificare
    minoră la așa-numitul Regulament de
    stabilire, care vizează măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare și restituții în legătură cu organizarea
    comună a piețelor produselor agricole. Mai
    exact, Consiliul a hotărât să stabilească limita cantitativă pentru achiziționarea de lapte praf degresat la preț fix la zero tone pentru 2018.



    Ca urmare a
    situației dificile de pe piețele produselor lactate, stocurile de intervenție publică de lapte praf degresat din UE au crescut la aproape
    400.000 de tone în 2017, riscând astfel să pună o presiune substanțială asupra pieței, cu un
    impact negativ asupra prețurilor la produse lactate.


    Dorin Cojocaru,
    președintele Asociației Patronatului Român din Industria Laptelui (APRIL), ne-a
    declarat: Uitându-mă pe
    declarația respectivă, am și văzut acolo un stoc de 400.000 de tone de lapte
    praf în 2017, deci laptele acesta este stocat deja. Oricând poate să intre în
    piață, și el va intra în piață, dar nu cred că tot deodată, în anumite tranșe,
    măcar. Sper la atâta lucru, pentru că impactul e atât de mare, și vă spun de ce
    impactul e atât de mare: România produce pe an 4 milioane de tone de lapte și
    procesează, deci capacitatea de procesare și laptele care merge în procesare,
    ca mai departe să ajungă pe rafturile magazinelor, este cam de 1.200.000 de
    tone de lapte. Gândiți-vă, 400.000 de tone de lapte praf, să-l înmulțiți cu 10,
    dacă ar fi vorba de lapte praf reconstituit, dacă înmulțim cantitatea cu 10
    sunt 4 milioane. Și-atunci, acest stoc reprezintă exact producția pe un an a
    României, doar producția totală, nu cea procesată, care este de 1.000.000 de
    tone. Deci, impactul, eu spun, va fi unul necruțător pentru piața laptelui.



    Prin stabilirea
    limitei cantitative la zero pentru 2018, achiziționarea la preț fix nu va
    fi activată automat. Cu toate acestea, plasa de siguranță va rămâne în funcțiune, întrucât
    UE va putea în continuare să achiziționeze lapte
    praf degresat prin intermediul unei proceduri de licitație deschisă și să decidă, de
    la caz la caz, cât să cumpere și la ce nivel
    de preț. Regulamentul adoptat a intrat
    în vigoare la 31 ianuarie 2018.


  • România are rezerve faţă de viitoarele Planuri Naţionale Strategice

    România are rezerve faţă de viitoarele Planuri Naţionale Strategice

    La întâlnirea
    de la începutul acestei săptămâni a Consiliului de Miniștri – Agrifish, a avut loc un schimb de opinii cu
    privire la comunicarea Comisiei intitulată Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii, axându-se pe valoarea adăugată a
    PAC, resurse, obiective și
    subsidiaritate în cadrul ambilor piloni.


    Din partea Ministerului
    Agriculturii din România a participat secretarul de stat Alexandru Potor, care
    ne-a declarat: Din partea României, am avut o poziție foarte tranșantă,
    faptul că nu ne dorim plafonarea plăților directe, și respingem, sub orice
    formă, renaționalizarea Politici Agricole Comune, în sensul contribuției
    naționale pe partea de plăți directe. Vreau să anunț că sunt multe țări care
    gândesc ca noi și care și-au exprimat rezerve față de plățile către fermieri.
    Au fost discuții referitor la faptul că Brexit și ieșirea Marii Britanii din
    Uniune generează o reducere financiară, care va trebui să fie cumva acoperită.
    La unison, reprezentanții țărilor au exprimat această idee că nu trebuie să
    afectăm agricultura, adică este un sector foarte important pentru toată Uniunea
    Europeană și, prin urmare, o reducere financiară nu trebuie făcută pe domeniul agricultură.     România a avut
    ceva rezerve față de Planurile Naționale Strategice (PNS), acestea reprezentând
    un nivel prin care se solicită țărilor membre să își adapteze la nivel local
    prevederile PAC. Noi am considerat că aceasta poate conduce la întârzierea
    plăților directe, pentru că adoptarea unor asemenea Planuri Naționale
    Strategice e un proces destul de laborios și nu ne dorim ca, imediat după 2020,
    să ajungem în situația riscantă de a lăsa fermierii fără bani, în primele
    momente. Am primit asigurări din partea comisarului Hogan și, de fapt, aceasta
    este o bună veste, că adoptarea Planurilor Strategice nu se va face cu
    întârziere. DGAgri va realiza un Task Force, o unitate specială care va susține
    statele membre să-și realizeze aceste Planuri Naționale Strategice în așa fel
    încât să nu se întârzie și, mai mult decât atât, aceste demersuri de analiză la
    nivel național nu vor reprezenta un pretext de renaționalizare a PAC. Aceasta
    este o altă idee pe care am exprimat-o, o rezervă, faptul că creșterea
    principiului subsidiarității, al responsabilității la nivelul statului membru nu
    trebuie să însemne lăsarea la nivelul acestuia și a părții de finanțare,
    întrucât unele state membre sunt mai puternice din punct de vedere financiar,
    altele mai puțin puternice, și-ar fi, din start, un dezechilibru și-o
    inegalitate între fermieri.


    Consiliul a
    primit informaţii actualizate cu privire la situația pieței în principalele sectoare
    agricole, cu accent pe zahăr, lapte și pe carnea de
    porc.


  • Proiect transfrontalier de apărare împotriva grindinei, finanţat din fonduri europene

    Proiect transfrontalier de apărare împotriva grindinei, finanţat din fonduri europene

    Proiectul prevede realizarea unui sistem
    transfrontalier de apărare între România şi Ungaria. În judeţul Satu Mare vor
    fi montate 40 de tunuri care vor împrăştia în aer particule de iodură de
    argint, în cazul avertizărilor pentru grindină.


    Care sunt beneficiile rezultate în urma
    implementării acestui proiect pentru agricultorii din nord-vestul ţării, ne-a
    spus domnul Ionuţ Rus, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare: Căderile de grindină, aşa cum ştim toţi,
    cauzează în ultimii ani pagube materiale serioase în toată ţara, și judeţul Satu Mare nu face
    excepţie,iar tendinţele meteo-climatice, la fel,arată o creştere a intensităţii
    evenimentelor, o tot mai mare vulnerabilitate pentru tot ceea ce înseamnă
    agricultură, legumicultură, pomicultură, viticultură. Judeţul Satu Mare are din
    fiecare sectorferme şi activităţi importante. Dacă vorbim despre legumicultură,
    zona Carei, zona Pişcolt; pomicultură, zona Oaşului, zona Codrului şi nu numai;
    viticultură, zona Beltiug, Dobra, Halmeu, Oraşu Nou. Aşadar, am aplicat pe
    România -Ungaria, Interreg, Axa 5.1, Gestionarea îmbunătăţită a dezastrelor şi
    riscurilor transfrontaliere,un proiect care va duce la scăderea pagubelor
    materiale, în ultimă instanţă, sub 20% din cele înregistrate până în prezent pe
    raza judeţului Satu Mare.     Partenerul din Ungaria este Serviciul Naţional de Meteorologie Ungar,
    care dezvoltă un program similar din fonduri proprii, fonduri guvernamentale
    maghiare. Ne-am îndreptat către acest partener datorită faptului că există în
    proximitatea noastră, la granițe, un radar meteorologic foarte performant, cel de la Napkor.


    Valoarea totală a proiectului este de 1.544.205
    euro, din care părţii române îi va reveni 866.722 de euro, cu o contribuţie
    proprie de17.343 de euro, ceea ce înseamnă 85% finanţare europeană, 13% de la
    bugetul național şi 2% Consiliul Judeţean Satu Mare.


  • Fermierii români sunt împotriva plafonării plăţilor pe suprafaţă

    Fermierii români sunt împotriva plafonării plăţilor pe suprafaţă

    Simplificarea Politicii Agricole Comune prin plafonarea plăților
    directe, îndeosebi a sumei maxime pe care să o primească un fermier mare sau
    mijlociu, constituie unul dintre subiectele cele mai fierbinți ale
    agricultorilor români.





    La Congresul ,,Fermieri pentru fermieri organizat în 25
    ianuarie 2018, de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), a fost
    susținută propunerea ca plățile directe pe suprafață să nu fie plafonate la
    150.000 de euro.




    În acest context, dr. ing. Lucian Buzdugan, reprezentant APPR, a
    spus: Eu cred că plafonarea
    e un lucru care poate încurca foarte tare problemele agricole ale României.
    Principala îndatorire a noului PAC este aceea de a asigura producție alimentară
    îndestulătoare și de calitate, iar producția agricolă trebuie să coexiste
    într-un mediu sănătos tot mai afectat de schimbările climatice.     Din această acțiune de plafonare, lovind direct asupra fermelor
    mari, reducând practic plățile directe, socotesc că este o mare greșeală pentru
    că niciunul dintre dezideratele de mai sus nu vor putea fi realizate fără aportul
    fermelor mari și medii, mai cu seamă în condițiile specifice României. Făceam
    mai devreme un calcul și se propune limitarea la 150.000 de euro. Dacă am
    împărți la o medie a subvenției pe hectar de 350 euro/ha, cât este în Vest, ar
    rezulta că ferma medie maximă, care ar putea beneficia, este de 450 de hectare.
    Restul fermierilor ar trebui să intre într-un proces din acesta de inechitate,
    în comparație nu numai cu fermele mici, dar și cu toate fermele din cadrul
    Uniunii Europene.




    Conform articolului 11 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, se
    permite statelor membre ca, anual, să își revizuiască deciziile privind
    reducerea părții din plata de bază de acordat fermierilor cu 5%, pentru sumele
    care depășesc 150.000 de euro, cu condiția ca o astfel de revizuire să nu
    conducă la o reducere a cuantumurilor disponibile pentru dezvoltarea rurală.
    Țara noastră nu aplică art. 11 al actului normativ amintit mai devreme.


  • Forța de muncă agricolă europeană și venitul total, estimate să scadă până în 2030

    Forța de muncă agricolă europeană și venitul total, estimate să scadă până în 2030

    Se estimează că forța de muncă agricolă europeană va scădea cu 28%
    între 2017 și 2030. Cu toate acestea, se estimează că venitul
    agricol per lucrător va crește ușor, cu 1,1%, comparativ
    cu media din 2015-2017. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile raportului
    privind perspectivele agricole ale UE, publicat la 18 decembrie 2017.


    Conform raportului, forța de muncă din agricultură va scădea, în medie,
    cu 3,2% pe an, ajungând la 6,6 milioane până în 2030. Secretarul de stat în
    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu, ne-a declarat: Este o problemă reală nu numai la nivel
    european, poate că în toate zonele mari cu producţie agricolă a apărut această
    necesitate de a avea o forţă de muncă mult mai calificată, o forţă de muncă
    prezentă în rural, pentru că, astăzi, agricultorii din România se confruntă cu
    această problemă. Pe de o parte, nu se găseşte forţă de muncă, iar pe de altă
    parte, forţa de muncă nu-i calificată să lucreze pe tractoare performante,
    combine performante, maşini performante, dotările nu ţin pasul şi cu pregătirea
    profesională. În sensul acesta, anul trecut, am făcut două legi, şi anume,
    aceea cu liceele agricole ca să le trecem în administrarea sau/şi coordonarea
    Ministerului Agriculturii, astfel încât să creăm specialiști pe domeniul agriculturii şi nu tineri care să
    aibă cunoştinţe doar punctual într-un domeniu sau altul, şi a doua, legată de
    angajarea tinerilor, a celor sub 35 de ani, pe cel puţin un an, cu scutirea
    angajatului şi a angajatorului de la obligaţiile către stat pentru o perioadă
    de până la cinci ani. Sperăm ca, astfel, circa 8.000 de angajaţi să poată fi
    introduşi în rural, calificaţi în rural, evident cu un impact bugetar de 25 de
    milioane de euro.     România
    a suferit cel mai mult la nivel european, comparativ cu celelalte state, din
    cauza plecării agresive către celelalte state europene. Și nu discutăm numai de agricultură aici, dar
    agricultura a fost văduvită în ultima perioadă de mâna de lucru de care
    fermierii au nevoie.



    Se estimează că investițiile în agricultura de precizie și în agricultura digitală vor crește semnificativ. Cu toate acestea, aceste tipuri
    de investiții sunt costisitoare și vor avea un efect negativ asupra pieței forței de muncă în diverse moduri, de exemplu
    necesitatea ca lucrătorii să aibă mai multe cunoștințe despre tehnologie sau, în cele din urmă, să
    reducă nevoia de muncă agricolă.

  • Sectorul zootehnic european

    Sectorul zootehnic european

    Se așteaptă ca sectorul
    zootehnic din Europa să beneficieze de pe urma creșterii populației mondiale și a veniturilor,
    contribuind la creșterea exporturilor UE. Cu toate acestea, creșterea nu va fi benefică
    pentru fiecare sector al pieței. În timp ce consumul de brânză și de produse lactate
    prelucrate este de așteptat să crească, de exemplu, cererea de lapte proaspăt este de așteptat să scadă.


    Se estimează că cererea susținută la nivel european și global va sprijini prețurile și va conduce, în medie,
    la o creștere a producției de lapte în UE de
    mai puțin de 1% pe an, potrivit
    raportului privind perspectivele agriculturii.


    Cum este privită evoluţia sectorului zootehnic
    de către crescătorii de vaci pentru lapte, ne-a declarat dr. Claudiu Frânc,
    preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România: Discutăm
    despre una dintre cele mai volatile pieţe din domeniul agricol, piaţa laptelui.
    Această creştere a producţiei de lapte, pe care o preconizează acest raport, de
    1% până în 2030, pune semne de întrebare față de evoluţia pieţei,
    tendinţa este de reducere a consumului de lapte în stare proaspătă, lapte de
    consum, şi creşterea cantităţilor de lapte procesat în preparate din lapte.     Este un lucru îmbucurător pentru UE, pe de o
    parte, după cum este și un mare semn de
    întrebare pentru fermierii din România ce se va întâmpla cu organizarea pieţei
    laptelui, pentru că este una dintre cele mai dezorganizate pieţe la nivel de
    sector agricol.     Vedem, în această perioadă, cum multinaţionalele
    din Europa încearcă să-şi consolideze foarte mult pieţele. Din nefericire,
    România n-a reuşit să-şi consolideze firme procesatoare de lapte cu capital
    românesc şi suntem dependenți, la ora actuală,
    printr-un vid legislativ creat în România. Avem exemplul din alte state şi, nu
    mai departe, să ne uităm la vecinii noştri bulgari, care au permis să vină câte
    multinaționale vor, dar cota lor de piaţă n-are voie să depăşească 20% din
    procesarea totală a laptelui din Bulgaria. La noi, discutăm exact de invers, ne
    apropiem de 80%, dacă nu peste, procesare a laptelui materie primă în
    multinaţionale şi de-abia 20% în firme cu capital românesc.


    Raportul prevede, de asemenea, că dezvoltarea
    producției UE va fi limitată
    datorită necesității utilizării durabile a resurselor naturale, deși se anticipează o creștere semnificativă a
    producției ecologice, ca
    răspuns la cererea consumatorilor.


  • România şi absorbţia financiară agricolă

    România şi absorbţia financiară agricolă

    În 2017, din fondurile destinate agriculturii, 3,4 mld
    euro a fost suma efectiv absorbită de România. Conform rezultatelor transmise de Comisia Europeană
    pentru prima parte a anului 2017(primele șase luni), România
    este prima ţară europeană care a înregistrat o creştere a gradului de absorbţie
    de 13%, în condiţiile în care media europeană a fost la 4,98% din Fondul
    European Agricol și de Dezvoltare
    Rurală (FEADR).


    În completarea acestei
    situaţii, secretarul de stat din MADR, Alexandru Potor, a spus: Aceasta a dus România la o
    medie totală a absorbţiei de 23,4 % la nivelul programului, depăşind media europeană
    care-i de 22%, pe partea de proiecte de dezvoltare în agricultură.     În ceea ce priveşte plăţile directe, noi am executat
    plafonul anual de plăţi directe, aferent anului 2017, în proporţie de 99,4%.     În ceea ce spuneam, pe partea de proiecte, am depăşit
    media europeană şi, ca ritm de creştere, am fost prima ţară la nivel european
    în ceea ce priveşte creşterea accelerării absorbţiei de fonduri pentru
    proiectele de dezvoltare rurală. Toate aceste rezultate plasează România pe
    locul al treilea la nivel european, mă refer la cifrele de la șase luni. Estimăm că după ce vom avea rezultatele
    oficiale care reflectă şi finalul anului 2017, să mai urcăm. Suntem pe poziţia
    a treia la nivel european, cu 1,79 mld euro, România fiind depăşită de Germania,
    cu 2,039 mld euro, şi de Franţa, cu 2,4mld, dar înaintea Portugaliei, de
    exemplu, cu 1,3 mld euro, a Italiei, cu 1,3 mld euro, a Austriei, tot cu 1,3
    mld euro, deasupra Poloniei, cu 1,2 mld euro.     Sper ca, după ce vom avea şi cifrele pe 2017, să
    înregistrăm, tot aşa, o creştere semnificativă.


    În prima săptămână a
    începutului de an 2018, Ministerul Agriculturii și
    Dezvoltării Rurale a primit suma de 664 de milioane de euro, ce reprezintă rambursarea
    de la Comisia Europeană în contul cheltuielilor efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru
    Agricultură în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2017, pentru acordarea avansului aferent
    campaniei 2017 din plățile directe finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă). Până
    la 31 martie 2018, se intenţionează a se finaliza toate plăţile directe către
    fermieri.


  • UE este cel mai mare comerciant din lume

    UE este cel mai mare comerciant din lume

    Timp de 7 ani consecutiv balanţa comercială a UE în
    produsele agroalimentare a fost pozitivă. După un an record pentru
    exporturile de produse agroalimentare în 2016 (131 miliarde euro exporturi şi
    112 miliarde euro importuri), performanţa comercială a UE a continuat şi în
    2017. Acest lucru a adus beneficii semnificative sectorului
    agricol.


    Referindu-se la comerţul internaţional şi
    competitivitatea agriculturii europene, în cadrul Conferinţei privind
    perspectivele agricole, comisarul european Phil Hogan a declarat: În
    negocierile noastre comerciale, vom continua să recunoaştem şi să reflectăm
    sensibilitatea acelor produse care se confruntă cu o concurenţă mai puternică
    din partea viitoarei pieţe de acces către UE. Obiectivul nostru este acela de a
    ne asigura că obţinem un rezultat care să ofere garanţii suficiente pentru
    aceste produse mai sensibile.     Vom lucra din greu pentru a găsi
    echilibrul adecvat pentru agricultură în cadrul acordurilor noastre comerciale,
    găsind un echilibru adecvat între interesele ofensive şi defensive, care
    include aspectele SPS şi protecţia indicaţiilor geografice. Dar, la fel de mult
    ca produsele alimentare europene este căutat în întreaga lume pentru reputaţia
    sa de calitate şi siguranţă, comerţul este în cele din urmă cu privire la competitivitate.



    Competitivitatea înseamnă investiţii în ferme care se
    referă la modernizarea, inovarea, diversificarea şi absorbţia noilor
    tehnologii, precum şi a oportunităţilor oferite de datele digitale, cum ar fi
    agricultura de precizie şi energia curată, pentru a îmbunătăţi durabilitatea,
    competitivitatea şi rezilienţa individuală a exploataţiilor, împotriva
    efectelor negative ale schimbărilor climatice.


  • Fonduri europene pentru apa potabilă din jud. Alba

    Fonduri europene pentru apa potabilă din jud. Alba

    106.500
    de locuitori din județul Alba vor avea în viitor acces la sistemul de distribuţie
    a apei potabile, prin intermediul unei investiții din fonduri europene de 86,6
    milioane de euro din Fondul de coeziune. Proiectul Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Alba cofinanţat
    de Uniunea Europeană, include renovarea și extinderea sistemului de tratare a
    apelor uzate și a celui de distribuție a apei potabile din mai multe oraşe şi 23 de comune din județul menționat.


    Ştefan Bardan, director general S.C. Apa
    C.T.T.A. Alba, operatorul ljudetean care coordonează şi implementează poiectul,
    ne-a declarat: El va fi finanțat prin acel Program Operațional de
    Infrastructură Mare – POIM și este un contract semnat, un contract de
    finanțare, între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și
    Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management și noi, Apa
    C.T.T.A., operator regional de servicii de apă și canal, beneficiar al
    finanțării. Beneficiarul final al lucrarilor, al obiectivelor care se vor
    realiza sunt consiliile locale pe raza cărora se vor face aceste investiții. Și
    sunt câteva obiective mari, sunt 13
    contracte , suma fiind foarte mare a fost împărțită pe mai multe
    contracte: contracte de supervizare, contracte de achiziții utilaje și
    contractele de lucrări. Aici, în contractele de lucrări, sunt: două stații de
    epurare noi în orașele Abrud și Baia de Arieș, plus rețelele de canalizare,
    două stații de tratare a apei uzate la Câmpeni și Zlatna, vor fi patru
    aducțiuni de apă potabilă realizate noi, de importanță majoră pentru județ
    și pentru alimentarea locuitorilor din
    județ.


    Valoarea totala a proiectului este de 114 milioane
    de euro, din care 86,6 milioane euro din fondul de coeziune, 12 milioane de
    euro contribuţia operatorului, 13 milioane de
    euro din bugetul national şi contribuţia autorităţilor locale de 2
    milioane de euro. Lucrările urmează a fi finalizate până la sfârșitul anului
    2021.


  • Sectorul legumelor și fructelor din UE suferă din cauza embargoului impus de Rusia

    Sectorul legumelor și fructelor din UE suferă din cauza embargoului impus de Rusia

    În plenul Parlamentului European, în prezența Comisarului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a avut loc o dezbatere extrem de importantă pe tema interdicției impuse de Federația Rusă pentru sectorul UE al fructelor și legumelor.



    Sectorul legumelor și fructelor a avut de suferit poate cel mai mult de pe urma embargoului cu Rusia, inclusiv în România, unde piaţa a fost invadată de legume și fructe din state care tradițional exportau în Rusia, provocând scăderea semnificativă a prețurilor şi, implicit, a veniturilor fermierilor autohtoni, aducându-i în pragul falimentului.



    Aurel Tănase, preşedintele Organizaţiei Interprofesionale Legume – Fructe, a precizat: “Este foarte importantă discuţia dat fiind faptul că producătorii români sunt afectaţi de acest embargou care mi se pare artificial. Pentru noi era o mare piaţă de desfacere. Am executat, cu bune rezultate, livrări, în principal, pentru produsul cireşe, produs foarte căutat şi eficient pentru această piaţă, plus că am livrat 2000 t într-un an. Am avut cerere de aproape 100 000 t de legume diverse, în stare proaspătă, însă intervenţia acestui embargou a făcut să nu putem face livrări în continuare, ne-a perturbat şi a trebuit să facem eforturi mari pentru găsirea de soluţii în cadrul altor pieţe şi, în principal, piaţa europeană. Dar, nenorocirea este că efectul adresându-se tuturor ţărilor membre, acestea şi-au găsit ţinte spre a-şi plasa produsele, una din ţinte fiind România, perturbând foarte mult activitatea producătorilor, obligându-i să vândă în condiţii destul de nefavorabile, soldându-se cu pagube mari”.



    Găsirea de noi piețe de desfacere rămâne o provocare pentru Comisia Europeană.




  • „Înverzirea” Politicii Agricole Comune (PAC)

    „Înverzirea” Politicii Agricole Comune (PAC)

    Plăţile menite să încurajeze fermierii să contribuie la înverzire au o probabilitate scăzută de a îmbunătăţi în mod semnificativ performanţa în materie de mediu şi climă a Politicii Agricole Comune, se arată într-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană. Auditorii Curţii au constatat că noile plăţi au sporit complexitatea sistemului, dar nu au generat schimbări la nivelul practicilor agricole decât pentru aproximativ 5 % din suprafaţa agricolă a UE. Înverzirea este un nou tip de plată directă pentru fermieri, care a fost introdusă odată cu reforma din 2013 a politicii agricole comune (PAC).

    Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, a precizat: Deci, nu pot decât să subscriu la ce a constatat şi Curtea de Conturi Europeană. Noi am făcut comentarii pe acest segment încă de la apariţia lui şi nu i-am văzut eficienţa şi , mai ales, nu i-am văzut-o din punct de vedere financiar, pentru că a respecta acel regulament înseamnă cheltuieli suplimentare, ţinând cont de faptul că fondurile pentru înverzire s-au luat din plăţile directe. Practic, nu ne-au avantajat cu nimica, ci, din contra, ne-au scăzut subvenţiile şi au crescut cheltuielile.

    În perspectiva următoarei reforme a PAC, Curtea recomandă Comisiei să elaboreze o logică de intervenţie completă în ceea ce priveşte contribuţia PAC la obiectivele UE în materie de mediu şi climă. UE cheltuie 12 miliarde de euro pe an în scopul noii plăţi pentru înverzire, ceea ce reprezintă 30 % din totalul plăţilor directe din cadrul PAC şi aproape 8 % din ansamblul bugetului UE. Pentru fermieri, aceasta înseamnă o rată medie de circa 80 de euro pe hectar pe an. Atunci când a fost introdusă plata pentru înverzire, Parlamentul European şi Consiliul au transferat aceste fonduri din cadrul celorlalte tipuri de plăţi directe. Bugetul global al plăţilor directe din cadrul PAC a rămas deci relativ stabil.


  • Comisia Europeană a adoptat o reînnoire a aprobării glifosatului pentru o perioadă de 5 ani

    Comisia Europeană a adoptat o reînnoire a aprobării glifosatului pentru o perioadă de 5 ani

    În comunicarea adoptată ieri, Comisia răspunde inițiativei
    cetățenești
    europene (ICE) Interzicerea glifosatului și
    protecția oamenilor și
    a mediului împotriva pesticidelor toxice și
    se angajează să prezinte o propunere legislativă în 2018, pentru a spori și
    mai mult transparența și
    calitatea studiilor utilizate în evaluarea științifică
    a substanțelor.


    Comunicarea de ieri stabilește pașii următori:




    ca răspuns la inițiativa
    cetățenească, oferă o explicație
    detaliată a normelor UE privind pesticide;
    anunță
    modificări ulterioare ale legislației
    menite să consolideze guvernanța
    în domeniul efectuării de studii relevante, ceea ce ar putea include, de
    exemplu, implicarea autorităților
    publice în procesul decizional cu privire la studiile care trebuie
    efectuate pentru un anumit caz.

    Pe lângă aceasta, după o evaluare științifică aprofundată a tuturor datelor disponibile privind
    glifosatul, conform căreia nu există nicio legătură între glifosat și cancerul la om, și
    în urma votului pozitiv al reprezentanților
    statelor membre exprimat în data de 27 noiembrie 2017, Comisia a
    adoptat ieri o reînnoire a aprobării glifosatului pentru o perioadă de 5 ani.


    Vasile Iosif, specialist în
    protecţia plantelor a spus: Eu văd lucrurile în felul următor: cred
    că 5 ani de zile perioadă de utilizare înseamnă, de fapt, indirect, a pune
    presiune pe companiile de cercetare să vină cu ceva mai nou, și, mai cred, de
    asemenea, că dacă în această perioadă nu se va livra pieței nimic care să fie
    la nivelul de performanță al Glifosatului, eu cred că se va mai da o extensie
    de 5 ani de zile.     Astăzi, nu sunt
    studii relevante care să spună că Glifosatul ar fi un produs rău pentru mediu
    sau pentru om. Dar, eu sunt încrezător că Glifosatul va continua în piață, exceptând
    situația în care cineva, o companie, va veni cu o moleculă mult mai bună.
    Atunci, da! Probabil că lucrurile se vor opri pentru Glifosat și va incepe
    următoarea moleculă să meargă în piață.



    Propunerea
    finală a Comisiei pentru o reînnoire pe 5 ani a luat deopotrivă în considerare
    cele mai recente rezoluții fără caracter obligatoriu adoptate de
    Parlamentul European.


  • În 2017, absobție de 1,55 miliarde de euro a fondurilor europene în România

    În 2017, absobție de 1,55 miliarde de euro a fondurilor europene în România

    La întâlnirea de
    lucru cu conducerea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale de la nivel
    central, regional şi judeţean, a fost analizat bilanțul anului 2017 privind
    absorbția fondurilor europene, precum și previziunile pentru anul 2018
    referitor la atragerea fondurilor alocate României de Uniunea Europeană prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
    2014 – 2020 (PNDR 2020).


    Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA,
    alături de secretarul de stat Alexandru POTOR și de secretarul general
    Constantin APRODU, au apreciat faptul că, în 2017, au fost absorbiți 1,55
    miliarde de euro din fondurile europene.


    Procesul de simplificare a accesării și implementării
    PNDR 2020, îmbunătățirea permanentă a procedurilor interne și corelarea lor cu
    legislația europeană și națională în vigoare a fost un alt subiect abordat la
    întânire.


    Secretarul de stat din MADR, Alexandru Potor a precizat:
    Rezultatele sunt unele pozitive în România. Am depășit estimările inițiale care
    erau de 1,4 miliarde de euro absorbție din pilonul II, deci sumele care sunt
    gestionate din Fondul European Agricol și Dezvoltare Rurală, ajungând la 1,55
    miliarde de euro.     Au
    fost discutate împreună cu colegii de la AFIR, care au fost circumstanțele de
    la care am plecat, dificultățile întâmpinate și cum ar trebui să ne pregătim
    noi pentru perioada anului 2018. Avem o activitate foarte intensă, încă de acum câteva luni, pentru pregătirea a
    ceea ce se va întâmpla în 2018 în privința implementării proiectelor gestionate
    de către AFIR și, bineînțeles, a măsurilor delegate către APIA din Fondul
    European Agricol și de Dezvoltare Rurală.     Am stabilit ce ne dorim să facem în perioada
    următoare. Faptul că vom lansa la începutul lui 2018, un pachet foarte
    important de alocare financiară, în principal pe măsurile dedicate dezvoltării
    fermelor, apoi pe partea de investiții în dezvoltarea sistemului de irigații,
    măsura 4.3, care-i corespunzătoare acestui tip de investiții, dar și măsura
    4.2, dedicată părții de procesare a producției primare.



    Printre problemele care duc la blocaje sau întârzieri
    semnificative în absorbția fondurilor, au fost enumerate: derularea procedurilor
    de achiziție a bunurilor, serviciilor, lucrărilor, precum și
    disfuncționalităților apărute în relația cu furnizorii de mașini și utilaje
    care nu livrează, la termenul stabilit, produsele solicitate.


  • Masă rotundă “Viitorul alimentației și agriculturii”

    Masă rotundă “Viitorul alimentației și agriculturii”

    Reprezentanța Comisiei Europene în România a
    organizat săptămâna trecută, o masă rotundă pe tema recentei comunicări a
    Comisiei Europene Viitorul alimentației și agriculturii, urmată de o
    sesiune de discuții.


    Unul dintre obiectivele Programului de lucru
    pentru anul 2017 al Comisiei Europene vizează continuarea eforturilor și
    a procesului de consultare pentru simplificarea și modernizarea Politicii agricole
    comune. Prin acest demers se urmărește întărirea contribuției acesteia
    la îndeplinirea celor zece priorități ale Comisiei, precum și
    a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Norme mai simple și o
    abordare mai flexibilă vor garanta că politica agricolă comună oferă rezultate
    reale în ceea ce privește sprijinirea fermierilor și
    conduce dezvoltarea sustenabilă a agriculturii UE.


    La dezbaterea de la Reprezentanța
    Comisiei Europene în România, domnul Mihail Dumitru, director
    general-adjunct, Direcţia Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală în
    cadrul Comisiei Europene, a afirmat: Trebuie, de asemenea, să fim atenți la noile
    provocări și, în special, avem o serie întreagă de deficiențe care, din aceste
    discuții și analize, a rezultat că trebuie remediate. Și anume, performanța
    ecologică a agriculturii, în contextual schimbărilor climatice și al presiunii
    pe resursele natural, apare ca un element foarte important, în care toți
    actorii noștri, atât fermierii, cât și societatea civilă, cât și cetățenii în
    general, administrațiile, guvernele, l-au scos în evidență.     Pe urmă,
    apare un adevăr. Adevărul este că, în Uniunea Europeană, noi am reușit o
    creștere a productivității în sectorul agroalimentar, iar această creștere a
    productivității se datorează în mare măsură reducerii forței de muncă și mai
    puțin aplicării rezultatelor cercetării și inovării.


    În vederea pregătirii comunicării, a fost
    organizat un larg proces de consultare a tuturor actorilor interesați
    de PAC și de viitorul acesteia, ce a generat un interes substanțial
    la nivelul statelor membre.


  • Noi norme extind standardele de comercializare pentru ouă

    Noi norme extind standardele de comercializare pentru ouă

    Producătorii de ouă provenite de la păsări
    crescute în aer liber vor putea să își comercializeze produsele ca atare, chiar
    dacă găinile lor au acces limitat la circulația în aer liber din cauza
    focarelor de gripă aviară ca urmare a modificărilor ulterioare ale standardelor
    de comercializare a ouălor din UE.


    Un
    standard inițial la nivelul întregii UE din 2008 a permis producătorilor de ouă
    să continue să comercializeze produsele, chiar dacă găinile lor nu aveau acces
    în aer liber timp de până la 12 săptămâni. Ultima modificare, care intră în vigoare
    la 25 noiembrie 2017, va prelungi această perioadă la 16 săptămâni.


    În
    legătură cu această noua măsură a Comisiei, președintele Uniunii Crescătorilor
    de Păsări din România (UCPR), profesor universitar Ilie Van, a
    declarat: Este vorba de găinile care sunt crescute în aer liber, care pentru a fi
    recunoscute ca găini crescute în aer liber și să scrie pe etichetă acest lucru,
    aveau posibilitatea să țină găinile închise în adăpost timp de 12 săptămâni pe
    an. Întrucât anul trecut a evoluat gripa aviară în toată Europa și aceste 12
    săptămâni s-au în dovedit insuficiente,
    la solicitarea statelor membre, Comisia Europeană a prelungit perioada de
    păstrare a găinilor, în situații de focar de gripă aviară, de la 12 săptămâni
    la 16 săptămâni.     Deci,
    astăzi, fermierii care produc sau cresc găini aer liber, pot să țină găinile
    închise timp de 16 săptămâni fără să se modifice calitatea oului pentru piață.
    Adică, să scrie etichetă de la găini crescute în aer liber.


    Odată
    cu probabilitatea apariției viitoarelor focare de gripă aviară în viitor și în
    urma discuțiilor cu autoritățile statelor membre și cu părțile interesate din
    industrie, s-a luat decizia de a prelungi perioada de la 12 la 16 săptămâni.


    Restricțiile
    împotriva gripei aviare impuse în 2016/17 au avut un impact deosebit de grav în
    Germania, Olanda, Marea Britanie, Belgia, Franța și Irlanda.