Radio România Internațional

Author: Ștefan Rancu

  • Atelier de bune practici „Valoarea adăugată a abordării LEADER prin evaluare”

    Atelier de bune practici „Valoarea adăugată a abordării LEADER prin evaluare”

    În perioada 17-18 mai 2018, în Finlanda, la Helsinki, se va
    desfășura atelierul de bune practici cu tema Valoarea adăugată a
    abordării LEADER prin evaluare    , organizat de Biroul European de
    Evaluare pentru Dezvoltare Rurală (Evaluation Helpdesk)    .


    Evaluarea
    valorii adăugate are în vedere beneficiile obținute prin aplicarea abordării
    LEADER – comparativ cu rezultatele obținute prin neaplicarea acesteia.


    Atelierul de
    lucru referitor la bunele practici privind valoarea adăugată a LEADER se
    adresează Autorităților de Management, evaluatorilor, GAL-urilor sau
    asocierilor de GAL-uri, Rețelelor Naționale Rurale, Agențiilor de Plată și
    altor persoane implicate în evaluarea LEADER.


    Valeriu
    Căpraru    , președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală, ne-
    a prezentat punctul de vedere privind evaluarea abordării LEADER: În perioada
    menționată de dumneavoastră, vom fi la Helsinki, unde alături de colegii noștri
    din Europa, mai ales cei din ELARD (n.r., European LEADER Association for Rural
    Development), din organizația-mamă a tuturor GAL-urilor din Europa, vom dezbate
    despre valoarea adăugată adusă de LEADER, valoare adăugată care, la noi, în
    România, reiese prin faptul că absolut toate strategiile, cele 239 de strategii,
    care pot fi numite așa, PNDR-uri mai mici, promovează inovarea și abordarea de
    jos în sus pentru toate procesele și activitățile. La o analiză atentă a
    conducerii federației, suntem foarte mândri de tinerii care au beneficiat de
    proiecte, în comparație cu Planul Național, unde punctajul era mult mai mare,
    mă refer aici la domeniul apicol, mă refer la locurile de muncă nou-create prin
    proiectele pe care le-am dezvoltat și, la scară mică, la infrastructura locală
    atât de necesară. Este aportul nostru la diminuarea migrației populației tinere
    din satele românești, bucățele mici, așa, dar foarte valoroase. Faptul că toate
    proiectele noastre au avut obligația de a se constitui în II-uri, PFA-uri înseamnă
    noi locuri de muncă, înseamnă o fiscalizare a produselor agricole, ceea ce,
    până acum, în România, nu beneficiau de așa ceva. E mai multă plusvaloare adusă
    în satul românesc, prin tot ceea ce facem noi prin LEADER, plus creare de noi
    locuri de muncă, și dezvoltare a întreprinderilor mici din cadrul satului
    românesc.



    Obiectivele atelierului de bune practici pe acest subiect
    vizează: contribuția la elaborarea comună a înțelegerii în ceea ce privește
    valoarea adăugată a LEADER, crearea unui cadru adecvat pentru schimbul de
    experiență între statele membre și analiza potențialelor provocări privind
    valoarea adăugată a abordării LEADER, elaborarea recomandărilor practice
    referitoare la posibile metode de evaluare.


    Atelierul de
    lucru referitor la bunele practici privind valoarea adăugată a LEADER se
    adresează Autorităților de Management, evaluatorilor, GAL-urilor sau
    asocierilor de GAL-uri, Rețelelor Naționale Rurale, Agențiilor de Plată și
    altor persoane implicate în evaluarea LEADER.


    Termenul-limită pentru înscrierea la eveniment este 19 aprilie
    2018. Înscrierea se realizează răspunzând unui set de 17 întrebări.


  • Tinerii fermieri și rolul acestora în agricultură

    Tinerii fermieri și rolul acestora în agricultură

    Subiectul tinerilor fermieri și
    rolul acestora în agricultură vizează inclusiv teme precum
    restructurarea sectorului agricol, îmbătrânirea populației din mediul rural,
    identificarea și diferențierea nou-veniților în agricultură și reînnoirea
    generaților.


    În legătură cu acest aspect, Marian Clejanu,
    secretarul general al Asociației Naționale a Tinerilor Producători Agricoli din
    România, a spus: ,,Tinerii fermieri, în
    ultima perioadă, a început să crească numărul lor, pentru că avem o vârstă ridicată
    a fermierilor din România. Au încercat autoritățile cu niște suplimente, să
    spunem, absorbție de la Uniunea Europeană, gen plata pentru tinerii fermieri pe
    suprafață, plata redistributivă până la o suprafață, care a avantajat tinerii
    fermieri, dar și în ghidul PNDR punctajul suplimentar pentru tinerii până la 40
    de ani și o sumă nerambursabilă de plus 20%. Deci, au început să fie, totuși,
    facilități vizavi de tinerii fermieri care au plecat mult mai devreme. Eu am
    plecat când nu era APIA și nici fondurile europene. Cu siguranță că este loc și
    de mai bine. Noi, prin asociație, pot să spun că am contribuit la negocierile
    mai sus menționate, dar și la altele pentru viitor. Cum am spus, vârsta medie a
    fermierilor este destul de ridicată și vrem ca pământul să fie lucrat cu drag,
    cu spor, pentru că cei vârstnici, știm cu toții, au avut o carieră în spate, o
    duc încă, dar în unele locuri au existat transferurile acestea (n.r. transferuri
    de ferme de la vârstnici la tineri), unele sunt de acomodare, să spun, a
    tinerilor fermieri, ceea ce este un lucru bun.


    Recomandările formulate în urma analizei implementării măsurii în
    statele membre, cuprind: accesul la
    teren, implementarea măsurilor de stimulare a generației
    îmbătrânite pentru transferul fermei către tineri, dezvoltarea
    competențelor înaintea preluării fermei, sprijinirea procesului de sucesiune în ce privește ferma de familie, diferențierea termenilor nou-veniți și tineri fermieri, revizuirea
    limitei de vârstă și
    multe alte aspecte privind dezvoltarea și
    viitorul agriculturii.


  • Peste 1,5 miliarde de euro investiții în exploatații agricole

    Peste 1,5 miliarde de euro investiții în exploatații agricole

    Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a primit în perioada 2015-2018 solicitări de finanțare pentru investiții în exploatațiile agricole în valoare de 1,536 miliarde de euro, depuse de către peste 3.600 de fermieri. Dintre acestea, AFIR a selectat pentru finanțare peste 1.600 de proiecte de investiții, în valoare de aproximativ 740 milioane de euro și a semnat până în acest moment peste 1.400 de contracte de finanțare, în valoare de aproape 560 milioane de euro.



    Finanțarea proiectelor de investiții în exploatații agricole este asigurată de AFIR prin submăsura 4.1 (Investiții în exploatațiile agricole) din Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020). Alocarea financiară, disponibilă fermierilor prin această linie de finanțare pentru întreaga perioada de programare, este de 790 milioane de euro pentru toate cele patru componente: sector vegetal, zootehnic, zonă montană și ferme de familie.



    Călin Nuțu, responsabil comunicare în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a declarat: Sprijinul financiar nerambursabil pe care îl acordăm beneficiarilor submăsurii 4.1, respectiv Investiții în exploatații agricole, a dus până în acest moment la înființarea și modernizarea a peste 1.000 de exploatații agricole vegetale, dar și a aproximativ 90 de ferme de creștere a bovinelor de lapte. De asemenea, prin investițiile realizate prin această submăsură s-au realizat peste 50 de ferme pentru bovine de carne, 80 de ferme mixte, precum și 50 de ferme horticole. În același timp au fost peste 30 de ferme de păsări cu finanțare prin Programului Național de Dezvoltare Rurală, precum și 24 de ferme de porcine. Pentru investițiile realizate până acum prin submăsura 4.1, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a decontat plăți în valoare totală de peste 290 milioane de euro. Investițiile de acest tip considerăm că sunt deosebit de importante având în vedere că aduc sectorul agricol la nivelul de competitivitate pe care îl presupune apartenența la piața comună europeană.”



    Prin proiectele de investiții finanțate prin submăsura 4.1 fermierii realizează construcții destinate activității productive, inclusiv căi de acces în fermă, irigații și racordarea exploatației la utilități, modernizează și dotează ferma cu maşini, utilaje şi echipamente noi, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv.



  • Rezultatele consultării privind Politica Agricolă Comună după 2020

    Rezultatele consultării privind Politica Agricolă Comună după 2020

    Rezultatele consultării și primele elemente ale poziției României față de Politica Agricolă Comună după 2020 au fost prezentate de conducerea Ministerului Agriculturii.



    Reprezentanții federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol au transmis la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale contribuții scrise, în vederea elaborării unui document comun, care să reflecte poziția sectorului agricol din România. În total, s-au primit 34 de contribuții scrise, respectiv 12 din partea instituțiilor academice, de învățământ și cercetare agricolă și 22 din partea organizațiilor de fermieri și producători agricoli, a federațiilor și patronatelor din sectorul agricol, a asociațiilor din domeniul protecției mediului și dezvoltării rurale.



    Secretarul de stat Alexandru Potor ne-a declarat: ”O să trec în revistă principalele discuții, pe de o parte, legate de discuția pe partea financiară, de nivelul cadrului financiar multianual și felul în care Politica Agricolă Comună ar trebui să fie finanțată. România susține, aceasta este vocea comună a tuturor, ca viitoarea Politica Agricolă Comună să aibe bani suficienți, să fie alimentată financiar suficient, pentru că este o politică extrem de importantă pentru tot continentul. Pe de altă parte, s-a discutat despre convergență, convergența internă și convergența externă. La convergența internă, discuția care a fost lansată de către Comisie pe 4 paliere, în încercarea de a direcționa mai bine, către fermierii mici și mijlocii și fermele care se confruntă cu constrângeri speciale, banii din plăți directe. Acolo s-au propus 4 variante de lucru, una dintre ele, pe care România clar o respinge, este cea legată de plafonare și, pot să vă confirm acum că, majoritatea absolută a celor care au exprimat puncte de vedere, s-au pronunțat împotriva plafonării ca soluție pentru a realiza convergența internă și, într-adevăr, așa cum estimasem, posibilitatea unei plăți redistributive mai accentuate pe partea de plăți directe este soluția pentru a sprijinii mai bine fermele mici și mijlocii, fermele de familie și fermele care se confruntă cu constrângeri speciale.”



    Fiecare stat membru trebuie să participe activ la procesul de luare a deciziei privind Politica Agricolă Comună după 2020, la toate nivelurile: de expertiză, diplomatic și politic.



  • Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Maramureș

    Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Maramureș

    Proiectul Sistem Integrat de Management al Deşeurilor (SMID),
    privind construirea unui nou depozit pentru deşeuri menajere şi industriale în
    județul Maramureș    , a ajuns la 80% din capacitatea de implementare, valoarea
    totală a investiţiei fiind de 60 de milioane de euro.


    În anul 2018, se dorește finalizarea a ceea ce a mai rămas de construit
    la depozitul ecologic din comuna Sârbi, licitaţiile din partea de sud a
    judeţului şi operaţionalizarea Sistemului Integrat de Management al
    Deşeurilor (SMID) în judeţul Maramureş.


    În momentul deschiderii noului depozit
    ecologic, şase depozite care acum sunt neconforme vor fi închise.


    În legătură cu stadiul implementării
    proiectului Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a spus:


  • Neonicotinoide: riscul pentru albine, confirmat de EFSA

    Neonicotinoide: riscul pentru albine, confirmat de EFSA

    Cele
    mai multe utilizări ale pesticidelor neonicotinoide reprezintă un risc pentru
    albine     și pentru albinele sălbatice, potrivit evaluărilor publicate recent de
    Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA). Autoritatea și-a
    actualizat evaluările de risc pentru trei neonicotinoide – clothianidin, imidacloprid
    și thiamethoxam     -, care sunt în prezent supuse restricțiilor în UE din cauza
    amenințării pe care o reprezintă pentru albine.


    Legat de concluziile EFSA, președintele
    Asociației Fermierilor din România, Adrian Rădulescu, a spus: În primul rând, trebuie să înțelegem
    cum lucrează aceste substanțe și cum lucrează albinele, ca să vedem că
    lucrurile nu sunt corect transmise. Tratăm sămânța, nu cred că vreodată vreo
    albină ia contact cu sămânța respectivă. Substanța, după o perioadă, nu mai e
    eficientă. Își face efectul de protejare a seminței până când planta răsare, în
    perioada când planta nu este consumată de alți dăunători în pământ. După
    aceasta, efectul dispare. Ea crește, se dezvoltă, înflorește. Albinele
    lucrătoare trăiesc 28 de zile. Deci, presupunem că albina respectivă a intrat
    în contact cu floarea-soarelui și să spunem că are un efect negativ, cum spun
    cei de la EFSA:
    ea, în 28 de zile, oricum moare. Aceasta nu-i o chestiune care să se transmită
    de la albină la albină, dar vă garantez că nici albinele respective nu mor,
    pentru că, dacă s-ar întâmpla acest fenomen, ar muri toate albinele și n-am mai
    avea puiet în stup, n-am mai avea miere și efectele ar fi dramatice.     Acum, sunt două lucruri de făcut.
    Organizațiile profesionale și guvernele fiecărei țări să vină cu argumente și
    să demonstreze că nu este un efect nociv sau, iar dacă nu pot să facă acest
    lucru, trebuie să găsească împreună alte soluții de înlocuire a substanțelor
    respective, că aceasta nu se poate face brusc și este o perioadă de trecere de
    la un tratament la alt tratament. În orice caz, nu putem să nu semănăm.



    Concluziile EFSA sunt comunicate
    managerilor de risc din cadrul Comisiei Europene și statelor membre, care vor
    examina eventualele modificări ale restricțiilor actuale privind utilizarea
    acestor pesticide.


  • Recomandări AFIR privind implementarea cu succes a proiectelor de investiții

    Recomandări AFIR privind implementarea cu succes a proiectelor de investiții

    Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale (AFIR) vine în
    sprijinul beneficiarilor publici ai Programului Național de Dezvoltare Rurală
    2014 – 2020 (PNDR 2020)     prin punerea la dispoziție a unei informări sintetice
    privind etapele pe care aceștia trebuie să le parcurgă după încheierea contractului
    de finanțare.


    Gabriel Gârban, reprezentant al Agenţiei pentru Finanţarea
    Investiţiilor Rurale, a declarat: Un beneficiar poate beneficia de un
    avans financiar de până la 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
    Există și o condiție, într-adevăr, trebuie să depună o scrisoare de garanție în
    procent de 100% din această valoare a avansului, care este un instrument
    extraordinar de bun pentru a avea banii necesari pentru a merge mai departe în
    implementarea proiectului.     O etapă esențială, e drept, în special pentru beneficiarii noștri
    publici, dar nu numai, este cu procedurile de achiziții care trebuie, evident,
    făcute în conformitate cu regulile și recomandările Agenției Naționale pentru
    Achiziții Publice, dar care, în același timp, trebuie făcute potrivit anexelor
    la contractul de finanțare și respectând legislația în vigoare.     Obținerea autorizației de construire este un pas foarte important
    și necesar în momentul în care proiectele prevăd construcții montaj.



    Documentele emise de autoritățile de mediu, sanitare sau
    sanitar-veterinare se vor prezenta, după caz, de către beneficiar la ultima
    cerere de plată, după finalizarea investiției realizate prin PNDR 2020.


    Urmează executarea lucrărilor în termenul stabilit prin contractul
    de finanțare, cu asistență din partea proiectantului și sub supravegherea unui
    diriginte de șantier atestat. După executarea lucrărilor, se realizează
    recepția parțială sau finală a acestora și se depun cererile de plată conform
    eșalonării depuse.


    Beneficiarii au posibilitatea modificării contractului de
    finanțare prin solicitarea unui act adițional, cu condiția ca această
    modificare să nu schimbe obiectivul principal al proiectului și să nu afecteze
    funcționalitatea investiției, criteriile de eligibilitate și de selecție. Se
    precizează că există situații în care nu este necesară întocmirea de act
    adițional la contractul de finanțare, cum ar fi: modificări tehnico-financiare
    ce nu depășesc 10% din valoarea contractului de finanțare, schimbarea adresei
    sediului social al beneficiarului, schimbarea contului bancar sau de trezorerie
    și/sau al instituției financiare bancare pentru proiectul PNDR 2020.


  • Modificările aduse de Regulamentul “Omnibus”, prezentate de Comisia Europeană

    Modificările aduse de Regulamentul “Omnibus”, prezentate de Comisia Europeană

    Reprezentanții
    DG Agri au trecut în revistă aceste amendamente, care cuprind prevederi extrem
    de importante pentru statele membre, implicit pentru fermierii din țara
    noastră. La 1 ianuarie 2018, a intrat în vigoare o serie de îmbunătățiri
    tehnice la Politica Agricolă Comună (PAC), menite să simplifice viața
    fermierilor     și a administrațiilor naționale europene. Având în vedere timpul
    necesar pentru ca autoritățile naționale și agricultorii să se adapteze la
    aceste cerințe noi, cum ar fi cele care privesc zonele de interes ecologic,
    unele dintre noile amendamente se vor aplica de la 1 ianuarie 2019.


    Participant la întâlnire,
    Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din
    România    , ne-a spus: S-a vorbit foarte mult de necesitatea înverzirii, de
    seriozitatea cu care fermierii participă la acest program de înverzire. Pentru
    noul PAC, sunt promisiuni ca 30% din banii pentru subvenții să reprezinte
    înverzirea.     Ce vă pot spune
    este că România stă foarte bine la înverzire, vorbesc de ansamblu. România are
    niște condiții speciale, are un patrimoniu cum ar fi ecosistemele și
    biodiversitatea. În comparație cu alte țări, la ora la care vorbim, este cea
    mai verde țară din Europa, dacă ne referim la     biodiversitate și la ecosistemele
    naturale    .. Dar, cum e un program european, trebuie să ne încadrăm și noi în
    aceleași condiții, trebuie să le respectăm. Probabil că o să punem mai mult accent
    pe înverzire, dar cum va fi ea înțeleasă, va fi la latitudinea fiecărui stat
    membru.


    Pentru
    exploatațiile unde pajiștile, terenurile lăsate în pârloagă, orezăriile sau
    pășunile permanente sunt predominante, se prevede scutirea completă de la
    obligația de a avea zonă de interes ecologic, oricare ar fi suprafața de teren
    arabil rămasă.


  • 47,86 de milioane de euro, sprijin financiar pentru investiții în apicultură

    47,86 de milioane de euro, sprijin financiar pentru investiții în apicultură

    De la demararea Programului Național
    de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) și până în prezent, Agenția pentru
    Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)     a încheiat peste 2.100 de contracte de
    finanțare     care au ca obiect investițiile apicole. Valoarea totală a
    contractelor de finanțare este de 47,86 de milioane de euro. Până în prezent, AFIR a efectuat plăți de 35,5 milioane de
    euro beneficiarilor proiectelor din apicultură.


    Apicultorii au la dispoziție mai multe
    linii de finanțare pentru a-și dezvolta proiectele apicole, dintre care două
    submăsuri sunt cu sprijin 100% nerambursabil, mai precis, submăsura dedicată
    instalării tinerilor fermieri, submăsura 6.1 și cea pentru dezvoltarea fermelor
    mici, submăsura 6.3.


    Ioan
    Fetea    , președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, a
    subliniat:


    Sigur
    că orice sprijin financiar este bine-venit. Apicultorii și-au modernizat
    stupinele, și-au retehnologizat stupinele, fie că este vorba de stații de
    procesare ale mierii, fie că este vorba de linii de producere de faguri, fie
    că-i vorba de utilajele folosite foarte frecvent, mă refer la centrifuge
    ș.a.m.d. Apicultorii s-au dezvoltat și au putut să se conformeze, astfel,
    condițiilor europene solicitate și, sigur, îmbunătățind și calitatea produselor
    prin utilaje moderne, de calitate și care nu infestează produsele apicole.


    Cele
    mai multe investiții apicole au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3
    (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici), pentru care AFIR a
    semnat 1.502 decizii de finanțare, în valoare de 22,5 milioane de euro. De
    asemenea, prin submăsura 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor
    fermieri), AFIR a încheiat 600 de contracte de finanțare, cu o valoare de
    peste 24 de milioane de euro. Restul proiectelor a fost contractat prin
    intermediul submăsurilor 4.1 (Investiții în exploatații agricole) și 4.2
    (Sprijin pentru investiții în
    prelucrarea, comercializarea și/sau dezvoltarea de produse agricole), cu o
    valoare cumulată de aproximativ 1,3 milioane de euro.


  • Situația proteinelor vegetale din UE, în atenția Comisiei

    Situația proteinelor vegetale din UE, în atenția Comisiei

    Proteinele vegetale sunt o componentă esențială a hranei pentru
    animale (ca sursă de aminoacizi pentru efectivele de animale), dar sunt și
    consumate pe scară largă de oameni. Producția europeană de plante proteaginoase
    nu este suficientă pentru acoperirea cererii, fapt datorat, în parte,
    condițiilor agro-climatice din Europa, care nu favorizează cultivarea pe scară
    largă a plantelor bogate în proteine, cum ar fi soia. Soia poate intra pe piața
    UE fără tarife, ceea ce reduce rentabilitatea producției locale. Într-o
    proporție semnificativă, culturile de soia din afara UE sunt modificate
    genetic, în condițiile în care cererea europeană pentru alimente și hrană
    nemodificate genetic rămâne ridicată, existând o nevoie tot mai mare de
    stimulare a producției locale.


    În acest context, dr. ing. Daniel Botănoiu, secretar de stat în
    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a spus: Eu sunt încântat, din punct de vedere agronomic, că există
    această preocupare la nivel european, astfel încât să se dezvolte acest pol al
    producătorilor de proteaginoase, pentru că avem nevoie de proteină vegetală, o
    proteină de o calitate extraordinară, iar România chiar este în stare să
    mărească suprafețele. Dar, evident, trebuie să existe un stimul pentru a
    încuraja fermierii în această direcție. Nu sunt suficiente suprafața cu
    sprijinul cuplat pe care-l avem acum, pentru că, știți bine, în cazul soiei,
    noi am spus că este o activitate în declin. Am început cu o anumită alocare a
    sprijinului cuplat, după care, sigur, fermierii și-au dat seama că au avantaje
    dacă cultivă această plantă-miracol, soia. Dar, evident, trebuie să găsim un
    instrument european, o soluție europeană, astfel încât să avem suprafețe mult
    mai mari și să cointeresăm fermierii în această direcție.



    Având în vedere acest lucru, precum și o
    posibilă viitoare strategie de dezvoltare a culturilor de proteaginoase în
    Europa, Comisia dorește să stabilească stadiul actual al culturilor proteice
    din UE. Printre altele, se dorește să se evalueze eficacitatea instrumentelor
    politice, cum ar fi sprijinul cuplat voluntar (legând sprijinul direct al
    agricultorilor cu producția de proteaginoase, pentru a stimula acest sector).




  • Căile spre schimbarea politicilor privind apa în agricultură

    Căile spre schimbarea politicilor privind apa în agricultură

    Au
    fost aduse în discuție o serie de tendințe nedorite, cum ar fi estimarea ONU
    privind flora și fauna care dispar cu o rată de 1.000 de ori mai mare decât în ​​mod
    normal și doar trei trilioane de copaci au rămas pe Planetă, din șase
    trilioane, cât existau acum 40 de ani.


    Până
    acum, studiile efectuate de OECD arată că agricultura irigată rămâne cel mai
    mare utilizator de apă la nivel global, reprezentând 70% din abstractizarea globală
    a apei și peste 40% în multe țări ale organizației.


    Pe
    măsură ce populațiile umane continuă să crească și economiile se extind,
    resursele de apă sunt epuizate și poluate cu o rată alarmantă. Directiva
    privind nitrații a avut un efect măsurabil asupra reducerii poluării generate
    de azotul agricol. Cu privire la utilizarea produselor fitosanitare,
    Directiva privind pesticidele vizează reducerea riscurilor și a impactului
    pesticidelor asupra sănătății umane și asupra mediului.


    Dr.
    ing. Dumitru Manole, președinte de onoare Asociația Producătorilor Agricoli Constanța,
    expert în utilizarea produselor fitosanitare, a adăugat: Pe
    fundalul schimbărilor climatice, evident că și în România, în ceea ce privește
    folosirea apei pentru plante, sunt noi tehnologii și senzori care apreciază
    consumul de apă, apa existentă în sol la un moment dat, și numai atunci se
    aplică cantitățile de apă necesare plantelor, sistemele de irigare cu picătura,
    care, deja, au pătruns și-n România. Iată, deci, că toate aceste consumuri vor
    trebui foarte judicios gestionate.



    Politică
    Agricolă Comună oferă o gamă largă de obligații și măsuri de sprijin pentru
    fermieri: mecanismul de eco-condiționalitate, măsuri pentru zonele de interes
    ecologic și pășunile permanente, schemele de agro-mediu și
    climă, schemele de dezvoltare rurală, măsuri specifice pentru
    punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa, transferul de cunoștințe
    și, în special, sprijinirea investițiilor.


    Utilizarea
    apei și calitatea ei pot fi maximizate prin utilizarea mai eficientă a noilor
    tehnologii, cum ar fi instrumente de date mari, teledetecție și inteligență
    artificială.

  • Se simplifică schemele de plăți în agricultură

    Se simplifică schemele de plăți în agricultură

    Prevederile
    Regulamentului (UE) 2017/2393, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018, au
    fost armonizate de România printr-o ordonanță de urgență care aduce și unele
    clarificări prevederilor existente. Modificările și
    clarificările aduse au implicații asupra cererilor unice de plată aferente
    anului 2018, care se depun începând cu data de 1 martie.


    Aceste modificări
    vizează simplificarea normelor aplicabile măsurilor de ecologizare aferente
    plății pentru înverzire, creșterea flexibilității aplicării sprijinului cuplat,
    sens în care se prevede ca modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat să
    poată fi revizuită anual, până la 1 august, cu efect asupra anului următor.


    Directorul general al
    Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, Adrian Pintea, a precizat: ,,Pentru
    anul 2018, fermierii în a căror exploatație terenul arabil este mai mare de 15
    ha se asigură că, începând cu anul de cerere 2018, o suprafață care corespunde
    unui procent de minimum 5% din terenul arabil al exploatației, pe care
    fermierul l-a declarat, este zonă de interes ecologic: terasele, elementele de
    peisaj, zonele-tampon care sunt situate pe marginea apelor curgătoare sau
    stătătoare și margini de câmp, zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de
    producție, terenurile împădurite prin Măsura 2.2.1. – Prima împădurire a
    terenurilor agricole, zonele cu culturi secundare sau strat vegetal, culturi
    fixatoare de azot.



    De asemenea, se
    introduce posibilitatea de a mări cuantumul plății pentru tinerii fermieri de
    la 25% la maximum 50% din cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe
    suprafață, procent care se stabilește ulterior, prin hotărâre a guvernului.
    Facilitarea accesului tinerilor fermieri la plata pentru tinerii fermieri pe
    o perioadă completă de 5 ani de plată, în cazurile în care aceștia nu au
    solicitat sprijin imediat după stabilire, reprezintă o altă noutate pentru
    tinerii fermieri români.


  • Sistem de colectare selectivă a deşeurilor în județul Arad

    Sistem de colectare selectivă a deşeurilor în județul Arad

    Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor în
    județul Arad se preconizează a fi demarată în luna aprilie. Localitățile
    beneficiare sunt municipiul Arad, oraşele Pâncota, Nădlac, Pecica, Sântana şi
    Curtici, precum şi zonele rurale adiacente.


    Sistemul de colectare, în valoare de 30 de milioane de euro,
    finanţat din fonduri europene, reprezintă o etapă importantă a unui alt proiect
    mai amplu, intitulat Sistem de management integrat al deşeurilor solide în
    judeţul Arad. Prin acesta, se urmăreşte îmbunătăţirea infrastructurii de mediu
    în conformitate cu standardele europene în domeniul gestionării deşeurilor. De
    asemenea, proiectul contribuie la sporirea calității mediului şi a condiţiilor
    de viaţă ale comunităților rurale și urbane.


    În cadrul proiectului, au fost construite până acum şase staţii
    moderne de sortare, compostare sau transfer, în municipiul Arad, precum şi în
    localităţile Chişineu Criş, Ineu, Sebiş, Bârzava şi Mocrea, fiind totodată
    închise zece depozite de deşeuri neconforme din judeţ.


    În legătură cu obiectivele proiectului, Sergiu Bîlcea,
    vicepreședintele Consiliului Județean Arad, a spus: Oamenii vor ști să pună gunoiul corect, după care, automat, îl
    vor scoate la stradă conform pubelelor pe care le au.     Dacă am reușit în prima fază a proiectului, mai ales în zona
    rurală, unde erau doar rampe de colectare a gunoiului selectiv la fiecare 200
    de metri, în ultima parte a proiectului am adus această schimbare, de
    a colecta gunoiul selectiv chiar din casă-n casă. A fost un câștig al
    nostru, iar implementarea va dovedi faptul că am adus un plus arădenilor.



    Începând cu aprilie, colectarea va demara pe cinci categorii de deşeuri – metal şi
    plastic; hârtie şi carton, ambalaje din sticlă, deşeuri reziduale – în
    recipienţi de culori diferite. O categorie importantă o vor constitui deşeurile
    biodegradabile, care, în zonele urbane, se vor colecta în recipiente maro, iar
    în zonele rurale, vor fi compostate în gospodării.


  • Fonduri europene pentru comunităţile pescăreşti de la Marea Neagră

    Fonduri europene pentru comunităţile pescăreşti de la Marea Neagră

    Începând cu această
    primăvară, cinci localităţi din sud-estul judeţului Constanţa, constituite în Asociaţia FLAG Mangalia-Litoral, au la dispoziţie un buget
    de aproximativ 2,5 milioane de euro, bani europeni, pentru asigurarea
    finanţării dezvoltării comunităţilor pescăreşti.




    Asociaţia a semnat
    contractul de finanţare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin
    Direcţia Generală Pescuit-Autoritatea de Management pentru POPAM, pentru
    implementarea proiectului Dezvoltarea
    comunităţilor pescăreşti prin implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală
    integrată în zona Mangalia – Litoral.


    Beneficiarii
    acestui proiect pot fi unităţile administrativ-teritoriale, asociaţiile de
    pescari, persoanele fizice autorizate, dar şi întreprinderile individuale sau
    familiale, iar proiectele vor putea fi depuse după publicarea ghidurilor
    aplicanţilor. Prima sesiune de depunere a proiectelor este estimată că va avea
    loc în perioada martie-aprilie a acestui an.


    În legătură cu dimensiunea finanțării proiectelor care pot fi
    depuse, managerul FLAG Mangalia-Litoral, Marin Mănăilă, a spus: Un proiect poate să aibă o valoare minimă de 5.000 de euro și
    o valoare maximă de 400.000 de euro, din care Fondul European va finanța
    jumătate, iar cu jumătate va trebui să vină beneficiarul privat. Primăriile,
    instituțiile publice sunt eligibile cu finanțare 100%, din partea Fondului
    European pentru Pescuit, iar asociațiile de pescari pot merge cu finanțări de
    până la 90%.


    Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală din domeniul
    pisciculturii şi acvaculturii este justificată de slaba dezvoltare a
    infrastructurii speciale, de mijloacele de transport specializate insuficiente
    şi, de cele mai multe ori, învechite, de nivelul scăzut de trasabilitate a peștelui,
    precum şi de lipsa activităţilor pentru crearea de locuri de muncă.


    Pot depune cereri de finanţare entităţi cu personalitate
    juridică ce prezintă planuri de afacere sau proiecte atât pentru dezvoltarea
    sectorului de pescuit şi acvacultură, cât şi din sfera socială, în favoarea
    comunităţilor locale, cum ar fi pentru construirea unui debarcader sau a unui
    punct pescăresc de colectare, a unei grădiniţe pentru copii sau a unui festival
    pescăresc.


  • A apărut Ghidul de bune practici pentru fermieri și apicultori, ediția 2018

    A apărut Ghidul de bune practici pentru fermieri și apicultori, ediția 2018

    Primul Ghid de bune
    practici pentru fermieri și apicultori a fost lansat ca urmare a
    colaborării dintre Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură,
    Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și Asociația
    Producătorilor de Porumb din România.


    Ghidul își propune să rezolve o problemă majoră a Uniunii
    Europene privind scăderea efectivelor de albine ca efect, în primul rând, al
    lipsei de comunicare dintre agricultori și apicultori cu privire la momentul de
    administrare a produselor de protecția plantelor în culturile melifere, la
    remanența produselor aplicate, precum și la locul de amplasare a stupinei de
    către apicultori.



    Cu ocazia lansării îndrumarului, Adrian Siceanu, director
    științific în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, a
    spus: Practic, nu putem trăi unii fără alții, suntem parte a unui
    sistem economic în care, vrem, nu vrem, trebuie să supraviețuim, să ne
    înțelegem reciproc problemele. Doleanțele noastre cu privire la protecția
    mediului și a albinelor, pentru că dacă nu ar fi fost acele probleme legate de
    pierderi de familii de albine, depopulări ca urmare a utilizării unor pesticide
    cu efect nociv asupra lor, nu s-ar fi ajuns, probabil, și la acele interdicții
    care sunt legate de utilizarea neonicotinoidelor în Uniunea Europeană, nu s-ar
    fi ridicat atâtea probleme și discuții, inclusiv în România, și nici acea
    ,,petiție cu privire la pierderile de familii de albine.     Noi, în acest Ghid,
    am inserat foarte multe plante melifere, nu sunt numai trei plante melifere sau
    plante care ne-ar putea crea probleme în cazul tratamentelor cu neonicotinoide.
    Sunt foarte multe plante, iar în acea listă, noi am solicitat să fie completată
    cu dăunători, tratamente, efectul acestora asupra albinelor, remanență. Să fie
    un Ghid pragmatic, din care apicultorii să aibă de învățat, să știe la
    ce se pot aștepta când se duc la o anumită cultură de interes melifer. Recent,
    Comisia Europeană pentru agricultură a aprobat un proiect care, sperăm, să
    devină realitate, cu suplimentarea fondurilor pentru apicultură cu 50%, ceea ce
    vizează inclusiv repopularea acolo unde se produc depopulări. Comisia Europeană
    a pus în discuție suplimentarea fondurilor pentru agricultorii care nu cultivă
    acele 5% de teren sau le cultivă cu plante melifere. (n.r. procentul
    de înverzire din PAC.) Se discută ca pe unitatea de suprafață, dacă se cultivă
    plante melifere, să se plătească 1,5 față de 1, cât este subvenția pe
    suprafață.


    În afara drepturilor și a obligațiilor, atât ale agricultorilor,
    cât și ale apicultorilor, Ghidul de bune
    practici oferă și un model de ,,contract de colaborare
    agricultor-apicultor pentru deplasarea stupilor în pastoral.