Radio România Internațional

Author: Tașcu Lala

  • MIHAIL G. BOIAGI (03.02.1780 – 1828)

    MIHAIL G. BOIAGI (03.02.1780 – 1828)

    MIHAIL G. BOIAGI easti unlu di proţl’ii gramaticean’i tu Balcan. Nu-avemu multi hâbãri trâ bana alu Boiagi. Stimu câ s-amintã Budapesta, tu 3 di şcurtu 1780 şi eara ditu unâ fumeal’ie di armân’i ditu Arbinişie. Cându tipusi Gramatica eara profesoru la Sculia naţionalâ a bâsearicâl’ei gârteascâ-vlăhească di Viena şi-armasi aoa şi dupu ţi fu excomunicatu. S-pari câ muri tu 1828.


    Patriarhulu tu unâ enciclicâ nu-afurisea maşi Boiagi ma şi tuţ aţel’i ţi pistipsea zboarâli a “unui ereticu ţi s-muta contra a limbâl’ei tu cari azburâ şi-azburaşti Dumnidzá”.


    La 1813 tipusi Viena “Gramatiki Romaniki icâ Makedonovlahiki” şi pi ghermanâ “Romanische oder Makedonowlachische Sprachlehre”. Lipseasti s-dânâsimu niheamâ la aestu titlu ţi fu apridusu daima cu sinferu “politicu”. Boiagi dzâţi “romaniki” pi gârţeaşti si “romanische” (nu “rumänische”- va s-dzâcâ “românu”, cumu fu apridusu) tru ghermanâ. Trâ Boiagi aesti numi va s-dzâcâ: “armân’ii” şi “romanu”(di la Roma!). Easti unâ mari dheafurauâ anamisa di zboarâli ghermani “romanisch”(“romanu” di la Roma) şi “rumänisch” (“Român” di la România, zboru intratu amânatu tu lingvisticâ filologie, unâ oarâ cu amintarea a cratlui naţionalu România).



    Tuţ anviţaţl’ii gherman’i cându azburârâ di Armân’i, dzâsirâ “mazedoromanisch” (macedo-roman şi nu mazedorumänisch” macedo-românu, cumu s-apridusi tu România) icâ “Aromunen”, (vedz G.Weigand) şi nu “Arumänen” (Aromâni). Tr-atea dzâţemu câ nu easti ndreaptâ apriduţearea ţi s-feaţi a titlului a Gramaticâl’ei alu Boiagi: “Gramatica Românã sau Macedo-românã”(??), tipusitâ di Pericle Papahagi, la 1915. Nai ma-ndreapta apriduţeari a titlului easti aţea ditu ediţiunea tipusitâ Freiburg, di Prof.Vasili Barba, la 1988: “Gramatica armânâ icâ macedonovlahâ”



    Si Matilda Caragiu-Marioteanu tu zborlu-a l’iei la aestâ ediţiuni dzâţi: “Gramatica alu Boiagi nu easti unâ Gramaticâ românã icâ macedo-românã cumu u interpretã Pericle Papahagi ma easti Gramatica armânâ icâ Macedono-vlahâ, aşi cumu-l’i dzâsi Boiagi, cu multâ-ndriptati si intuiţiuni di omu anviţatu”


    Easti prota Gramaticâ stiintificâ anyrâpsitâ cu yrami latini ţi s-ari adratâ trâ limba di dadâ a Armân’iloru.


    Tu idyiulu zboru Matilda Caragiu-Marioţeanu dzâţi: “Armâna alu Boiagi easti limba ţi u zbura pârinţâl’i a lui câtâ an’il’i 1750, tu pãrţâli a Moscopolei; easti limba a inscripţil’iei alu Nectarie Târpu (1731); limba alu Th.A. Cavalioti, Daniil Moscopoleanlu si-alu C-tin Ucuta. Limba alu Boiagi si, ma multu, a Textiloru – easti curatu armâneascâ.” Gramatica alu Boiagi easti anyrâpsitâ trâ Armân’il’i ditu Balcanu – iu limba greacâ eara aţea di sculie si tr-aţel’i ditu Avstro-Ungarie. Tr-aţea easti anyrâpsitâ tu doauâ limbi, easti bilingvâ: tuti regulili (normili) di-anyrâpseari, azburari, congiugari, suntu dati tu greacâ şi ghermanâ.



    Ghini dzâţi Matilda Caragiu:”Gramatica alu Boiagi easti actulu di oficialidzari a unâl’ei limbi a unui populu evropeanu, cari nu easti niţi arbinişeascâ, niţi gârţeascâ, niţi sârbeascâ, niţi nturţeascâ – unâ limbâ cari easti altuţiva, anamisa di-alanti limbi balcaniţi”. Gramatica alu Boiagi ari unu Protuzboru (Vorrede) ţi easti nai ma di simasii documentu trâ diştiptarea noastâ ca populu cu identitati ahoryea, unu populu cu limba lui şi ţi ari-ndreptu sâ şi-u aveagl’e şi s-u lucreadzâ: “Itido limbâ easti unâ damcâ (amprentâ) a spiritlui uminescu. Cu câtu ma multi limbi ari nviţatâ omlu, ahântu ma multi cãl’iuri va si-nveatâ s-discl’idâ spiritlu-a lui. Tr-aţea ninga di la Ennius s-ţâni zborlu aestu vecl’iu: Quot linguas calles, tot homines vales” icâ “Hotentot s-eara vlahil’i şi tutu va lâ armânea-ndreptulu şi câştiga sâ si cultivâ tu limba loru, calea aţea ma buna di tuti.”



    Boiagi easti unu mari patriotu armânu ma şi unu mari umanistu aţilui chiro. S-nu-agârşimu câ tu Avstro-Ungarie bâna mãri comunitãt armâneşţâ (Viena, Budapesta; Miskoltz) şi Boiagi vrea tra s-l’i-agiutâ s-nu şi-agârşeascâ limba di dadâ. Protluzboru alu Boiagi easti ca unâ “Dimândari” modernâ, “avant la lettre” a “Dimândaril’iei 1333”, unâ câftari câtâ lumea evropeanâ, câtâ fraţl’ii di limbâ latinâ, tra s-agiutâ s-nu chearâ n’ica loru sorâ latinâ, armâna: “Limbili surãri ţi li dzâsu ma ninti ( italiana, franceza şi spaniola) eara, tu ahurhitâ tutu aşi i ninga cama multu fârâ agiutoru şi oarfâni, cumu s-veadi dupâ vecl’ili cãrţâ a loru şi cu tuti aesti, trâ urnechi, limba italianâ easti adzâ limba gheneralâ a cânticlui tu tutâ Evropa, a s-hibâ câ tu locurili-aţeali sâ zburaşti şi s-anyrâpseaşti ghermana, engleza, franceza!”… “Tr-atea a Armânlui nu ari trâ ţe si-l’i hibâ arşini di limba a lui, din contra el va si-aduchiascâ pirifanu cu ea, ş-cându elu va-si muşuteadzâ, va-şi cultivâ duhlu, limba va-l’i calcâ torlu, tra s-dzâcu aşi, cu harauâ, cumţe s-hibâ ma cu harauâ ca multi alti limbi.”



    Gramatica ari tu soni texti ţi suntu orighinali şi suntu protili texti litirari ditu litiratura armâneascâ. Suntu Fabuli, Pârvulii şi Isturii anyrâpsiti cu multâ hazi şi cu hari. Suntu texti anyrâpsiti di unu omu anviţatu câ va s-aflãmu multi maximi (zboarâ mintimeni) latini, gârţeşţâ şi ditu alti culturi.



  • Livelu recordu di lucrători tru România

    Livelu recordu di lucrători tru România

    România pari că agiumsi tru situaţia hărăcoapă tru cari evoluţia economică easti decuplată di factorlu politic. Tru 16 ani di la admiterea tru Uniunea Europiană, văsilia avu nu ma puţăn di 11 prim-miniştri şi cata tuţ avură mirakea ti inovari tru materie de politiţ economiţi şi sociale. Instabilitatea guvernamentală, incoerenţa legislativă şi ixikea di inspiraţie cari nsuţără aesti politiţ u bulversară, nu di puţăne ori, piaţa a lucurlui. Aesta pari, neise, s’hibă stabilizată, iara tru România ari, adză, aproapia 6,7 milioane di contracti di lucru nregistrate tru registrul general di evidenţă a lucrătorloru (REVISAL), nivel recordu tru 10-lli añi ditu soni şi cu 16% ma multe andicra di anlu tricutu. La ună populaţie ñicurată, di 19 miliuñi di bănători — uidisitu cu datili preliminare a aţillei ditu soni catagrafie – numirul a lucrătorloru easti, tutunăoară, nai ma mari tu dekeniulu ditu soni, aproapia 5,8 milioane, uidisitu cu ună hăbari faptă di ministrul a Lucurlui tru guvernul PSD-PNL-UDMR, social-democratlu Marius Budăi, pi frăndza a lui di Facebook. Nai ma mulţă lucrători, pisti 1 miliuni pi dumeni, suntu tru industria prilucrătoare şi tru comerţu, a deapoa yinu construcţiili, transportulu şi depozitarea, cu aproapia giumitati di miliuni cathi ună.



    Uidisitu cu ministrulu a Lucurlui, tru REVISAL nu s’vedu niscănti categorii de lucrători, cari suntu, ama, evidenţiate di Agenţia Naţională di Administrare Fiscală. Easti cazul a funcţionarilor publiţ, militarilor ică pirsonalu ditu justiţie. Statlu armâne, neise, nai ma importantulu angajator ditu România. Numirlu a posturlor ocupate tru instituţiile şi autorităţli publiţi ditu România eara, tu bitisita-a anlui ţi tricu, de 1.280.000, iara aproapia 64% ditu aestea eara tru administraţia publică centrală, simfunu cu datili publicate pi site-ul Ministerului Finanţelor. Pisti 600 di ñilli lucra tru instituţii finanţati integral di la bugetlu di stat. Nai ma mari numiru di posturi ocupate s’nreghistra la ministerul Educaţiei, aproapea 300 di ñilli, ministerlu di Interne – pisti 125 di ñilli, şi ministerul Apărarillei Naţionale – aproapea 75 di nilli. Ministerul a Sănătatillei ari pisti 18 di ñilli dei lucrători. Tru administraţia publică locală lucra, tru brumaru 2022, pisti 460 di ñilli di persoane.



    Anlu 2022, cundilleadză presa de specialitate di Bucureşti, fu un multu ascumbusitu ti lucrătorlli şi angajatorlli di pi piaţa românească a lucurlui. Recrutarea plăscănti, di nstricu livelu ditu anul 2019, di dinintea ali pandemie di COVID-19, cari zñiipsi multi domenii economiţi. Experţălli tru resursi umane spun că, anlu aestu, alumta a firmilor ti lucrătorlli va s’armănă intensă. Tru planurli tră 2023, angajatorlli suntu cu ngătanu tu ligătură cu năi recrutări ică ti criştearea a tiñiiloru di cafi mesu, ama un lucru easti salami: lipseaşti să-şi ţănă oamiñilli aproapea, s’lă durusească echilibru şi un scăpo a lucărlui — nica spunu specialiştilli.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Muabeţ româno-ucraineani

    Muabeţ româno-ucraineani

    Năulu nomu a minorităților ditu Ucraina viţină cari li ñicureadză ndrepturli a românilor fu subiectul a muabetillei telefoniţi di ñiercuri anamisa di șeflu a diplomației di București, Bogdan Aurescu, și omologlu a lui di Kiev, Dmitro Kuleba. Muabetea s-ţănu tru adăvdzearea a aţillei ditu 4 di yinaru anamisa di șeflu a statlui român, Klaus Iohannis, și atelu ali Ucraină, Volodimir Zelenski, tru arada a curi s’akicăsiră ca miniștrii di Externe ditu aţeali dauă văsilii s’aibă muabeţ ti ndridzearea a problemelor semnalate di partea română mutrinda Nomlu ti minorităţile (comunităţile) naţionale ditu Ucraina, document adoptat şi promulgat, tora ayoñea, la Kiev.


    Nomlu scoasi tu migdani niifharistuseri București, di itia că ari, pruvideri cu consecințe negative, pritu raportari la standardile europeane. Neise, Bucureștiul era cilstăsitu di cabaia kiro ti turlia tru cari Kievul li tiñiseaşti minorităţile.


    După adoptarea a documentului, ministerlu român a Afacerilor Externe lugursi “regretabil” faptul că nomlu fu adoptat tru absenţa a unei nauă consultari a Comisiillei di la Veneţia, “a curi opinie vrea s’agiută, ti dealhea, la asigurarea a unui textu cuprinzător şi limbidu ditu videala a standardilor juridiţi europeane tru materie, inclusiv nica şi pritu verificarea a turliillei tru cari recomandările a llei di ma ninti suntu yilipsiti tru textul normativ”. MAE nica dimanda, atumtea, că easti, tutunăoară, regretabil că nomlu fu adoptat tru absenţa a unei consultari adecvată a reprezentanţilor comunitatillei române ditu Ucraina, aşi cum căftă partea română.


    Acă nomlu easti ună variantă cama bună tru raport cu proiectele anterioare analizate di Parlamentul di Kiev, elu nu garanteadză, ntră altele, ndreptul a minoritatillei româneşti la educaţie tru limba maternă, spuni diplomaţia di Bucureşti. Partea română avea pitricută, nica ditu bitisita-a anlui tricutu, ună listă cu pruviderli ditu nomu pi cari li lugursea s’aibă un impactu negativ tră româñilli ditu văsilia viţină. Asi, armănu nilimbidzări mutrinda aplicare concretă ti ufilisearea-a limbilor minoritare tru administraţie, tru zonele locuite tru turlia tradiţional di persoane aparţinânda a aluştoru minorităţ, spuni România. Nu ari, tutunăoară, niţi ună pruvideari mutrinda ufilisearea a limbăllei maternă tru relaţia cu autoritatea judicătorească.


    Bucureștiul nica spuni că ari un limbaj nilimbidu tu ligătură cu monitorizarea activităţilor asociaţiilor ţiviţi ale minorităţilor naţionale, iar ndreptul tra s’ufilisească relighia ică pistea nu s’hărseaşti, ma largu di ună pruvideari distinctă, hiinda inclus maş tru articolu mutrindalui ndreptul la libirtatea di exprimare.


    Ună altă problemă easti, uidisitu cu autoritățli ditu România, xikea di finanţare ti asociaţiile reprezentative a minorităţlor naţionale, di itia că, tru nomu, easti pruvidzută maş căbilea ti finanţarea punctuală, pi thimelliu di proiecte, tru limitili a bugetlui alocat anual tru aestu scuopo.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • In Memoriam sculptorlu Dumitru Pasima (1935-2022)

    In Memoriam sculptorlu Dumitru Pasima (1935-2022)

    Artista Lila Passima, nipoata a marilui sculptoru armânu Dumitru Pasima nă deadi hăbarea lae pi FB că a llei lali şi a nostru durutu artistu ţi nă hărsi cu a lui lucrări sculpturali di mari simasie dusi la Aţelu di Analtu tu 9 di agustu 2022.


    Lila Pasima:


    “Dumitru Pasima — Tache tră familie şi aprukeaţ, Pasima tră soţlli di zănati — spusi aieri (9 di agustu 2022n.n.) oară bună a unăllei lumi pi care el numata u dukea că-lli easti aproapea. Cu ună seriozitati şi unu purtaticu aproapea asceticu andicra di zănatea a lui, ti cari spusi mari miraki pănu tu bitisita a banăllei cu ună cilăstăseari niacumtinată, sertu tru prinţipii şi un pedagogu aretcu, cu ună akicăseari ahănda a substanţăllei lăuntrică a sculpturăllei şi ună mutrită morală tu ţi mutreaşti minarea a noastă tru lumi, Dumitru Pasima durusi a sculpturăllei şi a artăllei româneşti ună ñică lumi mari, pi cari ma s’ai tihe s-u aflli şi să u vedz va u ţăñi minti, neise tu a tali mindueri şi cu harauuă tru inima a tauă.



    Tră aţelli cari nu avură tihea să-lli cunoască ñica lumi mari pilkisită, pirmitusită tru ună expoziţie şi tru un catalogu, Dumitru Pasima fu un artistu a curi cilăstăseari ari explorată pi hiotea a kirolui cămpulu a sculpturăllei clasică, adăvgânda-lli elementili a spiritualitatillei ditu lumea embistimenă şi construinda ună sinteză formală aprukeată di lumea greco-romană, di culturli mediteraneani și bizantini. Ufilisinda sistemlu de semnificații și simboluri ditu lumea tradiționalu criștină, cu izvuri de inspirație ditu arta huryitească și cultă autohtonă, ama și a locurloru ditu Balcani, Dumitru Pasima thimilliusi ună sculptură monumentală epurată de accesorii decorative și descriptive, transfigurânda seamnili a lumillei figurative tru ună poetică a geometriillei spațlui sacru (Poarta, Veghe, Sacrificiu, Mioritica, Scara, Pieta, Mama și Fiul, Zbor, Intrarea tru Paradis,etc.). Nu idyiulu lucru lu avu tru scupo tru arta a portretlui, iu atenția a lui s’ndriptă cătă frimtarea și pilikisearea expresivă a materiillei, ca ună ciudie cum zuyrăpsi expresia a prosuplui până la ateali ditu soni minutişuri ţi u scot utu videală identitatea, dânda aestă turlie ti imaginea figurativă ună materialitati și ună plastiţitati ţi lu apruke di arta a portretlui roman.



    Lumea a atelierlui artistului scoati tru videală fragmentaru contextulu culturalu și suţialu tru cari amintă axie și ș-lu cundille demersulu artistic ahurhinda cu protili tăburi di sculptură di Măgura, Căsoaia și Arad, şi până la creațiili a añiloru ditu soni ahărdziti ti explorarea a portretlui și a monumentilor di for public”.


    Dumidză s-lu lliartă tru iriñe ! Arăpasu lişoru tru Paradhisu !


    Cu virinu,


    Secţia Armânească di la Radio România Internaţional


  • Vizita prezidentăllei a Parlamentului European la București

    Vizita prezidentăllei a Parlamentului European la București



    Prezidenta a Parlamentului European, Roberta Metsola, năpoi spusi că România easti ndreaptă s’aderă la Spaţiul Schengen şi va u facă tu şcurtu kiro. Tru un zboru ţănut tru plenlu a Parlamentului d Bucureşti, ea cundille că intrarea tru aestu spaţiu nu easti ună dhoară, ă un ndreptu amintatu şi adusi aminti di agiutorlu datu di România tră arifugaţlli ucraineni. “România va s’adera la Spaţiul Schengen tru şcurtu kiro”, adăvgă ea. “Nu trădzeţ măna di la Europa”, nica spusi Roberta Metsola: “Lă spuş a liderlor că aesta fu nai ma urutu imnaticu ţi putea s’lu vulusească. Minduescu că apofasea ti amănari fu alătusită.”



    România ari, ma largu, scupolu strategic naţional di aderari la Spaţiul Schengen, iara niaprukearea a llei nu easti ntimilleată, spuni și prezidentulu interimar a Senatlui, Alina Gorghiu (PNL): “România easti un partener di pistusini pi car tuti statili europeani pot s’bagă besă. Ti aţea, vruţ români, rezultatlu a votlui ditu 8 di andreu easti unu acutotalui injustu. Poziţia ali Austrie fu acutotalui inadmisibilă.”



    Tu arada-a lui liderul a Camerălleiei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu (PSD), spunea că nu lipseaşti s’keară pistipsearea. Amintămu neise tiñisearea a partenerilor a noştri europeni, pritu turlia tru cari nă feaţimu borgea tru prima linie ali apărarii şi securitatillei ama şi unitatillei europene, lugurseaşti năsu: “Aestu eşec di etapă nu poati s’hibă definitoriu. România ma largu va s’hibă parti ali soluţie europeană, ama, tru idyiulu kiro, deadunu cu partenerllii a noştri, va s’himu nica ma apufusiţ s’aşţămu rezultatlu aluştui vot ţi nu easti tiñîsitu.”



    Spaţiul Schengen va s’agiungă ma vărtosu, ma sigura şi ma tru prucukie pritu integrarea ali Românie, spuni premierlu Nicolae Ciucă. El spusi că România va s’armână angajată şi cu ună atituditue cât ma constructivă tra s’bagă tru lucru aestu scupo.



    București, Roberta Metsola s-andămusi şi cu prezidentulu Klaus Iohannis. Şeflu a statului şi spusi nădia că România va s’intra tru Schengen anul yinitoru: “După părerea a mea, easti cumu ţi s’hibă multu ayoñea. Până tru 15 di yinaru easti zori s’pistipsimu că vas ă zburască ţiva şi tru dauă stămâni nu minduescu că va s’ndreagă problema ti abordarea austrieacă şi problema ti abordarea olandeză andicra di Bulgaria. Lipseaşti s’akicăsimu toţ, deadunu, că aesti chestiuni lipseaşti s’hibă ndreapti ninti să s’voteadză nica nă oară tru Consiliul JAI.”



    Muabeţli di la Pălatea Cotroceni nica avură tru scupo unitatea năuntrulu ali UE tru contextul a polimlui ditu Ucraina, sancţiunile la adresa ali Rusie, ama şi aţelu ditu soni căvgă di corupţie ditu Parlamentul European ligat di aşi spuşlli păradz durusiţ di Qatar şi Maroc a născăntoru ufiţialli europeni tră s’influenţeadză apofasi a instituţiilor europene. Tru context, Roberta Metsola cundille că va s’cilăstăsească tra s’ndreagă alathusili şi tră s’aibă diznă pistusinea ţi s’kiru.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • România ş-lu uidiseaşti sistemul di nviţămintu

    România ş-lu uidiseaşti sistemul di nviţămintu

    Tru marja a aţillei di a 77-a sesiuni a Adunarillei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite di New York, prezidentulu Klaus Iohannis dimăndă, tru un mesaj video, că România ş-llia borgea s’actualizeadză sistemul di nviţămintui şi să-lli veaglle cetăţeñilli di provocărli a mediului economic şi di năile realităţ suţiali. România coprezidă, la iniţiativa a șeflui a statului, linia tematică “Profesorlli, predarea şi cariera didactică” ditu cadrul a summit-ului Transformarillei Educaţiillei di New York.


    “Tu kirolu anda impactul a pandemiillei di COVID s’ayăliseaşti, di alasă loc ti niscănti năi şi greali provocări globale, lipseaşti s’apufusimu ti politiţli cari suntu ananghi tra s’vindicămu lumea. Construirea a unui yinitor sustenabil easti ună componentă clleaie tru aestă cilăstăseari – spusi şeful a statului.


    Uidisitu cu Klaus Iohannis, aprăftăsita ţăni, tru ma marea parti, di asigurarea a unei educaţii di calitate:


    “Tru cadrul aluştui summit, România scoasi tru migdani tema a procesului di predare şi a carierăllei didactică. Profesorllii suntu inima ali educaţie. Ca parte a reformelor tru kirolu ditu soni, România ş-lo borgea s-lă asiguripsească a profesorlor ditu societatea noastră ună pregătire iniţială şi continuă uidisită, tiñii di cafi mesu motivante şi un statut profesional analtu. Tutunăoară, făţemu gaereţ s’dămu a profesorilor ună ma mare autonomie tru organizarea activităţilor şcolare. Participarea a profesorilor la procesul decizional easti di simasie ti mintearea a lor tru transformarea a sistemilor a noastri educaţionale.”


    Klaus Iohannis adăvgă că România easti tru etapa di băgari tru practico a unlui demersu substanţial di reformă, thimilliusitu pi rezultatili a unei lărgurii consultari cu numa România Educată.


    “Pisti 10.000 di cetăţeni fură mintiţ activ, aestă consultare agiungănda nai ma incluzivlu proţesu di zuyrăpseari a politiţlor ditu domeniu şi scuţănda tru migdani minduita tră educaţia românească la orizontul a anlui 2030”, spusi aestu.


    Ma multu, tru anlu ditu soni, tru România fu iniţiat un proţes di reflecţie ti educaţia mutrinda alăxerli climatiţi şi dizvultarea durabilă, cari s’alăxi tru ună viziune strategică concretă, integrândalui tru proţeslu educaţional filosofia a Obiectivilor di Dizvoltare Durabilă.


    Şeflu a statlui lugursi că rolu a profesorilor armâne esenţial tra s’nă asiguripsească că tuţ cilimeañilli amintă axizerli ţi suntu ananghi tra s’veaglle resursele şi muşuteaţa ali planetă. Alăxearea ali educaţie, nica spusi năsu, nsimneadză agiundzearea a provocărlor globale actuale, cu tuti resursele pi cari le ari educaţia, tra s’da curayiu tru progres, irine şi prucukie! Uidisitu cu năsu, educaţia lipseaşti s’hibă tru amprotusa tru tuti politiţli, inclusiv tru domeniul a finanţarillei publiţi.



    “Niţi ună reformă nu poati s’hibă adrată ma s’nu investimu tru tiniri, tru profesorllii a lor şi, aşi, tru yinitorlu a nostru. Easti nai ma hăirlătică investiţie pi cari noi tuţ putem s-u adrămu!, cundille Klaus Iohannis.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala











  • Stoclu di gaze naturale, tru graficu

    Stoclu di gaze naturale, tru graficu

    România easti pisti graficu dinintea a Comisillei Europene la stocurile di gaze naturale, diclară ministurlu ali Energie, Virgil Popescu. Tru aestu contextu, el diadi asiguripseri că nu va s’aibă problimi cu furnizarea gazelor tru aestă iarnă. La pisti 1,8 miliardi di metri cubi agiundzi rezerva di gaze naturale a Româniillei cundille ministrul, cari exighisi că aestă nsimneadză năstritearea a ţintăllei cari lipsea ş’hibă agiumtă tăş ti di toamnă.


    Virgil Popescu: “Avemu un ritmo accelearat cu stocarea a gazelor naturale. Ţinta la 1 agustu eara 46%, ţinta la 1 yismăciuni eara 57%. Avemu agiumtă la 59,48%, dimecu năstriţemu ţifra ditu meslu yismăciuni. Estimez că la 1 brumaru va s’avemu pisti 80% gaze naturale, aţea ţi van ă asiguripsească confortul a iarnăllei. Românii nu au căţe s’aspară că nu va s’avemu gaze naturale tru aestă iarnă.”



    El nica spus că Ministerlu ali Energie lucreadză la planlu di ñîcurari a consumului di gaze cu 15%, aşi cum feaţi urminie Comisia Europeană, ama nu ari toradioară, iti tră aestă ñicurari. Cu tuti aeste, cundille că lipseaşti s’nviţămu s’economisim. Di altă parte, premierlu Nicolae Ciucă, ălli căftă a prezidintului a Consiliului Concurenţei s’verifică evoluţia a păhălui la energie, di itia că ari ună dgheaufarauă vizibilă anamisa di păhălu la producător şi atelu ditu păzari.


    Nicolae Ciucă: “Consiliul a Concurenţăllei diadunu cu ANRE, cu tuţ aţelli cari au borgi tru aestă dumeni, vă plăcărsescu s’verificaţ aestă evoluţie a păhălui. Păzarea a dzuuăllei yinitoari lipsea s’hibă una di echilibrare, emu putem s’agundzemu pi isapea că ea agiumsi baş ună piaţă anvărtuşită di tranzacţionare ali energie şi vă plăcărsescu s’verificaţi disi aoa s’facu ică nu elemente speculative mutrinda tranzacţionarea energiillei.”



    Tru contextul a polimlui ditu Ucraina, Europa mindueaşti s’ascapă di dipendința a gazlui arusesc. Multe văsilii s’ndreapsiră cu căbilea ca Moscova s’dănăsească didipu livrărli, după ţi li riadusi di ma ninti kiro. Ase, sunt căftate cearei alternative. Olanda ş- ñicură cu hăiri consumul di gaze cu un crecu di la ahurhita a anlui, ama ari și state catacum Polonia ică Ungaria cari s’ncuntreadză ti raţiionalizarea aluştui. Di altă parte, livrările di gaze naturale lichefiate ditu Statele Unite criscură mmultu di multu. Tru proţlli sașe meşi, americanii pitricură mai multu gaz tru Europa andicra di cătu pitricu tut anlu ţi tricu.


    Și conducta cari aduţi gaze ditu Azerbaidjan către păzărli gărţeşti și italiene va ş-crească cabaia multu capacitatea di livrare tru Europa, până la 12 miliardi di metri cubi pi an.România, tru aestu kiro, țara ditu UE nai ma puțăn dipendintă di gazlu arusesc, ari cantităț mări di gaze naturale neexploatate tru Marea Neagră, volumlu estimat hiinda di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma mari cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, pe cari compania românească di stat, Romgaz va lu lucreadză diadunu cu austriecii di la OMV Petrom.




    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • In Memoriam – Omlu di cultură Willy Wisoşenschi

    In Memoriam – Omlu di cultură Willy Wisoşenschi

    Profesorlu de istorie Willy Wisoşenschi s-amintă tru 26 di mai 1946, tru hoara Mihail Kogălniceanu, giudeţlu Constanţa, cu dadă armână şi afendi di mileti ghirmană. Tru chirolu 1965-1968 feaţi studii la Institutlu Pedagogicu di Constanţa, deapoa fu profesoru la Şcoala Generală di Palazu Mic (1968-1976), Şcoala Generală ditu Piatra (1976-1982) şi Liceulu Teoretic di Mihail Kogălniceanu (1982-2011). Fu ancurunatu cu prof. Elena Wisosenski, ună bună soaţă emu tru planu personal emu tru aţelu profesional si di activismu cultural. Deadunu au dauă feati: Iulia Wisosenschi–dr. etnograf la Institutlu di Etnografie si Folclor Constantin Brăiloiu di Bucureşti şi Andreea Wisosenschi –filolog interpret la Ministerlu a Transporturlor di Bucureşti.



    Willy Wisoşenschi easti thimiliusitorlu a Cercului di Istorie al Elevilor Dapyx” (1970), a Cercului de Istorie şi Tradiţii Aromâne Torna, torna, fratre” (1990), ali Fundaţie Culturală Muşata Armână” (2000), cum şi a Casăllei-muzeu aromână Gheorghe Celea” (2006). Profesorlu di Mihail Kogălniceanu easti iniţiatorlu a Parcului Arheologic Şcolar, a Festivalului Internaţional Deadunu tru Europa” (şase ediţii), a revigorarillei mutrinda cultivarea a dialectului matern aromân şi multi proiecti culturale. Willy Wisoşenschi easti ună prezenţă constantă la andamasili culturali şi ştiinţifiţi ditu văsilie, ama şi ditu xeani – Arbinuşia, Vărgăria, Gărţia, Macedonia -,cum şi tru emisiuni culturale la Radio şi TV. Activitatea a lui cultural-ştiinţifică dizvărtită pi hiotea a chirolui fu tiñisită cu ma multi premii cata cum: Premiul Omlu a Anlui 2008” (revista Bana Armânească”), Premiul Nicolae Batzaria” ică Premiul Nida Boga” (revista Dimândarea Părintească”), Premiul di excelenţă durusitu di Societatea di Cultură Macedoromână (2021), premiul di tiñie durusitu di Radio România Internaţional.



    Tiñisitu idyealui emu di cătră elevi şi profesori, di ansamblul a comunitatillei ditu Mihail Kogălniceanu, ama şi de soţlli a lui aromâni (pi linie maternă) şi ghirmani (pe linie paternă) ditu văsilie şi xinătati, easti, pritu activitatea a lui didactică şi culturală, un anveţu tră soţlli a lui ma tiniri, dimi profesorlu Willy Wisosenschi armăni un exemplu de profesionalismu şi, tutunăoară, autentic patriotismu”, aşi cum lu zuyrăpsi prezidentulu ali Filială Constanţa a Societatillei de Ştiinţi Istorice ditu România, conf. univ. dr. Stoica Lascu, cari adăvgă: Tră noi, dobrogeñilli, perieghezele a lui arheologhiţi, iniţiativili culturale de la Mihail Kogălniceanu, multe ditu arada a loru cu impactu şi participări internaţionale, limbidzamea a lui ti loari atitudinea tră apărarea a limbăllei şi istoriillei româñilor nord şi sud-dunăreni ălu situeadză profesorlu Wisoşenschii anamisa di autenticilli intelectuali di adză ali Românie di la Amari”.


    Dumlleartulu tu Paradhisu şi puryurii la jilita familie !


    RRI – Secţia Armânească


  • Astronomlu Nicolae Coculescu

    Astronomlu Nicolae Coculescu

    Nicolae C. Coculescu s-amintă tru 31 di alunar 1866, Craiova — şi tricu tru alantâ etâ tru 5 di brumar 1952, Bucuresti hiindalui un astronom roman di arâzgâ armâneascâ.


    Fu profesor di astronomie la Universitatea din Bucureşti.


    Tru 1908 timil’iusi Observatorlu Astronomic di Bucureşti.


    Easti cunuscut ti studiili a lui di mecanică ţerească tru ligâturâ cu isapea a perturbaţiilor la planeti.


    Bitisi Craiova scoala primară şi liceulu, a deapoa universitatea u feaţi Bucureşti, la Facultatea de Stiinţe, amintândalui licenţa tru matematică tru marţu 1889. Tru andreu 1890, s-dusi Paris iu amintă diznău licenţa tru matematică.


    Tru 1892, tu chirolu anda eara cu stagiul la Observatorlu astronomic di Paris, Nicolae Coculescu publică, tru Comptes rendus des seances de l’Academie des sciences de Paris, protlu a lui memoriu di mecanică ţerească cu numa: Sur la stabilité du mouvement dans un cas particulier du problème des trois corps.


    Aoa nâs lucreadzâ tră un caz particular mutrindalui problema a aţilor trei corpuri, spunândalui câ treilu corpu nu fudzi alargu, dimi pân di mardzinâ, ama ari unâ stabilitate tru noima spusâ di Hill icâ di Poisson. Aestă lucrari fu lugursită multu di sinfer, ea hiindalui ghivasitâ multu ma amânat dimec, tru anlu 1919, di italianlu Marcolongo tru studiul: Il problema degli tre corpi de Newton ai nostri giorni.



    Activitate ştiinţifică:


    Coculescu publică un prot memoriu tru ligătură cu yinitoarea teză di doctorat tru matematică tru: Comptes rendus des seances de l’Académie des sciences de Paris în 1894.


    Angrapseaţti deapoa tru idyiul periodic memoriul: Sur le developpment approché de la fonction perturbatrice.


    Tru 5 di brumar 1895, pârâstiseasti teza tru matematică Sorbona cu un subiectu dit mecanicâ ţerească: Sur les expressions approchées des termes d’ordre élevé dans le développement de la fonction perturbatrice (Tru ligâturâ cu expresiili aprucheati a termen’ilor di ordin analtu, tră dezvoltarea a funcţiil’iei perturbatoari). Aestă teză fu tipusitâ tru: Journal de mathématiques pures et appliqués.


    Nintea a tezâl’ei al N. Coculescu mutrindalui funcţia perturbatoari, Darboux spunea că cercetarea a partil’ei prinţipali a unui coeficientu di rangu analtu tră dezvoltarea tru serie tâni maşi di singuralitatea ţi u zugrâpseaşti funcţia pi ţercl’iul di convergenţă. Tutunâoarâ, tut nintea al N. Coculescu, Henri Poincaré avea adusâ funcţia perturbatoari di dauă variabili la unâ funcţie (x) di unâ singură variabilă.


    N. Coculescu studiadză tru teza a lui aestâ funcţie (x), cu cilâstâsearea tră determinarea a singularitatil’ei. Ama aesti singularităţ era dati de ecuaţii de grad tru scarâ multu analtâ, lucurlu ti aflarea a lor hiindalui multu zorlea.


    După ţi studiadză ama ndaua cazuri particulari, N. Coculescu agiundzi pi isapea că tră perturbaţiili dit sistemlu solar ari maşi un gol punctu singular pi conturlu di convergenţă. Nchisindalui di la aestu punctu şi avandalui tru isapi teorema al Darboux, u află partea prinţipală a coeficientului general a lui (x), aţea ţi va s-dzâcâ câ u ndreadzi problema bâgatâ di Poincaré mutrindalui funcţia perturbatoari dit problema a aţilor trei corpuri.



    Turnat tru patridâ după ţi ş-ţânu teza di doctorat tru matematică, N. Coculescu lucră la catedra di astronomie si geodezie di la Universitatea di Bucureşti, di la 1 di brumar 1895 ca suplinitor şi deapoa dit 28 di mai 1896 ca profesor titular, catedră pi cari u avu ma ninti Dimitrie Petrescu di la thimil’iusearea a universitatil’ei.


    Deapoa, prota cilastaseari a lui fu realizarea a Observatorlui astronomic di Bucuresti, lucru bâgat tru practico tâş tru anlu 1908 – după 12 di an’i di câftări pi ninga oficialităti.


    Observatorlu astronomic di Bucuresti eara dotat tru aţel chiro cu un ecuatorial diplo, vizual si fotografic, cu luneti di 38 di cm diametru si 6 m lundzimi focalâ, un ţercl’iu meridian di 19 di cm diametru şi 2,35 m lundzimi focală, unâ pendulă fundamentală.


    Observatorlu u tânea şi distribuia oara, idyealui ca tru dzuua di azâ.


    Tru anlu 1933, sum coordonarea al N. Coculescu, Observatorlu astronomic lo parti la a daua operaţiuni mondială mutrindalui apufusearea a longitudinil’ei.


    Cursul di mecanică ţerească, tipusitu tru 1905 di N. Coculescu acaţâ tru isapi şi li spusi şi perturbaţiili fapti di sateliţl’ii al Jupiter. A deapoa cursul di astronomie teoretică, dit 1929, spuni tră astronomia sferică, sistemlu planetar şi astronomia siderală.


    N. Coculescu ari publicatâ multu puţânu. Ahurhi cu memorii interesanti tru “Comptes rendus” ali Academie di Stiinti di Paris, a deapoa dupu turnarea tru patridâ numata publică ici ţiva original tru niţi un periodic matematic naţional icâ mondial.



    Tru 1893, tru chirolu cându eara cu studiul Paris, lo parti sum cumandusearea al Henri Deslandres la unâ expediţie tru Senegal, tra s+adarâ observaţii tru localitatea Foundiougne tru perioada anda s+adarâ unâ eclipsâ di Soare – 4/16 di apriliu.


    Nicolae Coculescu fu un formator di astronomi şi fu realizatorlu a Observatorlui astronomic din Bucureşti. Gheorghe Demetrescu, Constantin Popovici şi C. Pârvulescu âl i pricânoscu unâ parti dit formarea a lor ca astronomi şi al Nicolae Coculescu.


    La Observatorlu astronomic, tru biroulu a directorlui, ari unâ ayalmâ tru ntulemnu al Nicolae Coculescu, adrat di pictorlu Aurel Bordenache.


    Fu membru thimiliusitor ali Academie de Stiinţe dit România.



    Lucrări:


    – Sur les expressions aprochées des termes dordre élevé dans le développement de la fonction pertrubatrice, easti teza a lui di doctorat


    – Sur la stabilité du mouvement dans un cas particulier du problème des trois corps 1892,Paris).



    Armanipsearea: Tascu Lala
































  • Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.

    Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.

    Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.


    Societatea di Cultură Macedo-Română andreapsi tu dzua di 10 di Mai 2022 la Sala Media a Teatrului Naţional di Bucureşti Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.


    Manifestarea ahurhi tu dzua di 10 di mai, tahina la oara 10.00 cu UN TEDEUM şi deapoa eara băgată ună misali andreaptă di Băsearica Izvorul Tămăduirii Mavrogheni (Bucureşti, str Monetăriei nr 4).


    Tu arada manifestarillei cu numa “Călătoria a unlui mari artistu” eara părăstisitu un spectacol ti aduţearea aminti a prezidentului ali Societati di Cultură Macedo-Română, Ion Caramitru (9 di marţu 1942 – 5 yismăciuni 2021).


    Tu programlu artisticu eara părăstisiti poemati şi căntiţi armâneşti cu aestă aradă:


    Ernest Chausson — Poemi op. 25 cu Irina Nanuşi la avyiulie şi Verona Maier la pianu Ion Dumitrescu — Căntiţi armâneşti: Nă feată muşeată / Cănticu di doru; Mea, aua vinim / Dumnidzale cu Gjergji Mani tenoru şi Pirro Gaqi la pianu Auşlu Cărvănaru şi Mioriţa, Vor s’mărită moaşili şi Părinteasca Dimăndari di Constantin Belimace cu alidzearea faptă di Cristina Lascu Tu bitisită va s’hibă părăstisită Sonata ti avyiulie şi pianu tu la minor, op. 25 nr. 3 “Tu haractiru popularu românescu” di George Enescu cu Irina Nanushi la avyiulie şi Verona Maier la pianu.


    Tu dzua di 12 di mai 2022 Societatea di Cultură Macedo-Română avu adunarea ghenerala ti alidzearea a Comitetlu director.


    Tu ipotisea di prezidentu a Comitetlui director ali Societati di Cultură Macedo-Română fu aleptu acad.prof.dr. Nicolae Saramandu.


    Va dămu ma nghiosu Comitetlu director ali Societati di Cultură Macedo-Română, aleptu tru ședința Adunarillei Generală ditu 12 mai 2022:


    Nicolae Saramandu-prezidentu;


    Nicolae Duşu-primviţeprezidentu;


    Mihai Toti-viţeprezidentu


    Manuela Nevaci-viţeprezidentu


    Puiu Haşoti-viţeprezidentu


    Emil Tărcomnicu-secretar general


    Stere Muceanu-secretar adjunct general


    Stere Gulea-membru


    Adina Berciu-Drăghicescu-membru



  • 10 Mai 2022-Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie

    10 MAI 2022


    DZUUA A ROMÂNITATILLEI BALCANITI SI A INDEPENDENTALLEI ALI ROMÂNIE



    Societatea di Cultură Macedo-Română andreadzi tu dzua di 10 di Mai 2022 oara 18.30 la Sala Media a Teatrului Naţional di Bucureşti Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.


    Manifestarea ahurheaşti tu dzua di 10 di mai, tahina la oara 10.00 cu UN TEDEUM şi deapoa va s’bagă UNA MISALI organizată di Băsearica Izvorul Tămăduirii Mavrogheni (Bucureşti, str Monetăriei nr 4).


    Tu arada manifestarillei cu numa “Călătoria a unlui mari artistu” va s’hibă părăstisitu un spectacol ti aduţearea aminti a prezidentului ali Societati di Cultură Macedo-Română, Ion Caramitru (9 di marţu 1942 – 5 yismăciuni 2021).


    Va s’aibă părăstiseari di poemati şi căntiţi armâneşti cu aestă aradă:




    Ernest Chausson — Poemi op. 25 cu Irina Nanuşi la avyiulie şi Verona Maier la pianu
    Ion Dumitrescu — Căntiţi armâneşti: Nă feată muşeată / Cănticu di doru; Mea, aua vinim / Dumnidzale cu Gjergji Mani tenoru şi Pirro Gaqi la pianu
    Auşlu Cărvănaru şi Mioriţa, Vor s’mărită moaşili şi Părinteasca Dimăndari di Constantin Belimace cu alidzearea faptă di Cristina Lascu
    Tu bitisită va s’hibă părăstisită Sonata ti avyiulie şi pianu tu la minor, op. 25 nr. 3 “Tu haractiru popularu românescu” di George Enescu cu Irina Nanushi la avyiulie şi Verona Maier la pianu.



    RRI — Secţia Armânească (T.L.)





  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    VIZITĂ – Prezidintulu Klaus Iohannis s-andamusi viniri cu premierul vărgaru Kirill Petkov, cari feaţi ună vizită di stat tru România. Discuțiile avură tu scupo hărlăticlu a ligăturăllei bilatearale, evoluțiile di securitate isiti tu vidială di itia a agresiunillei rusă tru Ucraina și agiutorlu tră Ucraina, securitatea energetică, coordonarea la nivel regional și european, tut nintea a summitului NATO di la Madrid. Tru ţi mutreaşti coopeararea economică, comerțul bidirecțional anregistră ună creaștire semnificativă tru añilli ditu soni, România hiinda doilu partener comercial ali Bulgarie la nivelul a Uniunillei Europene. Ma ninti, oficialul bulgar s-aduna cu omologlu a lui român, Nicolae Ciucă. Aţelli doi loară parti și la ţeremonia di simnare a acordului di dişcllidiare a unei treaţiri cu feribotul la sinurlu Giurgiu-Ruse. Premierul Kiril Petkov diclară că adiararea Bulgariei și României la Spațiul Schengen armâne ună prioritate clleaie tră ateali dauă văsilii, adăvgânda că yinitorul european ali Ucraina, Republică Moldova și Georgia easti, isa-isa ună prioritate di amprotusa.



    PARLAMENTUL – Prezidintulu a Camerăllei a Diputațlor ali Românie, Marcel Ciolacu, dimăndă că va s’aibă andamasi tu kirolu ţi yini cu lidirlli a parlamentelor Româniillei și Ripublicăllei Moldova viţină. Ună andamasi poati si s-ţănă Iaşi (nord-estul României), ningă sinurlu cu Ripublica Moldova, adăvgă el.



    POLIMU TRU UCRAINA – Forțili di apărare ucrainene loară misuri speţiale tră anvărtuşearea-a securitatillei și protecției la sinurlu cu Republica Moldova, ma ghini spus diadunu cu sinurlu cu regiunea separatistă ali Transnistrie, dimăndă purtătorul di zboru ali Poliției Naționale di Frontieră ali Ucraina. Oficialu ucrainean spusi că punctili di treaţiri a frontierei di la sinurlu cu Republica Moldova, cum și aţeali di la sinurlu cu Belarus și Rusia, armân ncllisi, simfunu cu apofaseaa a autorităților di la Kiev. Tru aist kiro, alumtili s’ducu ma largu pe teren, Rusia intensificânda-și atacurle cu scupolu ta s’aibă controlu mplinu tu regiuñilli Donețk și Lugansk din estul ali Ucraina și ta s’dişcllidă ună cali terestră cari s-leagă aţeali dauă regiuni di Crimeea, dimăndă Statul Major ucrainean. Ma multu, armata rusă ma largu ambudyiusescu askerili ucraineani ditu căsăbălu-portu Mariupol, cari suntu acăţati tru oțelăria Azovstal. Moscova lu criscu, tutunăoară, numirlu di drone pitricuti tru regiunea Odissa tră s’adară misiuni di pricunușteare aeriană. Oficiallii locali spun că rușii dizvărtescu opearațiuni speţiale di polim psihologic tru zonă, minduina s-arăspândiască lăhtarea tru arada a populației ţivilă pritu promovarea hăbărloru arădociki și a dizinformarillei.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Scriitorlu Cola Fudulea


    Masti zuyrâpsiti di prof.dr. Maria Pariza, prof.dr. Mariana Bara şi poeta Kira Iorgoveanu Mantsu:


    Dit CALEIDOSCOP AROMAN – prof.dr. Maria Pariza


    Poet şi prozator armânescu. Easti faptu tu dzuua di 5 di yinaru, 1940 tu hoara Toccilar, Românie di părinţă armân’i grămustean’i dit Vârgârii. Sculia primară u feaţi tu hoara Ceamurlia di Nsus iu s’mutarâ părinţăl’i a lui dupu anlu 1940.


    Liţeulu ălu feaţi tu căsăbălu Babadag şi Facultatea di Dreptu Bucureşti. Lucră ca juristu tu ipotisea di procuror, a deapoa dit 1980 băneadză Custanţa şi lucreadză ca avocatu.


    Ahurhi s’ngrăpsească pi limba română, ma nu-l’i deadi di mănă şi ti aţea să aşţă s’ngrăpsească pi armâneaşti.


    Cănticlu a lui “Cătu ti voi” s-feaţi multu avdzătu cănticu şi dipu ca popular. Poeziili a lui şi ma multu proza a lui şcurtă ăl’i si publicară tu tuti revistili armăneşţă ţi s’publicară tu aeşţă vără dzăţ di an’i.


    Prota carti cu poezii “Trec an’il’i şulinar” u publică pi păradzl’I a lui, la Editura Litera, Bucureşti, 1985.


    Cartea cu proză şcurtă “Vără nauă, vără veacl’e” u publică iara la Editura Litera, Bucureşti, 1986.


    La Editura Cartea Aromână, thimil’iusită di Tiberius Cunia, l’irtatlu a nostu “CORESI” l’iu publică tută proza tu dauuă tomuri sum titlul “Aeşţă Armân’i — Oamin’I dit pirmithi”, Custanţa, 1998.


    (cortină muzicală/ pirdelu cu nihadz)


    Vruts ascultatori,


    S-videmu ma largu ţi ari angrăpsită Prof. dr. MARIANA BARA ti umoristul COLA FUDULEA:


    Unâ analizâ a cărţâlor al Cola Fudulea u faţi Mariana Bara, prozatoari şi ea, ama şi autoari di carţâ di lingvisticâ, aşi cum l’i-easti formaţia a l’ei universitarâ.


    Tu işita-a meslui cirişaru 2010, Cola Fudulea, ţi bâneadzâ Custanţa, câsâbălu di-tru România, di la Amarea Lae, feaţi unâ vizitâ, câlisitu la Suţata Culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti, la Tercl’iul di limbâ armâneascâ. Coordonatorlu a aluştui Tsercl’iu, profesorlu Alexandru Gica, avea pitricutâ unâ hâbari trâ vinita a umoristului şi tru cari fâţea şi unâ şcurtâ părăstiseari al Cola Fudulea. Niscănti dati pitricuti di el suntu aesti:



    Cola Fudulea tipusi tu 1985 cartea di poezii “Trecu anjlji shulinaru” sh-tu 1986 cartea di părăvulii “Vără noauă, vără veaclj” tsi fu unu dealithea evenimentu ti armânjlji ditu România cătse părăvuliili adutsea aminti di turlia di angrăpseari alu Nicolae Batzaria.


    Tiberius Cunia tipusi (la Editura Cartea Aromana) proza shcurta alu Cola Fudulea tu trei volumi (1998, 1998, 2004). Treili volumi poartă numa “Aeshtsa Armânj – oaminj dit pirmiti” shi tuti ahurhescu cu idyili zboară alu Cola Fudulea:


    “Easti, tu suflitlu a meu, un loc tsi acatsă partea dit guneauă, di ninga icoană. Aclo, tu noptsăli căndu căndila easti apreasă, St-Măria vearsă shopat di lăcărnji ti tuts atselj cari chirură sh-ti tuts aeshtsă cari băneadză trunduits, ciulduits sh-arăspăndits di istorie, ti tuts aeshtsă armânj – oaminj dit pirmiti.”



    Adunarea di la Cercul di limba armânească, di la Suţata di culturâ, cu scriitolu Cola Fudulea s’ţănu tru dzuua di işitâ a meslui cirişaru, 30 di cirisharu, unâ dzuuâ dupu sârbâtoarea a Sâmţâlor pitricuţ s-arâspândeascâ crâştinismul.



    Inspiraţ di-tru caracterizarea ali Mariana Bara, va-s făţemu unâ altâ caracterizari, metaforicâ, şi va-s dzâţemu că scriitorlu Cola Fudulea fu pitricut, vahi di la unu… Hristolu a umorlui, a şicăiiloru, tra-s arâspândeascâ şicaia şi uspiţâl’ia armâneascâ.


    Mariana Bara faţi unâ analizâ, cu numa Prosuplu di artistu, a cărţâlor al Cola Fudulea. Ia ţi dzâţi ea:


    Ma vrei sarâdz, dishcljidi ună carti anyrăpsită di Cola Fudulea. Ama va svedz aclo ma multi temi. Disfeciu ndoauă di eali sh li arădăpsescu aua (cătse nu agiumshu la sutsatã…):



    COLA FUDULEA PROSUPLU DI ARTISTU.


    Cola Fudulea adutsi tu literatura armâneascâ unu fondu di cunushteari istoricâ, unâ memorii a farâljei, cu doauâ pârtsâ tsi angreacâ ti identitatea armânjloru ditu Românii: isturiili adusi ditu Balcanu (nai ma multili ditu Vâryârii), isturiili exemplari, pirmithi sh fapti, tsi urdinâ la tuts yrâmusteanjlji vinits tu Românii; isturia di dupu colonizari, adaptarea, asimilarea pi anarya aua tu Românii.



    Analiza ali Mariana Bara easti ndreaptă pi dauâ părţâ: GUSTULU TRAYICU, PROZA FANTASTICÂ, a daua parti CULTURA ARMÂNEASCÂ şi, a treia, cu numa scrisâ ntră ghilimadz, seamnili al Guillemet, editorlu francez, “MODERNIZAREA”. Va-s dăm, tra-s dzâţemu aşi, zborlu ali Mariana Bara:



    GUSTULU TRAYICU, PROZA FANTASTICÂ.


    Cola Fudulea debutâ cu prozâ ti hazi, tu 1986, Vârâ noauâ, vârâ veaclje. Tuts lu shtimu ti shicâgi, ti mintimenu umoristu.


    Ia câ tu proza armasâ nica vârâ dosprâz’ di anj nitipusitâ, Cola Fudulea caftâ unâ altâ cali, ahândoasâ, ampiltitâ cu isturia.


    Aua, tu cumata Cu numta pisti muntsâ, anyrâpsitâ tu 1986 sh tipusitâ tu protlu volumu ditu 1998[1] (p.89 — 100), Cola Fudulea treatsi tu zboarâ unâ thamâ, unâ diplâ di stâvurseri antunicati, apreasi alargu unâ di alantâ, ama uidisiti tu soni tu idyea cali. Pirmthlu — pânâ tora unâ dinâseari — ari arâdâtsinj vahi tu isturia realâ:


    Cuscârlji vinits Vudena tâshi di Bijdova tu Rodopi, di multu alargu, ankisescu calea nâpoi cu nveasta ascumtâ di zâvonlu aroshu, lungu, grosu, ama nu shtiu tu aestâ oarâ câ nu lâ deadirâ nveasta tsi u isusi socurlu cu unâ lirâ di malâmâ. Tâshi tu murgishu, tu vuloaga iu dinâsirâ ti dispustuseari, vedu tuts anda unâ suratâ tradzi zâvonlu, câ nveasta atsea alâvdata easti urutâ, ncusuratâ, groasâ, fârâ njatâ, niundzitâ — sora ma marea a featiljei mshati tsi avea loatâ hari a socurlui.


    Pân’tu aestâ minutâ, pirmithlu s’uidiseashti cu alti, tsi li avdzâmu di la pâpânj, cându yrambolu eara ma ciurucu, ma zmeti di câtu fu alâvdatu, cându ti pruxinii avea ankisitâ altu sh avea dzâsâ câ yrambolu easti isa tu njatâ cu nâsu. Ahtari paradiymâ aflâmu sh tu isturia a vâsiljadzloru ditu Frantsa (Galii), cându pruxinitslji fudzirâ s’caftâ nveasta cu unu caduru mshatu zuyrâpsitu, iu spunea unu gioni aleptu, cu prosuplu nyiliciosu, ama yrambolu eara dipu kirutu, fârâ aumbrâ.


    Ama Cola Fudulea vru s’treacâ anaparti di isturia etnograficâ mplinâ di detalii ditu bana a yrâmustenjloru (cumu s’adra pruxinia, cumu eara zâvonlu, fustânjli, buieili, stuliserli, cumu s’arâdâpsea cuscrilja, tsi cânta, tsi turlii di calj avea, tu tsi locuri bâna etc.) sh arâdâpsitâ tu unu spatsiu geograficu acâtsatu tu hartâ: Vudena, Neaushti, Bijduva.


    Nâietea a lui easti s’dizvârteascâ unâ prozâ cu ma multi dipli, s’li arâdâpseascâ fronimu pânâ tu soni: (şi, Mariana Bara misurâ vârâ dzaţe puncti, prit care ghideadzâ materia tematicã a cumatâl’ei literarâ)


    -“mârata nveastâ nauâ” u shintea multu mâ-sa, pânâ s’fugâ cuscârlji, ayunjisits câ avea cali alargu tu Rodopi;- “nu armasi kiro di vârâ coru” (greashti socurlu mari);


    – cumu s’cunuscurâ doilji cuscâri m pâzari Vudena, yinlu dultsi di Neaushti sh feata ca luna, unâ sh unâ isusitâ;- numta “sh mâni. Io hiu andreptu sh tora” (dzâtsi fen’su a featiljei);


    – Halciu, lali a yrambolui, nu s’hârsi ti isuseari, nu lâ aurâ sâ nkirdâseascâ; nu s’hârsi, limnusi anda vidzu isusita; ama nu gri dipu ta s’nu aspargâ kefea a frati’sui;- socurlu dzâtsi câ isusearea easti di la Dumnidzâ: “Atsel di Ndzeanâ ânj ti ascoasi ân cali”;


    – tutu nâsu apuitueashti alantsâ tu soni sh dzâtsi “ashi nâ fu ngrâpsitâ”; – tu vâloagâ iasi unâ tâbâbii di luki tsi asparu calji, vatâmâ birbetslji;


    – luplu manolicu tu soni arâkeashti diotlu, calu a yrambolui;- yrambolu keari.

    Ti tsi ari simasii aestâ prozâ disâ realâ, disâ fantasticâ ? sâ ntreabâ Mariana Bara. Ea creashti tu arada ahurhitâ di Marcu Beza, ama cu modernâ tâtseari a naratorlui, tsi nu exiyiseashti, nu aspuni ma multu di atsea tsi lipseashti ti adyivâseari cu angâtanu. Câtse trayedia eara ampiltitâ cu bana, cu pruxiniili, cu sistemlu matrimonialu armânescu. Zborlu datu eara ti unâ etâ, semnulu datu nu s’loa nâpoi. Tinjia s’tsânea di multi ori cu curbani.


    Bitism aoa textul a studiului tsi are, cum dzâsimu, ninca alti dauuâ pârtsâ.


    (cortină muzicală/ pirdelu cu nihadz)




    Vruţ ascultători,


    Vă dăm, ma largu, s-avdzăţ ţi ari ngrăpsită poeta KIRA IORGOVEANU MANTSU ti opera-a a scriitorlui COLA FUDULEA:


    La anlu 2007, cãndu tipusiiu Brüxelles antholoyia di poezii armâneascâ, tu doauã limbi (armânâ-francezã) — Noi, poetslji a populiloru njits“, bâgaiu unâ cumatâ ditu proza alu Cola Fudulea Cãntã fãrshirotslji“. Prozã tu antholoyii di poezii? Ama, proza alu Cola Fudulea ari hari poeticã, mayicã…

    (Ti atselji cari au arâvdari s-adyivãseascã aestu njicu giuvairu litiraru!)

    Cãntã Fãrshirotsilji

    Cara s-nu-avea doara s-cãntã, omlu lipsea s-arãdã glãreshti, s-azghearâ ca prãvdzãli, cã niscãntiori, caimolu, i haraua nu pots s-li-aspunji mashi cu zboarã, s-hibã eali sh-di nai ma aleaptili. Ma, ashi, sãlãgheshtsã boatsea shi-atumtsea ducherli – sh-cãndu hii s-ti lja haraua, ama sh-cãndu tsã yini s-aurli ca ayrimea – pritu cãnticu tsã li-anveshtsã tu stranji pirifani, cã sh-tu-ahtari aradã lipseashti s-ai tinjie ti atselji cari ti ascultã (…)


    Cumu nu-ari sãrbãtoari fãrã cãnticu, atsea noapti cãdzu multã cãntari. Aveamu avdzãtã io sh-alti ori, tu ahãti alti aradz, cumu cãntã fãrshirotsljii, ma nu dipu shi-ashi. Earamu mashi oclji sh-ureclji.


    Mushuteatsa a cãnticlui fãrshirutescu yini di-aclo cã la elj nu cãntã unu, doi i mashi-ndoi oaminji. Cãntã tuts! Unlu di elj lu-ahurheashti, altu “lu lja”, dupã elu, sh-tuts alantsã tragu niholu, dimec, ashi, agiutã. Aoa, la aestu niho, easti tutâ mushuteatsa a cãnticlui, aestu niho ti-acatsã tu mâyie, di tsã si pari cã tutã casa easti mãyipsitã … (…).


    Cari armãnu nu-ari mirachi ti cãntari? Cãnticlu avdzãtu di la ahtãri oaminji easti cumu-i cuzunaclu dupu mãcari, i unã lingurã di njeari tahina, pi inima agiunã sh cu gura amarã-pilonjiu. Tuti au pi lumea aestã aradhã, ashi cã unu cãnticu aleptu, unã boatsi ayisitã lipseashti s-yinã ca tsiva cari ti-aumdzi pi-aranã i tsã-ndultseashti suflitlu.


    Ãlj vini arada sh-alu Yioryi Celea…! Duchimu aestâ, dupu tâtsearea cari s-alâsa tu udã… Nu cã paplu Celea eara vãrã di-atselji cari voru pãlãcãrseari ta s-cãntã, ma haraua, marea harauã, va niheamã ashtiptari, ta s-hibã ma mplinã shi s-u gushtsã ma ghini. (…)


    « Goga! Goga! » Tuts cãftarã cãnticlu aestu, dupu cari ashtiptarã cu suflitlu la gurã. Papu Celea nu-ntriba cari va s-hibã atselu cari va-lj ljia cãnticlu. Shtia elu, shtia shi-alantsã, di la alti aradz, cã tinjia aestã nu easti ti cari s-hibã. Ahurhi cãnticlu… Boatsea miryiuruseashti sh-dupu mashi trei zboarã s-alinã, s-alinã:


    «Aidi, tâsh la treili, more, marmari»



    Intrã sh-atselu cari lja cãnticlu sh-niholu pãrnjeashti… Tuts caftã s-easã ma ghini canticlu-aestu sh-cãndu agiundzemu la: «Scoalâ, Gogâ, scoalâ, hilja a mea,/Câ yinu cuscrilji ta s-ti lja» boatsea alu papu Celea aurlã shi-azghileashti, alantã treamburã sh-plãndzi sh-niholu bagã ma multã puteari. Canda ai dininti numta iu Goga, pi moarti, alãxitã nveastã nauã sh-teasã pi crivati, nu poati sã si scoalã ta s-u lja cuscrilji, pãrintsãlj aurlã shi zghilescu, soia s-dirinã di plãngu, uborlu-ntregu miryiuluseashti sh-loclu tutu s-cutreamburã. Hicatlu tsã si-arupi cãndu mãrata Goga greashti di bãgatã:


    «Dã-u njica, dado, ta s-u lja

    Cu shcreta di paea-a mea!»


    Cãndu cãnticlu s-bitisi, paplu Celea alãsa caplu-nghiosu. Alantsã adrarã idyiulu lucru. Canu nu scoati vãrã zboru, di canda, tu mesi di elji, tora, niheamã ma ninti, dipusimu sfinduchea, tu groapa iu Goga va s-armãnã nvãlitâ ti daima.


    Cãtã tahina, cãndu mi bagu, tu locu di somnu, mi-acatsã minduearea: «Ca tsi featã eara Goga aestã?» Ari vãrã altu mortu cari armãnjilji s-lu plãmsirã ahãtu? Cã, pitu cãnticu, pisti anj, tuts fãrshirotslji, nu mashi soea, u plãngu nica Goga, nveasta cari-sh didea suflitlu dipu tu oara cãndu, tu unu altu uboru, soacra u-ashtipta cu mirachi.


    Tu cãnticlu fãrshirutescu Goga anyiliceashti ca arãdãrichea di flurii pi frãmtea di-nveastã armãnã. Fãrshirotslji nu avurâ, sh-poati cã nu va s-aibâ canãoarâ, boatsi ca-alu Yioryi Celea!



    RRI – Secţia armânească 07.01.2020


    Autor: Taşcu Lala


  • El barón Samuel von Brukenthal

    El barón Samuel von Brukenthal

    Una de las grandes figuras reformadoras de Transilvania en el siglo XVIII fue el barón Samuel von Brukenthal. Se le conoce no solo como jurista y estadista, sino también como gran coleccionista y amante del arte. El museo nacional que lleva su nombre en la ciudad de Sibiu demuestra plenamente el amor de Brukenthal por los valores humanos, además de su trabajo como reformador del Estado de los Habsburgo.


    Samuel von Brukenthal, de etnia germana, nació hace 300 años en 1721. Quedó huérfano de ambos padres a los 15 años y se dedicó a los estudios. Transilvania era entonces parte del Imperio Habsburgo, que la había liberado del dominio otomano a finales del siglo XVII. Junto con el historiador Thomas Șindilariu, repasamos los principales momentos de la vida de Brukenthal, un europeo en todos los sentidos de la palabra, con cuyo ejemplo se demuestra que la habilidad, la vida social y el seguimiento de los principios de manera consecuente pueden conseguir que un individuo siga una carrera honorable y resulte de utilidad para sus semejantes.



    “En el momento del nacimiento de Samuel von Brukenthal se cumplían 30 años desde que Transilvania se había reconvertido en parte del mundo europeo occidental de entonces. Con el Diploma Leopoldinum de 1691 Transilvania se había convertido en parte del Imperio Habsburgo, que incluía al Oeste de Transilvania, Banat y Partium los siguientes países actuales: Hungría, Croacia, Eslovenia, Eslovaquia, República Checa y Austria, partes de Serbia, el norte de Italia, el sur de Alemania y Bélgica, incluida la capital, Bruselas. La biografía de Brukenthal es una demostración ejemplar del enorme potencial que ofrecía un marco europeo de grandes dimensiones, aunque condicionado por una paz duradera”.



    Brukenthal no era un aristócrata de nacimiento. En 1724, cuando tenía 3 años, la familia se ennobleció con el primer rango, el de barón. El estatus social era lo más importante en ese momento y todo giraba en torno a él. El joven Samuel iría a la escuela y allí socializaría en los círculos más de moda, los de la masonería. Thomas Șindilariu:



    “En 1743, antes de estudiar en Halle an der Saale, fue recibido en Viena entre los miembros de la recién establecida logia masónica «Aux trois canons». De modo muy sorprendente, Brukenthal aparece en medio de una sociedad totalmente dedicada al ideal del Humanismo y la Ilustración y cuyos miembros formaban parte de la élite intelectual de todo el imperio. También en Halle, Brukenthal se convierte en un francmasón activo, fundando y dirigiendo la logia «A las Tres Llaves». Esta se estableció como una logia filial de la logia de los «Tres Globos» de Berlín, asignada al séquito del rey Federico el Grande”.



    A través de la red social de la masonería, Brukenthal se dio a conocer y gracias a su habilidad fue designado para puestos burocráticos del imperio cada vez más altos. Dirige la cancillería de la corte de Transilvania en Viena, donde se gana el respeto de sus colaboradores y de la emperatriz María Teresa. Pero allí también se encuentra con una oposición a sus planes. Thomas Șindilariu:



    “El razonamiento objetivo siempre estuvo de su lado, por lo que las derrotas que la emperatriz provocaba con frecuencia a los funcionarios de su propio aparato, dándole la razón a Brukenthal, demostraron ser los mayores pasos reformistas posibles en aquel momento. La reforma más importante que Brukenthal implementó de manera decisiva fue la reforma fiscal. Se trataba de la tributación de las personas y la propiedad, que incluyó como perspectiva final la tributación de las enormes propiedades de la nobleza. Esto explica la envidia y odio que los nobles sentían por Brukenthal. La implementación parcial, es decir, sin gravar a la nobleza, del nuevo sistema tributario en 1770 generó un aumento de los ingresos para la oficina de impuestos de 1 350 000 florines, una cantidad enorme, si tenemos en cuenta que se podía comprar una casa en Sibiu con 2000 florines. Así, el ingreso adicional equivalía a 675 casas, todo un pueblo”.



    Samuel von Brukenthal se convirtió en gobernador de Transilvania, cargo en el que volvió a demostrar su habilidad. Aquí tuvo la oportunidad de abordar el problema más difícil del imperio, el tema del campo. Thomas Șindilariu:



    “Desde 1774, Brukenthal dirigió el Gobierno, la máxima autoridad civil en Transilvania. Y de 1776 a 1787 rigió como gobernador. Con perseverancia, logró convertir la administración de Transilvania en un mecanismo que funcionaba sin problemas. Brukenthal es la personificación de las virtudes del periodo de la Ilustración como genio e indica su preocupación por el problema básico de la monarquía de los Habsburgo: la situación de los campesinos. Para ese período se busca la manera de suavizar sus deudas con la nobleza, mejorar su situación económica y, finalmente, aumentar sus posibilidades financieras como contribuyentes. Desde este punto de vista y desde una perspectiva militar, es necesario comprender la ampliación de la frontera militar ya existente en las provincias del sureste del imperio entre 1762-1766, proyecto en el que Brukenthal jugó un papel decisivo. Ser campesino en la frontera militar significaba tener una mejor posición jurídica en comparación con un siervo en las propiedades de los nobles”.



    En 1803, el barón Samuel von Brukenthal, uno de los transilvanos más importantes del siglo XVIII, murió en Sibiu a la edad de 81 años. Y detrás quedó uno de los legados reformistas y culturales más importantes.

  • Marli actoru Ion Caramitru dusi la Aţelu di Analtu

    Marli actoru Ion Caramitru dusi la Aţelu di Analtu


    Actorlu Ion Caramitru dusi la Aţelu di Analtu tu ilikia di 79 di añi dumănică, la Spitalu Elias, di București. Ion Caramitru avea 79 di añi și cumăndusea Teatrulu Național di București.



    Ivan Patzaichin şi Ion Caramitru, cari muriră dumănică, anyiliciră arenili sportivi şi sţenili pi cari alinară, spusi prezidentulu Klaus Iohannis. Astăndză easti ună dzuuă anfărmăcoasă ti văsilia a noastră. Nă dispărţămu cu aeşţa doi ditu nai cama vruţlli români. Ivan Patzaichin şi Ion Caramitru anyiliciră arenili sportivi şi sţenili pi cari alinară. Azvingători şi yilipsitori tru sportu şi teatru, Ivan Patzaichin şi Ion Caramitru, pritu kirearea a loru pi napandica, nă alasă adză ma oarfăñi, ama haristusiţ maş cu aduţearea aminti a giunamillei ţi u deadiră ti România pritu energhia, harea, vrearea şi gaereţli a loru ta s’hibă nai ma buñlli. Puryurii ti familiili a lor şi a aţiloru vruţ tră taxiratea pritu cari trecu, angrăpsi şeflu a statlui pi Facebook.



    “Easti ună dzuuă di jeali ti România. Cara tahina kirumu un mari român ditu lumea-a sportului, ia că ti prăndzu nă vini ună hăbari cari alăxeaşti pănu di mardzină bana culturală. Acă eara pi ilikia ţi u avea, Ion Caramitru nica eara un motor ti atea ţi nsimna evenimentili teatrali”, spusi și Bogdan Gheorghiu, ministurlu a Culturăllei.


    Ion Caramitru s-amintă tu ună familie de armâñi.


    Caramitru bitisi Institutlu di Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale clasa profesor Beate Fredanov, tru 1964, debutândalui cu un an ma ayoñea la Teatrul Bulandra – cu rolu prinţipalu tru Hamlet di William Shakespeare. Ș-dusi ma largu angajamentul la teatrul Bulandra un kiro, iu giucă și tru spectacoli la Teatrul Național București și tru alti lenu turlii di teatri.





    Avu dzăţ di roluri pi sţenili românești și a lumillei, dzăţ di roluri tru filmi, suti di roluri la teatru radiofonic, regizor, profesor di teatru, ministru a culturăllei, prezidentulu UNITER – Ion Caramitru, ună bană ahărdzită tră teatru.


    Ion Caramitru fu ministru a Culturăllei anamisa di añilli 1996 și 2000. Fu aleptu prezidentu UNITER di la thimilliusearea aliştei, tu 15 di şcurtu 1990.


    Tru 2017, fu tiñisitu cu Titlul de cetăţean di tiñie ali Capitală, cum şi cu titlulu di ambasador Shakespeare tru România, ahărdzitu di Consiliulu Britanic, cu furñia a Anlui Shakespeare 400. Tut tru anlu 2017, prezidentulu Klaus Iohannis ălu tiñisi Ion Caramitru cu Ordinlu Naţionalu Steaua a Româniillei tru gradu di Cavaler, cu furñia că agiumsi pi ilikia di 75 d añi.


    Tru dzălili di 21-22 di andreu 1989, s-arădăpsi anamisa di conducătorlli a manifestaţiilor anticomunisti di Bucureşti. La 22 di andreu 1989, tru frămtea a unallei parei di manifestanţă intră tu casa a Televiziunillei Români, hiinda protlu cari hăbărisi pi postul naţionalu di televiziuni curmarea-a dictaturăllei.


    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala