Radio România Internațional

Author: Tașcu Lala

  • ORDONANȚA MILITARĂ nr. 3 dit 24.03.2020

    ORDONANȚA MILITARĂ nr. 3 dit 24.03.2020

    Ministurlu ti afaceri interne, Marcel Vela, vulusi Ordonanța militară nr. 3 dit 24.03.2020, mutrinda meatri tsi lipseaști s’hibâ loati ta s’nu s’arâspândeascâ COVID-19.



    Avândalui tu videalâ dispozițiili ditu art. 24 a Ordonanțâllei di ananghi a Guvernului nr. 1/1999 mutrindalui reghimlu a catastisillei di asediu și regimlua catastisillei di ananghi, publicată tu Monitorlu Oficial a Româniillei, Partea I, nr. 22 dit 21 di yinaru 1999, vulusitâ cu alâxeri și adâvdzeri prit Nomlu/ Leadzea nr. 453/2004, cu alâxerli și adâvdzerli di ma nâpoi,



    Ma s’acâțămu tu isapi evaluarea tsi u adră Comitetlu Național ti Catandisi Spețiale di Ananghi, vulusitâ pritu Apofasea nr. 14 ditu 24.03.2020,



    Pi thimellilu art. 4 alin. (2) și (4) dit Decretlu a Prezidentului a Românillei nr.195/2020 mutrindalui apufusearea a catandisillei di ananghi pi livel național, tipusitu tu Monitorlu Ofițial a Româniillei, Partea I, nr. 212 dit 16 di marțu 2020, al pct.1, 3 – 5 dit anexa nr. 2 la idyiul decret și al art. 20 lit. n) dit Ordonanța di ananghi a Guvernului nr.1/1999, cu alâxerli și adâvdzerli di ma nâpoi,



    Ministrlu trâ afaceri interni apufuseaști aestâ:



    Ordonanță militară



    Art. 1. — S’curmã urdinarea a tutâloru oamiñiloru nafoara a casillei/ nicukiratâllei, cu aesti di ma nghiosu excepții:


    a) urdinarea cu sinferlu ti duțeari la huzmeti/ profesional, nica și anamisa di casâ/ nicukiratâ și loclu/locârli iu s’dizvârteaști huzmetea profesionalâ shi tu-a-nâpoi;


    b) urdinarea trâ asiguripsearea di bunuri cari anvâlescu anânghiserli di bază a oamiñiloru și a prăvdzâloru di companie/domestiți, catacum și bunuri anânghisiti ti dizvârtearea a huzmetillei profesionalâ;


    c) urdinarea trâ asistență medicală cari nu poati s’hibâ amânată și niți sâ s’facâ di alargu;


    d) urdinarea cu itii/ furñii nthimilleati, catacum mutrearea-a lândzitlui/ nkisearea dedunu cu cilimeanlu, asistența-a oamiñiloru tu ilikie, lândziti I suntu sicaț icâ moartea-a unlui insu ditu taifâ;


    e) urdinărli șcurti, aproapea di casâ/nicukiratâ, ligati di huzmetea fizică a cathi unlui insu (cu excludirea-a ițido di activităț sportivi di echipă), ama și trâ anânghiserli a prăvdzăloru di companie/domestiți;


    f) urdinarea cu scâpolu ta s’da sândzu, la țentrili di transfuzie sândzagvinâ;


    g) urdinarea tu scâpo umanitaru icâ voluntariatu;


    h) urdinarea trâ adrarea-a huzmețloru agricoli;


    i) urdinarea-a producătorloru agricoli trâ dari-loari produsi agroalimentari.



    Art. 2. — Urdinarea-a oamiñiloru cari umplurâ ilikia di 65 di añi, nafoara acasillei/ nicukiratâllei, easti aprukeatâ mași anamisa di oarili 11.00 — 13.00, orlea-zorlea trâ aesti furñii:


    a) urdinarea trâ asiguripsearea di bunuri cari anvâlescu anânghiserli di bază a oamiñiloru și a prăvdzâloru di companie/domestiți;


    b) urdinarea trâ asistență medicală cari nu poati s’hibâ amnatâ și niți adratâ di alargu;


    c) urdinarea di itii nthimilleati, catacum mutrearea-a lândzițloru/ sicațloru/ nkiseari calea cu un nicu, asistența alțâ oamiñi tu ilikie, lândziti icâ sicaț, icâ ari muritâ vârâ om ditu taifâ;


    d) urdinări șcurti, apropea di casâ/nicukiratâ, ti huzmetea fizică individuală a oamiñiloru (cu excludirea ițido di huzmeti fizicâ tu parei/ colectivâ), ama și trâ ateali ți au ananghi prăvdzâli di companie/domestiți.



    Art. 3. — Urdinarea-a oaminiloru pruvidzuț la art. 2, nafoara-a casillei/ a nicukiratâllei/ poati s’facâ anamisa di oarili 11.00 — 13.00,cara aestâ s’fați cu sinferu ti huzmeti/ profesional icâ ti huzmeț agricoli.



    Art. 4. — (1) Trâ verificarea-a itiiloru/ furñiiloru ti cari s’urdinâ:


    a) lucrâtorlli lipseaști sâ spunâ legitimația di huzmeti/ lucru icâ adeverința di la angajatoru;


    b) persoanili fiziți autorizati, titularlli a ntreprinderloru individuali, membrilli a ntreprinderlor familiali, liber profesionișțâlli și oamiñilli cu huzmeti agricolâ va-s’pârâstiseascâ unâ declarație ti cari va s’da giueapi, ama lipseaști s’hibâ ngrâpsitâ di cu kiro.


    (2) Trâ verificari itia/furñia-a urdinarillei tu alti catastisi andicra di ațeali catastisi pruvidzuti la alin.(1), s’pârâstiseasti unâ declarație ti cari va s’da giueapi, ama lipseaști s’hibâ ngrâpsitâ di cu kiro.


    (3) Declarația ti cari va s’da giueapi lipseaști s’aibâ ngrâpsitâ numa și paranuma, cându easti faptu, adresa-a casillei, cu ți furñie urdinâ și iu s’duți, data și vula.


    (4) Cartea/ Adeverința eliberată di angajator icâ declarație ti cari va s’da giueapi poati s’hibâ pârâstisitâ dinintea-a personalui di la autoritățli axiziti și pritu tilefonu, tabletâ icâ unâ hâlati electronicâ di idyea turlie.


    (5) Apofasea s’bagâ tu practico ahurhindalui cu dzuua di 25 di marțu 2020, oara 12.00.



    Art. 5. — (1) S’llia meatri ti șidearea ncllisu ncasâ icâ, ma s’hibâ ananghi carantinarea trâ tuț oamiñilli ți intrâ tu România.


    (2) Apofasea s’bagã tu practico ahurhindalui cu 25 di marțu 2020, oara 12.00.



    Art. 6. — (1) Autoritățili ali administrație publicâ localâ au borgi s’lli-aflâ și s’tânâ isapea-a oaminiloru ți nu au apanghiu, și s’lâ asiguripseascâ apanghi șhi s’lli mutreascâ cu tsi au ananghi.


    (2) Isapea cu oamiñilli ți nu au apanghiu s’u’aibâ dzuua di dzuua shi lipseasti s’dimândâ la Centrul județean/a Municipiului București di coordonare și cumânduseari a intervențillei.


    (3) Apofasea s’bagâ tu lucru ahurhindalui cu data-a tipusearillei alishtei ordonanțâ militarâ tu Monitorul oficial al Românillei, Partea I.



    Art. 7. — (1) Instituțiili publiți și operatorlli econoiț au borgi s’nsimneadza locârli pri iu au izini s-urdinâ cetățeañilli/mushtiradzlli și armanea ti ligâtura cu publiclu/vindeari cu seamni tsi s’vedu cari s’cândâseascâ și s’pitreacâ oaminilli ta s’tiñiseascâ unâ lârdzimi di siggurlâki nai cama ptsânu 1,5 meatri.


    (2) Administratorlli z pâărloru agroalimentare au borgi s’ndreagâ lucurlu cu vindearea atea turlie ta s’armânâ și s’tiniseascâ unâ lârdzimi sutialâ anamisa di producătorlli agricoli, comercianțâ și muștiradz. Comercianțâlli și producătorii agricoli ti suntu tu pâzârli agroalimentare au borgi s’llia meatri di aviglleari ta s’nu s’arâspândeascâ COVID-19, dimecu s’poartâ mănuși și masti.


    (3) Apofasea s’bagâ tu lucru ahurhindalui cu data-a tipusearillei alishtei ordonanțâ militarâ tu Monitorul oficial al Românillei, Partea I.



    Art. 8. — Va s’hibâ curmati tuti azbourli fapti di operatori econoiț aerieni câtâ Franța și Germania și dit Franța și Germania cătâ România, trâ tuti aeroporturle dit România, trâ un kiro di 14 di dzâli.


    (2) Apofasea nu s’abagâ tu practico ti azboiurli ți s’afcu cu aeronave di stat, azbzboiurli ți poartâ pârmâtii și corespondență, umanitari i cari asiguripsescu serviții medicale di ananghi, catacum și ti autorizărli tehniți niemborikești.


    (3) Apofasea s’bagâ tu lucru ahurhindalui cu data di 25 di marțu 2020, oara 23.00, oara-a Româniillei.



    Art. 9. — (1) Nu s’da izini a piloțlor la bordul a aeroplaniloru/ navelor, agiumti ditu locârli di riscu aroși/galbini tu porturle maritime române, ma s’nu aibâ echipamentu di protecție apufusitu di Direcția di sănătate publică Constanța I cara navele nu șidzurâ tu kirolu di carantinare di 14 di dzâli di la atelu ditu soni portu di escală aflatu tu unâ naeauâ/ zonă di riscu aroși/galbină.


    (2) Nu s-da izini a pamporiloru maritime și fluvio-maritime tu porturle ți suntu pi Dunarlu maritimu, până va s’facâ și va s’bitiseascâ kirolu di carantinare di 14 di dzâle di la atelu ditu soni portu di escală ți easti tu unâ naeauâ aroși/galbină, tu yinitoarili dauâ năi di aștiptari tu cinghelliu/ ancoră:


    a) rada-a portului Sulina, trâ pamporirli cari yin di câtâ Amarea Lae;


    b) Dunărea, mila marină 44, trâ pamporili ți yinu di câtâ avlakea/ canalu Bâstroe.


    (3) Apofasea s’bagâ tu lucru ahurhindalui cu data-a tipusearillei alishtei ordonanțâ militarâ tu Monitorul oficial a Românillei, Partea I.



    Art. 10. — Ministerlu ali Apărari Naționalâ asiguripseaști, cu câftarea-a ministurlui ti lucre di nâuntru/ afaceri interne:


    a) priluloarea ti viglleari a nâscâtoru obiective a curi protecție easti asiguripsită tu aestu kiro di cătrâ Jandarmeria Română;


    b) personal și hâlăț loghistiți trâ andruparea a huzmețloru tu comata di aradâ publică;


    c) hâlăț loghistiți trâ andruparea a huzmețloru loghistiți ți li ari Poliția di Sinuru Românâ, tu locârli di trițeari a sinurloru stat.



    Art. 11. — Trâ s’veadâ cum suntu tiñisiti condițiili di carantinari icâ di izolare la domiciliu, instituțiile di securitate națională va s’proiecteadzâ sisteme di comunicații și aplicații informatiți, anânghisiti a Ministerlui Afacerilor Interne, Ministerlui trâ Sănătati și autorităților locali, trâ s’llia di limbâ tu oara ananghi shi niacumtinatu cu inșilli carantinaț icâ izolaț la domiciliu.



    Art. 12. — (1) Documentili a curi lâ si bitiseaști vadelu tu kirolu a catadisillei di ananghi, eliberate di autoritățile publiți, pot s-hibâ alâxiti ti un kiro di 90 di dzâli di la data anda s’bitiseaști catandisea di ananghi.



    Art. 13. — (1) După arâdârikea (2) a articolui 2 dit Ordonanța militară nr.2/2020 mutrinda meatri di prevenire ta s’nu s’arâspândeascâ COVID -19, publicată tu Monitorlu Oficial a Româniillei, Partea I, nr.232 dit 21 di marțu 2020, s’bagâ unâ nauâ arâdâriki, arâdârikea/ alin.(21), ți spuni ti huzmețli ți au izini ta s’facâ tu dukeñili comerciale, cu aestu ncurpilleaticu:



    a) vindearea-a produsilor electroniți și electrocasniți di către operatorlli econoiț cari asiguripsescu livrarea la domiciliul/sediul a cumpărătorului;


    b) vindearea a produsilor și serviciilor di optică medicală.”


    (2) Meatrile pruvidzuti la alin.(1) s’bagâ tu lucru ahurhinda cu data publicarillei alishtei ordonanțâ militarâ tu Monitorul oficial a Româniillei, Partea I.



    Art.14. — (1) Suntu axiziti s-‘asiguripseascâbâgarea tu lucru și tiñisearea a alishtei ordonanțâ militarâ:


    a) Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală trâ meatrile pruvidzute la art.1 – 4;


    b) Poliția Română, Jandarmeria Română, poliția locală, Inspectoartlu General trâ Situații di Urgență și structurile subordonate, direcțiile di sănătate publică și conducătorii autorităților administrației publiți locali, trâ apofasea pruvidzută la art.5;


    c) Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția locală, Agenția Națională di Administrare Fiscală, Autoritatea Națională trâ Protecția Consumatorlui și conducătorii autorităților administrației publiți locali, trâ apofasea pruvidzută la art.7;


    d) Ministerul a Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, trâ apofasea pruvidzută la art.8;


    e) Autoritatea Navală Română și direcțiile di sănătate publică, trâ apofasea pruvidzută la art.9.


    (2) Nitiñisearea-a meatrilor pruvidzute la art.1 — 5, art. 7 — 9 duți la darea giueapi tu comate disciplinară, țivilă, contravențională i penală, tu simfunie cu pruviderli art.27 dit Ordonanța di ananghi a Guvernului nr.1/1999, cu alâxerli și adâvdzerli di ma nâpoi.


    (3) Personalu a instituțiilor pruvidzute la alin.(1) easti axizitu s’veadâ desi suntu contravenții și s-bagâ tu lucru sancțiuni, tu simfunie cu pruviederle art.29 dit Ordonanța di ananghi a Guvernului nr.1/1999, cu alâxerli și adâvdzerli di ma nâpoi.



    Art. 15. — (1) Prezenta ordonanță militară s’tipuseasti tu Monitorul Oficial a Româniillei, Partea I.


    (2) Pruviderli a art.4 și 5 dit Ordonanța militară nr.2/2020 ș’dânâsescu lucurlu cu bâgarea tu practico.


    (3) Furnizorlli di serviții media audiovizuale au borgea ta s’hâbâriseascâ publiclu, prit mesaje difuzate regulat, trâ ma pțânu 2 dzâle di la data a tipusearillei, ti ațeali ți suntu nyrâpsiti tu aestâ ordonanțâ militarâ.


    Armânipsearea: Tașcu Lala


  • ORDONANȚA MILITARĂ nr. 2 dit 21.03.2020 – ti viglljeari COVID-19

    ORDONANȚA MILITARĂ nr. 2 dit 21.03.2020 – ti viglljeari COVID-19

    ORDONANȚA MILITARĂ nr. 2 dit 21.03.2020


    mutrindalui meatrili ti viglljearea s’nu arâspândeascâ COVID-19


    Avândalui tu videalâ apofasili di la art. 24 dit Ordonanța di ananghi a Guvernului nr. 1/1999 mutrindalui regimlu ti catandisea di asediu şi regimlu ti catandisea di ananghi, tipusitâ tru Monitorlu Ufiţial a Româniillei, Partea I, nr. 22 dit 21 di Yianru 1999, vulusitâ cu alâxeri și adâvdzeri pritu Nomlu nr. 453/2004, cu alâxerli și adâvdzerli fapti tora ma ninti,


    Cu acâţarea tu isapi a evaluarillei faptâ di Comitetlu Național ti Catastisi Maxutarcu di Ananghi, vulusitâ prit Apofasea nr. 13 dit 21.03.2020,


    Tru thimellilu art. 4 arâdârikea/ alin. (2) și (4) dit Decretlu a Prezidentului a Româniillei nr.195/2020 mutrindalui apufusearea-a catandisillei di ananghi pi livelu național, tipusitâ tru Monitorlu Ufiţial a Româniillei, Partea I, nr. 212 dit 16 di marţu 2020, a pct. 3-5 dit anexa nr. 2 la idyiul decret și art. 20 yrama/ lit. n) dit Ordonanța di ananghi a Guvernului nr.1/1999, cu alâxerli și adâvdzerli di ma nâpoi,



    Ministurlu ti afaceri interni apufuseaşti aestâ



    Ordonanță militară



    Art.1. — (1) Va s’hibâ curmatu ti un kiro lucurlu tru cabinetili di medicină dentară.


    (2) Prit excepție, s’da izini ti intervențiili stomatologhiţi di ananghi.


    (3) Meatrili s’bagâ tu practico ahurhindalui cu dzuua di 22 di marţu 2020, oara 22.00, oara Româniillei.



    Art. 2. — (1) Va s’hibâ curmati un kiro lucărli ti dari-loari, produsili și serviţiili, tru ţentrili comerciali tru cari-și disvârtescu lucârlu ma mulțâi opearatori economiţ, ma pţânu vindearea-a produsiloru alimentari, veterinari i farmacheutiţi și serviţiili ti lari-spilari.


    (2) Prit ţentru comercial s’akicâseaşti structura di vindeari cu suprafața dimesi i ma mari tru cari s’disvârtescu huzmeţli ti dari loari minutişu/ cu cumata/ cu amănuntul di produsi, serviţii di pâzari şi alimentaţie publică, ţi ufilisescu unâ infrastructură comună şi utilităţ uidisiti”, aşi cum easti pruvidzutu tru anexa a Nomlui nr. 296/2004 mutrindalui Codlu a consumlui, diznăutipusită, cu alâxerli și adâvdzerli di ma nâpoi.


    (3) Meatrili s’bagâ tu practico ahurhindalui cu dzuua di 22 di marţu 2020, oara 22.00, oara Româniillei.



    Art. 3. — (1) Urdinarea a oamin’iloru nafoara casillei/ nicukiratâllei s’faţi maşi pritu tin’isearea-a meatrilor ghenerali ti viglleari arăspândearea-a COVID-19 și s’nu s-adunâ tu iţido parei di oamin’i.


    (2) Prit adunarea tu parei s’akicâseaşti câ va s’adunâ unu numiru ma mari di trei inşi cari nu suntu cu bânaticlu deadunu.



    Art. 4. — Anamisa di oarili 06.00 – 22.00, s’faţi urminia câ urdinarea-a oamin’iloru nafoara-a casillei/ nicukiratâllei va s’facâ maşi cu aesti itii/ furn’ii:


    a) urdinarea cu sinferu profesional, nica şi urdinarea anamisa di casâ/ nicukiratâ și loclu/locârli iu s’dizvârteaşti huzmetea profesionalâ, atumtea cându orlea-zorlea easti ananghi ti huzmeatea profesională ș’nu poati s’hibâ amânatâ I dizvârtitâ di largu;


    b) urdinarea/ duţearea ti asiguripsearea cu bunuri ţi anvâlescu anânghiserli di thimelliu a oamin’iloru şi aprâvdzâloru ditu nicukiratâ/ di companie/domestiţi, catcum și bunuri ţi suntu ananghi ti dizvârteari huzmetea profesionalâ;


    c) urdinarea ti asistență medicală cari nu poati s’hibâ amânatâ ș’nu poati s’facâ di alargu;


    d) urdinarea ti furn’ii ntimilleati, catacum mutrearea-a cilimeanlui/ nkisearea cu cilimeanlu, mutrearea-a oamin’iloru tu ilikie, lândzidzâti i a sicaţloru i unu insu ţi easti mortu tu fumealle;


    e) şcurti urdinări, aproapea di casâ/nicukiratâ, ligatu di huzmetea a cathi umlui omu și aţeali ţi au ananghi prăvdzâli di companie/domestiţi.



    Art. 5. — (1) Anamisa di oarili 22.00-06.00, urdinarea a oamin’iloru nafoarâ di casâ/ nicukiratâ va s’facâ maşi di itiili pruvidzuti la art. 4.


    (2) Tra s-veadâ cu ţi furn’ii nkisi urdinarea cu sinferu profesional, oamin’illi au borgea sâ spunâ, anda lâ si caftâ di lucrâtorlli a autoritățlor sarpiti/ abilitati, leghitimația di huzmeti, cartea/ adeverința apufusitâ di angajator ili unâ declarație cu borgea câ elu va s’da giueapi.


    (3) Tra s’veadâ cu ţi furn’ii nkisi urdinarea cu sinferu profesional, oamin’illi au borgea sâ spunâ, anda lâ si caftâ di lucrâtorlli a autoritățlor sarpiti/ abilitati, unâ declarație câ va s’da giueapi ş’ţi va u ngrâpsascâ di cu kiro.


    (4) Declarația cu ţi va s’da giueapi lipseaşti s’aibâ nyrâpsitâ numa şi paranuma, cându easti amintatu/ faptu, iu bâneadzâ cu casa/ nicukirata/ loclu iu ş’dizvârteeaşti huzmeatea, cu ţi itie nkisi urdinarea, data anda u nyrâpsi shi vula-a lui pi aţea carti.


    (5) Apofasea s’abagâ tu lucru ahurhindalui cu dzuua di 23 di marţu 2020, oara 22.00, oara Româniillei.



    Art. 6. — (1) Nu au izini s’intrâ pi teritoriul a Româniillei, pritu locârli di triţeari a sinurlui di stat, cetățean’illi xen’i și apatridzlli, ma pţânu tu catastisea andaaeştâ suntu cu triteari pritu teritoriul a Româniillei, pi călliuri di tranzitu, ndreapti tu akicâseari cu statili viţini.


    (2) Prit excepție, au izini ta s’intrâ pi teritoriul a Româniillei cetățean’illi xen’I și apatridzlli cari fac parti ditu aesti câtigurii:


    a) suntu membri di familie a cetățean’ilor român’i;


    b) suntu membri di familie ai cetățean’ilor ditu alti stati membre ali Uniuni Evropeani icâ a Spațiului Economic Evropeanu icâ a Confedearațiillei Elvețieanâ, cu rezidență tru România;


    c) suntu persoani ţi au unâ viză ti lungă șideari, un permis di șideri icâ un documentu ţi s’hibâ isa cu permislu di șideari eliberatu di autoritățli români uidisitu cu Ordonanța di ananghi a Guvernului nr. 194/2002 mutrindalui reghimlu a xen’iloru tru România, nâpoi tipusitâ, cu alâxerli și adâvdzerli di ma nâpoi, icâ un documentu echivalenti a aiştoru apufusitu di autoritățli a alântoru stati, uidisitu cu ndreptulu a Uniunillei Evropeani;


    d) suntu persoani cari urdinâ cu sinferu profesional, ţi s-veadi tu cartea di viză, permis di șideari icâ un alt documentu echivalentu;


    e) easti personal diplomatic i consular, personal a organizațiilor internaționali, personal militar i personal cari poati s’da agiutoru umanitaru;


    f) suntu pasageri tru tranzitu, nica şi aţelli turnaţ tu patridâ di itia câ lâ si deadi protecție consularâ;


    g) suntu pasageri cari urdinâ cu furn’ii impearativi (medicali iâ familiali);


    h) suntu persoani cari au ananghi di protecție internațională icâ di alti furn’ii umanitari.


    (3) Apofasea s’abgâ tu practico ahurhindalui cu 22 di marţu 2020, oara 22.00, oara a Româniillei.



    Art. 7. — (1) Persoanili izolate la domiciliu, ca apofasi ti vigllearea s-nu arâspândeascâ COVID-19, cari fugu ditu locația tru cari aeşţâ furâ bâgaţ, fără aprobarea-a autoritățlor axiziti, suntu lugursiti persoane cu riscu criscut di contagiozitati și suntu dusi di forțâli di arada publică și bâgati tru carantină instituționalizată, cu viglleari.


    (2) Persoanele carantinati, ca apofasi di viglleari ta s’nu arâspândeascâ COVID-19, cari iesu dit casa tru cari aeşţâ furâ bâgaţ, ama nu au aprobarea-a autoritățlor axiziti, suntu carantinati ti nica un kiro di 14 di dzâli.


    (3) Meatrile apufusiti uidisitu cu arâdârikea/ alin.(1) și (2) nu exonereadză persoanili di borgea ta s’da giueapi contravenționalu icâ penalu.


    (4) Meatrile s’vagâ tu practico ahurhindalui cu dzuua anda fu tipusitâ aestâ ordonanțâ militarâ tru Monitorlu Ufiţial a Româniillei, Partea I.



    Art. 8. — (1) Autoritățli a administrațiillei publiţi locale au borgea s-li aflâ şi s’lâ ţânâisapea a oamin’iloru tu ilikia di 65 di an’I ş-cama, ţi nu au oamin’i susțânători icâ vârâ altâ turlie di agiutoru, și s’aasiguripseascâ agiutoru a aiştoru ta s’nu armânâ multu kiro nafoara-a casiloru.


    (2) Isakili lipseaşti s-hibâ ndreapti dzuuâ di dzuuâ şi s’raporteadză cathi stămânâ la ţentrul giudețeanu/ a muniţipiului București di coordonari și cumânduseari a intervențiillei.


    (3) Comitetili locale, giudețeani și a municipiului București tra catastisi di ananghi identifică/ va s’aflâ turlii di agiutoru trâ persoanili pruvidzuti la arâdârikea/ alin.(1).


    (4) Meatrile s-bagâ tu practico ahurhinlui cu duua anda s’tipusi aestâ ordonanțâ militarâ tru Monitorlu Ufiţial a Româniillei, Partea I.



    Art. 9. — (1) Ordonanța militară nr.1/2020 mutrindalui nâscânti meatri di protâ ananghi, cari mutrescu câlbâlâkea cu oamin’i și urdinarea anamisa di sinuri a nâscântoru bunuri, tipusitâ tru Monitorlu Ufiţial a Româniillei, Partea I, nr.219 dit 18 di marţu 2020, s’ngrâpseaşti aestâ turlie:


    1. La articolul 2 s’bagâ dauă năi arâdâriki/ alineate, alin.(2) și (3), cu aestu ncurpilleatu:


    (2) Prefţâlli pot s-lituryiseascâ tu bâsericâ, fără s-yinâ embistimen’lli, cântarea a prefţâloru poati s’hibâ ascultatâ tru mass-media icâ online.


    (3) Pot s’facâ lituryiseri religioasi cu haractiru privat (pâtigiuni,ncurunari, ngrupari), la cari pot s’llia parti nai cama multu 8 oamin’i, nica şi cumânicarea a pistimen’iloru lândzidz la casa-a aiştoru”.



    2. După arâdârikea/ alineatlu (2) a articolui 4, s’bagâ unâ nauâ arâdâriki, arâdârikea/ alin.(3), cu aestu ncurpilleaticu:


    (3) Pruviderli a alin.(1) și (2) s’bagâ tu lucru şi la conducătorlli di autovehiculi di transportu pârmâtii cu capaţitatea maximă autorizată ma mari di 2,4 t”.



    3. După alineatlu (2) a articolui 5 s’bagâ unâ nauâ arâdâriki, arâdârikea.(3), cu aestâ ncurpilleaticu:


    (3) Alte excepții di la interdicția pruvidzută la alin.(1) s’apufusescu prit ordin a ministrului ti sănătati.”


    (2) Meatrile s’bagâ tu lucru ahurhindalui cu dzuua anda fu tipusitâ aestâ ordonanțâ militarâ tru Monitorlu Ufiţial a Româniillei, Partea I.



    Art. 10. — (1) Suntu abilitate s’asiguripseascâ bâgarea tu practico și tin’isearea-a prezentâllei ordonanțâ militarâ:


    a) Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția locală, Agenția Națională di Administrare Fiscală, Autoritatea Națională tra Protecția Consumatorului și conducătorlli a autoritățlor ditu administrația publicâ localâ, tra meatrili pruvidzute la art.1 și 2;


    b) Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția locală, tra meatrile pruvidzute la art. 3, 5 și 7;


    c) Poliția di Frontieră Română, tra meturlu pruvidzut la art. 6.


    (2) Nitin’isearea-a meatrilor di protâ ananghi pruvidzutâ la art.1 — 7 duţi la răspundirea disciplinară, ţivilă, contravențională icâ penală, tru simfunie cu pruviderli art.27 dit Ordonanța di ananghi nr.1/1999, cu alâxerli și adâvdzerli di ma nâpoi.


    (3) Personalu a instituțiilor pruvidzuti la alin.(1) ari putearea s;veadâ contravențiili și s’bagâ tu lucru sancțiuni, tru simfunie cu pruvidrrli art.29 dit Ordonanța di ananghi nr.1/1999, cu alâxerli și adâvdzerli di ma nâpoi.



    Art. 11. — (1) Prezenta ordonanță militară s’tipuseaşti tru Monitorlu Ufiţial a Româniillei, Partea I.


    (2) Furnizorlli di serviţii media audiovizuali au borgea s’hâbâriseascâ publiclu, prit hâbâri dimândati regulat, trâ nai ptânu 2 dzâli di la data-a tipusearillei, ti ateali nyrâpsiti tu prezenta ordonanțâ militarâ.


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • COVID-19: 308 CAZURI APUCHIURISITI tu România

    COVID-19: 308 CAZURI APUCHIURISITI tu România

    Numirlu a cazurlor apuchiurisiti (lucrul faptu, dzãs i ngrãpsit tsi easti pricunuscut di cariva cã easti dealihea) / confirmati tu România agiumsi la 308, dimândâ Pareia di Hâbâriseari Strateghicâ. Lândziţlli ţi furâ apuchiurisiţ tora ma ninti suntu cu ilikia anamisa di 17 di an’i și 89 di an’i.


    11 di lândziţ suntu internaț la Tearapie Intensivă, dit cari doi tu greauâ catastisi. Catandisea di sănătati alântor lândziţ/ paciențâ easti bună, ni ma bunu, ni ma laiu/ staționară.



    Di tuti cazurli apuchiurisiti, 31 furâ spusi vindicati și externati ditu aesti 22 Timișoara, 8 București și un Iași.


    Pi teritoriul a Româniillei aestâ easti catastisea: 4.044 oamin’i suntu tu carantină instituționalizată și 45.432 di oamin’i suntu ncllişi/ izolaţ acasâ și suntu viglleaţ/ monitorizaţ medical.



    Până tu aestâ oarâ, pi livel național, eara prilucrati 8.284 di testi. Ditu aeşţâ, 7.976 avurâ rezultat negativ, dimi oamin’illi di la cari furâ loati mostrili analizati nu suntu infectati cu COVID-19.



    Prit sarpitli structuri a MAI s’adrarâ 98 di dosari penale, ti furn’ia câ feaţirâ infracţiuni di amânarâ şi ambudyiusirâ alumta contra a lângorloru, lucru pruvidzutu şi pidipsitu di art. 352 alin. 1 Cod Penal.



    Tutunâoarâ, tu 24-li sâhăţ dit soni, aşuirarâ cu tilefonlu 1.604 di inşi la numirlu di ananghi 112 şi 4.950 la linia TELVEARDI (0800 800 358), dişcllisă maxutarcu ti hâbâriseari cetăţen’illi.



    Apriduţearea: Taşcu Lala



  • COVID19: 121 di cazuri confirmati, România easti tu sţenariul 3

    COVID19: 121 di cazuri confirmati, România easti tu sţenariul 3

    Dauă năi cazuri di infectari cu năulu coronavirus fură confirmati tru România. Aţeali dauă paciente suntu ună mlleari di 43 di an’i di Vaslui, vinită ditu Italia, aflată carantină Arad, și ună mlleari di 33 di an’i di Custanța, infectată di senatorlu PNL Vergil Chițac.Isapea agiumsi la 121 di cazuri.



    2.652 di persoane suntu tu carantină și alţa 14.573 suntu izolaţ la domiciliu. Tutunăoară, 42 di oamini suntu cercetaţ tu 33 di dosari penale ti ambudyiusearea-a alumtallei cu araspandearea a langorloru.


    Alţă șapti oamin’i fură diagnosticaţ cu coronavirus, iara autoritățli di București dimăndară năi meatri ta s’nu s-arăspămdească COVID-19.



    Alţă șapti oamin’i fură tricuţ tu cartea cu infectărli a coronaviruslui tru România. Easti zborlu ti un bărbat (51 an’i) di Brașov, turnatu dit Italia tru 12 di marţu, aflat tru carantină, un tinir (19 an’i) dit Hunedoara, contact a cazlui 59, un cilimeanu (4 an’i) dit Hunedoara contact al cazului 59, o femeie (43 an’i) di Hunedoara, contact caz 26, ună ml’eari (44 an’i) di Hunedoara, contact caz 26, ună ml’eari (41 an’i) dit Hunedoara, contact caz 26 și un bărbat di 55 di an’i di Timișoara, aflat tru carantină.


    Trei pacienţă diagnosticaţ cu năulu coronavirus, cari eara tu Spitalu di Lăngori Infecţioase Victor Babeş di Timişoara, va s’hibă externaţ sâmbătă seară, după ţi ateali dauă rezultati a testilor adrati a aiştoru inşi suntu negativi.


    România easti tru sţenariul 3 a deapoa autoritățli di București dimăndară năi meatri s’nu s’arăspăndească năulu coronavirus.


    Harta a cazurlor di coronavirus poati s-hibă mutrită aoa.



    Deputatlu PNL Lucian Heiuş, primarlu a Devăl’ei, Florin Oancea, şi administratorlu public al municipiului, Adrian David Nicolae, fură confirmaţ pozitiv la testul coronavirus, dimăndă Grupul di Comunicari Strateghică, aleptu di Agerpres. Aeşţă loară parti la andamusea BPN a PNL la cari eara vinitu şi senatorlu Vergil Chiţac, testat şi năsu pozitiv.



    Unăoară cu confirmarea-a cazlui cu numirlu 101, România intră tru 3-lu sţenariu, ţi s’bagă tu lucru ti “loarea un-alantu virsuslu niacumtinatu pi scară largă, cu creaştirea-a presiil’ei tră sistemlu di sănătate ţi ari borgea ta s-mutrească shi s’veaglli oamin’illi (101 – 2.000 di cazuri)”, dimăndă Ministerlu tră Afaceri Interne.


    Autoritățli di București au loată ş’pănă tu aestă oară ună parti ditu meatrili a treilui sţenariu:


    Meatrili ţi fură apufusiti cari fac parti ditu 3/ treilu sţenariu, ninti ta s’intră efectiv tru 3 sţenariu, suntu:

    * meatri di distanţari suţială, apridunarea ligăturăllei un-alantu anamisa di oamin’i;

    * apridunearea/ şi nicşurarea a activităţlor colectivi;

    * băgarea tu practiko a planlui di pregătiri tră pandemie;

    * raportarea/ hăbărisearea a urdinărloru (paradigmă: istoriclu a urdinărloru cama aplo/ simplificat);

    * băgarea tu lucru a pareiiloru medicali avansati tru cadrul a unităţlor sanitari.



    Tutunăoară, aestu sţenariu ari scupolu s’crească axizearea di apandisi la coronavirus și s;ahurheaşti un triaj la cathi spital: tu amprotusa va s’hibă cazurli di epidemie și va s’hibă amânati ateali cari nu suntu urgenți medicali. Tuti spitalili di lăngori infecțioasi va s’yitripsească maşi COVID-19, a deapoa lăndzitsl’I cu alti afecțiuni va s’hibă pitricuţ tu alti ţentri medicali.


    Harta-a cazurlor di coronavirus poati s-hibă mutrită aoa/ aici.



    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Iohannis: Vulusiiu apofasea ti catandisea di ananghi

    Iohannis: Vulusiiu apofasea ti catandisea di ananghi

    Prezidentul Klaus Iohannis dimăndă apofasea ti catandisea di annghi tru România cari va s’bagă tu practico tru ahurhita a stămănăllei ţi yini.



    Prezidentul Klaus Iohannis spusi tu ună declarație di presă, sâmbătă dicseară, și dimăndă că s’lo apofasea ti catandisea di ananghi, ahurhinda cu dzuua di luni: “Easti di mari simasie că meatrili ţi va s’hibă loati tu oară ananghi, aţea turlie ta s-acaţă/ s’aibă hăiri, a deapoa ta s’hibă di căuli aestă alumtă apufusiiu catastisea di ananghi tiahurhita a stămănăllei ţi yini.”



    Caplu a cratlui hiritisi năulu cabinet cumăndusitu di Ludovic Orban și lugursi votlu (TRA) a parlamentarlor ta s-hibă băgatu pi ipotisi guvernul aşe: “lugursescu păn di mardzină votlu cari s’deadi ază tru Parlamentul a Româniillei. Ază dit Parlamentul României s’pitricu un mesaj di unitati”



    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Coronavirus – cl’imari tra s’avemu un purtaticu tin’isitu

    Coronavirus – cl’imari tra s’avemu un purtaticu tin’isitu

    “Un purtaticu cu ngătanu şi tin’isearea-a nomurloru nu easti isa ici cu lăhtarea. Trădzeţ măna di la hăbărli psefti, lăhtăroasi, nu andrupăţ niscănti hăbări cari mintescu mintea, catastisea niisihăsită şi purtatiţi ţi nu suntu cu giudicata limbidâ. Pandemia di hăbări psefti şi di arăderi easti piricl’iu mari şi nfărmăcosu”, căndăsi, gioi, prezidentul Klaus Iohannis, tu zborlu ţi lu’dimăndă a roâmn’iloru tu catastisea di niifharistuseari tru cratu a cazurlor di infectari cu năulu coronavirus. “Loaţ hăbări maşi ditu izvuri ufiţiali! Căftaţ comunicărli publiţi hăbărisiti di instituţiili a cratlui, ascultaţ canalili ufiţiali ţi dimăndă hăbărli”, cundil’e caplu a statlui. El spusi că nu suntu dealithea zboarăli arcati tu vimtu, dimi că mulţă căsăbadz dit România lipseaşti s’intrâ tru carantină și căftă a concetățean’ilor s’nu s-himusească iruşi tu duken’i şi farmacii.




    Aestă, tru kirolu anda la duken’ili alimentari dun’eaua ashtipta, gioi, cabaia multu s’lă yină arada/ aştipta la coadă, a deapoa guliră şi puliţili cu măcări, maxus aţeali cu carni și lucri ti dezinfectari. Nica şi la farmacii dun’eaua aştipta cabaia kiro s’lă yină arada/ la codă dimecu, ama nu eara dipu mari coada. Să spunemu şi aţea că, oamin’il’I ţi au borgi la mărli şingiri comerciali dit România hăbărisiră că loară meatri ţi au scupolu s’nu s’agiungă s’facă coadă, ş’nu s’facă călbălăki, a deapoa locărli iu ari mari ligătură un-alantu/ intearacţiun’ili va s-hibă dezinfectati niacumtinatu. Lucrătorl’i a duken’iloru suntu nviţaţ şi veaglle niacumtinatu s’hibă tin’isită lărdzimea/ distanţa di sigurlăki di nai ma pţănu 1 metru anamisa di muştiradz, nica ş’pritu ufilisirea-a hălăţloru di semnalizari cata cum diplili di bueauă mpadi pi duşume, cărţă ţi facu timbihi/ afişi la casă i distanţatoari pi len turlii di puliţ. Programlu di lucru, năpoi fu minduitu ta s’apridună călbălăkea tu autobuzi, tramwaie sh alti ahtări, s’băgă tu practico ună apofasi ti vigllearea lucrătorlli, s’nu agiungă la huzmeti, la loclu di lucru, oamin’illi ţi au seamni speţifiţi, a deapoa muştiradzlli suntu hăbărisiţ ti meatrili di preveniri a infecţiillei cu coronavirus pritu cărţă ngrăpsiti şi mesaji tru locurli di vindeari.




    “Tin’isearea arădzli di higienă easti protlu frontu di apărari ta s’nu s’arăspăndească viruslu a deapoa noi tuţ putem s-ndrupămu dit aestă videală ti n’icşurari piricl’iul, s’nu n-acaţă lăngoarea”, nica adăvgă prezidentul ali Românie. Idyea, cătu ari căbili, apridunarea a ligăturloru unu-alantu/ suţiali, s’nu intră tu călbălăki și hăbiniseari programlu di lucru. Carantina i autoizolarea aclo iu s’caftă orlea-zorlea lipseaşti s’facă, acă nu ariseaşti a dun’eauăllei, cundille Iohannis. El să spusi mplinu cu nădii că România va s’treacă ghini pritu aestă criză și căftă a cetățean’ilor să spună uminitati, pistipseari şi agiutarea unu-alantu ma s’hibă ananghi. Tut gioi, s’apufusi s’ncllidă ti şcurtu kiro niscănti locuri di triţeari sinurlu, dimecu pri iu s’treaţi cama pţănu, tra s’hibă ufilisiţ aţel’i lucrători di la yimbruki aclo iu ari ună urdinari cabaia mari.




    Autor: Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Epidemia di COVID-19 easti unâ ”pandemie”, hâbârisi Organizaţia Mondială

    Epidemia di COVID-19 easti unâ ”pandemie”, hâbârisi Organizaţia Mondială

    Fucurina globalâ di coronavirus agiumsi tora pi livelu a unâllei pandemii globalâ, spusi directorlu a Organizaţillei Mondialâ a Sânâtatillei, Tedros Adhanom Ghebreyesus.



    “OMS feaţi isapi ti aestâ fucurinâ 24 di sâhãţ dit 24 şi multu himu gâilipsiţ di livelurli lâhtâroasi ti cumu s’arâspâmdeaşti nica ş’câtu greauâ easti lângoarea, ama şi di livelurli lâhtâroasi di inacţiuni”, spusi aestu, aleptu di DPA.



    Tru dauli stâmân’i dit soni, numirlu di cazuri di Covid-19 nafoara-a epikentrului epidimiillei tru China criscu di 13 di ori şi numirlu a craturloru aguditi/ zn’iipsiti agiumsi triplo, spusi câpia di la OMS.



    Tutu cu tutu, cazurli agiumsirâ la 118.000 di sufliti tru 114 di craturi, cu 4.291 di oamini ţi murirâ.



    Acâ s-agiumsi pi declararea a unâllei pandemii, cari di arada easti akicâsitâ ca unâ fucurinâ multu zori s’hibâ viglleatâ cari s’arâspândeaşti pi plan internaţional, Tedros cumdilleadzâ că nica ari câbili ta s’n’icureadzâ numirlu di năi infecţii ma s’llea meatri vârtoasi tu politica di sănătati.


    Tuti craturli pot s’alâxeascâ imnaticlu a aiştei pandemii”, adăvgă directorlu di la OMS



    Catastisea cazurloru di coronavirus tru România:


    38 di cazuri confirmati / 6 pacienţâ vindicaţ / 487 di persoani tru carantină / 11.684 persoani izolati.


    Unâ mlleari pi ilikia di 54 di an’i, di București, contactu directu a ţilui di ma ninti ofiţer MAI internat la Spitalu Gerota, easti a 38-a persoană infectată cu coronavirus dit România.



    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Hăbări dit bana românească şi internaţională

    Hăbări dit bana românească şi internaţională


    Bucuresti – Tu România, 52 di oamini suntu tru carantină instituţionalizată, tră cari sfacu verificări tra s-vedă desi loarâ viruslu COVID-19, habărisi, ază, Grupli di Comunicari Strategică. 11.235 di amini suntu tru izolari tu a loru casi şi sumu monitorizari medicală. Până tora pi nivel naţional, fura confirmati 17 di cazuri di cetăţeni infectaţ cu coronavirus. Dit aeştă, tinţi suntu declaraţ vindicaţ şi fură externaţ. Tuţ pacienţâli internaţ suntu pi ună catastisi buna, a deapoa oaminili tu ilikie şi cari au lăngori croniţi suntu monitorizaţ cu ngatanu. Luni, Comitetul Naţional tra Situaţii Speţiali di Urgenţă apufusi sli curmă cursurli tru inviţamintulu pre-universitar tu vahtea di kiro 11 – 22 marţu, cu cabili ti un kiro ma mari, tra snu sarăspăndeasca coronaviruslu. Fu aprucheată, tutunăoară, curmarea a transportului rutier di persoani tră tuti cursili ţi ducu şi yinu ditu Italia. apofasea easti valabilă di ază până tu 31 marţu 2020. Dit 12 marţu şi până la 31 di marţu, suntu curmati transporturli pi caliurli di heru ţi ducu şi yinu ditu Italia. Ma ninti, savea apua ca azbiurli nkisescu cătă Italia şi yinu ditu Italia shibă danăsiti până tu 23 di marţu. Operatorli aerieni au borgea ta sdimăndă a cetăţenilor cari salină tu avionu şi nkisescu dit Italia, China, Iran i Coreea di Sudu cătră România, cu escală, că va sintră tru carantină pi teritoriul românescu. Şi atelI ţi yinu dit ateali patru stati adusi aminti şi intră tru văsilie pritu locurli ditriteari a sinurlui terestru au borgea sarmană tru carantină pi aradza-a giudeţlui di sinur I tru izolari tu a loru casi.




    Roma – Tută populaţia ali Italie, aproapea 60 di miliunI di oamini, easti căndasită s-armănă tu izolare, di furnia a epidimiilei di coronavirus, după ţi guvernul apufusi slărdzească meatrili restrictivi dit araţili tru tută vasilia. Uidisitu cu spusa a corespondentului Radio România, apofasea simnată, asarnoaptea, di premierlu Conte căndaseasti companiile slă da a lucrătorloru adyea/ concediu, tra s-dănasească nica si urdinărli tu sinferu profesional. Apofasea fu loată după ţi, ti maşi ndauă stămâni, tru Peninsulă, iu easti tru numiru nai marea comunitati di români, sagiumsi la cama di 9000 di cazuri di COVID-19, cu 460 di sufliti ş-cama ţi muriră. Năili apofasi număsiti di Conte tru turlia simbolică “Io şedu acasă” s-bagă tru practico di ază şi pănă tru 3 di apriiur. Urdinarea tru tută Peninsula va shibă restricţionată, cara nu va saibă justificări mutrindalui lucarlu, urdinarea cu itiili di sănătati i cazurli di mari ananghi. Tuti instituţiili di nviţămintu, nica şi ateali universitari, va shiba nclisi până tru 3 di apriiur, nu va stănă adunări publiţi, campionatlu di fotbal va shibă dănasitu a deapoa barurli şi restaurantili va shibă dişclisi până tu oara 18:00. China fură nclisi marţă ateali dit soni dauă spitali temporare dit Wuhan, epiţentrul a fucurinălei di coronavirus. Autorităţli tragu mănă aestă turlie di la tuti ateali 16 di ahtări unitaţ sanitare dit căsăbă, tu kirolu anda tora scădzu cabaia rata a infectărlor.




    VILNIUS – Ministrul interimar di Externe, Bogdan Aurescu, lia parti, ază smăni, Vilnius, la andamusea a şefanilor a diplomaţiilor dit statili Formatlui Bucureşti 9 (B9). Uidisitu cu un comunicat a MAE di Bucuresti, la eveniment lia parti şi ufiţiali NATO şi dit arada a Departamentului di Stat ali SUA. Agenda ali andamasi va s-aibă tru mprotusa băgarea a apofasiloru adoptati la andamusea pi nivel analtu di Londra, dit andreu 2019, cu accţentu ti proţeslu di mindueari/ reflecţie mutrindalui anvartusearea a dimensiunilei politiţi a NATO, ti ampărţarea isa a borgiloru andicra di piricliurli di securitati dit regiuni, cundileadză MAE român. Va shibă, tutunăoară, zburăti evoluţiili liegati di rolu NATO tru alumta contra a terorismului şi ti chivernisearea a nascăntoru năi turlii di provocări, cata cum ateali ditu dumenea tehnologică i a securitatilei energhetică. Formatlu B9 easti ună iniţiativă a Româniilei şi ali Polonie la cari lia parti nica şi Vărgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia



    Autor: Udălu a Hăbărloru


    Apriduţearea: Taşcu Lala




  • In Memoriam Geta Caragiu (06.08.1929 – 10.03.2018)

    In Memoriam Geta Caragiu (06.08.1929 – 10.03.2018)

    Geta Caragiu mărtată cu lirtatlu Alexandru Gheorghiță, s-aminta tru 6 di agustu 1929, Argos Orestiko, tru greacă: Άργος Ορεστικό ica Hrupisti. Easti una sculptoriță română di expresie postcubistă.


    S-amintă tru una familie di armânʹi Nico Caragiu și Atena Papastere Caragiu tsi bănară tru hoara gărtsească Aetomilitsa, provintia Konitsa, prefectura Ioannina, reghiunea Epir. Familia Caragiu s-kinduri Ploiesti, tru Romania.


    Geta avu un frati, actorlu Toma Caragiu, și ună soră, Matilda Caragiu Marioțeanu, amintată tru 1927 si tricu la Atel di Analtu tru 2009, cari agiumsi s-hibă ună tinʹisită lingvistă, membră ali Academie Romana.


    Geta Caragiu ari doi hilj, Dragoș și Ștefan.


    Geta Caragiu fu profesoară la Institutlu di Arte Plastiti Nicolae Grigorescu” di București, secția sculptură, iu lʹi-avu ca elevi Aurel Vlad, Ioniță Adrian, Ion Mândrescu, Gheorghe Zărnescu, Liviu Brezeanu, Gabriel Tăicuțu și altălʹi.


    LUCRARI DI FOR PUBLICU


    Două feate” – sculptură tru cheatră expusă tru parcul Floreasca di București Balade și legende” – sculptură tru cheatră expusă tru Parcul Tei, adrată dit patru mari scambi di cheatră ndreapti una pisti alanta/ diplusiti ti scot tru migdani tru una turlie alegorica multitudinea di valenți tradiționali a spațiului românescu. Tru parcul expozițional – muzeulu tru aer liber – a Muzeului di Artă Contemporană “George Apostu” di Bacău suntu ardapsiti lucrărli: Altar I”, lemnu patinat – 1993 Altar II”, lemnu patinat – 1993 Ayalma ecvestra al Mihali Livendul di Oradea ndreapta tru 1994 tru Piața Unirii di Oradea. Fu adrată di sculptorlʹii Georgeta Caragiu și Alexandru Gheorghita nicuchirlu a lʹei și turnată dit 8,5 tonuri di brundzu. Bustul al Grigore Antipa, inaugurat la 21 di alunaru 1995 tru Municipiul Tulcea, pi Aleea a Personalitățlor tulcene, a culturalʹei și civilizațiilʹei românești”. Ayalma a istoriclui Vasile Parvan adrată di sculptorlʹi Geta Caragiu și Alexandru Gheorghiță, amplasată dinintea a Muzeului Județean di Istorie di Bacau. Ayalma di brundzu al Toma Caragiu, dizvalit Ploiești tu 15 di brumaru 2000, cându marli actor vrea s-umplea 75 di anʹi.


    MONUMENTU FUNERAR


    Monumentul funerar al Toma Caragiu, Mirmintălʹi Bellu di București.


    EXPOZITII


    Expoziția Poduri/ Apunta Europeani 2012” (8 di cirisaru -1 di alunaru 2012) – lucrări di pictură și sculptură adrati tu tabăra internațională di creație organizată tu casabalu Eforie Sud și a curi nicuchira eara Muzeulu di Artă di Constanța tu harea di coexpozantu


    Expoziția personală de sculptură Clovnul și a lui”, ti adutearea aminti a fratilui a lʹei, Toma Caragiu (brumaru 2011 – yinaru 2012 tru foaierlu a teatrului di Ploiești), cu 10 lucrări, tuti dedicate tra familie. Expoziția Ilichia di brundzu”, bienala națională di plastică nʹică, ediția a III-a., 12 di brumar — 8 di andreu 2013, Muzeulu di Artă Cluj-Napoca tru harea di coexpozantu, anamisa di 60 di participanța.


    PREMII


    Premiul di excelență tra lucrarea Chivot” la Salonlu Internațional di Sculptură Nʹică Constantin Brâncuși” dizvărtitu la Muzeulu di Artă di Targu Jiu tru meslu scurtu 2008.





  • Artişţă român’i tu Ghirmănie

    Artişţă român’i tu Ghirmănie

    Artista plastică armână CRISTINA BERECHET deadunu cu 49 di artișţă plastiţ român’i părăstisiră expoziţie tu Ghirmănie. la Galeria Ianza-Art ditu Marktrodach (Kronach), tu arada a proiectului cultural “Artă Plastică Contemporană ditu România”, thimil’iusitu cu minduita ali artistă Ami Vasilescu, artistu plastic şi art manager la Galeria di Arti di Hunedoara.



    Tu lucru deadunu cu artistul ceramistu Cristian Ianza, prezidentul a Fundațiil’ei Ianza-Art Inter-Cultural, fură băgati pi aradă tuti lucărli ţi eara ananghi ta s’li ducă lucrărli a aţiloru 49 di artișţă plastiţ român’i tu Ghirmănie tu pareia-a aiştoru eara şi artista plastică armână CRISTINA BERECHET (Cristina Aurelia Ionescu Berechet). Expozanțâl’i suntu membri tru Uniunea-a Artișţăloru Plastiţ (UAP) ditu România şi a Filialâl’ei di Artă Plastică Relighioasă și Restaurari a UAP ditu România.



    Expoziţia va s-hibă itinerată şi tu Românie, cu vernisajlu ţi easti băgatu tu planu ta s’ţănă dzuua di 5 di Marţu 2020, la Galeria Fundația Ianza-Art Inter-Cultural di Petroșani.


    Spunu te-a videari pi simezi 49 di artișţă, ma mulţă di el’i membri ali UAP ditu România, a deapoa ditu aesţă 7 suntu membri AFAPRR: Otilia Anastase, Cristina Aurelia Ionescu Berechet, Borundil Elena, Cristina Georgescu, Claudiu Victor Gheorghiu, Irina Sava, Marlen Tarcavu.



    Kronach easti căsăbălu iu s’ari amintată pictorlu Lucas Cranach aţel Auşlu. Scupolu a proiectului easti să scoată tu videală arta și artișţăl’i români tu văsilie și tu xeani, nica şi s-da curayiu ti nkiseari lucurlu deadun cu scupolu să scoată tu migdani arta contemporană ditu România.



    RRI — Secţia Armânească


    Reporter Taşcu Lala






  • Hristu Cândroveanu (05.02.1928 – 09.12.2013)

    Hristu Cândroveanu (05.02.1928 – 09.12.2013)

    Hristu Cândroveanu s-amintă tu 5 di şcurtu 1928, Babuc, giudeţlu Durostor, Cadrilater – poet, prozator, traducător, publicistu şi critic literar. Easte hiljlu a Zoricălʹei amintată Bracea şi al Stere Cândroveanu.Dusi la Atsel di Analtu tru dzuua di 9 di andreu 2013.


    Feati şcoala primară tru localitatea General Praporgescu (1935-1939) şi cursurli liceale la Silistra, Călăraşi, Tulcea şi Timişoara (1939-1948). După absolvirea a Facultatilʹei di Filologie di Bucureşti (1952), va s-hibă profesor di limba şi literatura română tu nândauă localităţ dit giudeţili Călăraşi şi Prahova, deapoa Ploieşti (1952-1969).


    Tru 1966, agiundzi secretar a Consiliului tra Cultură şi Artă a municipiului Ploieşti (până tru 1980). Deapoa redactor la revistele Tomis” şi Tribuna şcolii”, funcţionează şi tru harea di consilier tru Consiliul Culturalʹei (1970-1974). Easte redactor-şef, dit 1974, a revistei Livres roumains”. Tru 1990, fondeadză revista macedo-română Deşteptarea” şi tru 1994, revista Dimândarea” (publicaţie trimestrială tru grailu armânescu).


    Tru 1992, agiundzi prezidentu ali Fundaţie Culturală Aromână Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, tru 1959, la Flamura Prahovâlʹei”, colaborândalui deapoa cu proză, stihuri, articole şi cronit literari la Contemporanul”, Viaţa românească”, Luceafărul”, România literară”, Ateneu”, Astra” etc.


    Opera literară


    · Poeme, Bucureşti, 1973;


    · Alfabet liric, Bucureşti, 1974;


    · Porni racheta, Bucureşti, 1974;


    · Poveşti de la Miază-zi, Bucureşti, 1976;


    · Poeţi şi poezie, Bucureşti, 1980;


    · Trei balade aromâne, Bucureşti, 1980;


    · Nihadz, Bucureşti, 1980;


    · Printre poeţi, Cluj Napoca, 1983;


    · Ore de aur, Bucureşti, 1983;


    · Literatura română pentru copii, Bucureşti, 1988;


    · Aromânii ieri şi azi, Craiova, 1995;


    · Marea Serenităţii, I-II, Bucureşti, 1996;


    · Caleidoscop aromân, I-V, Bucureşti, 1998-2000;


    · Carte de vacanţă pentru aromâni, Bucureşti, 2001.


    Antologii


    · Antologie lirică aromână, Bucureşti, 1975;


    · Antologie de proză aromână, Bucureşti, 1977;


    · Un veac de poezie aromână, introducerea editorului, Bucureşti, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu);


    · Erori de calcul. Poeţi români în grai aromân, Bucureşti, 2000.


    Ediţii


    · Nida Boga, Voshopolea, prefaţa editorului , Bucureşti, 1994; La stâni, postfaţa editorului, Bucureşti, 1996.



    Vrut ascultatori va dam s-avdzat ma largu In Memoriam Hristu Candroveanu angrapsitu di poetlu George Vrana tamam tu dzuua anda tricu tu alanta eta:



    In Memoria Hristu Cândroveanu, unâ numâ simbolu — Yioryi Vrana



    Tora seara mi lo pri tilifoni Florin Cândroveanu. Inima apârńi si-ńi batâ cu puteari. Aduchii unâ şi-unâ câ va-ńi dzâcâ hâbarea lae. Şi acşi fu: “Tata si ľirtă!” lu avdzâi Florin cu boaţea trimburatâ.


    Şcreta scriatâ! Unâ şi-unâ, îńi yinu tu minti stihurli alu lala Hristu Cândroveanu:



    “Arâeaşti pâdurea,


    Cupaciľi auşi dipunâ,


    Dipunâ —


    Ş-ceatia


    I-mpadi…



    Eu singuru,


    Cu cheptu-ńi,


    Aţia —


    Iu uranolu archişurâ,


    Cadi!



    Corba-ńi scriatâ, —


    Cumu s-ti-arâdu,


    S-ti dipunu?



    Câ tini hii oarbâ,


    Iara noi —


    Unu câti unu!…



    (Scriata/ Destin)



    Nu va u agrâşescu vârnâoarâ prota andamusi cu lala Hrista. Ama cându lu cunuscui io di-alithea lala Hrista? Tu anlu 1990, cându neş tu apartamentulu a lui mplinu di cărţâ şi-adrămu unâ cuvendâ nicumtinatâ di canda nâ şteamu di daima? I atumţea cându earamu dipu ńicu şi-u aflai pri unâ puliţâ di bibliotecâ la lali Fotu acasâ, “Antologie lirică aromână”? Anda u disfeciu aestâ antoloyie adratâ di lala Hrista îńi câdzu milie, lumea di nafoarâ chiru dipu, duchearea a meauâ lo voltâ, yisili a meali loarâ pirâ. Ti-apurie fu aestâ andamusi! Intrai di-alithea tu unâ pâduri di zboarâ, ńi si curmă adiľeaticlu, apârńii si-adiľiu altâ luyie, canda ńi lu-aflai duhlu, duhlu ali mae şi-alu pap’.


    Suntu lucri ţi nu si-agrâşescu vroarâ putè.



    “Luńinâ scumpâ — câtâ hari


    Pitreţ nicumtinatu tru fisi!


    Hârdzita a ta luńinari


    Acreaşti ahânti vruti yisi”


    (Poema Imnu alu lala Hrista — prota strofâ)



    Lala Hrista fu di-alithea unu lampadoforu ta s-ufilisescu zborlu ahântu vrutu a poetlui Nicola Caratanâ. Adrâ luńinâ tu chisa culturalâ tu cari bâna mâraţľi Armâńi tu comunismo. Antoloyiili tipusiti di lala Hrista tu comunismo, “Antologie Lirică aromână”, “Antologie de proză aromână” ş-maxusu “Un veac de poezie aromână/ Unâ etâ di poezie armâneascâ” ţi u tipusi deadunu cu Kira Iorgoveanu Mantsu, marea poetâ a Armâńiloru, trunduirâ has un sfulgu duchearea armâneascâ a tiniriloru.


    Lampadoforie ş-curbani trâ Armânami, mirachi ti zborlu armânescu, aesti suntu zboarâli ţi-ńi yinu tora tu minti.


    Maşi unu omu ţi-avea unâ ahtari mirachi putea si-nyrâpseascâ unâ ahtari poemâ:



    “Ţi vrutâ i ma vrutâ di nâ farâ,


    Oh, fara-nâ ţi cheari fârâ toru?


    Milie-ţ cadi, ti ľia dorlu azvarâ


    Ti grailu a ľei, ş-a tău ş-a tutuloru!



    Ş-pri alti graiuri s-poati s-dzâţ dada.


    I tati, maie ş-pap… Ma nu-i tot unâ


    S-li avdz ahântu muşati ş-cu aradhâ


    Cumu noi maşi li-avemu dzâsâ dipriunâ.



    Câ ş-pânea — câtu-i bunâ ş-nâ lipseaşti —


    S-avdadzi ş-nâsâ, cându pi-a noastrâ greşti,


    Şi iţi zboru, ma-l dzâţ pi armâneaşti —


    Avutu lu-aducheşti, ş-lu-acreşti!



    I cânticu grailu a nostru di-acasâ,


    Şi-n cathi zboru di-a lui i unu caimo …


    Cari poati s-lu agârşeascâ şi-s-lu-alasâ —


    Mea ş-iuţido si si-aflâ tu lao!



    Turnaţ-vâ, ş-adunaţ-vâ iar diadun,


    În câtândia — grailu ţi nâ easti!


    Câ di si n-adârămu unu câti unu —


    Cu elu maşi nu chiremu, cari n-afireaşti!


    *


    S-dipu singuru s-ti-afli iuva tru irńie,


    S-dzâţ dipriunâ armâneşti zboarâ…



    S-nu chearâ limba-nâ — yişteari yie, —


    Câ nu-ari, cumu nă-i grailu, ahtari dhoarâ!



    (Ş-Dipu Singuru S-Ti-Afli)


    Di-alithea lampadoforu fu lala Hrista tu chisa ţi nâ-avea aplucusitâ, ama fu şi conştiinţa/ sinidhisea criticâ a literaturâľei armâneascâ.


    Elu easti protlu criticu literaru Armânu ţi adră unâ criticâ literarâ maxusu estheticâ şi salami estheticâ. Hristu Cândroveanu fu protlu criticu di-alithea modernu ţi lu-avu Armânamea ş-vârnu nu va poatâ si-adarâ isturie literarâ ş-culturâ armâneascâ fârâ si-u bagâ tu isapi opera-ľi. Şi-opera-ľi easti lumbrusitâ ş-poliedricâ.


    Criticu impresionistu tu opera-ľi criticâ, Hristu Cândroveanu fu unu creatoru modernu ş-tu poezia armâneascâ. Tu poezia armâneascâ Cândroveanu u-adusi heavra modernâ, heavra a idheiľei, duchearea filosoficâ, ama şi-absurdulu a lumiľei contemporani.


    Unu creatoru multu complex fu lala Hrista. Modernu şi-autohtonizantu. Elu lu-armânipsi Luţeafirlu alu Eminescu şi-armânipsi unâ ntreagâ literaturâ universalâ ş-maxusu poezia a lumiľei.


    Macâ Dina Cuvata lu xanascrie spiritlu epopeicu a lumiľei ş-li armânipsi tuti epopeili a lumiľei ţi-angreacâ tu literatura universalâ, Hristu Cândroveanu u xanascrie poezia liricâ a lumiľei tu limba armâneascâ. Acşi cumu George Murnu fu unu alithea creatoru tu traduţerli a lui ţi li-ari adratâ dupâ Homer ş-nu maşi, Hristu Cândroveanu adră şi-elu creaţie tu yilie ş-thimiľiusi unâ limbâ ahoryea armâneascâ. Tu Antoloyia a poeziiľei xeani tu grailu armânescu, Cândroveanu sufseaşti unâ alithea tradiţie armâneascâ. Ma si-adari unâ statisticâ nchisindalui di la aestâ antoloyie ti-acatâ andrala. Tu-aestâ antoloyie, Cândroveanu armânipsi 206 poeţ ş-tradusi di-tu 14 literaturi. Tradusi poezie di-tu literatura grâţeascâ ş-latineascâ clasicâ, di-tu literaturili moderni luyursiti canoniţi: yalicheascâ, anglicheascâ, yirmanicheascâ, italicheascâ, ispanicheascâ, aruseascâ, ama ş-di-tu literaturili: ebraicâ, persianâ, indianâ ş-maghiarâ.


    Ma s-li bâgămu tu isapi şi Antoloyia a poeziiľei româneascâ clasicâ ş-modernâ şi Antoloyia a poeziiľei româneascâ contemporanâ si-adunâ 1442 di frândzâ tradusi tu limba armâneascâ.


    Ama aţea ţi-angreacâ nai ma multu easti carpolu ţi iasi tu padi dupâ unâ ahtari cilistiseari. Ş-carpolu easti limba armâneascâ işişi ţi iasi tu miydani cama avutâ ş-cu prosupi nali. Limba armâneascâ alu Cândroveanu s-dispeaturâ dinintea a noastrâ tu polimorfia a ľei. Easti unâ limbâ tu cari putemu si-u-adrămu siryeańi materia a zboarâloru tu minari, easti unâ limbâ yie, cu unâ muzicâ noauâ. Ş-muzica nu easti unâ luyie… U-aflămu tu opera alu Cândroveanu ş-muzica eleyiacâ ţi u scoati tu padi ahântu undzitu anda îľi armânipseaşti poeţiľi aruşi, ama şi-atumţea cându îľi armânipseaşti yaliľi Francois Villon, Pierre De Ronsard, Gerard De Nerval. U aflămu ş-muzica di dipu modernâ al Paul Verlaine, ama ş-muzica aţea di dipu ahoryea cu unu ritmo di metronomu, alu Federico Garcia Lorca, sobrâ ş-trayicâ dipriunâ, di-tu Plânguti trâ Ignacio Sanchez Mejias.


    Aventura a poeziiľei universali, Cândroveanu u-adarâ aventurâ a poeziiľei armâneascâ. Poezia a lumiľei s-dispeaturâ dinintea a noastrâ, alâxitâ tu strańi armâneşti ti mirachi.


    Li-aflămu tuti tu poezia alâxitâ ş-muşuţatâ la faţâ: yinatea alu Homeru, forma clasicâ anticâ, duchearea eleyiacâ, spiritlu romanticistu, muzica simbolistâ, experimentulu avangardistu ş-maxusu mirachea ti concretlu a limbâľei, erotica ti zboarâli armâneşti. Zboarâ armâneşti cu cari poetlu Cândroveanu nyeadzâ unâ limbâ armâneascâ yie ş-fanuminâ.


    Poezia originalâ ş-traduţerili prindi s-li mutrimu deadunu câ ţe, Cândroveanu u luyursi traduţearea, creaţie.


    Elu easti aţelu ţi-ari adratâ apoloyia ti autonomia estheticâ a poeziiľei şi a literaturâľei armâneşti. Aestu lucru iasi tu padi di dipu limpidu tu theoria ţi-u-adarâ tu antoloyiaUnâ etâ di poezie armâneascâ.


    Artistulu Cândroveanu aproapea câ nu alâthusi. Şi hiu di dipu asiguripsitu câ artistulu va dânâseascâ tu etâ. Zori va hibâ ti-aţeľi ţi vai yinâ anda va lu-adhyivâseascâ idheoloylu Cândroveanu.


    Idheoloyia easti moartea a culturâľei. Idheoloyia prindi s-hibâ mutritâ criticu acşi cumu criticu prindi s-hibâ mutritâ ş-opera. Aestâ easti aradha a isturiiľei ş-tuţ aţeľi ţi-angreacâ ti isturia a unlui populu va intrâ tu fatala moarâ criticâ.


    Idheoloyiili trecu, arta armâni ş-maxusu armâni suflitlu şi suflitlu alu lala Hrista fu muşatu. Mira îľi fu trayicâ. Acşi fu duchitu ş-tu literatura româneascâ contemporanâ.


    Balcanologulu ş-criticlu literaru Mircea Muthu dzâsi ti Hristu Cândroveanu câ adusi tu literatura româneascâ contemporanâ spiritlu trayicu. Idhyea dzâsi ş-ti alantulu prozatoru Armânu, ti Theohar Mihadaş.


    Idhyiulu Mircea Muthu scoasi tu padi tu unâ di cărţâli a lui di-tu soni câ aestu spiritu trayicu Româńiľi nu lu au.


    Cându Mircea Muthu zburâ ti contribuţia armâneascâ a aiştoru doi Armâńi la literatura româneascâ contemporanâ, ufilisi unâ sintaymâ di dipu undzitâ tu limba româneascâ: “rezistenţă şi înstrăinare/ dânâseari şi xinitipsiri” ama aestâ easti mira armâneascâ işişi. Şi romanlu fanuminu, di-alithea monumentalu Marea Serenităţii alu Hristu Cândroveanueasti unu romanu maxusu armânescu, nviscutu tu strańi româneşti.


    Hristu Cândroveanu avu mirachi si-u higâ literatura armâneascâ tu literatura româneascâ. Apruftusi? Nu! Ama alumta a lui avu hâiri câ ţe cu opera-ľi tu limba româneascâ, ş-cu traduţerli ţi li-adră, scoasi tu miydani suflitlu a nostru armânescu şi suflitlu a nostru, dipu ca iţi altu suflitu, u-adarâ lumea cama avutâ.


    Lala Hrista pistipsi câ va u-ascapâ Armânamea cu agiutorlu ali Românie şi si-alumtă si-u ascapâ acşi. Alumta a lui tora easti isturie.


    Suflitlu a lui armânescu, sândzineadzâ ninga. Nu va-ľi agrâşescu vroarâ lăcrińili ţi li-avea ntrocľi anda lu vidzui tu sońea oarâ. Lu durea mira Armânamiľei şi-aestâ s-veadi tu poezia-ľi:



    “Homer —


    taha li giudică lucrili ghini,


    handa,


    ş-li yicsea diapoia aşi:



    Ahâtu al Hector,


    ahîtu al Ahile, —


    ş-alântoru di Troia,


    cari si-alumta eľi aclo:



    aestâ-al Ulise,


    al Agamemnon, al Paris…


    si aibâ cathiunlu harei,


    si-aibâ înyisi…



    Ca unu altu Dumnidză,


    Ca unu Zevslu dialihea, Homerlu!



    Ghini, ma —


    Cumu îşi avu Elu lucratâ,


    Dumnidză-işişi,


    di-ľi işi corba di lumi,


    anapudha,


    anapudha dipu?!



    Voi, greţiľi…


    voi, sârghiľi,


    arbineşiľi…


    voi, vuryariľi…”



    Am, Noi?


    Trâ noi, Dumnidzale,


    nu ţi-avu armasâ ţiva?!…



    Ţi li fâţeşi hareili,


    yisili a noastri?



    Noi armâńiľi,


    ţi Ţi-avumu cârtitâ,


    di nu nâ ai, lele,


    iuva?…



    (Homer, Dumnidză…)


    Aduchii câ lala Hrista muri conştientu şi-aţelu di-tu soni dhialoyu lu-avu cu pârinţâľi.


    Vahi undzeaşti s-bitisescu aestâ aduţeari aminti alu lala Hrista cu poezia-ľi: La murminţâ, gugucili:



    “Primveara vini, muşatâ,


    Cu lilici, cu frândzâ veardi,


    Cu soari…


    Ma, ţi mi muşcâ nastânga,


    Ţi prici mi mursicâ


    Ş-mi-nţapâ,


    Ş-mi doari?



    Oh, primveara aestâ avutâ,


    Cu gazepea di frândzâ


    Ş-di floari!…


    Ma câ ţe dzuua îńi pari urutâ,


    Ş-mi mursicâ


    Ş-mi-nţapâ


    Ş-mi doari?



    La murminţâ cruţili veacľi


    Si-afundarâ


    Sumu lilici,


    Sumu arburi


    tru soari…


    Ma inima mea liundarâ,


    Nu cumtinâ


    S-mi-nţapâ


    s-mi doarâ!



    Oh, ş-cumu ma cântâ


    La murminţâľi di-ndzeanâ


    Gugucili aoa-aţia, gu-guuu, lăili,


    Boaţi cu hari ş-dulţeami, daileanâ —


    Ma eu


    Câ ţe ńi li avdu


    ca găili…?



    Cântâ gugucili, s-hârseascâ


    Dada mea,


    Tatâ-ńiu,


    Paplu a meu,


    Ş-maia, lirtaţiľi,


    Şi-i avrâ aoa, la murminţâ —


    Ş-ľi arisea di totna


    S-li-avdâ


    Duruţiľi,


    Maraţiľi…



    Oh, canticle-aestu, gu-guuu,


    La murminţâ —


    Tru soarili-analtu, cumu luńineadzâ!


    Ş-hârsescu buńiľi, duşľi pârinţâ,


    Di canda


    Cânticlu dulţi


    Ľi-nyiadzâ…


    Mâni, vahi mâni — ş-ti mini vai cântâ,


    S-ńi dizńiardâ suflitlu tut.


    Sumu luńina soarilui, sâmtâ,


    S-nu-ńi yinâ aţia,


    Sumu dzeanâ,


    Urutu…



    Vai calcâ alţâ aumbratili cârări,


    Cumu mini azâ li calcu —


    Pri sumu pońi înfluraţ.


    Ficioriľi, nipoţiľi, aumbri pri dzări,


    Lilici aducânda


    a morţâloru


    maraţi!


    Gugucili, gugucili —


    Ľi-u dzâcu dipriunâ,


    gu-guuu — sumu soarili analtu,


    Luńinosu…


    A ńia ma, câ ţe îńi asunâ


    Boţili a loru


    Ahântu lâhtârosu?



    Cari mi-acľiamâ, cari mi pindzi


    Sumu dedzli analti di-aoa, la murminţâ?


    Câtrâ iuva dzarea si-astindzi,


    Căľiurili


    Poartâ


    Câtrâ pârinţâ…


    George Vrana



    RRI Sectia armaneasca


    Rubrica ndreapta di Tascu Lala

  • Reacţii după asumarea a răspundirea ambărţitată

    Chisatu di chiro şi maxus di situaţia crehtă dit Parlamentu, cabinetlu minoritar liberal di Bucureşti ş-ambărţită răspundirea tru legislativ pi proiectele di nom ţi mutrescu amânarea ti criştearea a vicl’imil’ei tru magistratură, meatri tru domeniul a transportului di persoane şi plafoanele bugetare tra anlu yinitoru. Easti nai ma sănătoasă soluţie di legiferare tru aesta oara, explică vicepreşedintele PNL a Senatlui, Alina Gorghiu. Uidisitu cu năsa, guvernul Ludovic Orban gioacă, ase, cu mandatlu pi masă, iara miza easti babageana, aţea ta să u scoată România la liman ntrăoară. Tu chirolu anda PMP lugurseaşti că acţiunea easti corectă şi legală, UDMR faţi timbihi că ună ahtari procedură tru cazlu a nomlui tra bugetlu di stat pi 2020 va s-reprezinta un dearapaj salami, iara ALDI şi spusi nadia că executivul numata va s-ufilisească una ahtari soluţie.




    Şi USR ndrupasti că nomlu a bugetlui di stat lipseasti adoptat tru Parlamentu şi nu prit asumarea a răspunderii. Pro România veadi tru angajarea a răspunderi a Guvernului pi ateali trei proiecte ună mindueari di testare a majoritatil’ei. Premierlu Orban profită di prezenţa tru Parlamentu şi di discuţia ti buget tra s-facă timbihi ti situaţia multu greauă dit videala financiară tru care easti ţara. El feaţi apel la apridunari şi spusi că bugetlu pi anlu ţi yini numata străxeaşti hărgi suplimentare.




    Ludovic Orban: Bugetlu ali Românie pi 2020 numata străxeaşti ună nauă hargi suplimentară. Iţi hargi suplimentară, care easti rezultatlu ti adoptarea a născăntor, va s-ducă la creastirea a dificitlui i la imposibilitatea ta s-adară hărgi vitale tra dizvoltarea economică ali Românie”. Guvernul ş-propune un deficit bugetar tra anlu 2020 di 3,6% dit PIB, iara tra anlu 2021 unu di 3,34% dit PIB. Asumarea răspunderii nsimneadză riscul ca contra a cabinetlui s’hibă dipusă ună moţiune di cenzură. Preşedintele interimar a PSD, şeflu di la Camera a Deputaţilor, Marcel Ciolacu, declară, ama, că social-democraţl’i nu acaţă tru isapi un ahtari gest. Cu tuti aesti, dauă di nomurli tricute prit asumare nu va s-poată s-intră tu lucru di itia că PSD dimanda că va-lu contesta la Curtea Constituţională proiectul di leadzi prit care s’amână creastirea a vicl’imil’ei tra accedirea tru magistratură şi iniţiativa referitoare la transportul şcolar. Marcel Ciolacu: Partidlu Social Dimocrat apufusi s-dipună ună contestaţie la CCR, căte a nauă nă si pare un conflict juridic ca, ahât chiro cât un nom easti tru dezbatere tru Parlament, ea s-hibă asumată di către Guvern”. Premierul Ludovic Orban declara că angajarea răspunderii tru domeniul ali justiţiei eara ananghi tra buna funcţionare a sistemlui judiciar. Tru ţi mutreaşti doilu proiect contestat di PSD, premierlu spusi că easti ananghi ti abrogarea a unui actu normativ care zn’iipsea transportul a născăntor categorii vulnerabile ale populaţie, ntră care s-arădăpsescu şi cilimean’il’i care numaata s-hărsescu di decontarea navetăl’ei la şcoală.


    Autor: Ştefan Stoica


    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • In Memoriam GEORGE PERDICHI (22.05.1912/1913 Perivole, Grecia – 1957/1964/1

    George Perdichi s-amintă tu 1913 (H. C. şi K.I.) ică la 22 di mai 1912 (RLSA 1996) tu hoara Perivole dit munţăl’i a Pindului, tu nordul ali Gărţie di ază.


    Anviţă la şcoala finanţată di statlu român tru hoara iu s‘amintă. Tricu deapoa la gimnaziul di Grebena ţi agiumsi ma amănatu liceu, la revista a curi – Lumina – coloboră. Bucureşti bitiseaşti cursurli a Facultatil’ei di Literi şi Filosofie.

    Emigreadză tru SUA, New York, iu va s’moară oarfănu şi lăndzidu tu 1957 (H. C. şi K. I.) ică tru 1964 (N. S. Balamaci: Farşărotul) ică la 10 di andreu 1966 (RLSA 1996), cu nostalgia a locurloru I s’amintă şi a aţiloru româneşti.




    Poeziile Dupu cumu s-veadi (După cum se vedi), Mulţî gioni tri tini s-da (Mulţi flăcăi tru jurul tău), Icoana vislui murărrescu (Icoana visului morăresc), Căndila vrearilei (Căndila iubirii), Xeanili (Străinătăţile), O, vulture! (O, vulture!) alănciră ti prota oară tru 1939, tru tomlu Grailu a gianlui.Grai di moarti (Graiul fiinţei.Grai di moarte).

    Tut tru chirolu a banăl’ei tru România l’i-alănci tomlu di poezii Luţeafirlu şi numta al Şumbă.

    Idyili poezii şi fragmenti dit poezia Ciceroana (Ciceroana) alănciră tru 1985, tru antologia al Hristu Cândroveanu şi a Kirăl’ei Iorgoveanu, cu transpuneari tru română di KIRA IORGOVEANU.

    Tru SUA edită pi păradzl’I a lui tomlu di poezii Poemili a Hoară-ljiei di Pri-Vali.


    Tru 1991, Pascal Marcu, ccusurinlu ver a lui a curi l’i-avea alăsată manuscrisili, publică tomlu Poezii alepti. După moartea al Pascal Marcu, sora aiştui, Chira Marcu Mihai va s’aflâ şi va sâ scoată tu videală tru manuiscris piesa di teatru tru trei acti Shula picurarlu.


    Tru anlu 2000 l’i-alănceaşti Izvuri di bană tru trei tomuri.




    Nick S.Balamace îl’i postă pi saitul Farşărotul poezia Dipărtarea, cu ună apriduţeari tru engleză.

    Site-lu Aromânii ălu acaţă tu isapi tru categoria a poeţlor aromân’i modern’i.


    Hristu Cândroveanu îlu caracteriza ca temperamental, entuziast şi chiar exaltat, di dukea că avea mirakea şi nâdia s-agiungă un altu Eminescu – tru grai aromân şi că aprăftăsi “s-hibă maşi ţiva dit Coşbuc şi Alecsandri. Influenţi dit aţel’I trei mări clasiţ români s’vedu tru Icoana vislui murărescu (o idilă adolescentină), Dupu cumu s-veadi (un gazel tru intenţie) şi Mulţî gioni tri tine s-da (accente erotiţi coşbuţieani) şi, respectiv, Ciceroana (poem lung di exaltare patriotică di tiplu a Gintei latine).

    Hristu Cândroveanu veadi tru opera al George Perdichi adivărate texte di substanţă, cum easti Xeanile, poezie di instrăinare, tru cari poetlu ştie să da boaţi/ glas a unui complexu şi nfiorat sentimentu di frustrare a aţiloru ţi sunt utu ananghi s’fugă tu xinitie alargu di casă şi familie.


    Hristu Cândroveanu lugurseaşti că George Perdichi ari dukearea a limbălei şi ună mari axie ti adrari stihurli tipică al Alecsandri, fără s’ascăpa ama di ună tadi licşurari a scrislui, poemili a lui tru aromână hiinda dukiti la lectură ca imperfecţiuni di expresie.

    Idyiul Hristu Cândroveanu aprecia că tru transpunerli tru aromână dit Eminescu, George Perdichi si năstreaţi pi elu işişi, di agiundzi s-adară admirabile echivalenţe ca tru Luceafărul, O, rămâi, Sara pe deal, Lacul, Pe lângă plopii fără soţ, La steaua, Cu mine zilele ţi-adaugi, Mortua est, Melancolie, O, mamă…, Şi dacă…. Mai am un singur dor, Glossă, Scrisoarea I. Ghivăsitorlu aromân li treaţi aesti poeme eminesciene cu sentimentul că easti dinintea a născăntor creaţii dit caplu a loclui scrise tru dialectu.



    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • In Memoriam ATANASIE NASTA (2.11.1912 – 23.12.1996)

    In Memoriam ATANASIE NASTA (2.11.1912 – 23.12.1996)

    Avocatlu Atanasie Nasta, ţi purta di n’ic unâ pleagâ tru suflit faptâ di chirearea a paradhislui a locurloru armâneşti ditu Pindu, mindui ca aestâ patridâ di suflitu lipseaşti s’ toarnâ tru limba ţi nu putem s-u alâsãmu s-chearâ şi tru cari lipseaşti s-nâ spunemu tutâ mirakea trâ identitatea a noastrâ nsurinatâ, meditearaneanâ. Cu aestâ minduitâ şi duri ţi nu s-astindzi trâ “Grailu a meu di mumâ — ditu poezia al Geoge Murnu — grailu a meu di tatâ”, avocatlu şi poetlu Atanasie adră la 1975, tru un kiro tru cari lumea armâneascâ s’ turnã cătã arâdâţin’ile a l’ei, pritu dicţionarlu al Tache Papahagi, liturghierlu comentat ali Matilda Caragiu-Marioţeanu, Antologhia armâneascâ al Hristu Cândroveanu, vahi dupu urnechea aţil’ei di la 1922 al Tache Papahagi, ama şi emisiun’i la radio şi televiziuni, em tru România, em a fraţlor a noştri armân’i machiduniţ cum dzâţea nimuritorlu Atanas Gh’iorgh’iţa tru Iugoslavia (“armân’i dit Armânie şi dit Machidunie”, tra s-dzaţem cum vahi vrea s-fâţea şi Nase Gh’iorgh’iţa), avocatlu şi poetlu Atanasie Nasta adră la 1975 cenaclul ca una patridâ tru grai, Cenaclulu Studio “George Murnu”. Dupu 15 di an’i, dupu revoluţia ţi arăsturnă comunismul, cenaclul yini şi ndreapsi calea trâ intrarea diznou pi lucru a suţatâl’ei Macedo-Română, xanaamintatâ şi cumândusitã tru a daua a l’ei banâ, di dupu comunismu, di Atanasie Nasta, care fu prezidentu 6 an’I di dzâli, pânâ tru 1996, cându tricu tru bana di daima la 23 di andreu 1996.




    Atanasie Nasta s-amintă la 2 di Brumar 1912, Grămăticuva, pârinţâl’i a lui eara Ecaterina Pundichi, hil’ia a dimarhului dit hoara Fetiţa, şi Ion Nasta di Florina, hil’ilu a celniclui fârşirot Sterie Nasta şi nicuchira a lui, Sultana Nasta. Tu an’il’i 1920-1926 Atanasie Nasta ş-faţe clasili di şcoalâ tru Gârţie, doil’i an’i di ma nâpoi Sărunâ. Tu anlu 1927 Ion şi Ecaterina Nasta s-poartâ tru Cadrilater, cu pârinţâl’i şi aţel’i 9 hil’i, ficiori şi feati a loru, la cari tru 1928 s’adavgâ Victoria Nasta. Tru alunar 1936, Atanasie Nasta l’ia licenţa tru Literi şi Filosofie la Universitatea di Bucureşti. Tu anlu 1939 l’ia licenţa tru dreptu,

    tu anlu 1940 — titlul di doctor a Facultatil’ei di Dreptu di Cernăuţi. Tu meslu yizmăciuni 1949, Atanasie Nasta si nsoarâ Bucureşti cu Paula Gabriela Popescu (1928-2008), şi lâ si amintă tu 1951 hil’ilu a lor, Dan Ion Nasta. Tu anlu 1975, Atanasie Nasta cilâstâseaşti trâ pricunuştearea a Studioului di Istorie şi Literaturâ Dialectalâ, ţi ãlu cumãnduseaşti pânâ tru duza ditu soni a banâl’ei, tru 1996. Tu anj’l’i 1981, 1985, Atanasie Nasta publică dauâ volumi di sonetii, cu numa “Sonete”, tru 1981, şi “Ora de poezie”, tru 1985, la editurli “Albatros”, şi “Cartea Româneascâ”.




    Anamisa di aeste dauâ alãnceri, easti agiutatu tra sâ-ş9i publicâ, aşi cum işişi ea dzâţe tru measjlu a l’ei di comemorare la 100 di an’i, poeta Kira Iorgoveanu Manţu.

    Kira Manţu avea intratâ tru Cenaclulu “George Murnu” tru anlu 1977:Mini, atsea ma tinira atumtsea di tuts, intramu tu unâ lumi culturalâ tsi nica nu shteamu câtâ iu va mi minâ…

    […] Avuiu multi muabets cu Ath.Nasta tu kirolu anamisa di 1977-1986 shi, ma amânatu, dupu 1990. Lu cânâscuiu ca unu durutu armânu, cu suflitlu pliyuitu di nostalghia a Pindului, a Makiduniljei — alâsati shi trâ daima nividzuti. Mashi unâ ahtari pleayâ tsâ da putearea s-aladz dupu unâ Idhee, dupu unu Yisu… Yislu a lui eara “turnarea tru paradislu armânescu”, unâ turnari culturalâ cari s’poatâ s-u toarnâ “acasâ” limba armâneascâ.




    Iu-i atsea ma aleapta-Antribari picurâreascâ“:


    Nâ ljartâ, Doamne, aestâ antribari,

    Tsi nâ cârti nâ noapti-ntreagâ-n yis:


    Cându-arâiesc cupiili di njiljoari I ma mushat la Tini-n paradis?

    Nâ avrâ cu anjurizmi ca di nveasti,

    Ca nâ harauâ dultsi nâ pitrundi

    Sh-birbiljlji cântâ! O, Tini, Doamne,

    Paradislu-a tău macâ nu easti

    Un tser ma limbid ca unâ hâryii,

    Surin cu izvuri sh-cupii di oi —

    Cu munts anălts ca tu Machidunii,

    Ahtari paradis nu i trâ noi…”



    N’il’ioarle dorm



    N’il’ioarle dorm — ma sihie di noi

    Somn imir, di prăvdzâ…

    ‘Nghiseadzâ soare

    Sh-m’iurizmâ di iarbâ tâl’iatâ-n livădz…

    Adusâ di vimt n’iadzâ-veara.



    Unâ cupie di suflite bune;

    Fârâ pişmanea di fapte arale —

    N’il’ioarledorm rîhate, ca cilimean’l’I,

    Vigl’iate di steale.



    Maş picurarlu-avdil’iat, şi-aţel sărăcăcean —

    Di noapte fac dzuâ,

    Ca s-doarmâ nu pot —

    Uhteadzâ, uhteadzâ,

    Că ninga domnul a lor fârşerot —

    Unâ n’il’ioarâ ş-un cane dailean

    Vigl’eadzâ, vigl’eadzâ !



    Geoghrafie



    Di-amarea di tru care da cap soarle —

    Trâş munţâl’i iu si-adunâ-aryuş tu doagâ,

    Tru loclu aist, vuloagâ cu vuloagâ,

    Noi ul câlcăm — cu oile ş-cu n’il’ioarle.



    Când n-avina chirolu — ti arnare,

    Cu bruma-l’i tu tâmbări şi cu maneile

    Noi dipuneam iu suntu lărdz cubeile —

    Ma nu-aspârdzeam, ca cetile varvare !



    Nâ hârâseam pi tihea-nâ ş-pi oi !

    Avearea xen’lor nu zilipsim —

    Sh-bilăcă alâsăm ti-agiun’I nâpoi…



    Mul’erle nâ mutrea cu-ahântu dor !

    Sh-cu săndzile valah ânturusim

    Mileţle — pri-iu tricum azbuirâtor…



    Acl’imare



    Di priste munţl’i-a dorurlor a meale —

    C, ma s-avdzai, muşata mea di-n hoarâ,

    Se-nalţâ acl’imarea pân-di steale,

    Că vrearea acâţă nâpoi s-mi doarâ !



    I fisea aoa tru dzua canda-i sârbâtoare, –

    Maş pân-la tine — şcretâ, -nfârmâcatâ

    Ş-si tinde duşmănoasa dipârtare !



    Ţâ aştinui duşec ninga iatac —

    Cu chel’i di luchi ş-lilice di pi lunâ,

    Şi cu fluiara nu ma ştiu ţi s-fac,

    Di-anda tu cheptu-m’i vrearea m’i-arăsunâ !



    Trei nopţ, trei munţ va m’i-l’i dipun di-alagă,

    S-ti arâchescu cu gion’l’i di altoarâ,

    Îmbraţâ să-m’i ti port — ca nâ m’il’oarâ,

    La stanea mea, sum frasin’I, dit vuloagâ…



    Sus, tut ma-n sus — cu perlu neale-n vimtu,

    S-mutrim de-aclo Machidunia vrutâ, –

    Di dorlu-a nostru loclu s-hibâ ţimtu:

    Noi, dol’i — vâsil’eadz pi lumea tutâ !





    Lăi nior

    Lăi nior, di piste munţ, Cari di tine i ma-n sus —

    Cu furtun’ile când ti-alumţ,

    Ruzvuite dit apus !

    Dorlu-a omului, din sin, Zboairâ ş-ma-nclo di ţer —

    Cama troarâ di-un şain,

    Cu areapte di her !



    Vrearea, naparte di lunâ —

    Maşi cu vruta-l’i sâ si-adunâ, –

    Di pi ‘nâ steauâ pi altâ,

    Treaţe ş-di soare, diparte,

    Ma înclo ş-di laia moarte…



    Autoru: Tascu Lala


  • In Memoriam Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 – 21.01.1952)

    In Memoriam Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 – 21.01.1952)

    Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 — 21.01.1952)


    Marli umoristu Nicolae Batzaria, easti faptu tu 20 di şcurtu, iara tu meslu brumar ăl’i si arupsi hirlu a banăl’ei tu ună hăpsani comunistă.

    Nicolae Batzaria, s-featsi Cruşuva tu anlu 1874. Anvitsă prota la şcoala românească dit căsăbă ş-deapoa la Liceulu Românescu di Bituli. S-ngrăpsi la Facultăţli di Literi ş-Dreptu Bucureşti, ama trapsi mănă dila anveţu câ nu avea cu ţi s-bâneadzâ. Ahurhi lucurlu di tiniru: fu director ş-profesor la Scoala Românească di Cruşuva, profesor la Liceulu Românescu di Ianina, la Liceulu di Bituli, inspector şcolar ti Vilaetili Cosova ş-Sârună, ţi eara atumţea sum turţă.

    Di itia că eara un bun politician şi ştea ghini ş-limba anturţească agiumsi senator di Istanbul tu anlu 1908 ş-ministru a Lucrărlor Publiţi tu anlu 1912 tu Guvernul a Gion’ilor Turţă. La anlu 1913, simnă di partea ali chivernisi anturtească Tratatlu di Irin’i di Londra. Dupu protlu polim mondial vini s-băneadză tu Românie iu u mbărţătă cariera di publicistu şi scriitor.



    Năs băgă thimel’iulu la multi revisti ş-gazeti armâneşţă şi colaboră ş-la multi alti. Scoasi n’Sărună prota gazetă armânească “Deşteptarea” tu anlu 1908. Publică avdzătili “Părăvulii” prota tu revistili armâneşti a chirolui. Tachi Papahagi ăl’i scoasi ”Părăvuliili” tu volum tu anlu 1935, tu colecţia “Biblioteca Naţionala a Aromânilor”, ţi năsu u ndridzea, dupa ţi avea tipusită născănti di aesti paravulii nica dit 1922 tu cunuscuta a lui “Antologie Aromânească”.

    Ama ţi suntu aesti “părăvulii”? Născănti isturii şcurti ti arădeari, ngrăpsiti tu stihuri, cari pirmitusescu cu mari hazi fapti dit bana-a armân’ilor di văr kiro ş-tu cari autorlu ş-arădi di căsurli a armân’ilor: alăvdari, scljnciami, pirifanji, glărimi, ş-alti ahtări. Di altă parti ama, avem ş-altă soie di părvulii, tu cari humoristul a nostru scoati tu migdani itsrăl’ia a armânlui andicra di atsel’i cu cari băneadză deadun: arbineşi, turţă, ghifţă, greţ, văryari etc. Nu suntu alăsati nanăparti niţi mul’ierli cu născănti di huili a lor, născănţă prefţă nu para tin’isits ş-mulţă, mulţă alţă. Cum eali suntu multu pi chefea a armân’ilor cunuscura ună mari arăspăndeari tu comunităţli armâneşti, iu urdinară ma multu pi cali orala , căţe maş puţăn kiro armân’ili putură s’nveaţă la şcoală ti scriitorl’i a lor.



    Nicolae Batzaria ngrăpsi ş-proză, ma multu pi româneaşti, ama ş-pi armâneaşti: schiţi, isturii ţi armasiră arăspânditi tu gazetili româneşti ţi li cumândusi, ică la cari ngrăpsi. Ari scriată ş-literatură ti ficiuriţ ş-cumăndusi revistili româneşti “Dimineaţa copiilor”, şi ”Universul copiilor” iu simnă cu pseudonimlu Moş Nae, cum ş-cu pseudonimi cum Ali Baba, Dinu Pivnicieru, N.Macedoneanu. Easti părintili a personajlui Haplea, soie bună cu Păcală, ică Nastradin Hogea.

    Proza şcurtă, isturiili ică romanili ngrăpsiti pi româneaşti suntu interesanti maxus tră lumea ş-bana balcanică ţi li zuyrăpseaşti cu mari măsturlaki.

    Nai ma cunuscută ş-vrută operă al Nicolae Batzaria armâni opera “Paravuliili” iu iasi tu videală nai ma ghini harea-a lui ş-cu cari amintă un loc di mari tin’ie tu literatura armânească.

    Prota versiuni pi româneaşti a “părvuliilor” u deadi Hristu Cândroveanu tu Antologhia “Un veac de poezie aromână” ti işi Bucureşti tu anlu 1985.

    Multu bun cunuscător a limbăl’ei armânească şi a suflitlui armâneascu, Nicolae Batrzaria yilipseaşti lumea armânească ntreagă, şi nu l’i-ascăpă ici ţiva dit peză, arăslu şi şicăili a l’ei. Aşi cum angrăpseaşti Nick Balamaci pi frăndza di internetu iu zburasti ti Nicolae Batzaria “ună cultură ţi nu poati să-şi arădă di ea işişi nu poati să s-alăxească ş-ună cultură cari nu poati să s-alăxească nu poati s-armână tu bană tu aestă lumi ayun’iusită. Nicolae Batzaria easti un scriitor cari feaţi pidimo ta s-ascapă di la kireari veacl’ia a noastră adeti adrănda şicăi cu ea”.



    La pţăn kiro după ţi comuniştil’i u loară putearea tu Românie, fu ncl’isu că eara contra a lor. Muri tu ahapsi la 20 di brumar 1953, după ună bană di lucru niacumtinată ş-di alăgari prit tută Peninsula Balcanică ti fara armânească.

    Tu anlu 1971 işi Bucureşti ună ploaci cu poezii armâneşti, pi cari Matilda Caragiu Marioteanu, academician, u spuni părvulia “Vor s-mărită moaşili”.

    Eitura “Cartea Aromâna” dişcl’isi şingirlu a tipuserlor tu anlu 1989, cu “Paravuliili” al Nicolae Batzaria, ca ună pricunuşteari a popularitatil’ei a aiştor.

    Tu an’il’i 2003 ş-2004 işiră Bucureşti dauă CD-uri tu cari actorlu ş-reghizorlu Toma Enache spuni cu mari hazi nai ma cunuscutili dit aesti părăvulii.



    Cărțâ tipusiti:


    Nicolae Batzaria – Haplea tu București Nicolae Batzaria – Pârvulii Nicolae Batzaria, Const. Noe – Importanța a armânʹilor trâ România Nicolae Batzaria — Pirmituseri di malămă Turchia a junilor turţâ: di-tu lumea-a islamlui, București, Editura Ancora, Alcalay și Calafeteanu, Spovedanii de cadâne, nuvele din viața turcească, s.d., 1921; Turcoaicele, Iași, Viața Românească, 1921; Colina îndrăgostiților; schițe și nuvele din viața orientală, București, Viața Românească, 1923; Anecdote, București, Editura Societății Cultural Naționale Apostol Margarit, 1935; Genoveva de Brabant, Sibiu, Imago, 1993; Din lumea Islamului, București, Profile Publişing, 2003.


    Ma nghios vruts ascultători vă dâm s-avdzâts:


    KITA LA BASEARICA di Nicolae Batzaria


    Spune Kita ş-iara spuni,

    Iar fărtaţľi de-anvârliga,

    Teşi la stani, tuţ lu-ascultă,

    Până nʹelu s-lâ si frigă.


    Spuni Kita:O lo-ľi tat-su

    Ţi nʹi-vidzură ocľii aseară,

    Căndu neşu la băsearică

    Ca s-aprindu ş-eu nă ţeară.


    Ţe-ş-fu mare, bre, bisearica!

    Nu sâ spuni câtă-i mari.

    Ş-ţi s-vedz nuntru?Thamă,frate!

    Iu s-mutreşti,mintea ţ-keare.


    Ş-lumi! Lumi cătâ s-cafţâ,

    Ş-cănda-i mută, văr nu greaşti.

    Maş doi oaminʹi tut s-incaci.

    Taţi un, alant zburaşti.


    Oi fârtate!, antreb viţinlu.

    Aţelʹi doiľi ţi s-vârghescu?

    Ţi s-ţâ creapă! el nʹi-u toară,

    Nu vedz oarbe? Psăltisescu!


    Ş-ia ,di naparti di uşi

    Iasi un cu barba mari,

    Ş-nişti stranʹi, cum nu-i vârnu.

    S-lu-afli noaptea, ľeai lăhtarea.


    Ţăni-n mănâ un ca cloput

    Ş-tut asună ş-fudzi ndreptu.

    Căti şapti…tutâ lumea

    Bagâ mănʹili tut pri keptu.


    Tuţ s-aplecă,s-trag din cali,

    Nu-ari un s-ľi sta dininte.

    Dzăcu:Sâ s-aproaki maşi di mini

    Ş-am s-lu-adar eu s-ţănă minti.


    Nu-nʹi ľeau ocľi iu si-duţi,

    Căndu ia-ľea ninga mini.

    Ţi-u mâc pânea, ţi-nʹi dzâc Kita,

    Si-mi-asparim eu di tini?


    Mut cârligu, nu-ľi dau oară,

    Ş-pân si şuţă s-mi mutrească,

    U mâcă , si-ľi facâ ghini,

    Ună -n cap picurărească.


    Ţe ţâ s-pari?, ľi-u-am atumţea,

    Nu-aflaşi om si-ľi hibâ frică.

    Ţăni minti: unui Kita,

    Ţi cu dinţii ti disică.


    El zgileaşti, iar alanţâ

    S-sâlâghescu tuţ pri mini.

    Vrea s-mi-acaţâ s-nʹi-umflâ kealea,

    Nu vrea s-iasâ lucrul ghini.


    Fuga Kita, fac atumţea,

    Ş-pân s-dzăţi ţinţi ies dit hoară.

    Fu ca zori pân loai dzeana,

    A s-mi acaţă ei nafoară.


    Dip kirută dusi ţeara.

    Vream s-nʹi-agiutâ la furari

    Ma, nu-ndreapsim, ved, cu ayiľi,

    Eľi câfta, vahi, cama mari.


    Ore, frate, ţi s-ľi-u dzâţim?

    Nu-i trâ fugă di la oi.

    Va s-ľi-ai lucrili curati

    La biseariţi nu-i di noi.



    RRI — Secţia Armâneascâ


    Rubrica ndreaptă di: Taşcu Lala



    Tags


    Batzaria


    Hazi


    Haplea


    Kita la basearica,


    Mos Nae