Radio România Internațional

Author: Tașcu Lala

  • Prof.dr. VASILE BARBA – Freiburg, Ghirmanie

    Prof.dr. VASILE BARBA – Freiburg, Ghirmanie

    VARTAN ARACHELIAN — Domnul prof. Vasile Barba dit Germania, di la Universitatea Freiburg dit Germania lu-cunustet dit ndauţ emisiun’i ti li ari adrata l’irtatlu a nostru sot Virgil Tatomir tu an’il’i di ma nainti. Nasu easti prezidentul a ULCA cu scamnul Freiburg tu Germania. Tora ayon’ea numa a lui fu adusa aminti tu una polemica/ niachicţseari ti insi tu migdani tu vasilie, dupu Congreslu pi cari Uniunea ti u cumanduseasti Dumnil’ea a lui, s-tanu Freiburg tu Germania s’ti atea vahi tra sa u limbidzasca aestţ alatusi/ niachicaseari ti insi tu opinia publicţ romţneascţ, ghini va s-hibţ ca Domnul profesor Barba s-nţ spunţ cu ti scupo timil’iusi cu nauţ an’ ninti aestţ ULCA.

    VASILE BARBA — Va haristusescu ti cl’imarea ti n’i-u-featitu si escu hţrios s-limbidzţmu/arţdţpsim deadun ndauţ lucri prit cari nu i ase s-featirţ, unţ dezinformari/alatusi tu opinia publicţ dit Romţnia. Agiumsu diznţu cu harauţ diznţu tu vţsilie ca acl’imat a Fundatil’ei Culturali Romani la Forumlu di Mamaia. Un forum a curi-l’i si pricadi tutţ tin’ia cţte adunţ tutţ romanitatea dit tut spatiul balcanic. Tu ti mutreasti ntribarea a Dumniil’ei a voastrţ ULCA easti unţ sutatţ ti fu timil’iusitţ, asi cum spuneat, Freiburg, nu fţrţ noimţ Freiburg, cţte aclo romanistţl’i an’ deadirţ agiutorlu tra s-adaru aestţ sutatţ cu doi scupadz, vichimu: s-hibţ tţnutţ, s-tţnem/s-putem si s-ncl’igţm tu patrimoniul european a romanitatil’ei dit apiritţ si tu patromoniul a yinitoaril’ei a noastrţ patridţ comunţ, Europa, limba a lumachil’ei di tu datţ, a Romanitatil’ei dit Apiritţ. Aestţ relicvţ” latinţ fuvirsitţ cu chirearea. Sutata fu timil’iusitţ di sapti nvitat armţn’ (deadun cu/aduntat) tu un Comitetlu di Initiativţ si tinti profesori universitari cu anami dit Germania. Cu chirolu, membri ali sutatţ agiumsirţ s-hibţ persoani fiziti di pi trei continenti si persoani juriditi, sutati culturali, atea di Paris, dit Macedonia, dit Iugoslavia, dit America di la Princetown si ma amţnat daua sutati armţnestţ dit Australia di Melburn s-di Sydney. Si ma amţnt si sutatţ adratţ tu Romţnia, cu numa Comunitatea Aromţn’ilor dit Romţnia.

    VARTAN ARACHELIAN — Domnule profesor revista trimestrialţ ZAN, Cuvţntul Nostru”. Ti iasti cu nţ oarţ Zborlu a Nostru”, Vorba Noastrţ” nu ?” Ti…easti cu …pi aesti continenti?

    VASILE BARBA — Zborlu a Nostru” nsimneadzţ cum ghini spusit Cuvţntul Nostru”. Cţndu ded numa a aistei revistţ, mi loai di limbţ s-cu sotl’i a mei dit Romţnia, tu oara anda fudzii, cu nvitatl’i dimi si puteam s-alidzem si un altu zbor Limba a Noastrţ”, Grailu a Nostru”, ma mi arisi ma multu Zborlu a Nostru” tra s-alidzem niheamţ, ta sţ spunem niheamţ si aestu spetificu. Si zborlu nsimneadzţ cuvţnt dimi vahi yini di la sobor”. La sobor oamin’il’i s-adunţ nu ta s-tacţ ma ta sţ zburascţ.

    VARTAN ARACHELIAN — Problema ti s-bagţ easti, tu ti scarţ/ziyţ u videt voi limba ufilisiţ di arman’i cu limba romţnţ ufilisitţ di romţn’ tu locurli dit Dacia traditionalţ?

    VASILE BARBA — Lucurlu, cara zburarea a armţn’ilor easti unţ limbţ un dialectu, un idiom fu zburţtţ di oamin’ di stiintţ.

    VARTAN ARACHELIAN — Dealihea easti unţ luyurie stiintificţ si nu voi s-intrţm tu un lucru speţial…

    VASILE BARBA — Noi Freiburg avum sinfer cum s-tţnem tu banţ aestţ zburari cum ti s-hibţ cum va-l’i spunem cţte ea s-astindzea. Ahurhindalui cu an’il’i 50 tu tutţ Europa limbili reghionali avea ahurhitţ sţ s-astingţ. Tţs tu decheniul optu ahurhi unţ distiptari/ revirimentu di xanadistiptari a spiritlui cari s-ducţ la tţnearea tu banţ a limbilor reghionali fuvirsiti cu chirearea. Cţte Europa duchiiu aestţ cţte earam ma aproapea di Strasburg, iu bati inima a Europţl’ei, duchiiu cţ Europa nu va tra s-armţnţ oarfţnţ mas cu unţ limbţ ca America vichimu si niti…

    VARTAN ARACHELIAN — S-inventeadzţ/Sţ scoatţ tu migdani unţ limbţ artifitialţ cum easti esperando cum ari nu …

    VASILE BARBA – …Si s-tţnţ tru banţ, tutţ yistearea a l’ei cu lilici ta s-dzţcu asi, ma s-u minduim ca unţ gţrdinţ, limbili, tuti turliili di limbi…

    VARTAN ARACHELIAN – Ti aprţftţsi/s-adarţ sutata a voastrţ tu aestu plan?

    VASILE BARBA — Sutata a noastrţ nu putea s-tţnţ tu banţ reliqa” latinţ dit datţ, cţ masi cara vrea u adutea zburarea lor tu scarţ di limbţ. Cţte Europa nu putea s-andrupascţ tţnearea dialectilor icţ a graiurlor, suntu suti s-suti. Ama limbili fuvirsiti cu chirearea eara unţ borgi a l’ei eara tu programlu a Comunitatil’ei Europeani. S’atumtea, featim predţ prit ndridzearea a dauţ Congresi Internationali, lţ dzţsu internationali cţ loarţ parti oamin’ di stiintţ dit ma multi natiun’. Protlu…ateali dauţ congresi, di Mannheim dit 1985 s-deapoa Freiburg tu 1988 si prit Cursul di Limbţ Armţnţ tţnuti trei veri cu participantţ dit tutţ Hamunisia Balcanicţ, noi putum di cţndţsim opinia publicţ europeanţ si ofitialitţtli ti au borgi di mirili a Europţl’ei cţ aestţ reliqţ latinţ ti easti zburarea a armţn’ilor, easti unţ limbţ ti-l’i si pricadi s-hibţ tţnutţ tu banţ s-dimi andrupţtţ ta s-nu chearţ. S’asi s-ngrţpsi tu harta a limbilor regionali fuvirsiti cu chirearea s-tricuti sum areapta avigl’itoari a Parlamentului European si limba armţneascţ.

    VARTAN ARACHELIAN — Gţrtia eara tu atea oarţ, goala vţsilie dit Blacani mebrţ tu Consiliul a Europţl’ei…nu?

    VASILE BARBA — Cum eara hirescu/Comisia apufusi…asi cum s-cţdea, aestţ apofasi fţtea spuneari ti Gţrtia. Iara pi harta a Europţl’ei cu aesti limbi tu Muntţl’i a Pindului, fu ngrţpsitţ la arţdţrichea 45 limba armţneascţ. Aestu amintatic alu lugursescu nai ma marea realizari/prucupseari a sutatţl’ei a noastrţ si a banţl’ei a mea, vahi.

    VARTAN ARACHELIAN — Mi tornu la ntribarea ti va u bţgai. Tu ti raportu easti armţna cu limba zburţtţ tu Romţnia? Dupţ minduearea a voastrţ? Cţte vţ aflarţ cţbati cţ vret s-adrat dit armţn’il’i ti bţneadzţ tu Romţnia unţ minoritati nationalţ, lucru ti yini tu contradictie cu istoria a noastrţ. Dimi, minduescu cţ tu Transilvania bunţoarţ la mitropotlitlu Andrei Saguna ti ari un rol mari ti tţnearea s-ma largu tu banţ a romţnismului pisti muntţ, minduescu la cţpiili a minaril’ei nationalistţ dit Romţnia cari vinirţ dit Muntţl’i a Pindului si s-integrarţ nu mas ca cetţtean’ ali Romţnie ama intrarţ tu minţri ti scoasirţ diininti nationalismul a nostru. Nu zburţm tora cari furţ consecintili/zn’iili a aistei afirmari ama voi sţ spun cţ el’i avea aestţ identitati, avea constiinta a identitatil’ei a lor cu romţn’il’i di na-stţnga a Dunţl’ei, nu?

    VASILE BARBA – Largu di noi, atel’ ti adrţm aestţ sutatţ…

    VARTAN ARACHELIAN – Cţte aestu fu un cap di stipseari ti actiunn’li voastri cu Congreslu ti s-tţnu aestţ vearţ Freiburg.

    VASILE BARBA — Cafi oarţ si Congreslu di Freiburg avu idyiul scupo cum si alanti dauţ congresi ti furţ cu harauţ aprucheati di tutţ lumea dit Romţnia, nica s-di atel’i cari minduirţ sţ-lu lugurseascţ ca unţ diversiuni/arţdeari/agudeari.

    VARTAN ARACHELIAN – Cari easti punctul di videari a Vostru ti aestţ?

    VASILE BARBA — Lucurlu ti lu spunet voi easti un lucru ma complexu/ma mari. Cazlu armţn easti un caz atipic. Nu putem s-lu acţtţm tu isapi, tu niti un altu tip di lucri di idyea turlie. Armţn’il’i tu Romţnia, al’i dzţteamu si a l’irtatlui Virgil Tatomir cţndu bţgţ aestţ ntribari va s-hibţ nvirinat cara el’ va s-hibţ luyursit minoritari tu Romţnia. Ama va s-hibţ multu nvirinat ma s-hibţ di s-lţ caftţ fratl’i a lor la cari vinirţ tra s-aflţ un apanghiu, apanghiu maxus ti yistearea a lor ti u adusirţ tu trasturli a lor, grailu a lor, cţnticlu a lor polifonic, adetli a lor, adet tţnuti di pap stripap chiro di 2000 di an’, va s-hibţ multu nvirinat cara va lţ si caftţ tra s-alasţ aestu spetificu a lor. Armţn’il’i dimec…

    VARTAN ARACHELIAN — Asi cum va s-hibţ mari nvirinari cara maramuresen’il’i bunţoarţ s-tragţ mţnţ di la adestli a lor icţ moldoven’il’i icţ olten’l’i icţ dobrogen’il’i, mi mindueam…

    VASILE BARBA — S-lţ si caftţ a maramureasan’ilor s-tragţ mţnţ di la stran’ilu alor ghio taha ti uniformitati. Armţn’il’i suntu tru Romţnia unţ comunitati dimec unţ colectivitati di oamin’/unţ parei ti au un spetificu comun, ti nu easti idyea cu alţntor. Si aestu spetificu comun cari sţ-lu creascţ, cari sţ-lu tţnţ tu banţ cara nu el’i isis, cara tu Romţnia di azţ ma s-tu chirolu di ma ninti, tut bţnţtorl’i di aua avurţ agiutor icţ furţ elefteri tra s-tţnţ spetificlu a lor, si spetificlu a lor lu-feati avut spetificlu comun a aistei vţsilie museati cari easti Romţnia. Ghini ma, chirearea a zburaril’ei a armţn’ilor, chirearea a cţnticlui polifonic a lor a adetlor va s-hibţ unţ zn’ie ti patrimoniul cultural. Noi featim timbihi/cţftţm di Freiburg s-amintţm ndreptul ti unţ mirţ isis. Tu Gţrtie, tu Albania, tu Ripublica Macedonia di azţ, tu Vţrgţrie, tu Sţrbie noi him minoritţt ahoryea, nu him gret, nu him sţrghi, nu him arbinesi nu him altutiva. Him Armţn’. Si multu ghini spusi profesorlu Arvinte la Congreslu aestu iu vini cţ atumtea cţndu aromţnlu dzţti aromţn, icţ armţn ngl’itţndalui pi o” atel, tu zburarea di cafi dzua, icţ rrmţn, rrmţn dzţti dimec roman. Cţndu romţnlu dzţti romţn icţ romţn huryeatlu, el dzţti roman. Dimec zborlu di Roman easti atel ti nţ spuni cţ him unţ. Asi cum maramureasanlu ti cari adusit aminti nu easti oltean, ama s-un s-alantu suntu romţn’.

    V.A. — Tamam…

    VASILE BARBA — Tut asite, asi cum grţmosteanlu dit Muntţl’i a Pindului si moscopoleanlu icţ fţrserotlu…dimec grţmusteanlu nu easti fţrserotu s-niti fţrserotlu grţmusteanu ama dol’i suntu armţn’. Si asi cum romţnlu nu easti armţn s-niti armţnlu romţn ama dol’i suntu roman’il’ii a Orientului, ncurpil’eadzţ Romanitatea dit Apiritţ.

    VARTAN ARACHELIAN — Domnule profesor Barba voi s-vţ aduc aminti ti niscţnti lucri istoriti de netagaduit”/ ti armasirţ. Nica dit seculu ti tricu, statlu romţn tu ahurhita a exsitentţl’ei a lui modernţ discl’isi scol’iuri tu limba romţnţ tu locurli iu bţneadzţ armţn’. Cu discl’idearea a aistor sculii distiptţ dimi constiinta a unei arţdţtinţ comunţ cu romţn’il’i di nastţnga a Dunţl’ei. Prit aestţ constiintţ el’i sţ astţrţ cţtţ patrida a lor dadţ si s-aflarţ aua identitatea. Voi spun botli ti vţ aflţ cţbati, vret ca tu aesti locuri iu bţneadzţ armţn’l’i s-hibţ nvitatţ armţna s-nu limba literarţ romţnţ cum fu adratţ nica dit secolu ti tricu pţn dupţ protlu polim mondial tu aesti locuri. Dimec cari easti minduita a voastrţ ti aestţ chestiuni? Dimi cum videt vţ bag antribţri ndilicati cţte lipseasti s-hibţ limbidzţti lucţrli aesti…

    VASILE BARBA — Nu suntu cunuscuti lucţrli…iara atel’i ti zburţscu si zburţscu…cari zburţscu multu maxus, suntu aruptţ di aver. Si nu lipseasti s-hibţ zburţt aestu lucru cţ masi di atel’i ti cunoscu averurli di azţ. Noi nu putem s-minduim cţ tora him idyea cum earam ninti di chirolu a polimnlui. Altţ easti catandisea di azţ si alti suntu perspectivili vidzuti di aua si nclo.

    VARTAN ARACHELIAN — Tu unţ Europţ unitţ vahi…

    La Livţdz iu escu faptu prota scola romţneascţ lucrţ tu casa a paplui a meu. Iara afendili a meu si fratili a lui eara dascal’i la aestţ scoalţ romţneascţ. Avui ispetea aua sţ spun cum nvitai pi cinusi s-ngrţpsim cţndu scoala nţ si avea ncl’isţ ti un chiro. Ama dascal’i a nostţ spunea c1 te easti ananghi di grailu a nostru. Atumtea tutţ fumeal’a zbura armţna ncasţ iara limba romţnţ literarţ nţ agiuta sţ-lu cristem si grailu a nostru si cu chirolu sţ-lu fţtem unţ, tu zburarea ngrţpsitţ. Ghini ma tu aestţ etţ ti u bţnai eta di polim s-di dupţ polim dusi la unţ nauţ catandisi. Cara mul’earea ninti lu-tţnea grailu pţrintescu cţte ea sidea acasţ si bţrbatlu poliglot yinindalui acasţ lipsea sţ spunţ Bunţ dzua” a dadţl’ei a lui si a nicuchirţl’ei a lui ti nu cunustea altţ limbţ, azţ si mul’earea s-duti la scoalţ.

    V.A. — Integratţ sutial, easti limbid…

    VASILE BARBA – Tutţ fumeal’a easti stuhinatţ cafi dzuţ cu limba ofitialţ si aestu lucru nu s-fati mas la mul’eri. Ia vidzui la romţn’il’i di Vidin, di ningţ Vidin, di aua di aproapea, ausl’i nu pot sţ s-achicţseascţ cu n’itl’i cari stiu mas limba vţrgarţ. S-la armţn’ mas ausl’i nica u tţnu azţ limba si multu aretcu mas tu ptţni hori tutţ fumeal’a nica zburasti armţna. S-tora, n’itl’i di la grţdinitţ pţnţ la bitisearea a studiilor nvitţndalui mas limba ufitialţ di stat, acasţ limba di dadţ easti alţxitţ. S-poati azţ s-bţgţm diznţu grailu a lor s-hibţ nicuchiri diznţu acasţ prit limba literarţ di Bucuresti? Limba romţnţ agiumsi tru scţri analti macxus prit peana al Eminescu. Ari tţnutţ ahţti neologhismi, frantuzismi maxus. Nu pot s-facţ moeabeti…Tinirl’i cari nvitarţ scoalţ romţneascţ aua, ma multţ an’ eara vinit aua tu Romţnia, multţ tiniri armţn’ dit Gţrtie cari nvitarţ multu ghini limba romţnţ. Ma cţndu s-dusirţ acasţ ma nu u stea armţna cţ mas limba literarţ romţna el’ nu puturţ s-facţ moeabeti. Puturţ sţ spunţ mas Bunţ dzua”, Bunţ seara”. Ma nclo tu unţ moeabeti ma ndilicatţ vidzurţ ananghi s-ufiliseascţ limba ofitialţ. Dimi cheari. Ma s-hibţ di sţ s-bagţ azţ tu nvitari, limba romţnţ trţ tiniri si ma s-hibţ di s-nveatţ tut tinirl’i prit absurd s-dzţtem, tut tinirl’i vrea s-nveatţ ghini limba, tut tinirl’i armţn’, el’ va s-facţ moeabeti acasţ tut tu limba ufitialţ a statlui cţte pţrintţl’i nu avurţ…cţbilea

    VARTAN ARACHELIAN — Voi avet argumenti multu salami. Mindueam cţ ma s-cultivţm ma largu adgheafurli nu mata va s-avem atel lucru ti s-nţ leagţ. Ama pistipsescu cţ spunerli a voastri suntu cţndisitoari nu mas ti mini ama s-ti atel’ ti nţ mutrescu.

    VASILE BARBA — Atel’ ti pripun tra s-discl’idţ diznţu licei, sculii 200 di sculii tu Gţrtie pi pţradzl’i a statlui au buni naet ma nyiseadzţ. El’i nu suntu irbapi tra s-l’ea unţ vizţ tra s-agiungţ tru Gţrtie tu locurli iu s-amintarţ pţrintţl’i cţte aestţ easti catandisea. Va s-da izini vţrţ stat dit Hamunisia Balcanicţ cţ Romţnia s-discl’idţ scol’iuri mas ti armţn’? Romţnia poati la Sofia un liceu ama s-ti cetţtean’il’i vţrgari si aclo liceulu romţn poati s-lucreadzţ diznţu.

    VARTAN ARACHELIAN — Prit achicţseari un alantu…

    VASILE BARBA — Va s-poatţ liceulu di Bitolia s-lucreadzţ diznţu. Deapoa s’limba romţnţ, poati s-hibţ si slava…

    VARTAN ARACHELIAN — Tru conditiili aesti Voi minduit cţ lucţrli practiti a Uniunil’ei a voastţ suntu multu ma cu hţiri, dealihea.

    VASILE BARBA — Ateali di la protlu Congres International si di la protlu numir a revistţl’ei a noastrţ ZAN cari li avem pitricutţ tru 2000 di exemplari tru ateali trei continenti s-tru cari spusim ananghea ti tţnearea tru banţ a zburaril’ei a armţn’loru prit cţl’iuri di lucru practiti. Nu agţrsit, mi-afarţ cţbati cţ escu silvicultor. Cţtţ mirachi vrea s-aveam ma s-earam silvicultor. Easti unţ zţnati ti u tin’isescu multu. Escu masi…cţ te feciu studii juriditi, un doctorat tru stiinti juriditi, altu tru stiinti economiti iar studiili di filologhie li dţnţsiiu tu anlu trei cţte nicuchira a mea li-avea bitisitţ. Ama mi lugursescu un bun organizator, un manager. Ama dit ahurhitţ noi lugursim cţ masi cara va s-u adutem tru scarţ di limbţ, zburarea, a armţn’ilor putem s- u bţgţm tru scol’i tu mass-media s-tu bţserit. Asi putem s-adutem diznţu grailu a lor stţpţn tru casili a lor s-deapoa limba romţnţ, ti un armţn cari s-cţnoasti grailu, va s-hibţ multu lisor ti nvitari. Nu-l’i lipseasti ma multu di un mes tra s-poatţ sţ zburascţ lisor. Si multu lisor va-l’i hibţ a armţnlui deapoa tra s-hibţ poliglot…si alti limbi neolatini a soiil’ei di ma largu, franceza, italiana si alti. Noi luyursim cţ Roma easti dada a noastrţ, tu ti mutreasti limba iar cţ romţna nord-dunţreanţ easti sora a oastrţ bunţ. Si him susto cţndţsit, cţ va s-poatţ ateali dauţ surţri romţna si aromţna s-armţnţ tu banţ ma s-andrupascţ unţ alantţ. Cara armţna, azţ aflatţ tru trţn’ipseari, nu va s-hibţ agiutatţ s-hibţ tţnutţ tru banţ, va s-avem tu scurtu chiro mas unţ sorţ, tu Dacia la nodu di Duna, alantţ va s-chearţ. Nu fţrţ noimţ marli svantu T. Papahagi, aestu titan, cari ma agiumsi pi isapea cum s-duti chirolu spusi unţ greauţ/urutţ mindueari atea ti va s-facţ dimi cţ secolu aestu va s-hibţ secolu ti astindzearea a armţn’ilor. S-arţsi. Iara cţte mi ntribat trţ treilu congres…Ia s-vţ spun treilu Congres fu ndreptu sum numai, ti spuneari, cţ nu va s-hibţ dealihea aestţ urutţ noimţ al Tache Papahagi. Nu “Armţnlu nu Cheari” an’ dzţsu! S-cum nu cheari ? Mas prit tţnearea a identitatil’ei a lui. Cara zburarea a lui s-u tţnu chiro di dauţ milenii s-macţ bţgţ aestţ lumachi sudicţ, vula a culturţl’ei, filotimţ, latinţ tracoromani, tru tuti locurli sud-dunţreani cţte s-nu u bagţ s-di aua si-nclo? Cţte aestţ sţnţtoasţ lumachi a latinitatil’ei dit Apiritţ cum spuneat voi, cara tru chirolu di nţinti putu tra s-da personalitţt cu anami a popului romţn, a Romţniil’ei si cilţstţsi ti fţtearea diznţu a vţsiliil’ei mari, si-l’i deadi nu mas cţte aestţ lumachi armasi sţnţtoasţ tru muntţ si dit sinlu a l’ei insirţ oamin’ sţnţtoasi ama s-ti atea cţ s-duchirţ aproapi frat cţndu deadirţ di…tru Transilvania dimi icţ tru Printipati, candu deadirţ di oamin’ ti zbura limbţ romţnţ. Ia aestţ easti minduescu io lucurlu ti lipseasti s-lu acatţ tu isapi si organili ofitiali dit Romţnia. Dit ahurhitţ sutata a noastrţ pripusi grţdiniti ti ficiuritl’i n’it tru grailu pţrintescu. N’iclu s-nu hibţ cţrtit… nica di n’ic, loatu nbratili a dadţl’ei cu unţ limbţ xeanţ, ofitialţ. Cţte anamisa di limbţ a armţn’ilor si atea a gretlor ari un mari adgheafur. S-nu zburascţ n’iclu la doi an’ albaneza si cţndu yini acasţ sţ-l’ caftţ a dadţl’ei tu albanezţ pţni, lapti icţ apţ. Ti va s-dzţcţ grţdiniti ti ficiurit tru grailu a lor. Ti aestţ nu easti ananghi di cţrtţ, nu easti ananghi di gramatit. Easti ananghi di dţscţliti. Iara ofitialitţtli dit Romţnia, fratl’i a nostţ dit Romţnia pot s-nţ agiutţ prit nvitarea a nţscţntor dascaliti si prit ndridzearea a nţscţntor grţdiniti ti ficiurit tru tuti statili dit Baklcani, cţ s-hibţ pi cali privatţ prit sutatili culturali dit Romţnia, prit fundatiili ti suntu. Si tu chirolu di azţ poati sţ s-facţ s-cu agiutorlu a Comunitatil’ei Europeani cţ aesti grţdiniti s-hibţ discl’isi, s-lucreadzţ. Deapoa, la scol’iurli primari… toradioarţ easti unţ iluzie/s-minduim cţ putem s-discl’idem scol’iuri mas ti el’i, licee mas ti el’. Nu avem ananghi toradioarţ s-niti nu putem cţ mas oari/sţhţt di limbţ maternţ tu scol’iurli ufitiali iu bţneadzţ…unţ, dauţ ori tru stţmţnţ cari s-lţ lu-tţnţ tru banţ grailu.

    Deapoa, limba armţnţ lisor poati s-hibţ bţgatţ tu clasili superiaori.

    VARTAN ARACHELIAN — Lipseasti s-nţ dţnţsim si voi sţ spun cţ aesti cţftţri ti li spunet Voi suntu di nai n’tli ti standardili a Comunitatil’ei Europeani dimec eali pot s-hibţ bţgati tu lucru, nu?

    VASILE BARBA — Nu mas ahţntu. Ama nu easti duri masi ahţntu. Ti aestţ armţn’il’i lipseasti s-hibţ luyursit aclo unţ minoritati, unţ etnie ahoryea, asi cum easti si nu lipseasti s-hibţ lugursit tu diasporţ cum avdzţi cţ un ambasador a nostru lţ spusi a armţn’ilor ti bţturţ la usa a ambasadţl’ei cţ poati sţ-l’i-agiutţ mas cara el’ va s-lugurseascţ romţn’i dit Dacia dimec s’cţ suntu aclo tru diasporţ. Tu Albania tu Gţrtie, tu Macedonia noi nu him tu diasporţ. Noi him stţpţn’, nai ma vecl’ili stţpţn’/populi a atilor locuri, pi ningţ cari vinirţ si alti fari ti li-apruchem cu vreari si cari azţ agiumsirţ s-hibţ minoritari. S-mini am nica tiva ti adţvgari. Cara fratl’i a nostţ dit nordul a Dunţl’ei nu pot sţ-l’-agiutţ atel’i dit sudlu a Dunţl’ei deapoa s-nu-l’i ncheadicţ icţ s-nu lţ aducţ chindinu. Noi fum dispul’at di numa veacl’i/orighinalţ romţn’il’i suntu dacoromţn’i iara armţn’il’i suntu macedoromţn’si suntu oamin’il’i a tutiputţl’ei dit locurli tu cari bţnarţ vţrţoarţ Alexandru Makedon si clirunoml’i a lui. Ghini ma, Craiova noi apruchem s-discl’idţ un rectorat di limba macedoneanţ. Si s-tipusi cu mari curbani un dictionar romţn-macedoneam si macedonean-romţn. Ti va s-dzţcţ, easti un dictionar vţrgaru-romţn si romţn-vţrgaru. Cum s-poati ca noi s-apruchem, si aua gretl’i au ndriptati, cţ un popul ti yini di Volga s-ti zburasti unţ limbţ slavţ, easti limbid ti tutţ lumea, sţ spunţ cţ limba a lui easti limba macedoneanţ si sţ s-adarţ aestţ alatusi. Si noi s-him lugursit tu Romţnia…di atel’i ti discl’id dictionarlu romţn-macedonean cţ him …a unţ limbţ vţrgarţ”. Emu, limba aestţ easti unţ limbţ slavţ. Poati sţ-l’i si dzţcţ un rectorat di slavţ-macedoneanţ. S’Craiova s-hibţ tţnut aestu rectorat ma s-aibţ vrearea, ama pi ningţ el s-aibţ si un rectorat di macedovalahţ icţ macedoromţnţ, cum va sţ-l’i si spunţ ma dgheafurlu sţ s-facţ salami si dictionarlu alu Tache Paphagi, tipusit mas tu 1000 di exemplari, chiro tu cari easti tipusitu tu n’il’i s-n’il’i di exemplari aestu dictionar vţrgaru-romţn si romţn-vţrgaru. Ma s-ibţ vreari ti agiutarea armţn’ilor, Dictionarlu monumentu alu Tache Papahagi lipseasti s-hibţ tipusit diznţu cu iti curbani. Lipseasti s-hibţ tipusiti cţrtţ tu zburarea a lor a armţn’ilor…

    V.A. — S-tipusescu…

    VASILE BARBA – Si s-tipusescu. Voi s-cundil’edzu cţ, cheaditli tu tutţ Hamunisia Balcanicţ, nu yin di la ufitialitţtli xeani icţ di la populi xeani, yinu di la oamin’i di nţuntru. Tu Gţrtie, nu gretl’i nţ caftţ s-nţ alţsţm grailu a nostru, cţ masi ndoi ti au sinfer s-aibţ platformţ politicţ. Va-l’i plţcţrsescu maxus armţn’il’i s-aducţ aminti di stihurli museati alu Soricu pi cari …cţte sed aclo iu suntu, sum arinţ, li-aduc aminti acţ nu va s-pot s-li spun cu iho ama noima a lor va s-hibţ achicţsitu:

    ……………..

    arina di pi mealuri/oahti” spunea Soricu:

    Vidzuta-t ti lisor ti spulbirari tu aerţ i lisor

    ……………


    Nisipul de pe maluri”

    …spunea Soricu:

    Vţzuta-t ce usor

    De spulberat in aer

    De orice vţntisor?

    Cţnd se uneste insţ

    Grţunte cu grţunte

    S-o stţncţ se incheagţ

    De firele mţrunte”

    Ce-i pasţ atuncea stţncii

    De-a vţntului suflare?”

    Din loc…nici uraganul

    Nu se urneste…nzare”.

    Nica adavgu ama cţ poati s-hibţ spilat ninti ta s-ncl’eagţ, di cupriili”. E ghine ma si a aistoru frat sdit nordul a Dunţl’ei lţ pitrec aestţ cl’imari alu Soricu: Uniri s-iara uniri si s-treacţ pisti tuti sinferurli personali ti agiungu s-hibţ meschine/…atumtea cţndu tţ agudescu sinferurli ghenerali.

    VARTAN ARACHELIAN — Al’ haristusescu multu di multu a Domnului Barba cţte lo parti la aestţ emisiuni.

    VASILE BARBA — Vţ haristusescu s-mini Domnule Vartan Arachelian.



    Difuzat la TVR — OCT. 1993

    Autor: Vartan Arachelian

    Apriduţearea: Taşcu Lala


  • Lali COCIU CARNICIU – 70 di an’i – Slobozia, România

    Lali COCIU CARNICIU – 70 di an’i – Slobozia, România

    REPORTER — Bunâ dzuua tinisiţ ascultâtori, vâ spuni Taşcu Lala dit studiolu a emisiuniljei pi armâneaşti di la RRI di Bucureşti. Him dzuua di 18 di Marţu 2012 tu casa a tin’isitlui armânu Cociu Carniciu di Slobozia a curi âl’i spunem prota ş-prota ghini vinişi tinjisite lali Cociu la emisiunea pi armâneaşti di la RRI.

    COCIU CARNICIU — E, ghini v-aflaiu !

    REPORTER — Voi s-ti ntrebu ma multi tu ligâturâ cu bana a ta ş-cu lucurlu ţi lu ai faptâ ti armânami. Prota ş-prota s-nâ spun’i cându eşţâ faptu, iu eşţâ faptu, cari suntu a tăi pârinţâ, dupu afendi ş-dada ?

    COCIU CARNICIU — Mini escu faptu pi 2 di Scurtu 1942 hoara Sarighiol giudeţlu Tulcea. Pârintâl’I a mei suntu dit Gârţie. Paplu s-cl’ima Stere Carniciu şi baba, Lena Carniciu.

    Paplu a meu eara un di tu armân’il’I cari sâ stabili la Livădz dupu ţi Ali Paşa asparsi hoara Gramustea şi cu tutâ dun’eaua di armân’i di tu Livădz contribuirâ şi ancupârarâ aestu loc di putea s-pascâ tutiputa tu atel kiro. Paplu a meu tu aţel kiro avea 2 500 di căpri, 70 di picurari, 70 di cal’i, eara multu avut ma vini oara câ tu anlu 1932 s-fudzim câtâ/ s-trapsi tu Cadrilater aşi cum adrarâ ş-alanţâ armân’i. Cum vâsilia armâneascâ (n.r. româneascâ) âl’i câftă avea ananghi di el’i ta s-apârâ aţeali dauâ judeţi di Cadrilater cari eara tricuti tu putearea a vârgârlor. Tati a meu s-cl’ima Tasi al Carniciu, mama, Maria. Dol’i suntu fapţâ la Livădz, tu Gârţie, tu Makidunia a noastâ.

    Tu anlu 1032 el’i vinirâ Cadrilater ca tuţ armân’il’I şi şidzurâ pânâ tu anlu 1940 cându Cadrilaterlu fu cedat Bulgaril’ei prit Tratatlu di Pace di la Craiova din 1940.

    E, tu aţel kiro pârinţâl’i a noşţâ ş-adrarâ trei casi, dişchisirâ dukeanea chiar ultimlu an cându tu 1940 adrarâ casâ nauâ dişchisirâ ducheanea, ma kirolu cum sâ schimbâ furâ nevoiţ s-tragâ tu Armânie, tu veacl’ea Dobroge şi s-localizarâ tu hoara Sarighiol di Deal. Aclo şidzurâ pârinţâl’I şi s-ocupa tu aestâ oarâ cu agârli, cu agricultura, avea 10 ictări şi ca tuţ armân’il’I mai aveau ş-oi ş-căpri, aestâ eara zânatea a lor di bazâ.

    Tu aţel kiro armânaia s-tricu sum stăpânirea a ruşlor, a Uniunil’ei Sovieticâ ş-lucărli nu furâ aşiţi buni, u dusi multu greu, nâ tricurâ tu categoria chiaburlor şi avum multi, multi problemi, cripări.

    Pi paplu âlu pitriţea la canalu s-adarâ aţel Canal Dunârea-Marea Neagrâ din dispoziţia lui Stalinu, ş-mulţâ ş-chirurâ bana tu aestu canal iar tati a meu ân legăturâ cu alegerli din 1946 di la Beidaud eara primar din partea a PNT şi asparsi alegerli deadi foc la urnili di vot şi atumtina cându s-constitui securitatea tu Armânie protlu pi listâ eara bâgat el, furâ vâtâmaţ di 5-7 (?) hoari cari votarâ Beidaud 27 furâ vâtâmaţ di securitati.

    Tati a meu ascâpă tu atea oarâ câ cându vini securitatea câ nu eara acasâ, eara la şcoalâ la Sarighiol.

    Tu atea oarâ deadun cu Nicolae Strâmbeanu pregăteau lovituri di stat impotriva regimlui comunistu instalat’n România. Ama nu lu ştea cum aratâ tu faţâ şi lu scoasirâ pi Strâmbeanu nafoarâ ş-lu ntriba iu easti Taşa al Carniciu. Elu spusi ui-ti aclo la casa atea easti. Ma nu lu prideadi câ el eara chiar tu cancelarie cu elu şi cându avdzâ tati ş-deadi seama cari’li caftâ şi ansâri pi geamlu din curtea şcolii şi ansâri gardul s-ascumsi tu misurli di la mardzina di hoarâ nu puturâ s-lu acaţâ securitatea dar’lu loarâ pi Strâmbeanu s’pânâ azâ di elu ţiva nu sâ ştii.

    Tu atel kiro chiar di Sarighiol vâtâmarâ tut comunişţ`l’I chiar unu Gheorghi al Purdu un patriot nflăcărat, mai eara Coli al Burecu un om functionar cari lucra la unâ prăvălie din judeţul Dobrogea şi atel elibera buletini ti aestâ oamin’I cari eara ayuniţ di securitati şi’lu duchi ş’deapoaţi ş’pi el ş-muri tu anlu 1957 la Aiud âlu vâtâmă securitatea aşi scriu cărţâli di istorie di azâ. Ca el furâ ş-altâ mulţâ iar tu alanti hori tuţ furâvâtâmaţ aestâ cari furâ capli ti aspârdzerli a alegerlor, furâvâtâmaţ şi alâsaţ tu mardzinâ di hoarâ câti trei dâli ta s-veadâ lumea ţi pat ma nu ş-mutrescu lucurlu.

    E, dupu aţel kiro tati a meu stâtu ascumtu vârâ 5 an’i tocami Timişoara la unâ hoarâ Sân Andrei acloţi la nâscânţâ soţ ta s-nu lu…eara bâgat pi lista s-hibâ vâtâmat iu s-aflâ fârâ giudicatâ şi dupu vârâ 5 an’i s’trapsi Slobozia, câ nu şteau nimic ţi sâ’ntâmplâ acasâ, cu cheaburimea, cu persecuţiili la cari earau a noşţâ armân’i şi vini Slobozia ş-tu anlu 1956 pitricu di Slobozia un camion şi ncărcăm noi ţi putum la dauâ noaptea şi aşi fudzim di Sarighiol şi armasim aoa Slobozia.

    Dupu noi ahurhirâ s-yinâ soia, fraţ, surori şi aşi mai departi şi hoara aproapea câ nu armasi dicâtu 7-8-10 fumel’i cari s-armasi restu tuţ fudzirâ, alţâ Slobozia, alţâ Călăraşi, alţâ Urziceni ş-ma mulţâ Custanta.

    Aestu fu scurtul istoric maşi pot sâ s’dzâcu câ tu anlu 1953 nâ descheaburizarâ ş-tu atel kiro vinirâ 12 di caroţi tu curti şi loarâ tutâ avearea ţi u aveam noi, misur, fârinâ, gârnu, porţâ, oi ş-căpri, li loarâ tuti şi aestâ nsimna deschaburirea. Nu ţâ alâsa nimica. Tânu minti tahina mama ndridzea mămăliga cu lapti s-nâ da s-mâcăm…bârgâdanlu şi deadi cu ciciorlu preşedintele, tut armân eara, atel di Sarighiol şi s’virsă ş-mămăliga ş-laptili. Armasim dzuua atea nimâcaţ. Si nu u alâsa niţi soia s’yinâ s-nâ agiutâ cu ţiva mâcari câ aşi eara kirolu aţel ma ţâ loa tut.

    Si tut oamin’il’i ma xen’i vinirâ…la douâ noaptea ân’i aduc aminti di lali Sterghea al Paşata arcâ pisti gardu un sac di fârinâ ş-bâtu la geam: “Lali Teyu ia un sacu di fârinâ ş-nu spuni la canâ” […]

  • Arh. Vanghel Duni – Struga, Ripublica Macedonia

    Arh. Vanghel Duni – Struga, Ripublica Macedonia


    REPORTER – Optu di Agustu, 2012, vrut ascultâtori, him tu R.Makedonia dupu volta di Crusuva agiumsimu caasabalu Struga ahârdzitâ al Vanghel Duni prezidentul a Sutatâl’ei di Struga cu furn’ia ti s-nâ câliseascâ la Pânâyirlu a hoarâl’ei Mbeala di Suprâ. Ma prota s prota ghini vinisi durute Vanghel Duni tu emisia armâneascâ di la RRI di Bucuresti.


    VANGHEL DUNI — Ghini v-aflaiu s ghini vinitu aoa, câsâbalu Struga, ncl’inâciun’i al tut ascultâtori ti sunt tut tu aestâ dalgâ si cum spusit ispetea ti vinit, ana, avea unâ mari furn’ie atea ira unâ adunari Beala di Suprâ, iu purtâtoarea a hoaril’ei, Bisearica “Stâ-Vinirea”, u yirtusi asearnoaptea, azâ minduescu aestâ sârbâtoari si nâs ti ispetea atea sârbâtoarea, hoara easti mplinâ cu armân’ di iutido, atel’ ti va s-toarnâ si vor s-u veadâ bisearica si bisearica ca unâ nicukirâ ndreadzi unâ tinâ ti tut ti sunt vinit di pit calea s di tutâ poati s-aprindâ câti unâ tearâ s-u viziteadzâ bisearica si s-hibâ si nâsi unâ parti di aestâ sârbâtusiri a hoaril’ei.

    REPORTER — Nu vidzui dzuua a hoarâl’ei Mbeala di Suprâ câte agiumsim noaptea, voi sâ spun, cu altâ furn’ie vahi va u videm si dzuua cu a l’e musuteatâ si locurli di anvârliga …ma largu. Ma vidzui nâ strâvusim acloti cu mult armân’i di aoa di R M. di tu Arbinusie pânâ si ditu Americâ, oamin’i cu cari n-aveam andâmusitâ Crusuva.

    Ndauâ zboarâ ti cum s-dizvârti aestâ andamusi di aseara ?

    VANGHEL DUNI — Vâ spus aestâ nu lipseasti pi vârnu s-lu-ncl’eamâ ta s-yinâ oaspitu…


  • ION LUCA CARAGIALE

    ION LUCA CARAGIALE

    Cu tuti câ tricurâ ma multu di 160 di cându s-feaţi Caragiale (30.01.1852) nica ş-azâ lu duchim ca un contemporan a nostru. Nâscânţâ vrurâ s-u limbidzascâ arâzga a lui ş-mutrirâ cătrâ vatra a lui străauşeascâ ca unâ cl’iai ţi ari tu scupo sâ scoatâ tu migdani tâpărli a temperamentului a lui, contradicţiili, sirţăl’ia ţi u spusi daima, a caracterlui a lui, sensurli a operâl’ei işişi. Aestu stur ţi lu ndoapirâ cubeulu a literaturăl’ei româneascâ nu poati s-hibâ achicăsit integral, tu tutâ complexitatea a lui, fărâ s-l’i-u limbidzăm arâdâţina, prica gheneticâ, soia, mirăchili, ş-alti aspecti ţi tsăn di esenţa a aţilui ţi ngrâpsi “Unâ carti chirută” ş-ahănti alti capodoperi.

    Tu monumentala a lui lucrari , “Istoria a literaturăl’ei româneascâ dit ahurhitâ pănâ tu dzâlili di ază” marli critic român George Călinescu dzâţi câ nai ma vecl’iu ascendentu cunuscut al I.L.Caragiale easti paplu a lui Ştefan, adusu tu Românie di domnul fanariot Ioan Gheorghe Caragea, ţi şidzu pi tronlu a Ţarăl’ei Româneascâ di la 27 di augustu 1812 păn di 29 di yizmăciun 1818. Călinescu , cu tuti câ nu aproachi ici unâ arădătsinâ arbinishească, dzătsi câ scriitorlu eara ”cărtilivos ca un palicar, fătsea halat ca un barcagi, sarcastic, mistificator” sh-adavgâ că: vahi săndzăli a scriitorlui easti misticat, poati sh-dupâ dadă.”

    Tu Dicţionarlu a literaturăl’ei românâ dit ahurhitâ pân di 1900, editat la Institutlu di Lingvisticâ, Istorie Literarâ shi Folclor a Universitatil’ei Al.I.Cuza di Iashi, ş-ţi işi Bucureshti , tu 1979, p.157, angrâpseaşti, dupâ Călinescu câ: “I.L.Caragiale … Soie di idriot , paplu al C., un insu cu numa Ştefan , vini tu văsilie deadun cu domnul Ioan.Gh.Caragea, di la cari vahi u lo sh-numa di Caragiale. Di atsel’i trei hil’i Luca, Costache sh-Iorgu, doil’i dit soni agiumsirâ cunuscuţ ca theatrin’i, ş-avurâ mari influenţâ, maxus Costachi Caragiale, andicra di nipot. Tată-su, Luca, fu ş-elu theatrinu un chiro, dapoia fu administrator ali ciuflichi mănăstireascâ Mărgineni, avocat, shi maghistrat Ploieshti. Dada al Caragiale eara Ecaterina, faptâ Karaboas, hil’ia a unui embur dit căsăbălu Brashov.” etc. Unâ mărtirii sigurâ câ paplu a scriitorlui, Ştefan, prămăteftu, mirghigi, icâ om ţi adra dultsen’i, bâna Constantinopol, ninti s-yinâ cu domnul Caragea Bucureşti, easti aţea câ hil’ilu a lui Luca, s-featsi Constantinopol tu 1912, anlu tu cari, dit meslu augustu Ioan Gheorghe Caragea vini domnu tu Ţara Românească. Prezumţia dupâ cari Ştefan ş-u lo numa di la Caragea poati icâ nu s-hibâ alithia. Lipseaşti s-băgăm oarâ ama câ Ştefan eara vrut di dragomanlu Caragea ca un di oamin’ll’i a lui. S-bâgămu oarâ ş-câ numi cum suntu Caragea, Caragiale, Caragiu, Caragiani etc. nu suntu numi gârţeşti, ama suntu armâneşti . Tu shcurta a noastrâ carti Diznou ti arădătsina armâneascâ a nâscântor domn’i di Valahia sh-Moldova, tipusitâ la Ed. Cartea Aromână, Constanţa, 1995, aduşi ca baia argumenti ti arădăţina armâneascâ a numâl’ei Caragea, tu capitolu cu titlu Di la Karadja la Caragea. Va s-aduc aminti maş ândauâ di aesti argumenti. Tu cărtsăli VII sh-VIII a operăl’ei a l’ei Alexiada , scriitoarea bizantinâ Ana Comnena adutsi aminti faptili giuneshti a cumândarlui di orighini schitâ icâ sarmată, dzătsi nâsâ, ama dealihia armâneascâ , Argyros Karatzas icâ Karadja, tu polimli ţi li purtâ Alexios I Comnen (1081-1118) contra a pecenegilor. Aestu Arghir Karadja, Mari Heteriah tu ascherea auxiliarâ (nigărtsească), lo parti la alumta ţi fu amintatâ Lebunion, tu meslu apriir 1091, sh-dapoia fu număsit duce di Dyrachium (Durazzo). Cu multsâ seculi ninti di acătsarea a Constantinopolului tu anlu 1453, di turţăl’i osman’i, numa Caradja, icâ Caragea u aflăm tu izvuri documentari. Dit unâ spuneari a unui pitricut di orighini vlahâ la curtea a hanlui a Crimeil’ei, ânviţămu câ hanlu ăl’i deadi a aiştui pitricut pârnoan’ia karadja, ţi va s-dzăcâ om ţi alagâ lişoru, ca zârcadâ, părnoan’i ţi agiumsi dapoia unâ numâ avdzătă. Un armân, Coste Carachia (Caraşia) easti ngrâpsit tu un documentu veneţian di la 6 di apriir 1402, adus aminti di isoplu Nicolae Iorga tu unâ comunicari dit Revista Istoricâ Română, 1933, p.318., ca nicuchir pisti un velier di Enos. Un comis Caradja, chihâie tu chirolu a domnului a Ţarăl’ei Româneascâ Dan II-lu easti adus aminti câ avea ligături buni cu prămătefţăl’i di Constantinopol. Mirmintul di Zverec, anamisa di Epir ş- Dalmaţia, u pâstreadzâ ş-el aestâ numâ. Numa Karadja eara cunuscutâ tu mâhâlălu Fanar tu 1453, aşi cum dzătsi E.Rigo-Rangabe, tu lucrarea Livre d’Or de la Noblesse Fanariote, tipusitâ Atena, tu 1904, p.75. Un Nicolae Caradja easti adus aminti Arta, tu anlu 1487. Unâ familii Caradja , di origini armâneascâ , s-dusi s-băneadzâ dupâ acâţarea a Constantinopolului, tu 1453, tu Fanar, mâhâlâ tu cari bânarâ mări dragoman’i ş-emburi , ti cari ngrâpseaşti Epaminonda Stamatiadi tu lucrarea a lui Biografiili a mărlor dragoman’i greţ dit Amirăril’ia Nturtsească, tipusitâ Atena tu 1865, adusâ pi româneashti di Constantin Erbiceanu shi-editatâ Bucureşti, tu 1897. Dimi Karadja icâ Caragea , easti unâ numâ armânească, veacl’ie di seculi. Străpăpăn’i cu aestâ numâ lipseaşti s-hibâ nica câftaţ anamisa di Epir ş-Dalmaţia, Arta, pi valea a Meglenăl’ei, ţi avea ş-numa Karadjova, Constantinopol, cum ş-tu Ţărli Româneşti. Câ numa a fraţlor Caragiali, hil’l’i al Ştefan , nu eara gârţeascâ, ma armâneascâ, câ atsel pap a scriitorlui Ştefan eara di Constantinopol, easti tora un lucru limbid. Ama câţe tuţ fac aestâ alatusi di-l’i luyursescu greţ tuţ atsel’i ţi yin dit spaţiul gărtsescu sh-câţe marli prozator ş-dramaturgu I.L.Caragiale nu ş-u spusi susto orighinea armâneascâ, shi feaţi şicai cu arădăţina a lui idriotă, easti ghini s-u duţem ninti argumentaţia a noastră. S-băgăm oarâ maş câ, tu idyia familii onomasticâ, anamisa di Caragea sh-Caragiale, avem numa a profesorlui universitar, membru fondator a Academiil’ei Română, Ioan Caragiani, ţi sâ ştii sigur câ eara armân., icâ numa a marilui actor di teatru, cinema sh-filmu, Toma Caragiu, l’irtatlu frati a aleaptăl’ei doamnâ academician, Matilda Caragiu Marioţeanu, autoari la multi studii ş-a marilui Dicţionar armânescu, DIARO.

    S-nâ turnăm tora la tatăl a scriitorlui, Luca Caragiale, ţi tu Ţara Româneascâ fu administrator a ciuflichil’ei mănăstireascâ Mărgineni, dapoia avocat, shi magistrat tu căsăbălu Ploieşti . Faptu Constantinopol tu 1812, easti sigur câ featsi studii juridiţi ş-un izvur zburaşti ti Universităţli di Padova ş-Bologna. Câ Luca, tatăl a scriitorlui nu eara niţi grecu, niţi italianu, unâ mărtirii easti aţea câ s-âncurună cu hil’ia a prâmâteftului braşovean Luca Chiriac Caraboa, ţi eara sigur armân, , cu tuti câ născănţâ istoriţ literari l’i-u ngrăpsescu numa cu K tu ahurhitâ ş-cu s tu bitisită: Karaboas. Sâ ştii dit documenti şi studii câ tu mâhâlălu Schei di Braşov eara unâ colonii di armân’i prucupsiţ cum ş-câ anamisa di membril’i avdzăţ a Casâl’ei di Emburlâchi di Braşov eara ş-mulţâ emburi armân’i ţi avea ligâturi cu atsel’i dit coloniili armâneşti di Viena, Buda, Mishkolcz etc. Dada al I.L.Caragiale, Ecaterina Caraboa, eara hil’ia a prămăteftului cu bumbac, Mişa (Mihai) Alexevici, numâ ţi u aflăm la mulţâ armân’i ţi fătsea emburlâchi tu Sârbii, dupâ aspârdzearea a metropol’ei armâneascâ Moscopole , icâ la atsel’i ţi fţea tugireti cu Rusia. Ti atsel’i ţi nu u ştiu istoria a arâspândearil’ei a armân’ilor, ti ligăturli comerciali ţi li avea el’i tu tutâ Europa, numili ţi li avea prămtefţâl’i armân’i, alâxiti tu vâsiliili iu avea agiumsâ s-bâneadzâ , pot s-agiungâ la alatusi di interpretari. Baron’i a Amirăriil’ei Habsburgicâ, Sina, Dumba, Darvari, Cârja etc. cum shi Moga, Şaguna, Gojdu, Ciurcu etc., suntu numi a nâscâtor personalităţ ţi ştim sigura câ eara di orighini armâneascâ. Sumcundil’iem câ George Călinescu bagâ oarâ câ socrul al Luca, afendu-su al Caragiale, eara armân, câ aestu Caraboa, tsicara câ easti ngrâpsit tu documentili di atsel chiro ca graecus natione , aestâ u spunea maş relighia al Luca Chiriac Caraboa, dimi criştin greco-ortodoxu.. Tu atsea ţi mutreashti originea alithia a a tetăl’ei multu avutâ al I.L.Caragiale, dimi Ecaterina Momolo Cardini, aestâ numâ Cardini eara unâ italenizari al Cara Dina. Aestâ Ecaterina Momolo Cardini eara hil’ia a unui embur armân, , Timotei Gheorghevici, , sh-dupâ dadâ eara hil’ia a idyiului embur brashovean Misha (Mihai) Alexe, icâ Alexevici.. Ashi Ecaterina Momolo Cardini eara protâ cusurinâ cu dadâ-sa al I.L.Caragiale, sh-câţe nu avu taifâ l’i-u alâsă avearea a marilui scriitor… Ashi cum sâ ştii, scriitorlu nica di n’ic bână anvârligat di teatru, cum dzâsi un exeget. Lălăn’il’i a lui, Costache ş-Iorgu Caragiali, eara autori, theatrin’i sh-manageri di parei teatrali. Dupâ liceu, tsi-l featsi Ploieshti sh-Bucureshti, I.L.Caragiale ânchisi studiili la Conservatorlu di Artâ Dramatică. Sţena ţi u avea nai ma aproapea tinirlu cu seati di culturâ eara Teatrul Momolo , icâ Momulo, a tetâ-sai Ecaterina , cu părnoan’ia Momuleasa., un di protili teatri di Bucureshti.Cursurli a Conservatorlui bucureştean, ţi li featsi tu an’il’i 1868 — 1870 ş-iu lu avu profesor la clasa di artâ dramaticâ sh-mimicâ lală-su , dramaturgul Costache Caragiali, suntu maş unâ parti di cilâstâserli ţi li featsi ta sâ-şi facâ unâ culturâ sânâtoasâ. Cu chirolu el agiumsi un bun cunuscâtoru a culturăl’ei universalâ sh-un mari meloman, cu mari mirachi ti muzica clasicâ. S-feaţi cunuscut ca jurnalistu tu revistili umoristitsi ş-polititsi. Easti redactor la jurnalu Timpul , deadun cu Mihai Eminescu, participâ la adunărli a Junimil’ei sh-publicâ tu Convorbiri Literare pincipalili piesi di teatru (Unâ noapti furtunoasâ, tu 1879, Lali Nida s-ampuliseashti cu strânghil’i, tu 1880, “Unâ carti chirută”, tu 1885, “Tu chirolu a Carnavalui”, tut tu 1885, dapoia drama “Taxiratea”, tu 1890). Tu an’il’i 1881-82 easti revizor şcolar, tu 1884 easti funcţionar, la Reghia a Monopolurlor, cându u cunuscu prota a lui nicuchiră, Elena Constantinescu, cu cari avu un hil’iu, poet sh-prozator, ţi s-aleapsi, Mateiu I.Caragiale. Cât multu s-azburâm ti biografia al Caragiale, easti zori s-u spunem personalitatea complexâ a marilui scriitor. Maca, doxâ al Titu Maiorescu , tu stagiunea 1888-89 fu director gheneral a teatrilor, iu işi tu migdani prit iniţiativâ şi sirţâl’ie, intridzli, şuşuturlâchili, calominiili, cum fu stepsul pseftu di plagiat al Caion, l’i-u nfârmâcarâ bana.. Angâldzâtâ di uspitsăl’ia cu Alexandru Vlahutsă, ş-maxus cu Barbu Ştefănescu Delavrancea, (avocat cu anami, un chiro primar a Bucureştilor), bana al Caragiale lipseaşti nica s-hibâ cercetatâ tu memorii ş-alti scrieri. Studii angrâpsiti ma di multu, ama ş-ma aproapea di dzâlili di ază, ândruparâ cu turlii di turlii di argumenti ipoteza a orighinil’ei armâneascâ al I.L.Caragiale. Lipseaşti s-adâvgămu la atseali ţi li dzăsim pânâ tora nica ndauâ mărtirii. Profesorlu armân Sterie Diamandi, tu cartea a lui Oamin’i ş-aspecti dit istoria a armân’ilor , publicatâ tru 1940, angrâpseashti cum lu cunuscu tată-su cu I.L.Caragiale, epigramistul Teleor: “Tu spiritlu a orighinil’ei armâneascâ al I.L.Caragiale yini aestâ sţenâ ţi n’i-u zuyrăpsi tată-n’iu.Unâ dzuâ Teleor ăl’i dzăsi al tati:Yina machidoane s-ti cunoscu cu un compatriot di-a vostru…Ş-mi cunuscu cu Caragiale. Autorlu a “Cartil’ei chirutâ” nu dzăsi ca nu easti armânu…”

    Un altu argumentu veritabil easti suţăl’ia al Caragiale cu marli om politic , di orighini armâneascâ Take Ionescu, la a curi partid Conservator-Democrat aderă şi ari participatâ ş-la ma multi turnei electorali , cu tuti că, aşi cum sâ ştii, Caragiale u cutuyursi daima demagogia politică, şi ş-pizui tu scrierli a lui em di liberal’i, em di conservatori. Cercetători cum furâ N.Batzaria, Vasile Diamandi Aminceanlu sh.a., pânâ ş-avdzâtlu critic literar Şerban Cioculescu, autorlu a monografiil’ei Bana al I.L.Caragiale , Ed.Eminescu 1967, aduc argumenti dit bana a lui ţi spun intreslu al Caragiale ti lumea balcanică, ti alumta di diştiptari naţionalâ a român’ilor transilvănen’i etc. Tu unâ prezentari cu titlu Vatra a străpăpăn’ilor al Caragiale, tipusitâ tu Almanahul Luceafărul ti anlu 1983, , p.40-44, autorlu, N.Zarcada, ş-elu armânu dupâ numâ, faţi unâ caldâ prezentari a armân’ilor şi spuni câ aeşti vlahi di la sud di Dună, fură.nu maş mări emburi, câ ş-mări oamin’i di culturâ. N.Zarcada aflâ unâ uiduseari di spirit anamisa di I.L.Caragiale ş-alţâ prozatori ş- dramaturghi di farâ armâneascâ cum furâ Branislav Nuşici, icâ Dragoliub Sotirovici. El aleadzi dit cartea al Sterie Diamandi ţi u adusim ş-noi aminti :lipseashti s-nu agărshim un lucru caracteristic ş-cari spuni multi.Armân’il’i deadirâ a literaturâl’ei sârbeascâ pi nai ma mărl’i scriitori satiriţ :Aleco Branislav Nuşici (Alcibiade Nuşi di Clisura), ş-Dragoliub Sotirovici, dit familia Sotir Şunda di Crushuva. Ş-aţea ţi easti ma interesantu easti câ harea a doilor scriitori easti soie di aproapea cu aţea al Caragiale.Clisureanlu Nuşici s-pizuiaşti cu catandisea di tritseari a popului sârbescu câtâ civilizaţie. Idyia themâ u aflăm sh-la crushuveanlu Dragoliub Sotirovici.Aestâ uiduseari spiritualâ anamisa di treil’i scriitori nu easti un agioc a tihisearil’ei, ama s-tradzi di la idyia arâdâţinâ etnică, dimi armâneascâ. Ti mini aestu lucru ângreacâ ma multu di aşi dzăsili documenti edificatoari…” Putem s-adâvgămu la aestâ uiduseari spirituală, cu thimel’iu etnic, dimi armânescu, atsea câ marli scriitor satiric vâryar , Aleco Kostandinov, autorlu al Bai Ganiu ş-a altor isturii âmplini di hazi sh-pezâ, eara sh-el armânu. Cu aesti zboarâ u bitisim prezentarea, ţi ari tu scupo s-u spunâ tin’ia ţi u avem ti marli scriitor armân-român, I.L.Caragiale. Tu suflitlu a nostru avem umuti câ, di aclo iu easti lali Iancu nâ mutreaşti ocl’i a lui scâpiroşi ş-cu sumarâslu pi budzâ. Tu loc di concluzii voi sâ sumcundil’edzu ş- câ, tu dişcl’idearea a anlui Caragiale, tu 30 di yinar a.c. 2002, prezidentul a Româniil’ei. Ion Iliescu, tu zborlu ţi-l ţânu la Academia Românâ, iu eara adunaţ mulţâ oamin’i di culturâ, scoasi tu migdani câ marli creator român, alidzem, “ari arâdâţina tu romanitatea dit spaţiul balcanic.”

    Justin Tambozi



    Sursă imagine: http://www.ziarulmetropolis.ro