Radio România Internațional

Category: Hăbărli

  • Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

     

    PANAYIRU. Ediția di primvaară 2025 a Pãnãyirlui di Turismu ali Românie ahurhi gioi București tru prezența ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatlui și Turismului, Bogdan Ivan. Uidisitu cu aestu, autoritățli ndregu ma multi licşurãri di viză trã turiștilli cari voru s’urdină tru România. Tru aestu kiro, trã 51-a ediție, evenimentul s’dizvãrteaşti pãnă dumãnică pi unã avlie di 12  di ñilli di meatri pătraț și adunã 190 di expozanțã ditu România și ditu xinãtati, di lu anvãrtuşescu aestã turlie statutlu di platformă di referință tru industria-a turismului, spunu organizatorllii. Aestă ediție adunã un numiru cabaia mari di participanțã internaționali cari reprezintă 52% ditu total a companiilor prezenti. Agențiile di turismu și operatorllii ndreapsirã ñicurãri ti ma multi pachete di călătorie. Nai ma mseati regiuni ali României suntu promovate tru cadrul a pãnãyirlui di aducu dinintea-a vizitatorlor cãbilea tra s’li veadã aesti nãi cu anami. Prezenta ediție yini cu ma multi oferte exclusive și ñicurãri speţiali trã sărbătorli a anlui 2025 și acatã tru isapi prezentări interactive și conferințe ţãnuti di expirțã ditu industrie, ama și tururi virtuali a destinatiiloru di top.

     

    UCRAINA. Ilie Bolojan, prezidentulu interimar ali Românie, spusi dupu andamasea informală di ñiercuri di Paris că securitatea ali Ucrainã easti ligată di securitatea ali Europã și ali Românie, spunãndalui diznãu ti importanța a colaborarillei anamisa di statele europeane și Statele Unite trã agiundzeari pi unã irine justã şi ti lungu kiro. „Unã iriñe tiñisitã nu poati s’hibã adratã ma s’nu llia parti Ucraina și Uniunea Europeanã tu pãzãrãpseri”, spusi Ilie Bolojan. Ninti di andamasi, iu eara viniţ şi liderlli ditu Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Gãrţia, Suedia și Belgia, prezidentulu interimaru ali Românie avu muabeţ cu prezidentulu ali Franțã, Emmanuel Macron. „Nã asiguripsimu nica nã oarã că, ași cum Franța fu deadunu  cu România tru oarili multyu di simasie ditu istoria-a vãsiliillei a noastri, ea easti deadunu cu noi şi adzã. Aprukemu diznãu parteneriatlu strateghic cu Franța”, spusi prezidentulu interimaru Bolojan. El nica adãvgã că „nãpoi u aprukemu stabilitatea cu prezența militarã francezã tru România. Cu cãftarea a vãsiliillei a noastã aestã prezență va s’hibã anvãrtuşitã tru kirolu ţi yini.” Bucureștiul și Parisul va u ducã ma largu și cooperarea economică, nica şi tru industria di apărare, avânda tu videalã criştearea a capacitățlor di producție ditu România trã yinitorlli añi.

     

    MUABETS. Premierul român Marcel Ciolacu spusi, tu ligãturã cu pãzãrãpserli di irini ditu Ucraina, că declarațiile serti ditu aestu kiro fapti di liderlli a lumillei nu suntu importante, aţea ţi easti important easti unã irini tiñisitã şi di lungu kiro tru aţea vãsilie, cari poate s’hibã faptã maş cu agiutortlu ali SUA. El cundille cã irinea va s’aducã pãhadz ma ñiţ ti energie și gaze și unã redresare economică tru tută Europa. Atumţea easti di simasie s’lom parti ti reconstrucția Ucrainei, easti un proiect di 500 di miliardi ş’cama di euro, ditu cari companiile românești lipseaşti s’amint1 cãtu cama multu, spusi Ciolacu. El dimãndã, di altã parti cãtu arada a vizitãllei di lucru ţi va u facã viniri Bruxelles, va s’adunã cu șefa Comisiei Europine, Ursula von DIr Leyen. Muabeţli va s’aibã tu arada lucri ligati di pãzãrãpsearea diznou cum și di catandisea securitatillei tru contextul internațional di adzã. Şeflu a Executivlui cundille cãva s’hibã deadunu Bruxelles cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europeane, Marcel Boloş, şi ministrul a Finanţilor, Tanczos Barna.

     

    ,Autoru: Udãlu a Hãbãrloru

    Armânipsearea: Taşcu Lala

     

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Chivernisi. Chivernisea ali Românie bitisi tuti proțedurli preliminari ninti ta s-voteadzâ sâmbătâ proiectul a nomlui a bugetlui di stat ti 2025. Dupâ spusa a premierlui Marcel Ciolacu, hâbarea ți spuni că proiectul di nomu di buget fu bitisitu dusi la unâ scâdeari a toclui la cari vâsilia amprumutâ pâradz pi pâzărli xeani. El dzâsi că, di cara bugetlu va s-hibâ vulusitu tu Parlamentu, va s-veadâ ș-alti lucri hâirlâtiți. Ciolacu dzâsi că exporturli va s-creascâ estanu cu cama di 3% di cara România intră di dipu tu spațiul Schengen ș-cundille că chirolu bunu ditu meslu yinaru lâ deadi izini a lucrâtoriloru sâ-și ducâ ma largu lucurlu, ma multu tu ți mutreaști adrarea di geadei lărdzâ (autostrădz). Ași, bugetlu ti transportu criscu cu aproapea 20% andicra di anlu ți tricu. Unu lucru di prota thesi estanu easti aduțearea di investiţii xeani, dzâsi nica Ciolacu. Elu deadi hâbarea că unâ fermâ xeanâ ș-aspusi naetea ta s-mutâ unâ favricâ ditu Vâryârie tu Românie. Nica ma multu, premierlu dzâsi că ari semnali limbidz că suțata strateghicâ cu SUA intră tu unâ nauâ dimensiuni icunomicâ ș-că stâmâna ți yini va s-aibâ moabeț cu șefañilli a mărilor fonduri di investiții americani.

    Moldova. România fu arada di Ripublica Moldova ș-va s-adarâ aestu lcuru ș-di aua ș-ninti, ta s-u agiutâ sâ-și creascâ rezistența energheticâ și va u andrupascâ ș-tu gairețli di aprucheari la UE, tâxi, viniri, Chișinău, ministrul român di externi Emil Hurezeanu, tu prota a lui vizitâ ufuțialâ tu aestâ thesi. Elu fu aprucheatu di prezidenta Maia Sandu și s-adună ș-cu omologlu a lui ditu Ripublica Moldova, Mihai Popșoi, ș-cu prezidentul a parlamentului Igor Grosu. Maia Sandu ș-Emil Hurezeanu zburârâ di turlia cum s-anvârtușeadzâ ligâturlor icunonomiți ditu ațeali dauâ stati ș-di angâsâeari a companiilor româneșțâ ta s-investeascâ tu Moldova. Tutnâoarâ, elli angricarâ tu moabeti pi fâțearea ma bunâ ali infrastructurâ di transportu, bași adrarea di năi apunțâ pisti Prut ș-fâțearea ma auñisitâ a urdinarillei anamisa di sinuri. Tu arada a andamusiloru di Chișinău, Emil Hurezeanu cundille că țetățeañilli ali Ripublicâ Moldova nu sunt singuri tu cripărli cu criza energheticâ ș-că potu s-aibâ besâ pi andruparea datâ di România ș-di alțâ parteneri. „Efectili destabilizatoari ali crizâ energheticâ agiutâ la fâțearea ma sânâtoasâ a ligâturlor a noasti. Nâ hârsimu că România putu s-anvâleascâ cama di 60% ditu câftarea di tora di energhie a țetățeañilor, iara andridzearea a liniilor di analtâ tensiuni easti ș-ea pi lucru. Fumu ș-va s-armânemu ma largu arada di Ripublica Moldova”, cu aesti zboarâ bitisi cuvenda Emil Hurezeanu.

    Furlâticu. Ministrul românu ali giustiție, Radu Marinescu, âlli dzâsi a omologlui a lui olandez David van Weel sâ-și ducâ ma largu gairețli ti aflarea a lucrâloru dațiți veclli furati ș-dzâsi că România va s-andrupascâ Olanda cu tutu ți easti ananghi. Doilli minișțrâ avurâ unâ andamusi informalâ cu minișțrâlli ali giustiție ditu UE, tu Varșovia. Pânâ tora, 3 oamiñi furâ loaț di poliție ti furlâticlu ți s-feați. Tu bitisita di stâmâna ți tricu, la Muzeulu Drents, furâ arâchiti unâ cascâ di malmâ ș-trei biligiț dațiți di malmâ, niscânti di eali suntu pritu cama di simasie lucri ditu patrimoniul național ali Românie.

    Aremâ. Numirlu a infecţiilor respiratorii easti pi crişteari tu Românie, iara Ministerlu a Sânâtatillei dzâsi că easti stari di alertâ epidemiologhicâ. Datili ufițiali scotu tu padi că aproapea 134.000 di paciențâ furâ diagnosticaț cu simptomi di infecții respiratorii stâmâna ți tricu, tamamu 11.000 di cazuri di aremâ. Optu oamiñi murirâ di aremâ stâmâna ți tricu, iara, tu aestu chiro di iarnâ, 22 di oamiñi murirâ cu tuț.

    Giustiția. Ministrul român ali giustiției, Radu Marinescu, lo parti viniri la unâ andamusi informalâ a minișțrâloru a giustițillei ditu UE tu Varșovia, iu sâ zburâ ti problemili di tora, cata cumu lucrul deadunu tu dumenea ali giustiție, consecințili a crimiloru di polim adrati di Arusie tu Ucraina ș-yinitorlu ali giustiție. Uidisitu cu unu comunicatu di presâ scosu tu migdani di Ministerlu ali Giustiție ditu Românie, Radu Marinescu cundille că România lâ deadi a victimilor di polimu emu andrupâmintul ta s-agiungâ tu giustiție, pritu organismi profesionali, emu alti turlii di urnimii, pritu agiutorlu a ONG-urilor ș-a autoritățloru româneșțâ. Tu unâ sesiuni ahoryea di lucru, Radu Marinescu s-hârsi di vrearea a prezidențillei polonezâ ta s-ducâ ma largu moabețli ti lucrul deadunu giudițiaru, cu agiutorlu a statlui di ndreptu.

    Sportu. Campioana ali Românie la fotbal FCSB (București) chiru gioi cu 2-0 la ea acasâ dinintea ali echipâ englezeascâ Manchester United, tu 8-a etapâ ș-ațea ditu soni ditu Liga Evropeanâ. Di cara s-trapsi șcurtița, viniri, tu Nyon (Elveția), inși că formația bucureșteanâ lipseaști s-alumtâ cu echipa gârțeascâ PAOK Salonic, antrenată di românlu Răzvan Lucescu, tu agioclu di cama marea simasie ditu Liga Evropeanâ, tu optimili di tu soni. FCSB va s-gioacâ prota manșâ tu xinurâ tu 13 di șcurtu, iara returlu va s-facâ București tu 20 di șcurtu. Echipa ți va s-amintâ va s-gioacâ tu optimili ditu soni contra ali Olympique Lyon. La tenis, România gioacâ viniri cu Vâryâria tu Craiova, iara sâmbătâ, tu Cupa Devis World Group I. Echipa ți va s-azvingâ va s-treacâ tu World Group I, iara ațea ți cheari va s-gioacâ tu World Group II. România ș-Vâryâria s-au adunatâ ș-ma ninti, la Cupa Davis, tu 1988, anda România amintă cu 5-0. (AMP)

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Furlâticu. Trei suspecțâ ti arâchearea a niscântoru lucri veclli ditu yiștearea dațicâ româneascâ di la Muzeulu Drents ditu Assen furâ loaț di poliția olandezâ tu câsâbălu Heerhugowaard, tu naia Olanda di Ncheari. Cu aestâ hâbari furâ di câbuli ufițialli a Ministerlui di Nuntru ditu Românie, ți dzâsirâ că treilli suspecțâ suntu țetățeñi olandezi. Nu ari hâbări ti lucrili arâchiti. Lucrili veclli arâchiti suntu coiful di malmâ di Coțofenești ș-trei biligiț dațiți ditu Sarmizegetusa Regia, lucri di patrimoniu românescu cari suntu și părțâ di thimelliu ali isturie ș-identităț a miletillei româneascâ, unâ clirunumie culturalâ ti anami nu maș ti Românie, ama ti tutâ lumea, dzâsi ministrul ali Culturâ, Natalia Intotero. Ea lu deadi-mpadi di pi scamnu directorlu a Muzeului Național di Isturie ali Românie, Ernest Oberländer-Târnoveanu, ți lu câtâyursi ti turlia cum andreapsi comunicarea publicâ ș-instituționalâ tu arada a lucârlor arâchiti. Muzeulu di Isturie easti instituția ți pitricu lucrili veclli la expoziția di Olanda.

     

    Buget. Liderlli ali coaliție di cumândâseari di București zburăscu diznău adzâ ti proiectul di buget tu 2025. Aestea suntu ațeali ditu soni isăchi mutrindalui ampârțarea a pâradzloru di stat, ninti s-agiungâ proiectul di nomu a bugetlui tu Chivernisi, vineri, ti aprucheari, a dapoaia tu Parlamentu, stâmâna ți yini, ti  votu. Cama mulțâlli pâradz va s-hibâ daț ti pensii ș-ti duțeara ma largu a investițiilor, iara hărgili ti lucri, salarii și serviții va s-hibâ ñicurati tu tuti ministerili ș-instituțiili, uidisitu cu spusa ministrul a finanțiloru. Naetea easti s-ñicureasdzâ bugetilli a ministerilor cu 5% andicra di anlu ți tricu, nafoarâ di Ministerlu di Nuntru, Sânâtati, Educație, Transporturi și Apârarea Naționalâ. Investițiili va s-treacâ di 7% ditu PIB ta s-anvârtușeadzâ criștearea icunomicâ ș-dezvoltarea a vâsilillei. Tu dumenea ali agriculturâ, di prota thesi armânu andruparea a criștearillei a sectorlui zootehnic, duțerea ma largu a programlui INVESTALIM ș-darea di pâradz ti sistemili di irigații. Ministerlu ali Economiei va s-ducâ ma largu andruparea ti antreprenori pritu programili Start-up Nation și Construct Plus, iara industria di apârari va s-aproachi anlu aestu cama di 2% ditu PIB. Tutnâoarâ, Ministerlu a Transporturlor va s-ducâ ma largu investițiili, cata cum feați ș-ma ninti, ta s-adarâ geadei lărdzâ (autostrădz) ș-călliuri expres ș-ta s-adarâ ma bunâ pândza di călliuri naționali.

     

    UE. Caplu ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, pripusi unu singiru di reformi icunomiți și leghislativi salami ta s-creascâ astrițearea a bloclui la scarâ globalâ, ta s-nu chearâ dinintea ali Chinâ ș-ali Americâ. Numâsitâ Competitiveness Compass, naua strateghie adunâ politiț industriali, investiții ș-reformi. Von der Leyen dzâsi că Uniunea Evropeanâ s-hârseaști di forțâ di lucru cu nai ma analta educație ditu lumi. Ea dzâsi nica că UE easti daua nai ma marea icunumie la scarâ globalâ, ama Evropa nu poati s-minâ di itia a punctilor slabi, baș a unâllei turlie di emburlâchi ți s-thimilliusi pi forțâ di lucru ieftinâ ditu China, energhie ieftinâ ditu Arusie ș-externalizarea a securitatillei a investițiilor. Aesti dzâli s-bitisirâ, dzâsi von der Leyen. Strateghia pripusâ di ea easti ampârțâtâ tu trei capitoli. Prota zburaști di anvârtușarea ali astrițeari pritu inovari, dicarbonizari, scâdearea a dependenților ș-criștearea a securitatillei a singirlui di aprovizionari cu tehnologhie și resursi. Doilu capitolu zburaști ti fâțearea ma efcula a leghislațillei ș-ali birocrațe, iara treilu angreacâ pi țetățeñilli UE, ți, pritu turlia di praxi ș-locări di lucru ghini pâltiti, suntu izvurlu și scupolu aliștei reformâ.

     

    Anlu al Iuliu Hossu. Tu unâ țeremonie ți s-dizvârti ñiercuri, Academia Românâ yiurtusi Anlu a Cardinallui Iuliu Hossu, unâ sârbâtoari di unu anu a banâllei, a lucrului, a curbanillei, a rollui lui di prota thesi tu adrarea Unâ a Româñilor ș-a gairețlor a lui ta s-ascapâ uvreilli tu chirolu a Holocaustului. Un intelectual ardelean ti anami, cardinallu Iuliu Hossu alâsă toru tu isturia ali Românie. Fu bâgatu tu ahapsi di autoritățli comunisti di cara nu vru s-tragâ mânâ di pistea a lui greco-catolică și s-alasâ nanapârti activitățli a lui di apârari a embistimeñilor greco-catoliț. Prezidentul Klaus Iohannis adră unâ declarație iu adusi aminti zboarâli spusi di cardinal – „Pistea a noastâ easti bana a noastâ!” – ș-dzâsi că aesti zboarâ pot s-agiungâ unâ cllimari vârtoasâ la conștiințâ țivicâ, la unitati ș-curai, la solidaritati cu conțetățeañilli, ama ș-la yinitorlu ali vâsilie.

     

    Ximutărli a minerilor. Șefanlu di ma ninti a Servițiului Român di Informații Virgil Măgureanu easti aflatu câbâtli ti crimi contra a umanitatillei tu dosarlu ligatu di ximutărli a minerilor ditu 13-15 di cirișaru 1990. Procurorlli di la secția militarâ a Parchetlui di ninga Analta Curti di Casație și Giustiție deadirâ cumandul ti anchisearea ali unâ acțiuni penalâ, dzâcândalui că numâsearea penalâ a lucrâloru ți s-feațirâ easti thimilliusitâ maș pi probili ânreghistrati dupâ 4 di cirișaru 2021, cându cazlu fu dat nâpoi la Parchetlu ali Curti Supremâ. Tu ațel chiro, giudicâtorilli anularâ tuti probili adunati di procurori. Tu arada a aluștui dosar sunt mutriț și prezidentul di ma ninti ali Românie anda s-feațirâ ximutărli a minerilor, Ion Iliescu, premierlu di ma ninti  Petre Roman, vițepremierlu di ma ninti Gelu Voican Voiculescu, consilierlu di ma ninti a premierlui Adrian Sârbu, liderlu di atumțea a sindicatlui a minerilor ditu Valea a Jiului, Miron Cozma, ș-militarlli di rezervâ Vasile Dobrinoiu și Petre Petre.

     

    Silviculturâ. Cumândusearea Naționalâ ali Silviculturâ Romsilva ari unu vade di șapti dzâli ta s-lli-aspunâ a ministrului a mediului Mircea Fechet unu planu di restructurari ti scâdearea multu mari a hărgiloru.  Ministrul câftă scutearea a diviziilor silviți nihâirlâtiți și ñicurarea a numirlui di manageri. El va, tutnâoarâ, scutearea a ițido turlie di bonusuri și dzâți că nu veadi canâ furnie ti cari unu arugatu lipseaști s-llia estanu ma multu di tiñia di cathi mesu. Directorlu Romsilva, Marius Dan Siulescu, dzâsi că va s-adunâ pripunirli di la tuti echipili a lui ș-va s-da tu padi tropurli/cearei di restructurari ți va li află. Sindicatili forestieri minduescu că aestâ anchisitâ a ministerlui easti unâ atacâ contra ali Romsilva, ți au tu umuti s-aspargâ compania.

     

    Fotbal. Campioana ali României la fotbal, FCSB, va s-agioacâ acasâ, gioi dicsearâ, cu Manchester United, tu etapa ditu soni a fazâllei di prota thesi ali Europa League. Manchester easti pi loclu 4 tu clasamentu, cu 15 puncti, anda FCSB easti pi loclu 8, cu 14 puncti. Protili optu echipi agiungu ândreptu tu optimili ditu soni, iara echipili ți bitisescu pi locurli 9-24 va s-intrâ tu playoff ta s-agiungâ ma ndzeanâ tu etapa ți va s-yinâ.

     

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

     

     

    2025, Academie, Cotofenesti, proiectu di buget, football, casca di malma, Anlu a cardinalui Iuliu Hossu, yisteari

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Alidzeri. Tu sesiunea di marțâ, chivernisea di București fu di câbuli cu calindarlu a alidzerilor prezidențiali ți yinu. Uidisitu cu documentul, protlu turu di scrutinu easti apufâsitu ti 4 di mai, iara doilu ti 18 di mai. Candidaturli lipseaști s-hibâ spusi la Biroulu Electoralu Țentralu pânâ tu 15 di marțu, iara campania electoralâ lipseaști s-ahurheascâ tu 4 di apriiru și s-bitiseascâ tu 3 di maiu, tu sâhatea 7, sâhatea localâ. Tutnâoarâ, româñilli ți bâneadzâ tu xeani va s-aibâ trei dzâli chiro ta s-voteadzâ, cata cumu avurâ ș-anu, anda protlu turu fu anulat dupâ apofasea ali Curti Constituționalâ.

    Moabeț. Marțâ, Bruxelles, ministrul român di externi, Emil Hurezeanu, s-adună cu Roxana Mînzatu, vițeprezidentu executiv ti Ndrepturi și Axii Suțiali, Locări di lucru buni și Andridzeari, ș-cu Marta Kos, comisarlu evropean ti Lârdzeari. Uidisitu cu spusa a MAE, la andamusea cu Roxana Mînzatu, sâ zburâ ti unu singir di subiecti di simasie di pi aghenda evropeanâ di tora mutrindalui proțeslu di tindeari ali UE, duțearea ma largu a andrupâmintului ti Ucraina ș-Ripublica Moldova, criștearea ali unâ viziuni strateghicâ. Ti Amarea Lai, scutearea tu migdani a idyiului scupo și s-hibâ deadunu tu pâzârâpserli mutrindalui yinitorlu Cadru Finanțiar Multianual dupâ – 2027 ică ânvârtușarea ali acțiuni evropeanâ tu dumenea ali apârari. La andamusea cu Marta Kos, Emil Hurezeanu zburâ ti proțesul di tindeari ali UE, Ripublica Moldova ș-catastisea complexâ ditu naia ali Amari Lai. Șeflu ali diplomație româneascâ cundille că, di cara yinu alidzerli parlamentari tu Ripublica Moldova, acțiunili hibridi ali Arusie contra a Chișinăului va s-creascâ, iara administrația dimucraticâ va s-aibâ ananghi di ma multâ andrupari evropeanâ ta s-hibâ ma pututâ dinintea aluștoru atacuri.

    Furlâtic. Poliția olandezâ nica âlli caftâ furilli ți sâmbătâ tahina bâgarâ material ți s-plâscâneascâ ușa ta s-poatâ s-intrâ tu Muzeulu Drents ditu Assen ș-arâchirâ patru lucri multu veclli ți suntu ali Românie. Tu unu comunicat, ministrul ali Culturâ di București, Natalia Intotero, zburâ ti moabețli ți li avu cu vâsillelu Willem-Alexander ali Olandâ ș-premierlu olandez, Dick Schoof, ti aestu furlâticu. Ministrul dzâți că aestea nu suntu mași niscânti lucri veclli, ama părțâ di thimelliu ti isturia ș-identitatea a miletillei româneascâ, eali suntu unâ cllirunumie culturalâ para mari, nu mași ti Românie, ama ti tutâ lumea ș-că avemu unâ borgi moralâ ta s-vigllemu aesti simboluri și s-li lomu nâpoi. Intotero lâ câftă a autoritățlor olandezi s-mutreascâ aestâ problemâ cu menga di cari easti ananghi și s-llia tuti misurli ta s-aflâ furilli și s-aducâ yișterili, spusi ma ninti, nâpoi tu Românie, aclo iu lâ easti loclu. Natalia Intotero nu easti di câbuli cu pripunirea a directorlui a Muzeului Național di Istorie ali Românie ți dzâsi că ahtări lucri di artă veclli s-nu mata hibâ scoasi ditu vâsilie, ama mași lucri ți s-undzeascâ cu eali, mași aesti s-hibâ dusi tu xeani la expoziții.

    Borgi. Vițeprezidentul executiv ti Ndrepturi ș-Axii Suțiali, Locâri di Lucru buni ș-Andridzeari, românca Roxana Mînzatu, ș-lo borgea ti aestâ thesi, luni, Luxemburg, dinintea ali Curti di Justiție ali Uniuni Evropeanâ. Roxana Mânzatu giură că va s-tiñiseascâ achicâserli ș-Carta a Ndrepturilor di Thimelliu tu thesea ți ș-u lo și va s-lucreadzâ cu tutâ independența ți u ari, ti sinferlu gheneral ali Uniuni.

    Aduțeri aminti. Luni, s-feațirâ ma multi țeremonii tu Polonia ti âncllidearea a 80 di añi di anda fu libiratu lagărlu nazistu di Auschwitz, iu murirâ cama di un milion di oamiñi, nai ma mulțâlli uvrei. Prezidentul polonez, Andrej Duda, dzâsi că vâsilia a lui u veaglli memoria a Holocaustului, ta s-nu s-facâ ș-altâ oarâ ahtari taxirati. București, premierlu Marcel Ciolacu ș-aspusi diznău borgea susto ali Chivernisi ali României ti dnâsearea a ghiderilor antisemiti cata cumu și aduțearea aminti a victimilor a Holocaustului. El lo parti la țeremonia ahârdzâtâ a Dzuâllei Internaționalâ di Aduțeari Aminti a Holocaustului și a victimilor a pogromlui leghionar antiuvriescu ditu yinaru 1941 tu București.

    Tourismu. Bucureștiul scoasi tu padi, stâmâna aesta, patra ediție a Cartillei Albâ a Turismului, iu suntu anyrâpsiti lucârli di prota thesi, riscurli, vulnerabilitățli ali industrie, cata cum ș-ți hâiri pot s-aibâ la scarâ naționalâ. Uidisitu cu rezultatili a unlui studiu iu lâ si câftă mintea a oamiñiloru, tut ma mulțâ turișțâ alegu destinații di călătorie româneșțâ. Protili dumenii di investiții ditu industria adusâ aminti ma ninti lipseaști s-armânâ divertismentul ș-infrastructura, iara scutearea a loru tu migdani va adrari ma vârtoasâ em la scarâ naționalâ, em internaționalâ. Ministerlu di resortu luyurseaști că, pânâ tu 2035, industria di turismu ditu Românie lipseaști s-amintâ 3 miliardi di evradz, bași pritu acllimarea a unui numiru tut ma mari di turișțâ xeni și pritu diplusearea a câftarillei pi pâzarea ți s-fați tora.

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Mindueari. Apofasea ti anulari a rezultatilor a alidzeriloru lipseaști s-hibâ loatâ di nai ma marli organ electoralu, iara putearea ți u ari Curtea Constituționalâ (CCR) ta s-adarâ ahtari lucru, lipseaști s-hibâ bâgatâ tu practico mași tu catastisi dip ahoryea, scoati tu migdani, Comisia di Veneția tu unu raportu mutrindalui anularea a alidzeriloru prezidențiali ditu Românie. București, partiili politiți di opoziție, USR, AUR și Partia Tinirilor, reacționarâ, cundillindalui că, dealihea, organlu consultativ a Consiliului ali Evropâ dzâsi că apofasea ali Curti Constituționalâ easti contra a nomlui ș-abuzivâ. Ministrul di ma ninti ali Justiție, Tudorel Toader, exighisi, ama, că aestâ comisie ș-aspusi minduearea mași, nu easti unâ apofasi, iara urnimiili spusi nu vor bâgari tu practico fârâ di altâ. Aduțemu aminti că alidzerli prezidențiali apufisiti ti meslu brumaru 2024 furâ anulati di CCR ninti di doilu turu. Instanța lo apofasea pi thimellu a niscântor documenti dati di Consiliul Suprem di Apârari a Vâsilillei, dzâcândalui că s-minti tu lucurlu aestu unu actoru di statu xenu.

    Apofasi. Minișțrâlli di externi ali UE, adunaț tu arada a Consiliului di Emburlâchi di Nafoarâ, apufisirâ luni s-lundzeascâ cu nica șasi meși, pânâ di 31 di alunaru 2025, misurli di ângrâdeari contra ali Arusie di cara ea ș-duți ma largu acțiunili di aspârdzeari a catastisillei ditu Ucraina, dupâ cum dzâți unâ declarație a Consiliului ali UE, da tu șteari Agerpres. Aesti misuri icunomiți, bâgati tu practico ti prota oarâ tu 2014, furâ teasi multu ahurhindalui cu meslu șcurtu 2022, ca unâ apandisi la preșcăvillia militarâ contra a nomlui, ali Arusie contra ali Ucrainâ, nicâbâtli, s-aspuni nica tu comunicat. Andamusea FAC di Bruxelles easti prota di ahtari turlie andreaptâ tu chirolu a prezidențillei polonezâ a Consiliului UE, thesi ți u ari ditu 1 di yinaru. Easti ș-prota andamusi di ahtari turlie iu llia parti Emil Hurezeanu tu thesea di capu ali diplomație di București.

    Lucri veclli. – Ministrul di nafoarâ, Emil Hurezeanu, avu luni, Bruxelles, moabeț cu omologlu a lui olandez, Caspar Veldkamp, mutrindalui furlâticlu di lucri veclli româneșțâ: unâ cascâ di malmâ, veaclli di 2.500 di añi, di la Muzeulu Drents ditu Assen, Olanda. Doilli minișțrâ s-achicâsirâ s-lucreadzâ deadunu la scarâ operaționalâ și diplomaticâ. Coiful di malmâ di Coţofeneşti, cata cumu ş-treili biligiț di malmâ ditu eta a dațloru, di Sarmizegetusa Regia, niscânti di eali hiindalui nai ma di simasie lucri veclli ali Românie, furâ arâchiti, ș-ași s-feați „unâ taxirati”, deadi tu șteari Ministerlu a Culturâllei. Parchetlu Gheneral dzâsi că fu dishcllisu unu dosaru penalu ditu ufițiu. Premierlu Marcel Ciolacu deadi hâbarea că s-adarâ, la livel di Chivernisi, unâ echipâ di criză ti cumândâsearea hâirlâticâ a activităților di loari nâpoi a ațiloru patru lucri veclli furati.

    Holocaust. Premierlu român Marcel Ciolacu cundille luni borgea susto ali Chivernisi ali Românie ta s-dânâseascâ ghiderli a antisemitismului și ta sâ scoatâ tu migdani memoria a victimilor a Holocaustului, dzâcândalui că easti borgea a autoritățlor s-asiguripseascâ că „suțiitatea românească cânoaști ș-nu va s-adarâ altâ oarâ alatusili ți s-feațirâ ma ninti”. Tu minduita a lui, educația lipseaști s-aibâ unu rolu di prota thesi. Premierlu lo parti la Templul a Corallui, la unâ țeremonie ti Dzuua Internaționalâ di Yiurtuseari a Holocaustului ș-a victimilor a Pogromlui legionar antiuvriescu di București. Ciolacu apruche cu harauâ silighearea a proțloru ostatiț israelieñi, pritu cari dauâ mlleri cu țetățenie româneascâ ș-zârțiñi româneșțâ, di cara fu simnatâ Achicâsearea anamisa di Israel ș-tâbâbia palestinianâ Hamas, ți da umuti ti unâ irini cari va s-țânâ ma multu chiro tu aestâ nài.

    Belarus. Prezidentul di tora a Belaruslui, Alexandru Lukașenko, amintă alidzerli prezidențiale cu vârâ 87% ditu voturi, uidisit cu rezultatili preliminari dati tu padi di comisia electoralâ. Ațelli patru opozanțâ a lui avurâ 1% pânâ di 2% ditu voturi. Presa internaționalâ anyrâpsi că alidzerli s-feațirâ maș ta sâ-i da șaptilu mandat arada a autocratlui Lukașenko, ți easti la puteari ditu 1994 ș-ți easti luyursitu nai ma mulaclu soț ali Arusie al Putin. Prindu dzuua di votari, șefa ali diplomație evropeanâ, Kaja Kallas, dzâsi că liderlu di Minsk „nu ari niți unâ legitimitati” ș-că „naua huneri electorală easti unâ prusvulie ti dimucrație”. Luni, Marea Britanie, Uniunea Evropeanâ și soțli a loru câtâyursirâ alidzerli prezidențiali „andreapti” di Belarus. „Himu unâ tu câtâyursearea a alidzeriloru prezidențiali mincinoasi di Belarus ditu 26 di yinaru, cata cumu ș-câlcărili dipriunâ a ndrepturilor a omlui ți li adarâ reghimlu di Belarus”, s-aspuni nica tu unâ declarație ți u adarâ deadunu Australia, Canada, UE, Noua Zeelanâ și Marea Britanie.

    Bacalaureat. Fciorilli di lițeu ditu Românie dau probili orali tu prota sesiuni a examenlui di Bacalaureat di estanu, ahurhindalui di luni. Evaluarea a axiiloru di comunicari tu limba românâ s-dizvârteaști pânâ ñiercuri, cu probili orali tu limbili di dadâ a minoritățlor etniți ți va s-facâ chiro di trei dzâli, ahurhindalui cu 29 di yinaru. Testili orali tu limba xeanâ suntu apufusiti tu chirolu 3 – 5 di șcurtu, iara axiili digitali va s-facâ tu chirolu 5 – 7 di șcurtu. Andridzearea aluștoru probi tu chirolu a anlui di sculie fu câtâyursitâ em di elevi, em di profesori, em di experțâ tu educație, maxus că elevilli di lițeu lipseaști s-ducâ la cursuri ș-tu dzâlili di exameni. Probili anyrâpsiti la examenlu di Bacalaureat ahurhescu tu dzuua di 30 di mai și s-bitisescu tu 30 di cirișaru, cându va s-hibâ scoasi tu padi rezultatili ditu soni.

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    PNL Prezidentul di ma ninti al PNL, Crin Antonescu, fu vulusit ti candidat ali coaliție ți easti tora la puteari PSD-PNL-UDMR ti alidzerli prezidențiali ditu yinitoru. „Campania ti alidzerli prezidențiale easti nai ma di simasie alumtâ politicâ ti România di cara câdzu comunismolu”, dzâți prezidentul interimar al PNL, Ilie Bolojan. El cundille că easti ananghi di acțiuni salami, practiți buni di cumândâseari și transparențâ ta s-aibâ diznău româñilli pisti pi politițiañi. Antonescu dzâți că nu candideadzâ tu astrițearea prezidențialâ ti elu ișiși ică ti Partia Național Liberalâ, ama ti țetățeañilli ali vâsilie ș-ti România. Liberalilli suntu proțlli  ți vulusirâ ufițialu candidatura al Antonescu. UDMR lipseaști sâ-și aspunâ candidatlu stâmâna ți yini, iara tu 2 di șcurtu, suțial-dimucrațlli lipseaști sâ s-adunâ ti unu congresu ahoryea. Protlu ș-doilu turu a alidzerloru prezidențiali suntu apufusiti ti 4 și 18 di mai. Aduțemu aminti că tu andreu anlu ți tricu, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă alidzerli prezidențiali ti furnia că s-amisticarâ forți xeani tu proțeslu electoral. Protlu tur anulat lu avea amintatâ candidatlu extremistu pro-arus, Călin Georgescu.

     

    Scumbuseari. Premierlu României, Marcel Ciolacu, deadi tu șteari dumânicâ că s-adarâ la scarâ guvernamentalâ unâ celulâ di crizâ ti cumândâsearea hâirlâticâ a lucurlui di aflari a ațiloru patru artefacti antiți româneșțâ arâchiti di la Muzeulu Drents ditu Assen, Olanda. Va s-lucreadzâ deadunu reprezentanțâ ali poliție româneascâ, cata cumu și oamiñi di la Ministerlu di Nafoarâ, di Nuntru ș-di la  Culturâ. Premierlu dzâsi că zburâ cu ministrul di Interni, Cătălin Predoiu, tu ți mutreaști pitrițearea unâ ș-unâ ali unâ echipâ di criminalisticâ, ți va s-lucreadzâ deadunu cu autoritățli olandeze la aestu caz. Parchetlu Gheneral dzâți că s-adră chiola unu dosar penalu ti furlâticlu ditu Assen. Tuti artefactili arâchiti furâ asiguripsiti uidisitu cu nomurli româneșțâ ș-internaționali ași cumu pruvedu proțedurli di andridzeari ali unâ expoziție. Tu unâ conferințâ di presâ la Muzeulu Naționalu di Istorie di București, directorlu Ernest Oberländer-Târnoveanu dzâți că artefactili furati ditu muzeulu olandez suntu anvâliti di unâ asiguripseari di 35 di miliuni di evradz cu unâ companie olandeză di asiguripseri.

     

    Vizitâ. Ministrul di Nafoarâ ali României, Emil Hurezeanu, va s-llia parti la lucrărli a Consiliului ti Lucri di Nafoarâ ali UE, ți s-dizvârtescu luni, Bruxelles. Pi aghenda ali andamusi suntu moabeț ti aputursearea ali Ucrainâ di câtrâ Arusia, catastisea ditu Orientul di Mesi și ligâturli UE-SUA. Criza energhticâ ditu Republica Moldova ș-mintireajili ți s-facu di pțânu chiro tu Georgia suntu, tutnâoarâ, lucri di prota thesi. Marțâ, ministrul Hurezeanu va sâ zburascâ cu secretarlu gheneral al NATO, Mark Rutte, cu vițeprezidentul executiv ti andrepturi și axii suțiali, locări di lucru buni cu Roxana Mînzatu, ș-cu comisarlu evropean ti lârdzeari, Marta Kos.

     

    Azvindzeari. Campioana ali Românie la handbal feminin, CSM București, amintă duminicâ tu xinurâ contra ali danezâ Nykobing, scorlu 29-27 ș-agiumsi ma-ndzeanâ, pi loclu trei, tu Grupa A ali Ligâ a Campioñilor. Echipa ungureascâ/mâgeareascâ Ferencvaros easti pi protlu loc tu grupâ, a dapoaia yini ațea frânțeascâ ditu Metz. Unâ altâ parei româneascâ, Gloria Bistrița, easti pi loclu 7 tu grupâ, iara treia parei românească ditu astrițeari, Rapid București, chiru dumânicâ dinintea a danezilor Esbjerg tu grupa B cu 26-28. Pareia Rapid easti tora di oarâ pi loclu 7 tu grupâ.

     

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Yiurtuseari. Țeremonii militari și relighioasi, spectacoli și expoziții s-facu adzâ tu tuț mărlli câsâbadz ali Românie, ți yiurtusescu Fâțearea Unâ a Prințipatilor Români. Tu bâserițlli ortodoxi s-feațirâ dyeavasi, iara câmbăñilli bâturâ ti unu minutu. Aoa ș-166 di añi, tu 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza fu aleptu cumândaru a Valahillei, dupâ ți fu aleptu cumândaru ali Moldovâ tu 5 di yinaru. Apofasea politicâ a prințipatiloru ta s-facâ unâ fu protlu stadiu tu adrarea a cratlui românescu. Cumândarilli politiț pitricurâ mesaji ti Dzuua anda Prințipatili Români s-feațirâ Unâ. “Dzuua di 24 di yinaru easti dzuua cându lipseaști s-nâ minduim la cllirunumia ți nâ u alâsarâ strâpâpâñilli ș-la borgea ți u avem ta s-u țânemu și s-u duțemu ma largu“, cundille prezidentul Klaus Iohannis. Premierlu Marcel Ciolacu scoasi tu migdani că Unirea easti unâ paradigmâ di turlia cumu unu proiectu politicu di simasie adratu deadunu cu vrearea a popului poati s-facâ dealihea. Româñilli s-hârsescu di unâ șcurtâ vacanțâ cu aestâ arasti, di cara Dzuua ali Uniri fu spusâ dzuuâ pisimâ dupâ nomu. Mulțâ oamiñi aleapsirâ șâ-și treacâ aesti dzâli tu stațiunili di munti. Cu tuti aesti, di cara s-deadi hâbarea că va s-facâ ma multi protesti deadunu cu multili evenimenti castine minduiti ti aestâ aradâ ți va s-dizvârteascâ tu tutâ vâsilia, furâ bâgaț pi lucru cama di 22.000 di lucrâtori a Ministerlui di Nuntru ta s-asiguripseascâ irinea ș-isihia publicâ.

    Mutarea capu/Protestu. Lucrâtorilli pi calea di heru, ofițeri tu rezervâ, personal di poliție, mineri, pâdurari, lucrâtori tu cilechi, lucrâtori la Metrou București și pensionari dzâsirâ că va s-llia parti adzâ la unâ mutari a caplui/protestu dinintea a scamnului ali Chivernisi. S-așteaptâ s-yinâ dzăț di ñilli di oamiñi. Oamiñilli suntu nihârsiț di cumandulu ali chivernisi ți anglliță crișterli a tiñiiloru di cathi mesu tu ahurhita a anlui ș-că pensiili publiți nu mata va s-creascâ uidisitu cu inflația. Dzâlili aesti fu datâ tu șteari ș-unâ andridzeari a instituțiilor publiți țentrali, cumu ș-a companiilor di statu. Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, ñicurarea a sectorlui public easti unu lucru di prota thesi ti coaliția di guvernari di tora adratâ ditu Partia Suțialu Dimucratâ, Partia Național Liberalâ ș-Uniunea Dimucratâ a Etnițlor Maghiari ditu Românie.

    Diplomație. Ministrul românu ti lucri di nafoarâ, Emil Hurezeanu, va s-aibâ unâ andamusi cu secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte, la scamnul ali NATO di Bruxelles, marțâ, 28 di yinaru, s-aspuni tu unu comunicat ali Alianțâ Nordu-Atlanticâ. Tu 14 di yinaru, Emil Hurezeanu lu-apruche Asistentul a Secretarlui di Stat ali SUA ti Emburlâchi Evropeanâ și Evrâasiaticâ, James O’Brien. Uidisitu cu unu comunicat a Ministerlui ti lucri di nafoarâ, cu ațea arasti, ufițiallu românu tiñisi lucurlu a SUA la sigurlâchea ș-apârarea a partillei ditu apiritâ ali NATO, cata cumu și criștearea a lucurlui strateghicu tu naia ali Amari Lai. Doilli ufițiali tiñisirâ și ligâtura bilateralâ, cundiliindalui, rezultati buni cata cumu suntu bâgarea ali României tu programlu Visa Waiver, crișteara a lucurlui deadunu tu sectorlu icunomic ș-energheticu ș-acțiunea coordonatâ România – SUA – UE.

    Alidzeri. Liberalli va s-adunâ dumânicâ tu unâ Andamusi ahoryea a Consiliului Național ta s-vuluseascâ alidzearea a prezidentului di ma ninti a partidlui, Crin Antonescu, ți s-hibâ candidat comun ti coaliția di cumândârseari ditu Românie la alidzerli prezidențiali ți va s-facâ tu meslu mai. Suțial-dimucrațlli va s-facâ unâ ahtari andamusi cu idyiul scupo tu 2 di șcurtu, iara UDMR va s-llia apofasea tu ahurita a stâmânâllei ți yini. Protlu și doilu turu ti alidzerli prezidențiali va s-facâ tu 4 și 18 di maiu. Pânâ tora, primarlu/dimarhul a Bucureștiului, Nicușor Dan, candidatlu independentu Călin Georgescu și prezidentul ali Uniuni Ascâpaț România, Elena Lasconi, ș-aspusriâ vreaera ta s-candideadzâ ca prezidențâ. Aeșțâ doi di ma nâpoi furâ pi protlu locu la alidzerli prezidențiali ți furâ anulati anlu ți tricu. Di cara protlu turu ditu 24 di brumaru fu vulâsitu, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă alidzerli acutotalui tu dzuua di 6 di andreu, a că, tu xeani, oamiñilli avea ahurhitâ chiola sâ-și bagâ vula. Curtea Constituțională lo aestâ apofasi dupâ ți Consiliul Suprem di Apârare scoasi tu migdani unu raportu ți dzâți că tu proțeslu electoral s-mintirâ forți xeani, ama investigațiili nu puturâ s-dzâcâ maca dealihea ași s-feați. Dzăț di ñilli di româñi inșirâ pi geadei ta s-caftâ s-facâ diznău turlu doi a alidzeriloru prezidențiali.

    Arușfeti. Primarlu a multu cânâscutâllei stațiuni montanâ româneascâ Sinaia, liberallu Vlad Oprea, fu bâgatu gioi sum viglleari giudicâtoreascâ, i s-pâlteascâ 100.000 di evradz ta s-hibâ anchetatu tu libirtati, ti unu cazu di arușfeti. Elu easti aflatu câbâtli di abuz tu thesea ți u ari ș-ți dusi la darea-mpadi a lui di pi scamnulu di dimarhu/primar. Uidisitu cu spusa a procurorilor di la Direcția Naționalâ Antiarușfeti, pritu alti lucri, Vlad Oprea câftă pâradz di la unu pârmâteftu, aproapea 240.000 di evradz, ti ayuñiuseara a niscântoru acti ti adrarea a unui hotelu tu stațiuni.

    Avinari. Ambasada ali Românie tu Belgrad câftă limbidzâri di la autoritățli sârbeșțâ tu ți mutreaști furnia ti cari un țetățean român fu datu nafoarâ ditu vâsilie. Tu lucrul aestu furâ mintiț ma mulțâ țetățeñi ditu UE și alti vâsilii ți loa parti la unâ andamusi di anvițari ti ONG. Românlu, ți easti membru ali unâ organizație mintitâ tu proiecti suțiali, fu dusu la unâ secție di poliție di Belgrad, deadunu cu alțâ partițipanțâ di la seminaru. Fârâ canâ exighisi, ama dzâcândalui că s-adarâ aestu lucru ditu furnii di sigurlâchi națională, lâ si deadi cumandu s-fugâ ditu Sârbie iruși, tu 24 di sâhăț, și nu mata au izini s-intrâ tu aestâ vâsilie chiro di unu anu. Țetăţeanlu român agiumsi ghini tu Românie. Avinarea a niscântoru țetățeñi UE ditu Sârbie nu s-ari faptâ pânâ ma ninti.

    Fotbalu. Campioana ali Românie la fotbal, FCSB, azvinsi, gioi dicsearâ, tu capitala Baku, cu 3-2, echipa azerbaidjanâ Qarabag FK, tu etapa 7-a a Ligâllei Evropa. Cu aestâ nichi di simasie, FCSB nu mași că ș-asiguripsi biletlu ti etapa di astrițeari ți va s-yinâ, ama ari și șansi mări s-agiungâ-ndreptu tu optimili ditu soni. Tu 30 di yinaru, româñilli va s-gioacâ București contra ali formație anglicheascâ Manchester United.

    Autoru: Udălu a Hâbărloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Senat. Huzmikearlli a Senatlui ali Românie și reprezentanțãlli a lor sindicali cutugursescu planurli dimãndati ñiercuri di prezidentulu a Senatlui, Ilie Bolojan, ta s’ncllidã 180 di ipotisi di lucru ditu aproapea 800 și ta s’ñicureadzã parculu auto și cumata di naftã/ cota di combustibilu cu 20 tru sutã. Federația Națională a Sindicatiloru ditu Administrație cutugurseaşti turlia paranomu şi nitransparentu/ ascumti pritu cari suntu vulusiti şi dimãndati meatrili di restructurari. Sindicatili a lucrãtorloru publiţ parlllamentari, personalu contractualu și șoferañilli ditu Senat spun că riorganizarea a instituțillei easti „cu xiki di transparență și corectitudini”. Elli spun că aproaki iţi apofasi ţi aduţi hãirlãticu tru lucru, ama nu akicãsesccu ayuñiusearea cu cari Bolojan va ta şi spunã dininti, autoritatea/ dimi axia di prezidentu a senatlui. Liderlu a Partidlui Național Liberal zburã nu maş ti ñicurarea a lucrãtorloru ditu Senatu, ama și trã riorganizari, Camera Deputațlor și ñicurarea numirlui di sumsecretari. Hãbarea fu aprukeatã, ti dealihea/ confirmată di prezidentulu a Camerãllei a Deputaţlor, Ciprian Şerban, cari exighisi cã va s’hibã ncllisi cama di 200 di ipotisi di lucru şi că va s’ñicureadzã iluminatlu di nãuntru şi aţelu di nafoarã.

     

    Sondaju/ Cãftarea minduitãllei tu duñeauã. 90% ditu români nu aproaki idheea ta s’tragã mãnã ditu NATO, un livelu recordu di pricunuşteari şi aprukeari trã Organizația Tratatlui Atlanticului di Nordu, spuni un sondaj INSCOP dimãndatu ti publiclu marțã. Uidisitu cu sondajlu, pi thimellilu a datilor adunati tu işita anlui ţi tricu, andruparea românilor tră Occidentu tu ţi mutreaşti suţatili/alianțili politiţi și militari criscu cu 10% tru 3-lli añi ditu soni. Sondajlu nica spuni că apartenența ali Românie la Uniunea Europiană easti mutrită di aproapea trei cirecuri ditu aţelli ntribaţ ca un avantaju tru ţi mutreaşti efectili/ zñiili tru bana economicã și suţialã, ti bãnaticlu a fumellioru și aţelu personalu. Maş 55% ditu români minduea aestu lucru aoa şi 3 añi di dzãli.

     

    Mutarea capu/ Protestulu. Sindicaliștilli di la metroulu di București işirã pi geadei cu mutarea capu ñiercuri dinintea a scamnului/ a casãllei a Guvernului, dupu unã idyea ascumbuseari, ţi u feaţirã marțã, dinintea Ministerlui di Finanțe. Elli cãftarã crişteari trã tiñia di cathi mesu și unã finanțari ma uidisitã tră compania a lor. Lucrãtorlli/ Huzmikearlli di la metrou dimãndarã, tutunãoarã, cã va s’nkiseascã cu dãnãsearea a lucãrlui/ grevi di lucru la guvernari și grevi simboliţi tra s’mutã caplu di itia a meatriloru apufusiti di nãulu guvernu tru bitisita a anlui ţi tricu cu giueapea ta s’ñicureadzã hãrgili bugetari.

     

    Eleferisiri/ Eliberari. Un cetățeanu român cari făţea parti ditu echipajlu Galaxy Leader acãţatu di aribelli Houthi tru Yemen aoa şi cama di un anu di dzãli fu elefterisitu/ silighitu ñiercuri, hãbãrisi Ministerlu ti Lucri Xeani/ Min. trã Afaceri Externe. Echipajlu tutu, ali pamori, cari eara cu hlambura sumu pavilionu Bahamas fu silighitu, nica sã spuni tru comunicatlu a ministerlui, adăvgânda că cetăţeanlu român easti tora tu unu locu afiritu/ sigura. Ministerlu haristusi la tuţ partenerlli xeñi, maxus a autoritățlor ditu Oman și Vãrgãrie, ti agiutãrlu ţi-lu-deadirã ta s’ndreagã aestã taxirati, ti cari spunu cã easti, alidzemu: „complexu și multu greu/ multu zorlea ti ascãpari”.

     

    NE. Prezidentulu american Donald Trump spusi că nãi sancțiuni contra ali Rusie suntu „di cãbuli”/„posibile” ma s’hibã di Mosscova nu nkiseaşti pãzãrãpserli ta s’bitiseascã cu polimlu ditu Ucraina, dimãndã Aghenţia France Presse (AFP). El adăvgã că Statele Unite va s’acaţã tu isapi ta s’da ma largu agiutorlu militar tră Kiev, cari agiumsi la dzãţ di miliardi di dolari di cându Rusia u aputrusi Ucraina tru şcurtu 2022. Trump avea spusã ma ninti că Rusia va s’agiungã tu mari fãnica ma s’nu aproaki s’pãzãrãpseascã şi s’bagã vula ti dãnãsearea alumtiloru icã akicãsearea di irini cu Ucraina. Tu ţi mutreaşti prezidentulu ucrainean, Trump s’așteaptă cã Zelensky s’hibã etimu/ hãzãri ti s’aproaki vulusearea a unlui acordu/ unã akicãseari.

     

    Cinema. Un filmu regizat di cineastulu românu Radu Jude fu aleptu tra s’hibã dizvãrtitu tru competiția a Festivalui Internațional di Filmu di Berlin. Aesta easti aţea ditu soni lucrari a lui, numãsitã Kontinental 25, unã producție cu buget ñicuratu, unã comedie lae ti criza imobiliară și sila a naționalismului. Radu Jude spuni că filmul fu filmatu cu un tilefunu mobilu. Selecția ufiţialã adunã 19 di titluri tră ediția di estanu, cari s’dizvãrteaşti anamisa di 13 și 23 di şcurtu.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ

    Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ

    Ripublicanlu Donald Trump (78 di añi) pritu giurâmintul ufițialu ș-ahurhi doilu mandat ti prezidentu a Statilor Uniti ali Americâ (SUA), dupâ patru añi tu cari America fu cumândârsitâ di Joe Biden.

    Donald Trump: „Giuru că va s-umplu cu pisti thesea di prezidentu a Statilor Uniti ș-că va s-țânu, va s-aveglliu ș-va s-apăru Constituția a Statilor Uniti, ahâtu câtu va s-potu”.

    Di itia a țicnâllei, țeremonia pritu cari lo thesea aesta s-feați tu Rotonda a Capitolului ditu Washington, iara nu pi scărli a Congreslui, ș-aestu lucru s-fați ti prota oarâ tu patru dețenii.

    Donald Trump va lu-aibâ vițeprezidentu JD Vance.

    Prezidentul ali SUA ș-lo borgea că va s-simneadzâ, nica ditu protili sâhăț la Casa Albâ, aproapea 100 di ași-spusi cumandi executivi pi temi di la sigurlâchea a sinurloru pânâ di adrarea a naftâllei ş-a gaziloru, ș-ma multu pi avinarea a imigranțâloru ți ședu contra a nomlui ică pi adrarea a unui scut antirachetâ ți s-afireascâ Statili Uniti.

    Tu ți mutreaști icunumia, Donald Trump dzâsi că alidzearea a lui diznău lâ deadi optimismu a investitoriloru.

    Donald Trump: Videț chiola rezultati la cari nu s-aștipta canâ ș-tutâ duñeaua dzâți că easti efectul Trump. Di anda fui aleptu, pâzarea di tranzacționari criscu para multu, iara optimismul a ñițloru pârmâtefțâ agiumsi pi unâ scarâ recordu tu aeșțâ 39 di añi di ma nâpoi.

    Pârălu Bitcoin aspusi ș-elu recordu dupâ recordu, anda mărili companii di investiții deadirâ tu șteari emburlâchi di dzăț di miliardi di dolari, investiții ți s-facu di sibepea că amintai alidzerili ș-aesti emburlâchi va s-adarâ locuri di lucru ti suti di ñilli ică miliuni di americañi.

    Uidisitu cu adetea americanâ, prezidentul lo parti la dyeavasea privatâ la bâsearica St John ditu Washington DC, ninti ta ș-aspunâ giurâmintul.

    Autor: Mariana Chiriță
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    MUABETS. Liderllii a suţatãllei di guvernămintu di București s-adunară ñiercuri ti prota a loru andamasi di estanu. Aeșţă apufusiră că protlu tur a alidzerloru prezidențiali să s’ţănă tru 4 di mai și doilu tru 18 di mai. Coaliția lu aleapsi și aţelu di ma ninti lider PNL, Crin Antonescu, ti harea di candidat comun a lor ti antriţearea prezidențială. Elli apufusiră, tutunăoară, ca bugetlu ti 2025 s’hibă părăstisitu ninti di 27 di yinaru, aţea turlie tra s’poată s’aibă izinea a Parlamentului tru prota stămănă a meslui şcurtu. Ministurlu a Finanților, Tánczos Barna, spusi ma ninti că proiectul di buget va s’tiñisească plafonlu di deficit de 7% ditu PIB, fără năi creaștiri di taxe, ama pritu un control ma sertu a hărgiloru publiţi. Di altă parte, sindicatele căftară a Avocatlui a Popului s’facă conteastatie la Curtea Constituțională ti articolu ditu aţea ditu soni ordonanță di urgență cari pruveadi nglliţarea indexarillei pensiili. Ordonanța, cari intră pi lucru la 1 di yinaru, pruveadi și nglliţarea a tiñiiloru di cafi mesu, scutearea a niscăntoru avantaje fiscale și ñîcurarea a niscăntoru beneficii.

     

    VIZI. Românii Va s’poată s’urdină tru SUA fără viză ahurhinda cu meslu marţu a aluştui an. Easti ananghi maş ti ună carti/notificare pi ună platformă cunuscută cu numa ESTA – Sistem electronic di autorizare a urdinarillei, declară ñiercuri ministrul di externe a văsiliillei, Emil Hurezeanu. Includerea României tru programlu Visa Waiver va s’hibă nsimnată ufiţialu viniri, 10 di yinaru, pritu un eveniment organizat la Washington DC. Secretarul di stat a Securitatillei Interne al SUA, Alejandro Mayorkas, și ambasadorlu României la Washington, Andrei Muraru, va s’adună ta s’nreghistreadză aderarea ali Românie la programlu SUA fără vize. Detaliili tehniţi și data ti băgarea tu lucru a năului regim di urdinari va s’hibă dimăndati di cu kiro. Cetăţenii români numata lipseaşti s’da interviuri la consulatlu ali SUA kiro tru cari permislu di urdinari, care ţăni loclu a viziloru di tora, va s’hibă valabil doi ani, cu un numiru nelimitat di intrări tru Statele Unite. Avizlu adus aminti ma nsus poate s’hibă ufilisitu ti viziti di până la 90 di dzăli cu ună custuseari di 21 di dolari SUA, să spuni tru ună notificare postată pi frăndza di Facebook a ambasadăllei ali Românie la Washington.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru

    Armânipsearea: Taşcu Lala

     

  • Chivernisea Ciolacu 2 deadi giuratlu

    Chivernisea Ciolacu 2 deadi giuratlu

    Chivernisea cumândâsitâ di Marcel Ciolacu deadi giuraticlu dinintea a prezidentului Klaus Iohannis, luni dicsearâ, tu unâ țeremonie andreaptâ la Pâlatea Cotroceni.
    Tut luni, ațelli 16 miniștri pripuși di coaliția PSD-PNL-UDMR apruchearâ bunu avizu dupâ audierili ditu comisiili di spețialitati a Parlamentului. Dapoaia s-feați ședința a plenurlor adunati a leghislativlui ți s-bitisi cu ânvestirea ali nauâ chivernisi cu 240 di voturi „ti”, șapti pisti minimum di cari easti ananghi. Executivlu, cari va s-adunâ dupâ sâhatea 22.00 tu prota ședințâ la Pâlatea a Nichillei, easti adratu ditu membrilli:
    PSD
    Vițepremier fârâ portofoliu: Marian Neacşu
    Ministerlu ali Apârari – Angel Tîlvăr
    Ministerli ali Economie ş-a Digitalizarillei – Bogdan Ivan
    Ministerlu a Transporturlor – Sorin Grindeanu
    Ministerlu a Sânâtatillei – Alexandru Rafila
    Ministerlu ali Agriculturâ – Florin Barbu
    Ministerlu ali Culturâ – Natalia Intotero
    Ministerlu a Lucurlui – Simona Bucura Oprescu
    Ministerlu ali Justiţie – Radu Marinescu
    PNL
    Ministerlu di Nuntru – Cătălin Predoiu
    Ministerlu ali Educaţie – Daniel David
    Ministerlu di Nafoarâ – Emil Hurezeanu
    Ministerlu a Investiţiilor ş-a Proiectilor Europeani – Marcel Boloş
    Ministerlu a Mediului – Mircea Fechet
    Ministerlu ali Energhie – Sebastian Burduja
    UDMR
    Ministerlu a Dezvoltarillei – Cseke Attila (și vițepremier)
    Ministerlu a Finanţilor – Tanczos Barna

    Autor: Lica Manolache
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Mesajlu a prezidentâllei ali CE, Ursula von der Leyen, anda s-ancllidu 35 di añi di la Ribilipsirea Româneascâ

    Mesajlu a prezidentâllei ali CE, Ursula von der Leyen, anda s-ancllidu 35 di añi di la Ribilipsirea Româneascâ

    35 di añi di la Ribilipsirea/Ximutarea Româneascâ furâ yiurtusiț di prezidenta ali Comisie Europeanâ (CE), Ursula von der Leyen.

    „Aoa și 35 di añi, româñilli mutarâ caplul ti ndreptul ta sâ-și aleagâ mira. Mulţâ ş-deadirâ bana ta s-hibâ libiri fciorilli a loru și s-bâneadzâ tu democraţie”, anyrâpsi șefa a executivlui di Bruxelles, dumânicâ, pi singirlu di soțializari X.

     

    Adzâ, 22 di andreu, cundille Ursula von der Leyen, România ş-Europa thimisescu curbanea a româñilor, ți u adrarâ aoa și 35 di añi.

    Prezidenta ali CE ş-bitisi mesajlu scriindalui că „Adzâ, România și Europa ş-aducu aminti di curbanea a lor”.

     

     

     

    Autor: Mariana Chiriță

    Apriduțearea: Mirela Biolan

     

    mesaj, ximutari, Ursula von der Leyen

     

     

  • PSD, pi protlu locu la alidzerli parlamentari

    PSD, pi protlu locu la alidzerli parlamentari

    PSD inși pi protlu locu la alidzerli parlamentari, iara dupâ yinu AUR, PNL şi USR.

    După misurarea a cama di 98% ditu secţiili di votari, Partia Suțial Dimucratâ lo Camera Deputaţlor cu 22,54% ditu voturli a electoratlui, Alianţa ti Unirea a Româñilor – 17,75%, Partia Naţional Liberalâ – 13,60%, Uniunea Salvaţi (Ascâpaț) România – 11,99%. Pi aanti locări suntu: Partia SOS România – 7,10%, Uniunea Dimucratâ Maghiară ditu Românie – 6,49% şi Partida a Oamiñilor Tiniri – 6,24%. Alanti partii şi alianţi avurâ sum 5%.

    Idyiul lucru s-feați ș-tu Senat. Dupâ adunarea a cama 98% ditu secţiili di votari, Partia Suțial Dimucratâ avu 22,90% ditu voturli a electoratlui, Alianţa ti Unirea a Româñilor – 18,07%, Partia Naţional Liberalâ – 14,49%, Uniunea Salvaţi (Ascâpaț) România – 11,91%. Pi alanti locări suntu: Partidul SOS România – 7,51%, Uniunea Dimucratâ Maghiară ditu Românie – 6,54% şi Partida a Oamiñilor Tiniri – 6,18%. Alanti partii şi alianţi avurâ sum 5%.

    Autor: Eugen Cojocariu
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ

    Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ

    Anvârliga di 2.500 di militari și spețialișțâ  ditu Ministerlu ali Apârari Naționalâ, Ministerlu a Emburlâchillei di Nuntru și alti structuri, deadunu cu vârâ 190 di hâlăț tehniți și 45 di aeronavi, loarâ parti, duminicâ, la Urdinarea Militarâ Naționalâ andreaptâ București, cu furnia a Dzuuâllei Naționalâ ali Românie ș-ti yiurtusearea a 106 di añi di la Marea Uniri.

    Ti prota oarâ la urdinarea di 1 di Andreu furâ dronili, mihânii aeriani. Furâ anâlțati aeronavi fârâ oamiñi la bordu di turlii BAYRAKTAR TB2, cari intrarâ tu dotarea a Forților Terestri Români veara aestâ.

    Tutnâoarâ, unâ aeronavâ ali Brigadâ 18 Cxitâxeari Viglleari „Decebal” pitricu tu idyiul chiro caduri di la urdinari. Aeronava azbuiră pisti unâ nai ncheari di Casa ali Presâ Libirâ și Parcul Herăstrău, analtu, la vârâ 1.500 di meatri, iara cadurli furâ proiectati pi ecranili ți eara bâgati mardzina di cali, iu s-dizvârtea parada.

    Pi ninga așchirladz și spețialișțâ româñi, alțâ 240 di militari xeñi loarâ parti la evenimentu, dimi detașamenti ditu Arbinușii, Belgia, Ripublica Cehâ, Croația, Franța, Ghirmânia, Italia, Luxemburg, Machidunia ditu Arațili, Ripublica Moldova, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Spania, Statili Uniti și Turchia, cata cumu ș-alti vâsilii aliati ți llia parti la structurli NATO ditu Românie. Aschirladzlli xeñi tricurâ pri di nintea a oamiñiloru cu 21 di mihânii tehniți.

     

    Tut București, tu Parcul Carol I, s-dizvârti țeremonia militarâ ş-relighioasâ iu s-bâgarâ câruni di chitchi/lilici la Monumentul a Aschirlălui Nicunuscut. Tutnâoarâ, sunt „Porţâ dișcllisi” la Muzeulu Naţional di Artâ ali Românie, iara la Muzeulu Naţional di Isturie ali Românie easti andreaptâ micro-expoziţia „Documentili a Unirillei”, ti tiñia a momentului istoric  ditu 1 di Andreu 1918.

     

    Evenimentili di Alba Iulia ahurhirâ cu expoziția faptâ ti șcurtu chiro “Zârțiñi și simboluri. Arta a adețloru  româneșțâ”. Evenimentili s-ducu ninti tu câsâbălu ali Mari Uniri cu trițearea a așchirladzloru pri di nintea a oamiñiloru ti Dzuua Naționalâ ali Românie, ți va s-facâ la sâhatea 14:00. Dicsearâ, va s-hibâ spectacollu folcloricu „Alba aduți deadunu România”, adratu di artișțâ ditu tuti reghiunili istoriți ali vâsilie, ama ș-un spectacol di artifiții.

    Evenimenti ti yiurtusearea a Dzuuâllei Naționalâ s-feațirâ ș-tu alti au loc și în alte localitâți  ditu țarâ, dar și  ditu diaspora.

     

    Autor: Licâ Manolache

    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a Româniilei dimăndă viniri că amână tră 2 di andreu debatlu ti ună căftari a unlui ditu candidațlli la prezidenţille ta s’anuleadză rezultatili a protlui tur a alidzerloru prezidențiale. Instanța așteaptă ta s’bitisească lucărlu cu misurearea diznău a voturlor. Gioi, Curtea Constituțională căftă misurarea diznău a buletinilor di vot exprimate tru primlu tur, iarapoi proţeslu easti tru dizvărteari. Candidatlu independentu cari amintă protlu tur, Călin Georgescu, lugursitu aproapea unanim un extremistu pro-rus, cutugursi apofasea a Curtillei și li stipsi partidile di guvernământu, dimi Partidul Național Liberal și Partidul Social Dimocrat, că ufilisescu instituțiili a statlui tră a loru amintaticu. Elena Lasconi, liderlu a Uniunillei Salvați România, cari agiumsi pi doilu locu tru protlu tur, stipsi și Curtea Constituțională că s’agioacă cu securitatea națională. Premierlu și liderlu social-democrat Marcel Ciolacu, clasat pi treilu locu după protlu tur, spusi că nu comenteadză apofasea a Curtillei Constituționale. Prezidentulu interimar a Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, spuni ama că apofasea a Curtillei aprindi aloatili tru suţiitati, aduţi incertituditue și submineadză pistipsearea tru instituțiile a statlui. Campania electorală tră doilu turu a alidzerloru prezidințiale lipsea s’ahurhească tru 29 di brumaru, ninti di scrutinlu ditu 8 di andreu.

     

    Alidzeri. Cama di 18 miliuñi di alegători români sunt aștiptaț ti scrutinlu di dumănică, ti Dzuua Națională, tră ş-aleagă Parlamentul național, ţi ari 300 di deputaț și 166 di senatori. La aesti alidzeri candideadză cama di 8.000 di candidaț ditu 31 di partidi și alianți politiţi di lenu turlii și 19 minorităț etniţi. Tru xinătati, votlu s’dizvărteaşti ti un kiro di dauă dzăli, emu sâmbătă, emu dumănică, tru recordul di 950 di secții di votari dişcllisi tu zinătati. Uidisitu cu ţi spuni Autoritatea Electorală Permanentă, aproapea 7.000 di oamiñi s-ngrăpsiră tră vot pritu corespondență la alidzerli di dumănică.

     

    Consiliul di Apărari. Consiliul Suprem di Apărare a Văsiliillei lo hăbări ti atacuri ţibernetiţi ţi au scupolu s’mintească tu proţeslu electoral tru protlu tur a alidzerloru prezidențiale ditu România, disvărtiti tru 24 di brumaru. Uidisitu cu spusa a Consiliului, actorilli ostili di stat și nistatali, maxus Rusia, avură un sinferu tut ma mari tră influențarea agendăllei publică ditu România și s’aspargă catandisea suţială adunată stogu. Stepsuri că Rusia s-minti tu alidzerli prezidențiale ditu România sunt nithimilliusiti, spusi purtătorlu di zboru a Kremlinului, Dmitri Peskov, aleptu di Reuters. El spusi că Rusia nu ari minduita di arada s’mintească tu alidzerli ditu alti văsilii, maxus tru România, și niţi nu ari naeti s-facă aestu lucru tora. Tru ună altă isapi, Consiliul Suprem di Apărare spusi că unu ditu candidațllii la prezidenţille, dimi Călin Georgescu, cari easti pro-rus, anti-NATO și anti-UE, avu căbilea ta s’ufilisească ună vidzută cabaia mari, di itia a tratamentului preferențial ditu partea a platformăllei di socializar TikTok. Nitiñjisnda legislația electorală românească, TikTok u criscu cabaia multu vizibilitatea al Georgescu andicra di alanţă candidaț, cari fură pricunuscuţ pritu algoritmi și a curi mesaji fură nţirnuti.

    Dzuua Națională. Sâmbătă, București s’faţi repetiția ghenerală tră parada militară ndreaptă ti Dzuua Națională ali Românie, 1 di andreu. Va s’llia parti aproapea 2.500 di militari și specialiști ditu Ministerlu Apărarillei Națională, Ministerlu Afacerlor di Interne, Serviţiul Român di Informații, Serviţiul di Telecomunicații Speţiale, Administrația Zăndăñiloru și Autoritatea Yimbrukiloru Române, cu aproapea 190 di echipamenti tehniţi și 45 di aeronavi tru parada di dumănică. A loaru va lă si adavgă aproapea 240 di askirladz xeñi ditu văsiliili aliati și parteneri.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala