Radio România Internațional

Category: Hăbărli

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    ALIDZERI SUA. Prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis și premierlu Marcel Ciolacu pitricură hiratimati adză al Donald Trump tră victoria a lui tru alidzerli prezidențiale ditu SUA. „România easti un aliat strateghic vărtosu și angajat al SUA. Prin gaereţli a noastre comune, va s’aduţemu irine și prucukietu văsiliili a noastre și nu maş, cu viglleari sinferurli a noastre comune”, angrăpsi prezidentulu ali Românie pi un şingiru di socializare. Republicanul Donald Trump ţănu un „mandat fără preţedentu”, tru un zboru ţănut la West Palm Beach, Florida, după ţi Fox News convocă alidzerli tră Trump, postulu golu di hăbări ditu SUA care feaţi aestu lucru până tora. Acă ditu videala tehnică misurarea a voturloru nu s’bitisi nica, Donald Trump lă haristusi a americanilor că lu-aleapsiră. „Feaţimu istorie”, spusi el și tăxi că va u agiută văsilia să „s’vindică”. Coleganlu al Donald Trump, JD Vance, spusi tu arada a lui că „avumu dininti nai ma marea xanaamintari/ turnari politică ditu istoria SUA”. Adversarlu a lui, democratlu Kamala Harris, nu gri nica vără zboru dinintea a votanţăloru a llei.

     

     

    SENATUL. Republicañilli s’pari că au loată controlu tru Senatlu a SUA, ţi ma ninti eara tu măna a democrațloru, cu ună majoritate di nai pţănu 51 di locuri ditu 100, simfunu cu isăkili. Senatlu ali SUA ari 100 di locuri (2 tră cathi un cratu american) și 34 di membri suntu alăxiţ dupu votlu organizat concomitent cu alidzerli prezidențiale ditu 5 di brumaru. Tru Camera Reprezentanților, niţi un ditu partidi nu pari s’aibă un avantaj dicisiv, di itia că misurarea a voturilor tru aţeali 50 di state s’faţi şi adză. Controlu a aţiloru dauă camere a Congresului SUA easti ună scupo mari, di itia că spațlu di manevră al prezidentului ali văsilie ţăni tu ma marea parti di nomurli pi cari pot s’li vulusească tru Senat și tru Camera a Reprezentanților. Dauli voteadză nomurli federale, ama Senatul ari și importante axizeri exclusive, maxus ti alidzearea ică revocarea a membrilor clleaie a guvernului ică ti confirmarea a magistrațlor federali.

     

     

    COMISIA EUROPEANĂ. Social-democratlu Roxana Mănzatu, nominalizata ali Românie tu ipotisea di viţeprezidentu a nauăllei Comisii Europeană, aprukea ună evaluare pozitivă ditu partea a comisiilor di speţialitate a parlamentului român. Stămâna yinitoari, ea va s’hibă audiată și tru comisiile a Parlamentului European. Pi ningăipotisea di viţeprezidentu, comisarlu român va u aibă şi ipotisea di comisar tră oamiñi, axizeri și pregătire.

     

     

    INVESTIŢII. Premielu Marcel Ciolacu avu ună andamasi cu ună delegaţie di investitori japonezi, marţă, Bucureşti. Aeșţă și spusiră sinferlu ti anvărtuşearea a agiutorlui financiar tră România tru infrastructura di transport, energhie, digitalizare și proiecti di analtă tehnologie. Ma ninti, la un Forum Energetic bilateral disvărtitu tut tru capitala ali Românie, Ministerlu ali Energhiei și compania japoneză Itochu Corporation simnară un Memorandum di Akicăseari mutrinda un proiect di hidrocentrală tru giudeţlu Cluj (nord-vestul ali Românie).

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne cari s’dizvărteaşti ti ndauă dzăli. Ungaria, văsilia cari u-ari prezidinţillea arucutoasă a Consiliului UE și cari ndrupaşti intrarea acutotalui ali României și Vărgărie tru spațiul european di libiră urdinari, va s’părăstisească catandisea di tora ti implementarea integrală a acquis-ului Schengen di cătră ateali dauă văsilii, dupu eliminarea controalilor la sinurli aerieani și maritimi tu bitisita a meslui marţu. Tra s’apufusească data scutearillei tră controalili la sinurlu terestru easti ananghi ti ună nauă apofasi unanimă a membrilor Consiliului. Reuniunea finală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne ditu aestu an va s’ţănă tru prota parti a meslui andreu.

     

     

    Patrimoniul. Anamisa di 6 și 8 di sumedru, Bucureștiul easti nicukirlu a Summitlui European Cultural Heritage și ţeremonia ti duruseari premiili Europa Nostra. Experțăllii tru patrimoniul cultural va să zburască ti prioritățli di politică publică la nivel european și andicra di autoritățile române și va s’tiñisească nai bunili proiecte di conservare a patrimoniului construit, amintătoari a concursului Europa NostraAnamisa di aestea s’arădăpsescu și dauă proiecte ditu România dimi Biserica Săsească ditu Alma Vii, tru ţentru, și Biserica Ayilu Mihail ditu Cluj Napoca, tru nord-vestu. Evenimentul easti ndreptu tru nicukirata a Muzeului Național di Artă ditu București.

     

     

    Alidzeri. Sâmbătă eara vadelu limită tră dipunerea-a candidaturlor ti alidzerli prezidințiale ditu România. Prota rundă va s’ţănă tru 24 di brumaru, a deapoa a daua tru 8 di andreu. Anamisa di candidaț s’arădăpsescu liderlu a Partidului Social Democrat, di guvernământ, Marcel Ciolacu, prezidentulu a Partidului Național Liberal, tut la guvernare, Nicolae Ciucă, liderul Uniunillei Salvaț România Elena Lasconi și fostul secretar gheneral adjunctu NATO Mircea Geoană. Lista di bitisită a candidațlor la prezidenţille va s’hibă publicată tru 10 di sumedru, după ceareipseari tuti contestațiili dipusi la Curtea Constituțională ali Românie.

     

     

    Orientul de Mesi. Nai ma pţănu 24 di inşi fură vătămaţ și 93 frură pliguiţ sâmbătă dicseara tru ună atacă aerian4 faptă di Israel contra a unăllei moschei și a unăllei sculie ditu Gaza, iu s’apănghisea oamiñi purtaţ. Luni s’faţi comemorarea di un an a atacăllei Hamas contra a Israelui, tru cari 1.200 di oamiñi fură vătămaţ și 250 arăkiţ, lucru ţi dusi la nkisita a polimlui. 42.000 di palestinieni, majoritatea ţivilli, fură vătămaţ pănă tora, iara aproapea tuţ bănătorlli ditu Gaza fură purtaţ tru conflictu, cari feaţi și ună criză uminească multu mari. Israelu fu cutugursitu ma multi ori arada ti turlia cumu duţi aestu polimu. Sâmbătă, ñilli di oamiñi işiră pi geadeili ditu tută lumea, nica şi di Londra, Roma, New York, Washington și Cape Town, tra s’caftă dănăsearea alumtiloru cu virsearea di săndză ditu Gaza și Liban. Un evenimentu idyealui s’feaţi şi Paris, iu prezidentulu Emmanuel Macron căftă dănăsearea a vinderloru di armi cătră Israel. Aţelli 88 di membri ali Organizație Internațională ali Francofonie, adunaţ Paris, căftară tu unanimitate dănăsearea a alumtiloru ntrăoară și pi lungu kiro tru Liban, cari easti și ea membru a aliştei organizație.

     

     

    Tenis. Preacllea românească Monica Niculescu și Gabriela Ruse amintă titlul di dublu la turneulu di tenis WTA 125 di Hong Kong. Eali azvimsiră pi Nao Hibino și Makoto Ninomiya ditu Japonia tru trei seturi, 6-3, 5-7, 10-5. Ună altă agiucătoari română, Ana Bogdan, agiumsi pi loclu 120 tru lume, ama kiru dinintea ali japoneză Mai Hontama, numirlu 116 mondial, și rată calificarea tră tabloulu prinţipal ditu turneul WTA 1000 di la Wuhan, China. Fu azvimtă tru seturi neise, 6-3, 7-6.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă sărbătoare, tra s’nsimneadză turnarea la limba română și la alfabetlu latin tru fosta Ripublică Sovietică. Pi dauli mealuri a arâului Prut s’ţănură evenimenti speţiali. Tru un mesaj postat cu aestă furñie, prezidentulu Klaus Iohannis spusi că limba română nu easti maş unu mănuclliu di zboară, ama easti ună cali ta s’da ma largu clirunumia culturală și ună clirunumie di mari tiñie pi cari u alăsămu ti bărnurli yinitoari s-u tiñisească și s-u facă ma avută. Asi cum cundille domnul Iohannis, nică di anlu ţi tricu limba română easti și limba ufiţială a Ripublicăllei Moldova, după ţi fu promulgatu un nom di prezidentulu Maia Sandu, cari alăxeaşti spunearea „limba moldovenească” cu spunearea „limba română”. Aestu lucru fu di mari simasie tră ndriptatea a unlui lucru istoric, dimi atea că româñilli băneadză pi dauli mealuri a arăului Prut au ună limbă, ună cultură și ună istorie comună, spusi Iohannis. Uidisitu cu aestu, limba română easti studiată tru 59 di universităț ditu 37 di văsilii a lumillei. Sesiuni di lectură publică, expoziții di artă, proiecții di filme, recitaluri di muzică suntu organizate di institutili culturali românești ditu tută lumea tra să nsimneadză Dzuua-a Limbăllii Români.

     

    VIZITĂ. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, eara dus sâmbătă tru ună vizită ufiţială tru Ripublica Moldova, tră muabeţ cu omologlu a lui, Maia Sandu. Cu aestă furñie, atelli doi ufiţialli simnară ună Declarație comună mutrindalui cooperarea bilaterală tră anvărtuşearea-a reziliențăllei ali Ripublica Moldova, cari avu pănă tora agiutor cabaia multu ditu partea ali Românie tra s’ţănă cheptu la multili provocări cu cari s’ampuliseaşti. Uidisitu cu Iohannis, polimlu hibrid purtat contra ali Ripublica Moldova și a cetățeañilor a llei easti tut ma vărtosu și acaţă noimi tut ma serti. El cundille că angajamentul strateghicu ali Românie tra s’ndrupască dizvultarea democratică ali Moldovă va s’armănă niminatu pi kiro lungu și căftă a tutăloru partenerlor internaționali s’da agiutoru consecventu tru gaereţli a llei di aderare la UE. Tu arada-a llei, Maia Sandu spusi că România avu un rolu di mari simasie ti anvărtuşearea a independențăllei energhetică a văsiliillei a llei şi cundille, tutunăoară, agiutorlu a Bucureștiului tru proţesul di aderari la UE. Vizita a Prezidentului ali României faptă Chișinău s’ţănu tru contextul tru cari România și Moldova sărbăturisiră Dzuua Limbăllei Române pi 31 di agustu.

     

    PENSII. Un proiectu di nomu mutrinda criştearea a praglui la impozitlu pi pensii tru România di la 400 di euro tru aestu kiro la 600 di euro easti tu planu tra s’hibă avizat stămâna yinitoare tru Camera a Deputațlor, for decizional tru aestă noimă, dimăndă ministurlu a Culturăllei Raluca Țurcan. Ea spusi că misura fu promovată ditu 2022 di Partidlu Național Liberal și că, după aprobarea a lui tru Parlamentu, va s’bagă tu practico la 1 di sumedru. Coaliția di guvernământu adrată ditu Partidlu Suţialu Democrat și Partidlu Național Liberal apufusi aoa şi ndauă dzăli că năulu proiectu di nomu lipseaşti s’hibă băgatu iruşi tru Parlamentu, tru loc tra s’hibă vulusitu di guvernu pritu ordonanţă di ananghi.

     

    NOMLU. Legislația mutrinda ordinili di restricție teasti s’băgă tru practico sâmbătă tru România. Scupolu easti tra s’veaglle tuti victimili, cari ţi s’hibă ligăturli a lor cu agresorlu. Ministurlu ali justiție, Alina Ghorghiu, spuni că ma ninti, ordinili di restricție eara apufusiti maş tră cazurli di prişcăville tru familie, ama naua legislație acaţă tu isapi și abuzlu, s’clleamă fuvirsearea psihologică. Ea pitreaţi urminii tra s’aibă curayiu tuti victimili tra s’caftă protecție și s’dimăndă cazurli di abuz, indiferent di turlia-a abuzlui și di aţellu ţi easti agresorlu. Tru aestu contextu, Ministerlu ali Justiție ditu România nkisi ună campanie di conștientizare cu numa „S’bănedz cu frica nu nsimneadză că bănedz”. Tru 2023, aproapea 80.000 di cazuri di prişcăville domestică fură raportati la poliție, iara tru cama di 30.000 di cazuri victimili fură mlleri.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru aestă toamnă, tru 24 di brumaru și 8 di andreu. Votarea va si s’facă tru idyiulu kiro cu alidzerli parlamentari, cari va s’hibă organizate tru 1 di andreu. Campania tră alidzerli parlamentare ahurheaşti tru 1 di brumaru şi s’bitiseaşti tru 30 di brumaru, dimneața. Tru văsilie, secțiile di votare va s’hibă dişcllisi anamisa di oarili 7:00 și 21:00. Easti tră prota oară căndu tuti aţeali 4 turlii di alidzeri (local, parlamentar, prezidențial și alidzerli tră Parlamentul European) s’ţănu tru România tru idyiulu an.

     

    OECD. România apruke adză ună evaluari pozitivă tru sectorlu a concurențăllei, ca parti a proţeslui a llei di aderari la OCDE. Uidisitu cu Consiliulu a Concurențăllei ditu România, revizuirea fu faptă dupu ună evaluari cari s’ţănu anamisa di 2018 și 2022. Tru cadurlu a evaluarillei, Consiliul fu anănghisitu s’dimunstreadză că activitatea a lui tiñiseaşti căftărli ali Organizație tră Cooperari și Dizvultari Economică. Fură fapti şi urminii, iarapoi catandisea ti băgarea tu lucru a aluştoru va s’hibă părăstisită anlu ţi yini. Aderarea la OCDE easti ună prioritati tră România și easti treilu obiectiv strateghic a văsiliillei după aderarea la NATO și UE.

     

    INDEPENDENȚĂ. Ripublica Moldova yiurtusi marță 33 di ani di la proclamarea independențăllei andicra di fosta Uniune Sovietică. Viniţ la yiurtuseari, prezidenţălli ali Lituanie, Estonie și Letonie simnară ună declarație comună di andrupari tră aderarea a văsiliillei la UE. Tru mesajul a lui dimăndatu cu aestă furñie, prezidentulu Klaus Iohannis tăxi că România va s’da agiutoru strateghicu ti Ripublica Moldova tru tuti domeniile. Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu lu asiguripsi omologlu a lui moldovean, Dorin Recean, că România va s’armănă tu prota thesi a gaereţloru di anvărtuşeari ti aderarea ali Moldovă la UE, a stabilitatillei și a dizvultarillei democratiţi a aliştei.

     

    METEO. Aseara fură dimăndati fărtuni tru ma multi părță a văsiliillei. Experțăllii meteo apufusiră dzăţ di avertismenti meteorologhiti extremi. Iaşi, tru nord-est, vimtulu surpă ma mulţă cupaci şi asparsi vehicule, tru kirolu anda geadei multi ditu căsăbă fură nicati. Tut tru nord-est, tru giudeţlu Botoşani, pompierllii fură griţ ta s’astingă un mari focu dupu ţi un kiritu agudi un cupaciu. Dzăţ di geadei fură nicati și tru Cluj-Napoca (nord-vestu).

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră giumitati ditu teritoriul ali Românie. Suntu aștiptati ploiuri vărtoasi nolgica ali văsilie, tru munță și tru născănti reghiuni ditu apirita şi data a văsiliillei. Tru reghiuni izolate fură prognozati fărtuñi di kiritu și grăndină, ama dalga di căldură va s’armână tru data şi ascăpitata ali Românie, a curi bănători s’ampulisescu diznău cu un indiţi di disconfortu termic ma mari și dzăli di nu poati s’adille omlu. Maximili a dzuuăllei va s’ahibă anamisa di 27 și 35 di gradi, a deapoa ti prăndzu București va s’hibă 34 di gradi.

     

    PENSII. Di la 1 di sumedru plafonlu di impozitare a pensiilor ditu România va s’crească di la 400 di euro cătu easti tora la 600 di euro, dimăndă luni dicseara ministurlu a Lucărlui, Simona Bucura-Oprescu. Ea spusi că apofasea fu loată dupu ună nauă andamasi di muabeţ ţi u avu cu premierlu Marcel Ciolacu. Dimi, la 1 di sumedru, taxili va s’reprezinta 10% ditu diferența năstricănda 3 ñilli di lei. Declarația-a ministrului yini după ţi caplu a guvernului dimăndă că lli-ari căftată a ministurlui di Finanțe s’facă cercetări și s’veadă desi easti ananghi di un nău plafon di impozitare după implementarea nauăllei legislații. S’așteaptă ca Ministerlu di Finanțe s’adară ună altă cercetare, aţea turlie că pensionarllii s’nu aibă keardiri ică s’lă hibă curmati tichetili alimentari. Năpoi aduţemu aminti că pinsiili sumu 2 ñilli di lei nu păltescu tru aestu kiro impozit, ama s’llia un impozit di 10% tră pensiile cari năstrecu aestă valoari.

     

    INDEPENDENTĂ. Prezidentulu Maia Sandu dimăndă marță un mesaj di hiritiseari a cetățeañilor ali Ripublica Moldova cu furñia că s’umplură 33 di añi di la proclamarea a independenţăllei a văsiliillei. „Moldova easti casa a noastră și alidzemu un yinitor di irine și prucukie. Nă angrăpsimu istoria. Multi xana-amintări hărăcoapi, Moldova!” spuni Sandu cu alidzearea di la Moldpres. București, prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis spuni că România ma largu va s’da agiutoru strateghiuc ti Ripublica Moldova tru tuti dumeñili. „Hiritisescu cetățeañilli ali Ripublica Moldova ti Dzuua ali Independență! Făţeţ parti ditu marea fumealle europeană și duţearea ma largu a gaereţloru di tora va u aducă aderarea la UE tru un obiectivu băgatu tru practico, angrăpsi caplu a statlui român pi platforma X. Alță mări ufiţialli di București dimăndară cu aestă furñie mesaji di hiritiseari. Tu 27 di agustu 1991, dzăţ di ñilli di oamiñi ișiră pi geadeili a Chișinăului și căftară a Parlamentului s’ndrupască independența a văsiliillei, lucru ţi pănu tu soni ălu feaţi.

     

    TENIS. Agiucătoarea română di tenis Gabriela Ruse s-califică tru turlu doi al US Open, aţelu ditu soni turneu di Grand Slam a anlui, după un doi setter contra ali austriacă Julia Grabher. Ruse va s’agioacă yinitorlu meciu cu Barbora Krejcikova ditu Republica Cehă, amintătoarea aliştei ediții a turneului di la Wimbledon. Alanti reprezentanti ali Romanie tru concursul di simplu, Ana Bogdan si Jaqueline Cristian fură eliminate tru protlu tur după ţi kirură dinintea ali olandeza Arantxa Rus si, respectiv, a 12-a capia di serie, ali Rusie Daria Kasatkina.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    NOMINALIZARE. Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, lidirul PSD, fu aleptu ufițialu candidat PSD tră yinitoarili alidzeri prezidințiale tru cadrul a unui congres PSD ţănut aseara București. El fu reconfirmat și tru ipotisea di prezidintu a formațiunillei politico-parlamentare, cari tru aestu kiro co-cumănduseaşti România. Tru zborlu ţănutu tru arada a evenimentului, Ciolacu părăstisi programlu cu cari va tra s’amintă nai ma analta ipotisi ditu România. Industria, agricultura și serviţiile publiţi a văsiliillei suntu protili stururi a strateghiillei a lui. Uidisitu cu năsu, suţialu-dimocrațllii aprăftăsiră s’amintă pistipsearea a românilor pritu unitate, iarapoi el pripuni ună nauă masti di prezidintu, ‘un prezidintu tră tuţ’. Nai ma mulţă ditu membrilli PSD cari ţănură un zboru tu arada a Congreslui ș-atacară partenerlli ditu coaliția cari guverneadză tru aestu kiro România și feaţiră diclarații ti peză contra a prezidintului di tora a văsiliillei, Klaus Iohannis. Suţial-dimocrațllii nu amintară alidzerli prezidințiale ditu anlu 2000. Protlu tur a scrutinlui prezidințial easti programat pi 24 di brumaru, iara doilu pi 8 di andreu.

    CAN’INA. România easti tu a 13-a dzuuă arada cu temperaturi multu mări. Meteorologilli apufusiră un nău cod galbini și portocaliu alerti tră trei cirecuri ditu văsilie. Giudiţili ditu ascăpitata și sudlu a văsiliillei s’ndregu tră temperaturi di 36-38 di gradi Celsius și disconfortu termic ma mari. Tutunăoară fu apufusită ună alertă cod galbinu tră regiunile ditu nord-vestu, ţentru, nord-estu și litoralu ali Amarea Lae, iu s’lugurseaşti că maximili a dzuuăllei va s’agiungă până la 36 di gradi Celsius. Dalga di căldură nica easti tru capitala București, a curi bănători s’ndregu ti temperaturi di 36 di gradi Celsius. Ti prăndzu București eara 33 di gradi.

    MEDALII. Elevllii ditu România s’turnară cu patru medalii di la Olimpiada Internațională di Geografie a curi nicukiru fu capitala ali Irlandă, Dublin, tru dzălili di 19 și 24 di agustu. David Mihai Dumitrescu, di la Colegiul Național ‘Carol l’ ditu Craiova, sud-vestulu ali Românie, amintă medalia di malămă Dublin, iara Ian Mitocaru, di la Colegiul Național ditu Iași amintă medalia di asimi. Pi scara a treia a podiumlui alinară Tudor Olariu di la Colegiul „Costache Negruzzi” ditu Iasi si Iustin Balan di la Colegiul National „Garabet Ibraileanu” ditu Iasi. Uidisitu cu Ministerlu ali Educație di București, echipa ali Românie ditu Dublin fu coordonată di profesorllii Mihaela și Dorin Fiscutean di la Colegiul Național ditu Iași.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti tru majoritatea-a reghiunilor a văsiliillei. Indiţili di temperatură-umiditate easti cama di 80%, tru kirolu anda maximili suntu anamisa di 29 și 39 di grade Celsius. București, temperatura poati s’agiungă la 37 di grade Celsius, după 31 di grade Celsius raportati ti prândzu.

     

    EU. Premierlu Marcel Ciolacu faţi ñiercuri și gioi ună vizită Bruxelles, ta să zburască cu șefa ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, ti locărli ţi va li aibă România tru yinitoarea Comisie. Uidisitu cu niscănti izvuri guvernamentali, Bucureștiul poati s’număsească năulu comisar tră tindeari, cari va s’hibă aleptu ditu arada a europarlamentarloru suţialu-democraț. Tru aestu kiro, tut tru aestă stămână, guvernul ari tu planu să zburască ti strateghia națională tră industria di apărare. Scupadzlli a lui suntu ta s’asiguripsească dizvultarea, și modernizarea instalațiilor di apărare și ta s’promoveadză cercetarea, dizvultarea și inovarea pritu dişcllidearea di ţentri de excelență și pritu atrădzearea di investitori xeñi și româñi.

     

    PENSII. Miliuñi di pensionari româñi va s’aibă hăiri di pensie pi thimellilu a unăllei nauă formulă di calculu ahurhinda cu 1 di yismăciuni. Autoritățli tăxescu că aestu nău sistem va li curmă tuti inechitățli ditu sistemlu di pensii. Uidisitu cu datili ufiţiali, după ricalculari, pensiili publiţi medii va s’crească di la aproapea 460 di euro la aproapea 540 di euro. Ministurlu a finanților, Marcel Boloș, spuni că tru kirolu ţi yini va s’aibă ună presie tru deficitlu public. Simfunu cu năili reglementări, tra s’hărsească di pensii publiţi tru România, stagiul minim di cotizari di pălteari va s’hibă di 15 di añi, ilikia di pensionari hiinda planificată s’agiungă la 65 di añi emu ti bărbaț, emu ti mlleri, tru 2035.

     

    UCRAINA. Ucraina li duţi năinti atacurli tru reghiunea Kursk ditu Rusia, iu asparsi dumănică a daua apunti strateghică. Analiștilli militari alepţă di Reuters spun că ari 3 apunţă strateghiţi cari agiută ti aprovizionarea militară tră forțăli arusi ditu Kursk. Kievlu spuni că ari tru mănă până tora aproapea 1.150 di km pătraț și cama di 80 di hori. Aesta easti a 14-a dzuuă a goadăllei ucraineană, prota a unăllei askeri xeană tru Rusia după Doilu Polimu Mondial, Moscova hiinda aparent niaxizită s’nkisească operațiuni di apărari tru scară alargă. Prezidentulu ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, năpoi spusi că scupolu a Kievlui easti ta s’adară ună zonă tampon tra s’veaglle reghiuñili di sinuru ali Ucraină de bombardamentili arusești. Tu aestu kiro, Belarus dimăndă mobilizarea di un cirecu ditu askerea a llei la sinuru, ca apandisi la operațiunile ucraineani. Tu ahuhrita a ofensivăllei di Kursk, Belarus, nai ma aprukeatlu aliat ali Rusie și văsilia cari deadi izini ali Rusie s’ufilisească teritoriul tră ataca contra ali Ucraina, spusi că dronili militare ucrainene călcară spațiulu a llei aerian.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Ancheta. București, ancheta s’duţi ma largu tu ligătură cu oamiñilli ţi muriră ciudiosu, aestă primveară la Spitalu „Sâmtulu Pantelimon”, cându un numir mari di paciență ş’kirură bana ti maş ndauă dzăli. Procurorlli spun că au provi cari scotu tu migdani ună ligătură directă anamisa di administrarea-a tratamentului și moartea a unlui pacientu tu ilikia di 54 di añi. Dauă yeatrisi di la Secția di Terapie Intensivă fură loati tru hăpsani preventivă cu stepsulu di vătămari gradlu I și tentativă di vătămari. Procurorlli nica spusiră că ninti di scutearea tu migdani a dozăllei di noradrenalină tru Secția CI a Spitalui Pantelimon, Parchetlu di pi ningă Tribunalu București avea investigată ţinţi oamiñi ţi muriră ca ti ciudie la unitatea medicală, iarapoi s-apufusiră autopsii. Informațiili adunati sunt tru aestu kiro investigati tra s’apufusească desi suntu yilipsitoari tră cazlu di crimă di gradul I. Reprezentanțălli a Parchetlui nica spusiră că pi hiotea a kirolui loară sesizări tu ligătură cu morţălli tu catandisi suspectă tru ma multi unităț sanitari di București, nica şi tru spitalu „Sâmtul Pantelimon”.

     

    Ucraina. Dzăţ di droni a Forților di Askeri ali Ucraină atacară, aseară, reghiunea arusească Voronej, uidisitu cu hăbarea-a autoritățlor locali. Nu fură victimi, ama ma multi casi și aftukinati fură asparti. Guvernatorlu a reghiunilli di sinuru arusescu Belgorod apufusi catandisi di ananghi, spunânda că bombardamentul ucrainean u feaţi ma greauă catandisea di aclo. Viacheslav Vladkov spusi că atacurli di cafi dzuuă a ucraineañiloru asparsiră casi și vătămară ţivilli. Tru ună altă aminari, obuzili arusești vătămară nai ma pțănu un ţivilu și pliguiră alță doi tru reghiunea ucraineană Sumi, uidisitu cu hăbarea ali administrație locală. Tru aestu kiro, askerili di Kiev ş-ducu ma largu ataca di ninga sinuri cabaia multu tru reghiunea Kursk ali Rusie. Askerea ucraineană controleadză tora 74 di localităţ ditu zonă, spusi prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski. El nica spusi că suti di askirladz ruși s-prideadiră tru kirolu ali incursiuni ucrainenă tru aestă reghiuni. Uidisitu cu analiștillli, kirerli umineşti ali Rusiei suntu pi nai marli livelu di la ahurhita a polimlui, furñie tră cari Moscova fu anănghisită s’crească bonusurli di recrutari tra s’nu s’agiungă la ună nauă mobilizari.

     

    Orientul di Mesi. Mintireaşili suntu cabaia mări tru Orientul di Mesi, acă reghimlu di Teheran pari s’așteaptă elu, protlu, rezultatili a rundăllei di negocieri anamisa di Israel și Hamas tra dănăsearea alumtiloru tru Gaza. Iranlu și aliațlli a lui nistatalli ditu reghiuni, tru amprotusa Hezbollah, tăxiră cu arăzbunarea pi Israel ti vătămarea a liderlui Hamas Ismail Haniyeh și a unlui comandantu di rangu analtu al Hezbollah. Ataca contra a Israelui, dimăndată că poti s’facă ună ş-ună, fu amânată până tora. Di altă parti, izvuri ditu cumăndusearea iraniană spusiră că părțăli așteaptă rezultatlu a summitlui di Doha, cari va s’ţănă gioi, anamisa di văsiliili mediatoari și Israel, la cari nu easti nica limbidu desi va s’llia parti și Hamas. Cu tuti aestea, Iranlu declară ufiţialu că, ma s’nu s’facă jgllioati ninti tu andamasi, ataca contra a Israelui nu va s’hibă amănată și va să s’facă tu bitisita aliştei stămână. Spusă cu numa „aţea ditu soni oportunitati di căbuli”, andamasea di Doha, di gioi, nu easti andrupătă cu nădii mări di hăirlătică, niţi barimu di văsiliili mediatoare. Di altă parte, guvernulu a Statilor Unite ş’li creaşti eforturli ta s’căndăsească Israelu și Hamas s’agiungă la ună akicăseari di dănăseari a alumtiloru tru Cumata Gaza. Prezidentulu american Joe Biden spusi că ună ahtari akicăseari poati s’lu apridună Iranlu ta s’nu nkisească cu atacuri tru Israelu.

     

    Agiocurli Olimpiţi. Comitetlu Olimpic și Sportiv Român dimăndă că apruke di la Comitetlu di Organizari medalia di brundzu cari va s’hibă durusită a ghimnastăllei Ana Maria Bărbosu, tra loclu trei la prova di sol la Agiocurli Olimpiţi di Paris. Sâmbăta ţi tricu, ninti di bitisearea-a Agiocurloru Olimpiţi, Curtea di Arbitraj Sportiv apufusi că Ana Maria Bărbosu u amintă nişanea di brundzu și că Sabrina Voinea, compatriota a llei, bitisi competiția pi loclu 4. Aestă apofasi arăsturnă clasamentul apufusitu di arbitri tru bitisita a provăllei di la sol, tru 5 di agustu. Comitetlu Olimpic Internațional spusi că americaña Jordan Chiles, cari avea agiumtă tu ahurhită pi loclu trei pi podium, lipseaşti s’da năpoi medalia. România ș-bitisi participarea la Agiocurli Olimpiţi di Paris cu nauă medalii: trei di malămă, patru di asimi și două di brundzu.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • David Popovici, malmâ la 200 di meatri liber!

    David Popovici, malmâ la 200 di meatri liber!

    Anotătorlu David Popovici amintă, luni dicsearâ, proba di 200 di meatri liber ș-lo prota nișani di malmâ la aestâ ediție a Agiocurlor Olimpiți ti delegația ali Românie. Aesta easti ș-prota nișani olimpicâ ti sportivlu român.
    Popovici bitisi astrițearea tu un kiro di 1:44.72. Asimea u lo britaniclu Matt Richards ți bitisi maș cu dauâ sutiñi dinâpoia a sportivlui român, iara nișanea di bâcâri u amintă americanlu Luke Hobson tu un kiro di 1:44.79.

    Autor: Lica Manolache
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Cum nâ afirim di ataca țiberneticâ?

    Cum nâ afirim di ataca țiberneticâ?

    Piriclliurli di securitati țiberneticâ suntu tut cama mări, iara tehnologhiili emerghenti suntu lucri ți nu adarâ altu țiva, maș crescu expunerea, dzâsi adjunctul a Directoratlui Naţional di Securitati Țiberneticâ, Gabriel Dinu, la VI-a ediţie a evenimentului „Forumlu ali Românie Dighitalâˮ. Aestu cundille că easti ananghi di securitati țiberneticâ ti infrastructuri di thimellu şi di simasie. Gabriel Dinu dzâsi că nu mata putem sâ zburâm maș di securitati.
    „Lipseaști s-acâțăm tut ma multu tu isapi şi s-achicâsim conțepti di rezilienţâ, s-achicâsim ananghea că niscânti serviții şi sistemi lipseaști s-aibâ axia ta s-nu s-aspargâ la niscânti atacuri di securitati țiberneticâ, ta s-aibâ continuitati tu lucru, minduindalui că eali suntu parti integrantâ dit bana a noastâ, tut cama multuˮ, cundille Gabriel Dinu.

    Autoritâţli fac un singir di urnimii ta s-ñicureadzâ piricllu reprezentat di ințidentili dit mediul online. Directoratlu Naţional di Securitati Țiberneticâ, deadun cu Poliţia şi Suțata Românâ a Bănțâlor, anchisirâ un singir di nomuri ți pot s-adarâ reflexi di securitati tu ligâturâ cu datili personali.

    Tu chirolu a vacanţilor, spețialişțâlli fac tâmbihi ti turlia cum s-aleadzi unâ aghenţie di turismu i filisearea a dispozitivilor electroniți, nica ș- comportamentul online. Maca ari vârâ șubei di furlâchi online, aesta lipseaști raportatâ unâ ș-unâ. Tutnâoarâ, reţelili wi-fi publiți vor filiseari cu angâtan. Nu dip tu soni, easti di simasie s-nu s-bagâ postări pi internet cu detalii di vacanţâ.

    Cezar Bârbuceanu, expertu tu politiț, strateghii ş-cooperari tu dumenea a securitatillei țiberneticâ dit arada a Directoratlui Naţional di Securitati Țiberneticâ, cundille: Andreapsim un singir di nauâ nomuri, prit cari verificarea a site-urilor web ninti ta s-facâ rezervări – ufilisitorlli lipsești s-asiguripseascâ că site-urli web di pi cari fac rezervărli suntu leghitimi, s-mutreascâ contactul a site-ului şi sâ-lli llia pi telefoni, s-mutreascâ leghitimitatea a site-ului ninti s-și bagâ datili, acâțândalui tu isapi că tu aestu chiro atacatorilli suntu cu angâtan la hâbărlli ți li da şi că site-urli ți li adarâ, suntu ahtari turlie ta s-aspunâ cât cama leghitimi ta sâ-lli arâdâ pi ufilisitori. Urnimiili a noasti suntu sâ-și aleagâ unâ aghenţie di turismu di pistusini, atumțea cându ș-adarâ planlu di vacanţâ, easti di simasie s-aleagâ unâ aghenţie di turismu cânâscutâ. Pot s-caftâ urnimii di la soț, taifâ ică s-caftâ pi internet aghenţii cu rețenzii pozitivi.

    Cezar Bârbuceanu dzâsi că piricllurli di insecuritati țiberneticâ suntu chirearea ică furarea a datilor personali i di autentificari, nica și a datilor bancari, iara, dapoaia, poati sâ s-facâ furlâticlu finanțiar.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Cum va s-aspunâ Parlamentul Evropean 2024-2029

    Cum va s-aspunâ Parlamentul Evropean 2024-2029

    Uidisit cu luyurserli, dupâ alidzerli evroparlamentari dit chirolu 6-9 di cirișar 2024, PPE – Pareia a Partidlui Popular Evropean (Criștin Dimucrat) va s-aibâ cama multili mandati tu Parlamentul Evropean tu yinitor – 186 (cu 10 ma multi di cum ari tora).
    S&D – Gruplu Alianța (Suțata) Progresistâ a Suțialișțâlor și Dimucrațlor dit Parlamentul Evropean – 133 di mandati (cu 6 ma pţâni di cum ari tora), Renew Europe – Pareia Renew Europe – 82 (minus 20 locări), CRE – Pareia a Conservatorlor ș-a Reformișțâlor Evropeañi – 70 locări (plus un loc), ID – Pareia Identitati și Dimucrație – 60 (plus 11 locuri).
    Pareia a Verdzâlor/Alianța Liberâ Evropeanâ – 53 (minus 18 mandati), Pareia a Stângâllei ditu Parlamentul Evropean – GUE/NGL – 36 (minus un loc), NI – Deputaț niafiliaț – 50 (minus 12 locări), deputaț nău-alepțâ ți nu fac parti ditu niți unâ parei politicâ a Parlamentului ți ș-bitiseaști mandatlu – 50 locări.

    Autor: Eugen Cojocariu
    Apriduțeari: Mirela Sma Biolan

  • Alidzeri europarlamentari şi locali 2024

    Alidzeri europarlamentari şi locali 2024

    Tru România, s’dizvărtescu, adză, alidzerli locali şi europarlamentari. Aproapea 19 miliuñi di români cu ndreptu di vot suntu aştiptaţ la urni tră ş-aleagă reprezentanţălli.
    Fură organizati 18.955 di secții di votari tru văsilie şi 915 tru xinătati, diplo andicra di europarlamentarile di aoa şi ţinţi añi. Nai ma multi suntu tru Italia (150), Spania (147) şi Marea Britanie (104).
    Tuti secţiili di votari ditu văsilie suntu dişcllisi, iarapoi datile tru timpu real mutrinda prezenţa la urne pot s’hibă accesate la adresa di internetu prezenta.roaep.ro. Numirlu total a candidaţlor tră alidzerli locali şi europeani năstricu 207.000, dimăndă Autoritatea Electoarală Permanentă (AEP).

    Puteţ s’videţ prezenţa la vot tru timpu realu la alidzerli locale AOA.

    Puteţ s’videţ prezenţa la vot tru timpu realu la alidzerli europarlamentari tru România AOA, iarapoi tru xinătati AOA.

    Votarea la alidzerli tră Parlamentulu European ahurhi, tru diaspoara, sâmbătă, 8 di cirişaru 2024, la oara 22:00 (oara Româniillei), unăoară cu dişcllidearea a protăllei secţii di vot, tru Auckland, Noua Zeelandă, dimăndă Ministerlu Afacerloru Externe (MAE) di Bucureşti.
    Dumănică, 9 di cirişaru 2024, la oara 00:00 (oara României) s-dişcllisiră secțiile di votare ditu Australia, a deapoa aţeali ditu Republica Coreea, China, Malaysia, Singapore, Filipine, India, Indonezia, Sri Lanka, Thailanda, Vietnam, Kazahstan, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan.
    Votarea tru xinătati la alidzerli europarlamentare va s’ncllidă luni, 10 cirişaru 2024, la oara 08:00 (oara României), tru Vancouver (Canada) și pi coasta di Vest a SUA.
    Suntu 915 secții di votare tru xinătati la alidzerile tră membrilli ditu România tru Parlamentul European ditu 9 cirişaru 2024, ma multu andicra di diplo di secțiile organizate la alidzerli europarlamentari ditu 2019.
    Lista secțiilor di votare ditu xinătati poate s’hibă ghivăsită pi frăndza di internet a MAE, la secțiunea ahărdzită ti alidzeri.

    La alidzerli europarlamentare ditu 9 cirişaru 2024 cetățenii români cu ndreptu di vot cari domiciliadză, au reședința ică suntu tempoarar tru xinătati pot s’voteadză la iţi secție organizată tru xinătati, pi thimellilu a unui documentu di identitate românescu valabil tru dzuua a votarillei: cartea di identitate; cartea electronică di identitate; cartea di identitate provizorie; buletinul di identitate; paşaportulu diplomatic; paşaportulu diplomaticu electronic; paşaportulu di serviciu; paşaportulu di serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu tempoarar; carnetlu di serviciu militar, tru cazlu a elevilor ditu şcollurli militare.
    Votarea ahurhi la 07:00 și va s’bitisească la 22:00. Persoanili ţi suntu, la oara 22:00, la sediul ali secţie di votare, ică nafoara-a sediului, pot s’ufilisească aestu ndreptu până la 23:59.

    Autoru: Mariana Chirita
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Mecilu di OARÂ BUNÂ pi Arena Naţională di Bucureşti

    Generația de aur, la ultimul meci / Foto: Agerpres
    Foto: Agerpres

    Sâmbătă fu apufusitu un nău recordu cu vinita pi nai marli stadionu ali Românie, Arena Naţională di Bucureşti.
    Vără 54.967 di spectatori mpliñi di harauuă loară parti la mecilu di ritrădzeari a Pareiillei spusă cu numa Bărnulu di Malămă a Fotbalui Românescu, aţea ţi avu nai ma spectaculoasili şi muşeati rezultatiţi pănu tu aestu kiro pareia naţională.

    Fu bănulu cari ş-ahurhi agioclu tu kirolu a dictaturăllei comunistă, sumu cari amintă livindeaţa şi ţănu keptulu a multiloru xikiseri, şi spusi anami după Revoluţia ditu 1989, cându, elefterisită di interdicţia ta s’agioacă tu xeani, spusi axiili şi hărli tu arada-a mărloru cluburi ivrupeni.

     

    Añilli 90, cu naima vruta Naţională, avură, ama ahurhitură tu kirolu di ma ninti cu anămusiţlli añi 1980, cu nai ma bunili parei româneşti di club.
    Tru 1983, Universitatea Craiova agiundzea tru semifinalili a Cupăllei UEFA.
    Un anu ma amănatu, Dinamo Bucureşti agiuca ună semifinală di Cupa Campionilor, a deapoa, tu 7 di Mai 1986, Steaua Bucureşti aminta trofeulu, tru Spanie, Sevilla, căndu azvimsi tu finală cu 2-0, după topa-aguderli di departajari, cănăscuta parei FC Barcelona.
    Tru şcurtu 1987, Monte Carlo, Steaua aminta şi Supercupa-a Europăllei, după 1-0 cu sovietiţlli di la Dinamo Kiev, iarapoi tru 1989 agiuca nica ună finală di Cupă a Campioniloru.

     

    Ancurpilleati maş cu futbuleri români, Pareili Steaua şi Dinamo vrea s’hibă protili fortumi-rezervoru ali Naţională, cari agiumsi la trei turnee finali mondiali (Italia 90, Statele Unite 94, Franţa 98) şi dauă europeani (Anglia 96, Belgia şi Olanda 2000).
    Nai marli amintaticu a aţillei parei, cumăndusită di pi scamnulu tehnicu di Anghel Iordănescu, fu cireclu di finală di la Cupa Mondială ditu Statili Unite, cându româñilli chirură, la topa-aguderli di la 11 di meatri, cu 4-5 dinintea ali Suedie, după ţi tru optimi azvimsiră şi eliminară viţecampioana mondială ditu aţelu kiro, Argentina, cu 3-2.

     

    Liderllii cu axizeari şi autoritati, emu tu vestiar emu pi kilimea veardi di agiocu, a aţilui bărnu eara mijlocaşlu ofensivu Gica Hagi şi fundaşlu ţentralu Gică Popescu. Protlu agiucă la Real Madrid şi Barcelona, alantu agiumsi capidanlu ali Barcelona.

    Fundaşlu di nandreapta Dan Petrescu fu un agiucător emblematic ti Chelsea Londra.
    Atacantulu Florin Răducioiu easti futbolerlu românu, ţi maş elu golu agiucă tru tuti mărli campionati naționali ali Europă (Anglia, Franța, Ghirmănia, Italia și Spania).

     

    Născănţă di elli cu mulţă kiladz tu boie şi cu perlu alghitu, alţălli cu boia ditu tinireaţă, tuţ componenţălli a Bărnului di Malămă eara viniţ, sâmbătă, pi kilimea veardi di agiocu, ti ună aştiptată victorie protocolară dinintea-a născăntiloru steali-staruri a fotbalui mundialu, selecţionati di portughezlu Jose Mourinho. România amintă cu 3-2.

     

    Isapea a partidăllei agiucată pi Arena Naţională u dimăndă selecţionerlu oaspitu, Mourinho cu aesti zboară:
    „Tuti s’ndreapsiră ti aeşţă gioñi futboleri cari spusiră istorie ti văsilia-a loru. Iarapoi dupu 30 di añi văsilia nu lli-agărşi, văsilia lă haristusi.”

     

    Autoru: Mariana Chiriţă
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Demisie. Monitorul Oficial publică dicretele simnate di prezidentulu Klaus Iohannis prit cari llia actu di demisia ali Gabriela Firea ditu funcția di ministru al familiei, tineretului și egalității di șanse și aleapsi ca interimar ministrul a cercetarillei, inovarillei și digitalizării Bogdan-Gruia Ivan. Social-democratul Firea ș-deadi viniri demisia tu hăvaia a unlui căvgă tru dizvărteari mutrinda abuzurile fapti la casili di auşi cumăndusiti di oameni ditu anturajlu a llei. Premierul și liderul a Partidului Social Democrat Marcel Ciolacu spusi că apreciază aţea ţi zugrăpsi ca hiinda gestul voluntar” ali Firea ta să-lli prezinta demisia. Gioi, un altu ministru social-democrat, Marius Budăi, demisionă ditu funcția di ministru a lucărlui, di itia că fură aflati nireguli tru sistemul di protecție a persoanelor tru ilikie și a persoanilor cu dizabilităț. Viţepremierul Marian Neacşu ălli lo temporar ipotisea.



    Grevă. Ună grevă la aeroport ditu Italia adusi adză zñie la cama di un cirecu miliuni di călători, inclusiv români. Sindicatele a personalului di la sol ditu aeroport nkisiră greva tr4 făţearea diznău a contractilor di lucru, cari işiră di pi vade aoa şi şasi añi. Uidisitu cu pitricutlu Radio România la Roma, autoritățile cutugursiră greva sindicatelor, cari s’faţi tu vacanța cu călbălăki di oamiñi tu aestu kiro di veara, kiro tru cari asociațiile di consumatori caftă interzicerea grevelor aeriene tru kiro di veara. Ditu ateali 30 di azboiuri ditu Italia cătră România di adzăadză, maş 12 au fură programate ninti di grevă și aşi nu fură perturbate. Alanti va saibă amănări. Ună grevă fu hăbărisită și tru Marea Britanie, pe aeroportul Gatwick, doilu ca mărime ditu văsilie ca numiru di călători.



    Ucraina. Prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski feaţi timbihi a popului că Rusia ufiliseaşti tuti resursele posibile ta s’dănăsească contraofensiva ucraineană tru estul și sudul a văsiliillei. Lipseaşti s’akicăsimu tuţ multu limbidu că forțele ruse fac tut ţi pot ta să’lli dănăseasdcă pi askirladzlli a noştri”, spusi Zelensky tru zborlu ţi ălu ţănu tu ñiadză noaptea, după andamasea cu comandanții superiori ali armată și a serviciilor di informații. El spusi căţe cafi kilometru xanaamintat, cafi succes a cafi unăllei brigadă di alumtă ălli si cadi pricunuşteari. Comandantul a forțelor ucrainene ditu sud, gheneralu Oleksandr Tarnavsky, declară că askerili a lui avină sistematic inamicul ditu pozițiile a lor și că Rusia kiro nai ma pţănu 200 di askirladz tru 24 di săhăţ ditu soni. Ministerul rus ali Apărari declară tru raportul a li di cafi dzuuă că armata rusă pimsi 16 di atacuri ucrainene pi frontul ditu apirită.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    BUCUREȘTI – Trei biligiţ di malãmã ditu veclliulu kiro, ditu situri arheologhiţi românești, furã adusi marţã tu vãsilie  marți tru vãsilie di procurorllii și polițiștilli români. Obiectele furã priloati di la un muzeu ditu Anvers, Belgia. Biligiţli, protejate pritu nomu ca bunuri culturale mobile cu mari pãhã/ mari tiñie, eara furati di persoani nicãnãscuti şi deapoa furã vinduti. Autoritățli judiciare belgiene dimãndarã cã ateali trei biligiţ eara tu cataloglu a unãllei licitații di ţãnutã Monte Carlo, iaradeapoa polițiștilli români ditu cadrulu a Serviciului trã Protecția Patrimoniului Cultural Național nkisirã proţeduri ti recuperarea aluştoru. Biligiţli suntu tora tu custodia-a Muzeului Național di Istorie ali Românie.

     

    ALIDZERI – Liderlli a Partidului Social Dimocrat și Partidului Național Liberal ditu coaliția di guvernământu ditu România s’andãmusescu ñiercuri ta s’apufuseascã desi va li ţãnã tu idyiulu kiro alidzerli di estanu, după ţi muabeţli di până tora nu ndreapsirã ici ţiva. Liberalii vor cã alidzerli locali sã s’ţãnã aestã vearã tu idyiulu kiro cu alidzerli trã Parlamentul European, a deapoa social-dimocrațlli voru cã alidzerli parlamentare ditu aeastă toamnă să s’ţãnã deadunu cu turlu doi a alidzerloru prezedințiale. Uniunea Salvați România, tru opoziție, fuvirsi cã va s’llia iţi legislație di comasare a alidzerlor trã Curtea Constituțională. Tru aestu an suntu programate tuti aţeali 4 turlii di alidzeri tru România (buletinele di vot locale, parlamentare, prezidințiale și alidzeri trã PE).

     

    SONDAJU – 50% ditu români suntu simfuñi cu comasarea alidzerloru, kiro tu cari un cirecu lugurseaşti că easti o idhee slabã, uidisitu cu rezultatili a unui sondaj CURS faptu public marțã. Tru ţi mutreaşti naetea di vot, cara dumãnica ţi yini va s’ţãnã alidzerli ti Parlamentul European, PSD (protlu partid ali coaliției di guvernământ) vrea s’amintã 31%, deapoa PNL (și elu la puteare) și AUR/ MALÃMÃ (opoziția naționalistă) – cu 20% CATHI UN. TUt ditu opoziție, Alianța „Dreapta Unită”, adratã ditu USR, PMP și Forța Dreaptãllei vrea s’amintã 13%. Partidlu populistu SOS România și UDMR va s’hibã sumu praglu electoralu, cu 4% cathi unu. Cara PSD și PNL va s-aibã listi comune di candidaț trã europarlamentari va s’amintã 50% ditu voturi, uidisitu cu sondajlu di ma ninti.