Category: Hăbărli

BUCUREȘTI – Trei biligiţ di malãmã ditu veclliulu kiro, ditu situri arheologhiţi românești, furã adusi marţã tu vãsilie marți tru vãsilie di procurorllii și polițiștilli români. Obiectele furã priloati di la un muzeu ditu Anvers, Belgia. Biligiţli, protejate pritu nomu ca bunuri culturale mobile cu mari pãhã/ mari tiñie, eara furati di persoani nicãnãscuti şi deapoa furã vinduti. Autoritățli judiciare belgiene dimãndarã cã ateali trei biligiţ eara tu cataloglu a unãllei licitații di ţãnutã Monte Carlo, iaradeapoa polițiștilli români ditu cadrulu a Serviciului trã Protecția Patrimoniului Cultural Național nkisirã proţeduri ti recuperarea aluştoru. Biligiţli suntu tora tu custodia-a Muzeului Național di Istorie ali Românie.

ALIDZERI – Liderlli a Partidului Social Dimocrat și Partidului Național Liberal ditu coaliția di guvernământu ditu România s’andãmusescu ñiercuri ta s’apufuseascã desi va li ţãnã tu idyiulu kiro alidzerli di estanu, după ţi muabeţli di până tora nu ndreapsirã ici ţiva. Liberalii vor cã alidzerli locali sã s’ţãnã aestã vearã tu idyiulu kiro cu alidzerli trã Parlamentul European, a deapoa social-dimocrațlli voru cã alidzerli parlamentare ditu aeastă toamnă să s’ţãnã deadunu cu turlu doi a alidzerloru prezedințiale. Uniunea Salvați România, tru opoziție, fuvirsi cã va s’llia iţi legislație di comasare a alidzerlor trã Curtea Constituțională. Tru aestu an suntu programate tuti aţeali 4 turlii di alidzeri tru România (buletinele di vot locale, parlamentare, prezidințiale și alidzeri trã PE).

SONDAJU – 50% ditu români suntu simfuñi cu comasarea alidzerloru, kiro tu cari un cirecu lugurseaşti că easti o idhee slabã, uidisitu cu rezultatili a unui sondaj CURS faptu public marțã. Tru ţi mutreaşti naetea di vot, cara dumãnica ţi yini va s’ţãnã alidzerli ti Parlamentul European, PSD (protlu partid ali coaliției di guvernământ) vrea s’amintã 31%, deapoa PNL (și elu la puteare) și AUR/ MALÃMÃ (opoziția naționalistă) – cu 20% CATHI UN. TUt ditu opoziție, Alianța Dreapta Unită”, adratã ditu USR, PMP și Forța Dreaptãllei vrea s’amintã 13%. Partidlu populistu SOS România și UDMR va s’hibã sumu praglu electoralu, cu 4% cathi unu. Cara PSD și PNL va s-aibã listi comune di candidaț trã europarlamentari va s’amintã 50% ditu voturi, uidisitu cu sondajlu di ma ninti.

Autoru: Udãlu a Hãbãrloru

Armânipsearea: Taşcu Lala

Proteste – Alianța trã Agricultură și Cooperare, adrată ditu ma multi organizații naționali di fermieri români, cãftarã a autoritățloru di București s’cilãstãseacã ti s’cãndãseascã forurli europene s’ndruapascã meatrili ţi pot s’veaglje fermierlljii ditu Uniune di itia a vinderloru di yipturi maieftini ditu Ucraina. Alianța feaţi aestã minari tu contextul ali andamasi a Consiliului UE ti Agricultură și Pescuit, cari va s’ţãnã marțã, ta sã zburascã pripunirli a di la ţinţi craturi, inclusiv România, mutrindalui reglementarea-a comerțului cu yipturi gditu Ucraina. Fermierljii români caftã ta s’bagã un sistem europeanu di monitorizare a transportului produsilor agricole ucrainene, sistem cari s’garanteadzã că aestea agiungu tu oara ananghi la distinație și nu armân pi traseu. Di asemenea, nemulțumiți di scădirea prețului cerealelor generată di importurile ucrainene, fermierii români au protestat, zilele trecute, tru toată țara, blocând temporar birourile vamale di la granița cu Ucraina. Mai ieftine dicât cele ditu UE, cerealele ucrainene nu trebuie să respecte standardile europene di calitate.

Parlamentul — Senatlu ali Românie fu gritu, luni, tu andamasi extraordinară, ti vulusearea-a ordonanțelor di urgență apufusiti tora ma ninti tru contextul a protestelor fermierilor și transportatorilor. Ari ma multi nomuri — unu di eali spuni ti acciza la motorină, kirotu cari altu alãxeaşti reglementări tru domeniul a transportului rutier. Guvernul vulusi ordonanțele, gioi, ca apandisi di ananghi la cãftãrli a fermierlor și a transportatorilor cari protesteadză tu tutã vãsilie cama di 11 di dzãli. Ordonantele di urgenta au fost propuse in urma negocierilor di la Ministerele Agriculturii si Transporturilor. Una ditutre ele modifică reglementările di transport rutier. Nãili pruvideri va s’da izini a aţiloru ţi au permis categoria B s’conducă și tractoari agricole i forestiere cu viteza maximă di 40 km/h pi cãlliurli publiţi. Unãaltã alãxeari scoati obligativitatea ti s’facã verificarea tehnicã periodicã a vehiculiloru lente, respectiv a aţiloru a curi viteză maximă proiectată easti di până la 25 km/h. Tu ţi mutreaşti acciza la motorină, Guvernul apufusi s’amânã până la 1 di cirişaru aplicarea a unãllei directivã europeanã pritu cari motorina și kerosenlu lipseaşti s’aibã idyea marcă fiscală. Ordonanțili furã adoptati ta s’da apandisi a unãllei catandisi di urgență, tu pauza parlamentară, ași că,simfunu cu Constituția, Parlamentul lipseaşti s’hibã gritu ti lucru ta s’ali alãxeascã tu nomuri. Senatul easte prima cameră sesizată.

Andamasi — Ministrul român di externe, Luminiţa Odobescu, avu dumãnică Bucureşti unã andamasi cu omologlu a lui vietnamez, Bui Thanh Son. El faţi parte ditu dilegația condusă di premierul vietnamez Pham Minh Chinh, vinitu tu avizită oficială tu România. Luminiţa Odobescu şi Bui Thanh Son salutarã catandisea a ligãturloru bilaterale apufusiti aoa şi 74 di ani şi cundilleara ananghea ti s’hibã dusi ma largu gaereţli di anvãrtuşeari a cooperarillei tru domenii di interes reciproc. Dna Odobescu nãpoi lu spusi angajamentul ta s’aflã oportunităț di cooperare tu domenii catacum comerț, cultură și educație, digitalizare, securitate cibernetică, medicină și farmacie. Ministrul român di externe deadi asigurări, tu idyiulu kiro, că România va s’armânã un susțnător constant a cooperarillei anvãrtuşiti ditu UE și Vietnam. Dumãnică, premierul vietnamez Pham Minh Chinh fu prezentu la simnarea a unui memorandum di colaborare anamisa di Institutul Român di Cercetare și Dizvoltare tru Tehnologia Informației și Institutul di Tehnologie și Transformare Digitală ditu Vietnam.

Autoru: Udãlu a Hãbãrloru

Armãnipsearea: Taşcu Lala

Economie – Economia ali Românie criscu cu 1,8% anul trecut, cu 0,8% ma pțnu andicra di cãtu eara isapea di ma ninti, spuni un raportu a Băncãllei Mondialã. Raportul u feaţi isapea tru scădiare și isãkili mutrinda imnaticlu ali economie româneascã tru 2024 și 2025, cându ritmmolu di creastire a Produslui Internu Brut poati s’hibã 3,3%, respectiv 3,8%. Uidisitu cu Bănca Mondialã, economia mondială va s’ayãliseascã ti treilu anu arada, până la 2,4%.

Parteneriatu — Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, ãlli pitricu hiratimati al Gabriel Attal trã alidzearea a lui tu ipotisea di prim-ministru ali Franțã. Premierlu român spusi cã easti etimu s’lucreadzã deadunu cu nãulu omologu a lui trã anvãrtuşearea a parteneriatlui strategic româno-francez. Attal, fostu ministru ali Educației, fu numãsitu di prezidentulu Emmanuel Macron s-adarã nãulu guvernu ali Franțã, după ţi fostul premier Elisabeth Borne ş-deadi demisia. La 34 di añi, Gabriel Attal, cu studii tru științi politiţi, agiundzi s’hibã nai tinirlu premieru ditu istoria ali Franțã, uidisitu cu spusa a corespondentului Radio România la Paris.

Călătorii gratuiti – Aproapea 2.000 di tiniri româñi tru ilikia di 18 di añi va s’aibã un permis di călătorie gratuitu/ fãrã pãlteari ta s’alagã cãnoascã diversitatea ali Europã, tru cadrul a inițiativãllei DiscoverEU, un program finanțat di Earasmus+. Aeșţã va s’urdinã prota ş-prota cu trenlu anamisa di marţu 2024 și mai 2025, trã s’nveaţã nãi lucri ti istoria și clirunumia culturală ali Europã și tra s’cãnoascã oamiñi di pisti tut continentul. Până tora, cama di 11.600 di tiniri români avurã hãiri di un ahtari permis di călătorie.

Polo pi apă — Naționala masculină di polo pi apă ali Românie amintã Grupa D a Campionatlui Europeanu ditu Croația, după ţi azvimsi, marțã dicsearã, tu Dubrovnik, cu scorlu di 8-7, pareia ali Slovacie. Tu partidili di ma ninti, româñilli azvimsirã pareili ali Olanda și Slovenia. Elli va s’agioacã gioi un meci di play-off ti calificarea tu cirecurli di finală contra a pareiillei ţi easti tu sonea-a Grupa B, Georgia, tu Zagreb. La Campionatlu Europeanu feminin, organizatu tru Olanda tu idyiulu kiro cu aţelu masculinu, România s-clasã pi loclu 14 ditu 16 di echipi ti loarã parti.

Autoru: Udãlu a Hãbãrloru

Armânipsearea: Taşcu Lala

XXX – Preşedintile Klaus Iohannis si afla în Tanzania, a doaua dănasire în turneulu a lui pi continentul african, care mai cuprinse/acâţă Kenya şi va mai include Ripublica Capo Verde şi Senegal. In cadrul a discutiilor la ţel mai analtul nivel cu ofiţialitaţâle din tarile vizitate, sefulu a statului roman prezinta viziunea Romaniilei mutrinda redinamizarea a relaţiilor cu statile a continentului african, în contextul în care Bucurestiul are adoptată recentu/di puţăn chiro strateghia naţională tră Africa. Pi di altă parte, preşedintile Klaus Iohannis prezinta a omologilor a lui evaluările a Bucurestiului mutrinda securitatea reghională şi internaţională, ţânânda isape di faptul că România easte viţină cu Ucraina. Am discutată concret di modulu în care putem să ghestionăm multiplile consecinţe a polimului, inclusiv din perspectiva asiguripsirilei a li securitate alimentară a statilor din Africa. Am prezentată mările misuri politico-diplomatice, loghistiţe şi administrative loate di România tră facilitarea exporturilor di cereale din Ucraina, inclusiv cătră ţările africane”, declarăă presedintile Iohannis dupa discutiile cu preşedinta a li Tanzanie, Samia Hassan. Vizita a lu Klaus Iohannis în Tanzania contiinuă şi mâne, iar luni va să si adună cu omologulu a lui din Cabo Verde, José Maria Neves.

XXX – Him sinfun’i/de acordu asupra a principiului tra să nu deplasăm forţat palestinian’il’i şi asupra a unui orizontu politic bazat pi ună soluţie cu doauă state”, transmise preşedinta a Comisilei Europeană, Ursula von der Leyen, la bitisita unei adunare cu şefulu a statului egiptean, Abdel Fattah al Sisi, ază, la Cairo. Maşi Autoritatea Palestiniană poate să guverneadză Gaza după bitisrea polimului dintră Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas”, declarăă, tot ază, la Manama, şefulu a diplomaţiilei europeană, Josep Borrell, in cadrulu a unei conferinţă. Aghentiile di presa aduc aminte ca, năinte cu ună siptamana, premierulu israelian Benjamin Netanyahu spuse alte griutăţ ligat di v’initorulu a Fâşiilei Gaza, afirmânda că Autoritatea Palestiniană, în forma sa/ a lei actuală, nu lipseaşte să prel’ia conduţerea a enclavălei. La Berlin, cancelarulu gherman Olaf Scholz şi preşedintile turcu Recep Tayyip Erdogan îşi afişară/spusiră dezacordul profundu faţă di polimulu din Gaza, cu ocazia adunarilei a lor. Ahăt Ghermania cat si Turchia sunt gâilipsite di suferinţile a poporului palestinian, ama Scholz zburâ di nevol’ia tră pauze uminitare tru alumpte tră distribuirea agiutoarilor, chiro tru care Erdogan câftăă dănăsiea focului, ună variantă respinsă de Israel. Pi teren, surse medicale palestiniene au anunţată că dzăţ di persoane fură tăl’iate sau rănite, ază, tru căsabălu Khan Yunis, din sudulu a Fâşiilei Gaza, tru un atac aerian israelian. Israelul are anunţată, aieri, că vă să-şi extindă operaţiun’ile militare în sud, după ţe cu ună dzuuă năinte arucă pliante la Khan Yunis prin care lă căftaa a oamen’ilor să fugă spre tăburile di tendză anălţate pe litoral, tra să eviită bombardamentile masive care va urmeadză. Fostul premier israelian Ehud Olmert declarăă tră Euronews că chentrul subteran di comandă al Hamas easte la Khan Yunis, nu la Spitalul Shifa din căsăbălu Gaza.

Bucureşti – Un tiner român din Braşov (chentru) fu arestat preventiv, di aform’ia că are promovată materiale di propagandă teroristă – anunţăă DIICOT într-un comunicat. Tinerul si pare că să şi-aibă creată un cont pi ună platformă di socializare prin intermediul a cure să aibă adusă elogii a unor organizaţii teroriste din Orientul di Mese şi a unor lideri a luştor. El s-aibă distribuită, totunăoară, instrucţiun’i tră fabricarea sau folosirea di explozibili şi arme di foc sau referitoare la tehniţ di faţire a unor acte di terorismu. Pe di altă parte, MAE român informăă că Slovenia şi-are extinsă, până în iunie anulu v’initor, reghimulu di control la graniţile cu Ungaria şi Croaţia. Ljubljana are loată aeastă misură ca urmare a riscului de nivel mediu tră Slovenia şi semnificativ tră Uniunea Europeană a fuvirsirilor teroriste.

Auto: Newsroom/ Camera ştirilor/ hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

SONDAJ Majoritatea a românilor lugursescu că lucărli tru România s’ndreaptă cama multu pi ună cali alăthusită, spunu rezultatele a unui sondaj adratu di Centrul di Sociologie Urbană şi Regională – CURS, publicate dumănică. Uidisitu cu cercetarea, proporţia a atiloru cari au aestă cădăseari easti di 69%, tu kirolu anda 22% lugursescu că lucărli acăţară calea aţea bună, iara 9% nu ştiu ică nu apăndăsiră. Tutunăoară, 41% ditu aţelli ntribaţ suntu cu minduearea că piasti un an situaţia a lor va s’hibă ma greauă, 38% că va s’hibă idyea, iara 18% că va s’hibă ma bună. Simfunu cu sondajlu, protili probleme cu cari s’ampulisescu românii suntu inflaţia – 19%, veniturile niţ şi impliţit nivelul di bană – 17% şi corupţia şi furlăkea – 16%. Probleme transfrontaliere catacum migraţia şi polimlu ditu Ucraina adună gaile maş 3% ditu apăndăsitroi, la egalitate cu aţelli cari iditutificară clasa politică şi infrastructura ali Românie ca nai marli problemi. Tru aţea ţi mutreaşti pistipsearea tu instituţiile naţionale, pi primul loc suntu pompierii cu 73%, diapoa armată cu 68% şi bisearică – 63%. Ti Organizația Tratatlui Atlanticului di Nord au pistusini 42% ditu românikiro tu cari 52% au niheam şi multu pţănă pistipseari tru NATO. Tutunăoaă, maş 35% ditu participanţii la sondaj au multă şi dipu multă istipseari tru Uniunea Europiană, procentul aţiloru cari au pţnă şi dipu ptănă pistipseari tru UE hiinda di 59%.

FESTIVAL Concertul Concertgebouw Royal Orchestra di Amsterdam di dumănică seara bitisi a 26-a ediție a Festivalului Internațional di Muzică George Enescu. La evenimentul menționat ma ndzeana loară parti și Corul Academic Radio și Corul Copiilor Radio, carii adună cama di 40 di orchestre ditu 16 văsilii și cama di 35 di sute ditu atelli nai ma cu anami muzicieni a lumillei. Aestu festival, unu di nai ma importante ditu lume, va s’hibă deapoa dus ninti cu Remember Enescu, un concurs ahărdzitu a tinerilor muzicieni. Ediția ditu aestu an ahurheasti luni la Timișoara, vestul ali Românie.

FMI. Ună parei a Fondului Monetar Internațional yine adză București ti runda anuală di discuții mutrinda economia româneasca. Până pi 4 sumedru, experți internaționali va s-aibă muabeţ ti politiţle economiţi și ti ateali ditu soni evoluții tru domeniu cu reprezentanți ai Ministerului di Finanțe, Băncii Centrale și diferite ONG-uri. Echipa FMI se va întâlni și cu reprezentanți a sectorlui privat ti discuții, cari s’ţănu periodic tu tuti statele membre, cu scupo ti prezentarea ci recomandări mutrinda asiguripsearea a stabilitatillei și a unei dizvultari pozitivă la nivelu ali economie.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala

BUCUREŞTI – Un pacientu plighuit/rănit di la expolziile din 26 augustu, di la Crevedia(sudulu a Romaniilei), care si aaflă internat in Bucuresti, si alţă ţinţe care fură transferaţ/ duşi tru xinătate suntu intubaţ şi ventilaţ mecanic, informă, ază, Ministerulu a Sănătatilei. In cursul a dimneatălei, un pacientu rănit în urma a exploziilor muri, asi că numirulu a ţilor morţă agiumse la patru. Aduţim aminte că exploziile avură loc la ună statie GPL(gaz petrolier lichefiat) care functiona ilegal.

Bucureşti – Senatorili si deputaţăli romani arhiusiră, ază, a doaua sesiune parlamentară ordinară a anului, ţi are printră priorităţ/ problemi di prima importanţă/ leagea a pensiilor speciale şi alte proiecte necesare tră îndeplinirea a jaloanilor din PNRR. Totunăoară, easte aştiptat pachetulu cu misuri fiscale care si aaflă în discuţia a coaliţilei di guvernare şi tră care premierulu Marcel Ciolacu anunţăa/ spuse că va îşi asuumă răspunderea în faţa Parlamentului. Revenim dupa stiri.

BUCUREŞTI – Guvernul nu agărşi/ nu abandonăă absolut ici ţiva di ţe si are tăxită, iar la momentul actual nu si discuută di grevă, declarăă, ază, Simion Hăncescu, preşedintile a Federaţilei a Sindicatilor Libere din Înviţămintu (FSLI), după discuţiile avute cu premierulu Marcel Ciolacu. El adapse că, în ţe mutreaşte salarizarea pi funcţiile di conduţire, ună di variante easte ca directorulu să poată să aibă un salariu cu 10% mai mare dicât angajatulu din aţeauăşi instituţie care are maximulu din grilă. 2.500 de directori şi directori adjuncţă di scoli din întreaga ţară au semnată ună scrisoare dişclisă prin care solicită/ caftă misuri urgente di rectificare a grilălei di salarizare. Tru arada lui, Marius Nistor, preşedintile a Federaţilei a Sindicatilor din Educaţie ‘Spiru Haret’ dzâse/ afirmă că Executivulu prinde să află soluţii tră plata a ţilor care va hibă angrenaţ în proiectile din înviţămintul preuniversitar, cu finanţare din Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Aduţem aminte că sindicatile din invitamintu si aflară in greva spre finalul a anului scolar.

BUCUREŞTI – Partidulu Naţional Liberal, la co-guvernare în România, are decisă prin vot să susţână angajarea ali răspundire Executivului pi pachetulu di misuri fiscal-bugetare. Preşedintile PNL, Nicolae Ciucă, declarăă că sunt trei condiţii di bază la care formaţiunea nu va renuunţa, şi anume: reduţirea hărgilor bugetare, diminuarea a evaziunilei şi mesurile fiscale. Ciucă si referi şi la alte misuri pi care liberalili li vor adoptate di cătră Executiv, precum menţânirea cotălei unică de impozitare şi susţânerea a întreprinzătorilor privaţ prin menţânirea a cotălei de impozitare la dividende la 8%. Totunăoară, liberalili susţân păstrarea/ ţânerea cum easte a nivelului actual a cotălei TVA şi impunerea a unui plafon tră Contribuția di asiguripsiri sociale di sănătate la nivelul a profesiilor liberale şi a PFA-urilor.

WASHINGTON – Giucătoarea română di tenis Sorana Cîrstea si calificăă în premieră tru ciqecurie di finală a turneului US Open, ultimulu di Mare Şlem a anului, după ţi u azvimse în optimuri pi elveţianca Belinda Bencic, cu 6-3, 6-3. Cîrstea (33 ani, 30 WTA), cap di serie numerulu 30, reuşi aţea mai marea performanţă a lei la Flushing Meadows. Ea mai are giucată un singur cirec di finală la un turneu di Mare Şlem, tru 2009, la Roland Garros, cându avea 19 ani. În cirecuri, Cîrstea u va înfruuntă pi giucătoarea cehă Karolina Muchova (27 ani, 10 WTA), care amintă în optimuri la chinezoaica Xinyu Wang, cu 6-3, 5-7, 6-1. Muchova are 3-1 în meciurile directe cu Cîrstea.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hăbărilor

Armânipsuire: Hristu Steriu

BUCUREŞTI – Un pacientu plighuit/rănit di la expolziile din 26 augustu, di la Crevedia(sudulu a Romaniilei), care si aaflă internat in Bucuresti, si alţă ţinţe care fură transferaţ/ duşi tru xinătate suntu intubaţ şi ventilaţ mecanic, informă, ază, Ministerulu a Sănătatilei. In cursul a dimneatălei, un pacientu rănit în urma a exploziilor muri, asi că numirulu a ţilor morţă agiumse la patru. Aduţim aminte că exploziile avură loc la ună statie GPL(gaz petrolier lichefiat) care functiona ilegal.

Bucureşti – Senatorili si deputaţăli romani arhiusiră, ază, a doaua sesiune parlamentară ordinară a anului, ţi are printră priorităţ/ problemi di prima importanţă/ leagea a pensiilor speciale şi alte proiecte necesare tră îndeplinirea a jaloanilor din PNRR. Totunăoară, easte aştiptat pachetulu cu misuri fiscale care si aaflă în discuţia a coaliţilei di guvernare şi tră care premierulu Marcel Ciolacu anunţăa/ spuse că va îşi asuumă răspunderea în faţa Parlamentului. Revenim dupa stiri.

BUCUREŞTI – Guvernul nu agărşi/ nu abandonăă absolut ici ţiva di ţe si are tăxită, iar la momentul actual nu si discuută di grevă, declarăă, ază, Simion Hăncescu, preşedintile a Federaţilei a Sindicatilor Libere din Înviţămintu (FSLI), după discuţiile avute cu premierulu Marcel Ciolacu. El adapse că, în ţe mutreaşte salarizarea pi funcţiile di conduţire, ună di variante easte ca directorulu să poată să aibă un salariu cu 10% mai mare dicât angajatulu din aţeauăşi instituţie care are maximulu din grilă. 2.500 de directori şi directori adjuncţă di scoli din întreaga ţară au semnată ună scrisoare dişclisă prin care solicită/ caftă misuri urgente di rectificare a grilălei di salarizare. Tru arada lui, Marius Nistor, preşedintile a Federaţilei a Sindicatilor din Educaţie ‘Spiru Haret’ dzâse/ afirmă că Executivulu prinde să află soluţii tră plata a ţilor care va hibă angrenaţ în proiectile din înviţămintul preuniversitar, cu finanţare din Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Aduţem aminte că sindicatile din invitamintu si aflară in greva spre finalul a anului scolar.

BUCUREŞTI – Partidulu Naţional Liberal, la co-guvernare în România, are decisă prin vot să susţână angajarea ali răspundire Executivului pi pachetulu di misuri fiscal-bugetare. Preşedintile PNL, Nicolae Ciucă, declarăă că sunt trei condiţii di bază la care formaţiunea nu va renuunţa, şi anume: reduţirea hărgilor bugetare, diminuarea a evaziunilei şi mesurile fiscale. Ciucă si referi şi la alte misuri pi care liberalili li vor adoptate di cătră Executiv, precum menţânirea cotălei unică de impozitare şi susţânerea a întreprinzătorilor privaţ prin menţânirea a cotălei de impozitare la dividende la 8%. Totunăoară, liberalili susţân păstrarea/ ţânerea cum easte a nivelului actual a cotălei TVA şi impunerea a unui plafon tră Contribuția di asiguripsiri sociale di sănătate la nivelul a profesiilor liberale şi a PFA-urilor.

WASHINGTON – Giucătoarea română di tenis Sorana Cîrstea si calificăă în premieră tru ciqecurie di finală a turneului US Open, ultimulu di Mare Şlem a anului, după ţi u azvimse în optimuri pi elveţianca Belinda Bencic, cu 6-3, 6-3. Cîrstea (33 ani, 30 WTA), cap di serie numerulu 30, reuşi aţea mai marea performanţă a lei la Flushing Meadows. Ea mai are giucată un singur cirec di finală la un turneu di Mare Şlem, tru 2009, la Roland Garros, cându avea 19 ani. În cirecuri, Cîrstea u va înfruuntă pi giucătoarea cehă Karolina Muchova (27 ani, 10 WTA), care amintă în optimuri la chinezoaica Xinyu Wang, cu 6-3, 5-7, 6-1. Muchova are 3-1 în meciurile directe cu Cîrstea.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hăbărilor

Armânipsuire: Hristu Steriu

MAE. Ministrul di Externe al MAE România, Luminita Odobescu, u stipsi Rusia că feaţi arăiaţă maxutarcu a ţivililor ucraineni și că u asparsi infrastructura ţi eara ananghi ti exporturli di yipturi a văsiliilei. Oficialul român deadi apandisi ti atea ditu soni atacă contra portului ucrainean di pi Dunăre, Ismail, și spusi ti aesti acțiuni ca hiindalui crime di polimu polimu. Tru ună postare pi şingirlu X, cunuscută ma ninti sum numa di Twitter, Odobescu spuni că easti lăhtărsită di atacurile niacumtinati ale Rusiei contra a portului adus aminti ma ninti ţi easti aproapea di România. Grevele ma multi ori arada fapti di Rusiei tru porturile maritime și fluviale ale Ucraină asparsiră 270 di ñîlli di tonuri di yipturi tu un mesu, declară ministrul ucrainean ali infrastructură, Oleksandr Kubrakov.

INCENDIU. Pompierlli români detașaț Niercuri tru Gărţie fură căftaţ ta s’llia parti la ună misiune di astindzeari a focurloru aproapea di autostrada cătă Alexandroupolis. La misiune loară parti 50 di pompieri și 10 aftukinati di pompieri, să spuni tu un comunicat dimandatu di Inspectoratlu Gheneral tră Situații di Urgență București. Catandisea a focurloru di vegetație ditu Gărţie fu monitorizată ditu spațiu cu agiutorlu a Programlui European di Sateliț Copernicus.

INCIDENTU. Patru amalţă oficiali di poliție ditu giudețul Constanța, sud-estul ali Românie, fură demiși di pi ipotisi după ţi un șofer di 19 di ani aflat sumu influența a ma multor turlii di droguri vătămară dauă persoane și pliguiră alti trei. Tinirlu fu dănăsitu di polițiștilli rutieri cu trei săhăţ ninti di accidentu, ama lu alăsară arihati şi nu feaţiră un testu tră substanți interdzăsi. Polițiștii pari că aflară droguri tru mașina tinărului al curi purtaticu ti ciudie fu semnalat și di un cetățean pi numirlu di urgență ditu România 112. După ţi feaţi accidentulu, unitățli di poliție efectueadză percheziții pi ma multi călliuri ditu România cu scupolu tra s’lli-află tuţ aţelli cari urdina cu bearea tru săndza.

MUABETS. Ministrul român di interne, Cătălin Predoiu, declarat, ñiercuri, la Viena, tu bitisita ali andamasi cu omologul a lui austriac, Gerhard Karner, că ambiția a ministerlui ţi lu-cumănduseaşti easti ta s’facă ditu România un standardu di protecție a sinurlui”. Oficialu român dimăndă simnarea a unui acord administrativ Dublin cari simplifică procedurile di azil. El cundille că discuțiile ţi li avu reprezintă un bună ahurhită ti ună cali di construcție” pi tuti domeniile di sinferu. Predoiu a spus că migrația este o problemă serioasă, care este serios tratată tru România. Ministrul di Interne austriac a spus că modilul di cooperare convenit cu România tru domeniul combaterii criminalității transfrontaliere legate di traficul ilegal di migranți se dorește să fie promovat și la nivel european. Uidisitu cu aestu, cooperarea transfrontalieră spuni rezultate ahoryea” tru ună operațiune comună cumăndusită di autoritățile ditu România, Ungaria și Austria. Năpoi aduţemu aminti că Austria este goala văsilie ditu UE cari s’ncuntreadză ti aderarea ali României la spațiul european fără sinuri, Schengen, acă văsilia tiñîsi tuti condițiile ananghi, lucru aprikeatu si di alanti v4silii și instituții membre UE. Sistemul Schengen tru ansamblu nu funcționeadză, spus Gerhard Karner ñiercuri, adăvgânda că ună lărdzeari nu este uidisită tu aesta oara.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala