Category: Hăbărli

Bucuresti – Proiectul a leadzilei a bugetului di stat şi aţel a asiguripsirilor sociale iintră, mâne, în dezbatirea a Parlamentului di la Bucuresti, urmanda ca gooi să si da votulu final în plenulu a ţelor doauă camere. Bugetulu di stat pi anulu vinitor easte bazat pi ună creaştere economică di 2,8% şi ună creaştere di venituri di 14 procente. Deficitulu bugetar easte prognozat să crească cu aproapea 4,4% di PIB, iar principala noutate easte creaşterea la 2,5% a bugetului a Apărarilei. Bugetulu di stat tră anulu vinitor va permiită/va da izine, spun guvernanţâli, majorarea pensiilor cu 12,5% şi un salariu minim pi economie di 3.000 de lei (circa 600 de euro). Uidisit a documentului, va lia mai multe fonduri Ministerile a li Apărare, Dezvoltare, Agricultură, Transporturilor sau Educaţilei. Mai puţini păradz va lia/va aibă domeniile Energhie, Justiţie şi Sănătate. Opoziţia criitică proiectul a Guvernului şi anuunţă că va depuună/va bagă amendamente în leghislativ.

Bucuresti – Sefulu a statului roman Klaus Iohannis va lu aproache, mâne, la Bucuresti, pi preşedintile a Confederaţiei Elveţiană, Ignazio Cassis. Ţeli doili va discută di relaţia bilaterala şi cooperarea economica, cu accentu/cu îngricare pi stimularea a investiţiilor şi pe identificarea a unor nale domenii di colaborare. Totunăoară, eli va aibă şi un alăximintu di opinii cu ligătura la temile di actualitate di pi aghenda internaţională, inclusiv evoluţia polimului din Ucraina, misurile di agiutor uminitar tră populaţia ucraineană şi rifugiaţ, implicaţiile/zimiile a conflictului în plan energhetic, precum şi în planulu a securităţii alimentare globală. Pi aghenda a discuţiilor si aaflă şi cooperarea româno-elveţiană în plan multilateral, inclusiv din perspectiva vinitorului mandat a li Elveţie di membru nipermanent în Consiliul di Securitate al ONU, pi care va-l exercită în perioada 2023-2024. Pe di alta parte, va aibă loc şi cheremonia simnarilei a Acordului-cadru româno-elveţian prin care va hibă operaţionalizată ţea de-a doaua contribuţie financiară elveţiană tră reduţirea disparităţâlor/disudiserilor economiţe şi soţiale tru UE. Preşedintile Ignazio Cassis are programata şi ună întrevideare cu premierulu Nicolae Ciucă si va hibă aprucheat şi di Majestatea Lei Margareta, Custodile a Coroanălei română.

Bruxelles – Ministrulu roman a Agriculturălei, Petre Daea, participa, ază si mane, la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH) di la Bruxelles. Uidisit a unui comunicat a ministerului di resortu, pi ordinea di dzuuă a şedinţălei si aaflă aspecte importante tră sectorulu agricol românesc precum situaţia a păzarilei, planurile strateghice a li PAC, bunăstarea a animalilor sau posibilităţâle di pescuit tră anulu vinitor. Miniştrili discuuta dispre progresile a nauălei strateghie a UE tră păduri tră 2030 şi di acţiunile fapte la nivelul UE şi la nivel naţional. Totunăoară miniştrili dezbat situaţia actuală a păzarilei din statile membre, principalile problematiţ care vizeadză criza energetică şi aţea a îngrăşămintilor, preţurile mări a factorilor di producţie, precum şi presiunea pi care criza o/u exeercită ahât asupra a fermierilor, cât şi asupra a consumatorilor. Totunăoară, ofiţialili europeani discuuta di planurile strateghiţe incluse în politica agricolă comună (PAC) în contextul a situaţilei actuală din Ucraina şi a nalilor provocări cu care si confruntă ahât sectorulu a agriculturălei, cât şi a ţel a pescuitului.

Bucureşti – Ţea de-a 29-a ediţie a Panaghirului/Târgului di carte ‘Gaudeamus’, organizat di Radio România la chentrul expozitional Romexpo di Bucuresti si bitisi ază. Cu acâţare di pi 7 andreu, vără 200 di participanţă au oferită a publicului ună gamă/furtie variată di produse editoriale, pi diferite suporturi, adecvate a tutulor vârstilor/ilichiilor şi domeniilor de interes, muzică şi giocuri educative. În premieră, în incinta panaghirului/târgului fură îndreapte/amenajate doauă spaţii dedicate a activităţâlor interactive tră ţeli mai tiniri vizitatori. Toate standurile si xanaa-aflaară şi în format virtual pi website-ul gaudeamus.ro. Preşedintile di onoare a ediţilei di aestu an fu scriitoarea Ana Blandiana.

Autor: Newsroom/Camera a hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

XXX – Acceptarea a li Românie şi Bulgarie în spaţiul di liberă circulaţie Schengen si poate să hibă înscrisă, la solicitarea/căftarea a preşedintelui român, Klaus Iohannis, pi ordinea di dzuuă a Consiliului a Uniunilei Europeană di siptămâna vinitoare, la care participă şefili di stat şi di guvernu – au anunţată surse politiţe di la Bucureşti. Va hibă prioritatea mea tru aestu mandat ca România şi Bulgaria să hibă aprucheate în Schengen – spusu. Tru arada a lui, comisarulu european tră afaceri interne, Ylva Johansson. Declaraţia lei si faţe/ survine după ţe aieri, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a Uniunilei, Austria si opuse, singură, a admiterilei a li Românie, proces tră care eara nevolie/ananghe di un vot unanim.

Bucuresti – Ministerulu a Afacerilor Externe di la Bucuresti informeadză că, avânda în vedeare poziţia Austrilei tra să voteadză negativ, aieri, decizia mutrinda aderarea Româniilei la spaţiul Schengen, ambasadorulu român la Viena, Emil Hurezeanu, fu climat în ţară tră consultări, din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu. Uidisit a unui comunicat al MAE, conduţirea Ambasadălei va hibă asiguripsită la nivel de însărţinat cu afaceri ad interim. Conform a cutumelor diplomatiţe, decizia easte un gestu care subliniadză poziţia a Româniilei di dezacordu fermu cu conduita a Austrilei şi, totunăoară, un indicator a reduţerilei a nivelului actual a relaţiilor cu aestu stat.

Bucureşti – Bugetulu di stat şi bugetulu a asiguripsirilor di stat fură aprobate di Guvernul d la București și si aaflă in dezbatire în Leghislativ. Printră aţeale care va lia mai multe fonduri di păradz si numiră Ministerile a Apărarilei, Dezvoltarilei, Agriculturălei, Transporturilor sau Educaţilei. Mai puţâni păradz faţă di anulu aestua va aibă domeniile Energhie, Justiţie şi Sănătate. Ţeale doauă bugete va asiguripsească majorarea di la 1 ianuariu a cuantumului brut a salariilor a bugetarilor cu 10%, creaşterea punctului di pensie cu 12,5%, ama şi creaştirea a salariului minim pi economie la 3.000 di lei (cca.610 euro) pi mes. Din opozitie, AUR (ultra-nationalistu) anunţăă deja că va depună/va bagă amendamente, di aformia că nu easte simfun cu aest proiectu di buget. Vom reveni.

BUCURESTI – Alţâ 100.000 di cetăţeani din afoara a Uniunilei Europeană va poată să intră pi pâzarea a lucrului din România anulu care vine. Cifra stabilită în şedinţa Guvernului di la Bucuresti easte similară cu aţea aprobată tră anulu în curs, iar decizia avu în vedeare acopirirea deficitului di forţă di lucru înreghistrat în domenii pricum aţel a construcţiilor, în restaurante, protecţie şi pază, transporturi rutiere di prămătii sau comerţu/emburlăche.

Bucuresti – La Bucuresti, contiinuă Pănăghirulu/Târgul di Carte Gaudeamus Radio România. Pasionaţâli di lectură si buucură dzâlile aestea di lansări di carte şi adunări cu scriitori, ama şi de mile di volume care pot să hibăi acumpărate la preţuri convenabile. Până dumânică, 200 di participanţâ oferă a publicului ună gamă variată di produse editoriale adecvate/uidisite a tutulor vârstilor şi domeniilor di interes, muzică şi giocuri educative. Au loc piste 600 di evenimente editoriale, pricum şi proiecte conexe. În premieră, în incinta pănaghirului sunt amenajate doauă spaţii dedicate a activităţâlor interactive tră aţeli mai tineri vizitatori. Toate standurile si aaflă şi în format virtual pi website-ul gaudeamus.ro. Preşedintile di onoare a ediţilei di anulu aestu easte scriitoarea Ana Blandiana.

Autor: Newsroom/Camera a hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

Bucuresti – Rusia singură easte câbate tră polimulu din Ucraina, care reprezintă ună greauă călcare a îndreptului internaţional şi a Cartălei ONU, afirmă, ază, la Bucuresti, miniştrili di externe a statilor membre NATO în declaraţia comună simnată la finalul a primălei dzuuă a reuniunilei a li Aliantă Nordu-Atlantică. Eli subliniadză că agresiunea rusă zimisi/ afectăă aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi bâgăă în pericol ţările şi popoarile aţeale mai vulnerabile. Totunăoară, miniştrili di externe zburăscu di atitudinea crudă/fără milă a Rusilei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi comportamentu barbar faţă di muleri şi copii. Totunăoară, demnitarili reuniţ la Bucureşti condamnă toate părţâle, inclusiv Belarus, care susţân activ polimulu di agresiune contra Ucrainălei. NATO nu easte parte a polimului, ama va contiinuă să agiuută Ucraina ahât chiro cât easte necesar, declarăă, tru arada lui, secretarulu gheneral a Alianţălei Nordu-Atlantică, Jens Stoltenberg. Prezentu la reuniune, preşedintile roman Klaus Iohannis subliniee că Marea Neagră are ună importanţă strateghică tră securitatea euroatlantică, iar statile membre lipseaşte să monitorizeadză cu atenţie evoluţiile din reghiune. Easte prima adunare tru aestu format organizată di România după aderarea lei la NATO şi primulu evenimentu care si desfăşoară într-ună ţară di pi flancul estic a Alianţălei Nordu-Atlantică di la arhiusita polimului din Ucraina. Reuniunea di doaua dzâle cuprinde/acaţă treie sesiuni de lucru – doauă di aestea va aibă loc într-un format aliat, cu participarea Suedilei şi Finlandălei, ca ţări invitate să vină tru organizaţie. La a treia adunae va hibă prezenţi şi miniştrili di externe din Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.

Bucuresti – Năntea a vizitălei la Bucureşti a secretarului amirican di stat Antony Blinken, tra să participă la Consiliul Nordu-Atlantic, Departamentul american di Stat salutăă împlinirea a 25 di ani di la stabilirea Parteneriatului Strateghic cu România. Easte subliniată, întră alte, contribuţia Bucurestiului la operaţiunile multinaţionale şi a Alianţălei Nordu-Atlantică, faptul că Romania găzduiaşte mai multe structuri militare ale NATO şi mai multe formaţiuni militare americane, inclusiv scutulu antirachetă di la Deveselu (sud). Ază, la Bucuresti, Antony Blinken are discutată cu ministrulu roman di externe, Bogdan Aurescu. Ţeli doili au evocată aniversarea Parteneriatului Strateghic România-SUA, fundamentat pi atașamentului comun față di promovarea și consolidarea a relațilei transatlantică și a reziliențălei democratică, și reconfirmară angajamentul fermu a daulor/ambelor părțâ tra să-l aprofundeadză, pi toate dimensiunile a lui. Șefulu a diplomațiilei română sublinie faptul că Parteneriatulu Strategic bilateral easte un stur/ pilon esențial a politicălei externe și di securitate a Româniilei și scoase tru mighdane importanța al iştuia tru asiguripsirea a li securitate a țarălei, mai ahoria în contextul a provocărilor di securitate actuale din reghiunea a Marilei Neagră. Totunăoară, Bogdan Aurescu reiteră importanța prioritară a includerilei a li Românie în Programulu Visa Waiver al SUA. Discuțiile si concentrară, printră alte, pi creașterea a prezențălei militară a SUA în România, consolidarea a posturălei NATO în reghiunea a Marilei Neagră, procesulu di aderare a Româniilei la OCDE și avansarea a proiectilor comune din domeniul nuclear civil. Tot ază, Antony Blinken discutăă cu preşedintile Klaus Iohannis şi cu premierulu Nicolae Ciucă.

BUCURESTI – Institutulu Cultural Român organizeadză, până pi 10 andreu/decembriu, 50 di evenimente care marcheadză, în 31 di căsăbadz di-tru xinătate, DZuua Naţională a Româniilei. Uidisit a presedintelui ICR, Liviu Jicman, desfăşurarea a evenimentilor în spaţii reprezentative din ţările respective poziţioneadză creaţiile a artiştilor români printră aţeale mai importante repere culturale a momentului şi contribuie la popularizarea culturălei română şi a creatorilor români tru arada a marilui public şi a comunităţâlor artistiţe şi culturale di-tru xeane. Pi 1 Decembriu, DZuua Naţională a Romaniilei, va hibă celebrată la Bucureşti printr-ună defilare pie sum Arcul de Triumfu. Tot pi 1 Decembriu, ună parada militara easte programata si tru căsăbălu reprezentativ Alba Iulia (chentru), la care va partiicipă si un detaşamentu de militari francezi din cadrul a Grupului di Alumtă tră Apărare Colectivă, dislocat la Cincu, judeţulu Braşov (chentru). Aieri, in Parlament avut loc ună sedinţă solemnă tra să marcheadză împlinirea a 104 ani di la Marea Unire. Autor: Camera a Hâbărilor/Ştirilor

Armânipsire: Hristu Steriu

BUCUREŞTI – Preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, salutăă/lughursi bune concluziile a raportului a li Comisie Europeană, care propune bitisirea Mecanismului di Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul a justiţilei. Si bitiseaşte ună hopă/etapă, ama eforturile lipseaşte duse ninte, di aformia că reformile sunt esenţiale, prota oară tră români – are subliniată şefulu a statului. Şi premierulu Nicolae Ciucă afiirmă/dzâţe, într-un comunicat, că raportul a Comisilei Europeană şi evoluţiile pi care li angrenează/agiuută, încurajeadză guvernul să continuă cursul stabilit tru agiutarea a independenţălei a li justiţie, a lumtălei anticorupţie, în beneficiul/hâirea a societatilei românească. (Bogdan Matei)

St.Tr.I – 23.11.2022 09:58:33

București – Bucureștiul va hibă gazda/va hibă loculu, tră prima oară, pi 29 şi 30 noiembriu, tră ună reuniune a miniştrilor di Externe a NATO. Aesta va cuprindă/va acaţă sesiuni de lucru mutrinda implementarea a deciziilor loate la summitul aliat di la Madrid din veară, polimulu din Ucraina, securitatea energhetică şi parteneri. La aestu lucru, Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Bosnia-Herţegovina, ama şi Finlanda şi Suedia fură invitate să partiicipă la reuniunea di la Bucureşti.

Riga – Efortul comun tră agiutarea Ucrainălei şi solidaritatea a cooperarilei româno-letonă fură spuse/ evidenţiate, la Riga, di preşedintile Klaus Iohannis, într-ună conferinţă di presă comună cu omologulu a lui leton, Egils Levits. Vizita preşedintilui Iohannis la Riga are loc în contextul în care si sărbătorescu/ghiortusescu 100 di ani di la dişclidirea a primălei misiune diplomatică. Ţeli doi şefi di stat abordară/zburără şi chestiunea a aderarilei a li Românie la spaţiul di liberă circulaţie Schengen. Klaus Iohannis afirmăă că România nu fu, nu easte şi nu va hibă ună ţară care permite migraţia nicontrolată prin treaţirea ilegală a frontierilor a lei. Pi di altă parte, şefulu a statului roman menţionăă că lu-are informată pi omologulu a lui leton, Egils Levits, dispre intenţia a Bucurestiului tra să-şi dişclidă ambasadă la Riga şi adapse că relaţiile bilaterale va hibă mai strânse şi pri-tru alăximintile comerciale aflate în creaştire, ama şi prin loarea diznou azboirurile directe, regulate, întră capitala a Letoniilei şi Bucureşti, arhusinda cu 1 mai anulu vinitor. Preşedintile a Letonilei vidzu/ remarcăă abordarea comună a ţilor doauă ţări în ţe mutreaşte vinitorulu a UE si salutat/lughursi bună participarea a Româniilei la misiunea di poliţie aeriană a NATO în ţările baltiţe di-tru 2023. Mâne, Klaus Iohannis va hibă în vizită ofiţială în Lituania, la Vilnius, iar, păimâne, va participă, împreună cu omologili din Lituania, Letonia şi Polonia, la un summit dedicat a faţirilei ma sănătos a flancului estic al NATO, a susţânerilei a li Ucraină şi a Republicălei Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona).

MADRID – România şi Spania pledează/fac căftare tră ună UE mai capabilă/ axe, responsabilă şi aptă să ofeeră agiutor, care să aibă un rol relevantu prin implementarea a Busolălei Strategică şi tru demplină complementaritate cu NATO şi evitânda suprapunerile, inclusiv în contextul actual di securitate marcat di polimulu di agresiune a li Rusie contra li Ucraină, si spune în declaraţia comună simnată, aieri, tru căsăbălu Castellón de la Plana, Spania, di şefili a Guvernelor român şi spaniol. Totunăoară, Bucuresti si Madrid îşi declară angajamentul tră ună NATO puternică şi consolidată, ,,concentrată pi implementarea integrală a Conceptului Strateghic adoptat la Madrid, cu un accent ahoria pi consolidarea a apărarilei şi descurajarilei a Flancului Estic, asigurânda, tru tut aţeluşi chiro, contribuţia la ună apărare colectivă bazată pi ună abordare tip 360 de grade. Premierulu a Romaniilei, Nicolae Ciucă, fu aprucheat cu onoruri militare. la Castellon de la Plana, di preşedintile a Guvernului spaniol, Pedro Sanchez. Uidisit al Ciucă, legăturile bilaterale sunt şi mai strease prin comunitatea foarte puternică, ghine integrate şi foarte activă di aproapea un milion di români care contribuie la dezvoltarea societatilei şi a economiilei a li Spanie.

Autor: Camera Ştirilor/Newsroom

Armânipsire: Hristu Steriu

Bucuresti – România va poată ca pănă tru 2027 să îşi asiguripsească independenţa energhetică şi ninca şi să devină în reghiune un pilon/ un stur di securitate în domeniu, inclusiv tră Republica Moldova şi Ucraina viţine, susţâne preşedintile a Autoritatilei Naţională di Reglementare în Energhie, Dumitru Chiriţă. El mai spune că Bucurestiul are investită în ultimil’i an’i treie miliarde di euro în sistemile di transportu şi distribuţie a gazilor şi a energhiilei electrică. Pi di altă parte, investiţiile în producţie fură di maşi 30 de milioane di euro, ama situaţia va să si lăxească pri-tru alocarea masivă di fonduri tru aestă zonă. Uidisit cu spusa (a li) ANRE, în treie sau patru an’i va hibă date în funcţiune unităţ di producţie nale, care însumeadză piste 10.000 di megawaţ, iar interesulu a investitorilor easte mare, di aform’ia că ună parte di proiecte sunt fapte/făcute cu fonduri rambursabile, iar alte cu pâradz privaţ.

SOFIA – Ministrulu roman a Apărarilei, Angel Tîlvăr, are participată, la giumitatea a siptamanălei, la reuniunea a omologilor a lui din Europa di Sud-Est (SEDM), organizată la Sofia, sum preşedinţil’ia bulgară a iniţiativălei. Miniştril’i a apărarilei au analizată stadiul a proiectilor subsumate a iniţiativălei şi au aprobată ună serie di documente di planificare mutrinda activitatea a componentălei operaţională a SEDM, respectiv Brigada din Europa di Sud-Estu. Angel Tîlvăr reiteră apofusearea a Româniilei tra să contriibuie/agiuută şi mai activ la dezvoltarea a proiectilor în derulare sum egida/apanghiul a iniţiativălei. În marja a reuniunilei di la Sofia, ofiţialul român avu întrevideri bilaterale cu omologil’i din Republica Moldova, Bulgaria şi Georgia.

BUCURESTI — Naţionala di fotbal a Româniilei chiruu cu Slovenia, scor 1-2, partida amicala giucata aieri dicseară la Cluj-Napoca (nord-vest). Dumânică, tricoloril’i” va să si confruntă, tot in meci amical, cu Republica Moldova, la Chişinău. România nu si calificăă la Mondialul din Qatar şi pregăteaşte preliminariile tră Euro 2024. Adversaril’i a lei din grupa I sunt Elveţia, Israel, Kosovo, Belarus şi Andorra. Pe di alta parte, reprezentativa di fotbal Under-20 a Româniilei fu azvimtă/înfrâmtă di formaţia similară a Italil’ei cu scorulu/isapea di 2-1 într-un meci amical desfăşurat la Arad(vestu).

Autor: Camera Ştirilor/Hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

Bucuresti – Autorităţâle di la Bucuresti analizeadză ună noauă formulă prin care să ndrupască aprovizionarea cu leamne a populaţilei, după ţi ideea iniţială di plafonare a preţului la 400 di lei (circa 80 di euro) tra un metru cub duse la ună criză pi păzare. Ună variantă avansată tora easte acordarea di voucherie a persoanilor vulnerabile. Ministrulu a mediului, Tánczos Barna, declarăă că, Ordonanţa care plafoneadză preţulu la leamnile di foc va hibă modificată siptămâna vinitoare, ahtare turlie încât să-li protejeadză cu adivărat/cu diaver pea ţeli care si îngăldzăscu cu material limnos. El are explicată că actul normativ, ţi are tricută tacit di Senat in forma agreata di Executiv, va hibă corectat în Camera Deputaţâlor, aestua hiinda parcursul ţel mai rapid tra să si poată ca leamnile să si aaflă diz nou pi păzare. DZâlile tricute, premierulu Nicolae Ciucă recunoştea că plafonarea a metrului cub di leamne di foc nu şi-are atinsă obiectivulu. Din opozitie, USR atradze atenţia că actul normativ produţe efecte care dusiră deja la blocarea a păzarilei a lemnului, şi suntu anaghe/necesare modificări urgente.

Bucuresti – România va aibă mânie dimineaţă un volum di 3 miliarde metri cubi gaze în depozite, aţea ţe corespundi a unui grad di umplire di 97,7% di capacitatea totală di înmagazinare, uidisit a datilor furnizate di compania nationala Transgaz. Comparativ cu tot aţeauăşi perioadă a anului tricut, România are cu 701 milioane di metri cubi di gaze în plus în depozite. Pragulu minim aprobat tră România tru noulu regulamentu a Comisieli Europeană, di 80%, fu atinsu pi 17 septembriu/ agheazmăciune.

Bucuresti – In Romania, contiinuă/ si duţe ninte Festivalul Naţional di Teatru. Pana pi 13 noiembriu, au loc spectacole giucate în faţa a publicului, după doi ani di pandemie în care evenimentul si desfăşurăă online. Piste 60 di piese sunt bâgate în scenă di teatre di stat şi independente din Bucureşti, din ţară, dar şi dintru xeane. Tema di anulu aestu easte Graniţe fragile. Istorii fluide. La ediţia actuala revine şi secţiunea ‘FNT on air’, cu ună selecţie di spectacule di teatru radiofonic.

Bucureşti – Producţia industrială din Romania va înregistreadză anulu aestua ună scădeare di 1,3% comparativ cu 2021 – estimeadza Comisia Naţionala di Strateghie şi Prognoză. Uidisit a li-ştei, diminuarea preconizată tră producţia şi furnizarea di energhie electrică şi termică va hibă de 7,1%, industria extractivă va înreghistreadză ună scădeare di 4,5%, iar industria prilucrătoare di 0,1%. Tră anulu vinitor, CNSP estimeadză, în Prognoza 2022-2026, varianta di toamnă, ună creaştire a producţilei industrială de 0,5%, cu majorări în industria pielucrătoare şi producţia şi furnizarea di energhie şi cu scădeare în industria extractivă. Iar tru 2024, 2025 şi 2026 creaştirea producţilei industrială va contiinuă cu piste 4 procente cathe an – mai estimeadza Comisia.

Bucuresti – România asiguripseaşte, tru aest momentu, piste 90% di necesarulu di electricitate a Republicălei Moldova, declarăă ministrulu di externe, Bogdan Aurescu, la un postu di televiziune. El menţionăă că situaţia este gravă în ţara viţină, dependentă 100% di resursie externe în ţe mutreaşte gazulu şi energhia electrică. Bogdan Aurescu mai spusie că România u are agiutată Republica Moldova şi cu furnizarea di păcură/cătrane şi leamne di foc. Romania feaţe ninca şi apel la comunitatea internaţională tra să acoordă granturi Chişinăului ca să poată să acuumpără energhie di p păzarea liberă. Dupa invazia rusa, Ucraina nu mata putu să expoortă energhie electrică în Republica Moldova. Totunăoară, compania rusă Gazprom are anunţată, in octombriu, diminuarea a livrărilor di gaze cătră Ripublica Moldova, respectiv maşi 5,7 milioane di metri cubi pi mes, motivânda aeastă reduţire prin disputile/niachicăserile cu Chişinăulu asupra a platălei a gazilor şi refuzulu a operatorului ucrainean a conductilor tra să ofeeră un serviciu integral tră transportul a lu-ştor gaze. Președintile a Ripublicălei Moldova Maia Sandu declarăă că țara si confruntă cua ţea mai gravă criză energhetică din istoria a lei.

Autor: Camera Ştirilor

Armânipsure: Hristu Steriu

BUCURESTI – Un cutrembur di loc/ di pământu cu magnitudinea 5,4 pi scara Richter si feaţe, ază dimineata, in judeţulu Buzău din sud-estul a li Romanie. Seismul fu duchit in tru mai mulţâ căsăbadz, inclusiv in Bucuresti, ama nu fură pitricuti tra s-vină di la oamini/ primite apeluri prin intermediul 112 şi niţe nu fură semnalate zimii materiale sau victime. Aestua easte ţel mai puterniculu seismu din ultimili doi ani şi giumitate. În 31 ianuariu 2020 are avută loc un cutrembur di pământu cu magnitudinea di 5,2 în Vrancea, principala zona seismica a Romaniilei. Un cutrembur mai mare, cu magnitudinea 5,8 pe Richter, avu loc în octombriu 2018, în judeţulu Buzău.

BUCURESTI – Ministrulu a forţilor armate franceze, Sébastien Lecornu, aflat intr-ună vizita ofiţiala in Romania, arada de ministrulu roman a Apărarilei, Angel Tîlvăr, au inaugurată ază, la Cincu (centru), sediulu Collective Defence Battle Group (CDBG). Anterior, ţeli doili ofiţiali au vizitată facilităţâle a Chentrului Naţional de Instruire Întrunită ‘Getica’ din Cincu. Franţa conduţe grupulu di alumtă al NATO în România constituit arhiusinda cu mesulu mai. Formarea grupurilor di alumtă din Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria si înscriie în setulu mai mare di mesuri adoptate di NATO tră consolidarea a posturăilei di descurajare şi apărare pi termen mediu şi lungu, ca urmare a polimului declanşat di Federaţia Rusă în Ucraina viţina. Ofiţialul francez are programate, intrevideri si cu preşedintile Klaus Iohannis şi cu prim-ministrulu Nicolae Ciucă.

BUCURESTI – Preşedintile a Confederaţilei Elveţiană, Ignazio Cassis, şi-are amânată, din motive nepruvedzute şi care nu pot să hibă amânate ligate di aghenda a lui, vizita ofiţială pi care lipsea să u efectueadză, aza, în România, uidisit a Ambasadalei a li Elveţie la Bucuresti. Preşedintile Cassis şi preşedintile Klaus Iohannis va mutrească să aaflă în comun ună dată alternativă tra să recupereadză adunările planificate şi tra să aprofundeadză în continuare bunile relaţii bilaterale dintra ţeale dauă ţări la ţel mai analtu nivel, scrise Ambasada a Elveţilei în România, pi Facebook. Uidisit a misiunilei diplomatică, simnarea a acordului-cadru româno-elveţian prin care urma să hibă operaţionalizată ţea de-a doaua tranşă financiară tră reduţerea a disparităţâlor economiţe şi sociale în cadrulu UE lipseaşte să aibă loc, şi eale, tr vinitorulu di cama aproapea. În cadrulu a acordului, Elveţia va oferă 221,5 milioane di franci elveţiani tră finanţarea a diferitilor proiecte în România până tru 2029. Experţâ din ambele ţări va participa la implementarea programului, care si axeadză pi incluziune socială, dezvoltare economică, consolidarea sistemului judiciar şi promovarea a eficienţălei şi sustenabilitatilei energhetică, preciză Ambasada Elveţilei. Preşedintile Cassis urma să aibă adunari cu preşedintile Klaus Iohannis, premierulu Nicolae Ciucă, preşedinţâli a Camerâlei a Deputaţâlor şi a Senatului şi Custodile a Coroanălei, Margareta.

Bucuresti – Numerulu a autoturismelor nale înmatriculate în România, în primilli 10 meşi a anului, agiumse la aproapea 106.000 di unităţ, în creaştire cu piste 8% faţă di tut aţeauăşi perioadă a anului tricut. Uidisit a Direcţilei Reghim Permise di Conduţire şi Înmatriculare a Autovehiculilor, ună creaştire di aproximativ 10 procente fu şi în octombriu, comparativ cu mesulu similar din tru 2021. Clasamentul pi mărchi înreghistrate trua ţeli 10 meşi easte condus di Dacia, cu aproapea 31.000 di unităţ înmatriculate, urmată, la mare distanţă, di Toyota, Hyundai, Ford, Škoda, Volkswagen şi Renault. Tru ţi mutreaşte autoturismile second hand, la nivelul a primililor 10 meşi di anulu aestu, numerulu total a maşinilor la mâna a doaua si apruche di 270.000, pi scădeare cu piste 20 procente faţă di perioada similară a anului tricut. In România, Dacia easte produsă la uzina di la Mioveni (sud), a grupului francez Renault. Tot in Romania, si adară/ construiescu automobile Ford la Craiova (sud-vestu). Fabrica fu preluata/ cumpărată, in veară, di Ford Otosan din Turchie, ţel mai marile producător di vehicule comerciale din Europa.

Autor: Camera Ştirilor/Udălu a Hăbărilor

Armănipsire: Hristu Steriu

Paris – Primele doauă convoaie di vehicule blindate di alumtă a li Armată franceză au kinesită, aieri, cătră România în cadrul a unei operaţiune ţi are scupolu să facă mai sănătoasă apărarea a Flancului Estic a Alianţălei Nordu-Atlantică. In total, in varliga di dzaţe convoaie lipseaşte să fugă progresiv di la baza militară Mourmelon-le-Grand, din estul a Franţălei, tra să agiungă în România. Numirulu tamam/exactu a vehiculelor, ca şi itinerariulu exactu/calea di tamam, nu fură precizate di autorităţâle franceze. Tancuri Leclerc urmeadză să agiungă, şi di eale, tru dzâlile care vin la baza militară Cincu, în chentrul a ţarălei, tra să facă mai sănătoasă misiunea sum comandamentu francez, lansată pi 28 februariu 2022 ca reacţie la goadile ruse în Ucraina veţina. În paralel, trenuri speciale ţi transportă muniţii/bărute, hrană şi materiale de întreţânire va agiungă şi ele în Romania.

BUCUREŞTI – România pitricu a Comisileei Europeană varianta finală a Planului naţional strateghic în domeniul agricol tră perioada 2023-2027 – anunţăă ministrul a Agriculturălei, Petre Daea. Documentul cuprinde/acaţă obiective precum creaştirea şi diversificarea producţilei sau reduţirea a impactului asupra mediului. Tru aestă perioadă, România va beneficiadză di 15,8 miliarde di euro din fonduri europeane tră subvenţii, investiţii în irigaţii sau dotare cu tehnică agricolă – mai spuse ministrul Daea.

BUCUREŞTI – Camera Deputaţâlor di la Bucureşti respinse, ază, moţiunea simplă contra ministrului di Interne, liberalul Lucian Bode, depusă di 55 di parlamentari di la USR şi din Partidulu Forţa a Dreaptălei, ună dizidenţă liberală condusă di fostul premier Ludovic Orban. Si înregistrară maşi 88 di voturi ‘tră’ şi 162 ‘contra’. Nu au votată 6 deputaţ. Prin-tru moţiunea simplă intitulată ‘Siguranţă şi încreadire sau debandadă şi furtu? Ministrulu Bode lipseaşte să da giuiape tră dezastrulu creat’, semnatarili îli căftară a luştu să fugă di la conduţirea MAI, ‘di aformia că nu reuşi reformarea a instituţilei’. Uidisit a luştor, ‘ţea mai mare reuşită’ a mandatului a luştui easte ‘licitaţia cu dedicaţie tră achiziţia a 600 di BMW-uri di la oaspile a preşedintilui Klaus Iohannis’. În cadrulu a dezbaterilor di aualtari luni, ministrulu di Interne li respinse acuzaţiile care îli si aduc, susţinânda că textul a moţiunilei easte mplin di minciuni.

Strasbourg – Parlamentul European acordăă a poporului a li Ucraină Premiulu Saharov tră Libertatea di Miduire, tru agiutorulu a lumtălei a li Ucraină contra a invazilei a li Ruise, arhiusită pi 24 februarie. Distincţia include ună sumă di păradz di 50.000 di euro, care va hibă dată a reprezentanţălor a societatilei civilă. Premiulu Saharov tră Libertate di Minduire easte acordat, anual, arhiusinda cu 1988, a persoanilor şi organizaţiilor care alumtă tră îndrepturile a omului şi libertăţăle fundamentale. Easte numit aşi în onoarea a fizicianului şi disidentului sovietic Andrei Saharov. Anulu trecut, premiulu fu acordat a opozantului rus Aleksei Navalnîi, tră alumta lui contra a corupţilei şi abuzurilor a Kremlinului contra a ndrepturilor omului.

Autor: Camera Ştirilor

Armânipsire: Hristu Steriu

Strasbourg – Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, are aprucheată/adoptată ază ună rezoluţie nonleghislativă care soliicită/caaftă a Consiliului UE adoptarea a unei decizie/apofase mutrinda aderarea a Româniilei şi a li Bulgarie la spaţiul Schengen. Rezoluţia, adoptată cu 547 voturi tră, 49 voturi contra şi 43 di abţâniri, faţe timbihe a CoE să adooptă decizia, cea ţe poate să înseamnă, intră alte, eliminarea controalilor asupra a persoanilor la toate frontierele interne tră ambile state la arhiusita anului vinitor. Eurodeputaţăli criitică faptul că statile membre nu au loată ninca ună decizie mutrinda admiterea a li Bulgarie şi Românie, ţi cara că ţeale doauăle ţări îndeplinescu ninca di-tru 2011 condiţiile necesare. Uidisit a luştor, menţânirea a controalilor la frontierile interne easte discriminatorie şi are un impactu negativ asupra a banălei a lucrătorilor mobili şi a cetăţeanilor, iar obstrucţionarea/închidicarea a importurilor, a exporturilor şi a liberălei circulaţie a promătiilor din porturi aduc zimie a păzarilei unică a UE. În prezentu, toate statile UE, cu excepţia a Bulgarilei, Croaţilei, Chiprului, Irlandălei şi Româniilei, fac parte din spaţiul Schengen. PE căftăă constant/dipriună ca Bulgaria şi România să hibă pe dimplin admise în spaţiul Schengen: în rezoluţia di-tru 2018 pi aestă temă, în rezoluţia din 2020 referitoare la situaţia spaţiului Schengen în contextul a pandemiilei di COVID-19 şi într-un raport di-tru 2021 mutrinda funcţionarea spaţiului di liberă circulaţie. Tră extinderea Schengen easte nevolie di ună decizie cu unanimitate a Consiliului UE.

Bucureşti – Traficulu/vindearea contra nomului di persoane ca ţiva prămatii easte ună formă di sclăvile modernă faţă di care Guvernul a Româniilei are toleranţă zero, afiirmă premierulu Nicolae Ciucă, într-un mesaj transmis cu arastea a DZuălei Europeană di Alumptă contra a Traficului di Persoane, marcată pi 18 octombriu. Easte un moment importantu la nivel european, ama şi naţional, di asumare şi conştientizare a importanţălei a li alumptă contra a luştui fenomen di criminalitate globală, ţi afecteadză banile a ţilor mai vulnerabili di noi, mai spune Nicolae Ciucă. El aminteaşte că problematica a traficului di persoane agiumse, în ultimili doi ani, ună prioritate a Executivului român la ţel mai analtu nivel, coordonarea interinstituţională tră prevenirea/închidicarea şi combaterea a luştui flagel, ama şi asistenţa/agiutarea a victimilor salvate hiinda în directa lui atenţie, la nivelul a Cancelarilei a prim-ministrului.

Paris – Salonulu Auto di la Paris, considerat ţel mai mare evenimentu di aestă turlie din lume, arhiusi, aieri, după ună pauză di patru ani. Evenimentul easte desclis maşi ună siptămână, în loc di doauă, cum eara în trecut şi suntu elipse nume mări ca BMW, Volkswagen, Jaguar, ama şi producătorii japonezi sau sud-coreani. Vedetile a salonului di anulu aestu sunt maşinile electriţe, în contextul a crizălei di energhie şi a provocărilor climatiţe. In capitala Franţălei easte prezent şi constructorulu român Dacia cu primulu autoturism full-hybrid Jogger, care va hibă disponibil la vindeare la arhiusita anului 2023. În premieră mondială, la Paris, sunt prezentate şi conceptul MANIFESTO, gama integrală di modele cu ună noauă identitate vizuală, pricum și ună serie limitată a modelului Duster, numită Mat Edition.

PNRR. Guvernul ali Românie dimanda că tricu pritu alti daua hopi tru domeniul ali educației, așa cum s’pruveadi tru Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR). Pritu ună ordonanță de urgență adoptată vineri fură băgati misuri tră creașterea accesului cilimeañiloru la educația timpurie. Tutunăoară, easti permisă ufilisearea a fondurilor europene tră simnarea parteneriate anamisa di universități și companii care doresc să se implice tru organizarea truvățământului superior dual. Guvernul dorește ca un student cari easti absolvent de truvățământ preuniversitar dual s’continuă idyea turlie di studii la nivel universitar. Firmele care va s’mintească va s’aibă hăiri pritu facilitati fiscale. Tutunăoară, actul normativ da izini ti dişcllidearea ași-număsitiloru grădinițe comunitare” tru localitățile tru care nu ari duri creșe și grădinițe, care va s’lucreadză ca structuri ale unităților de nvițămintu.

Mandat. Ministrul de Externe ali României, Bogdan Aurescu, u pridă președenția Comunitatillei Democrațiilor ministrului de externe ali Canadă, Melanie Joly, tru cadrul a unei ceremonii dizvărtiti New York, tru marja Adunarillei Generale a ONU. Aurescu prezentă momentele importante a mandatului de trei ani la Președinția ali Românie, adăvgânda că tru aești trei ani, democrațiile, ndrepturile a omului și ndrepturile internaționale s-ampulisiră cu multi provocări, cum pandemia de Covid-19 și agresiunea militară niantimilleată contra ali Ucraină. Uidisitu cu aestu, sum președinția ali României și cu agiutorlu aluştui, pi 24 di şcurtu, un grup de state membre andrupără ună declarație pritu cari si spunu andrupămintulu tră democrația, suveranitatea și integritatea teritorială ali Ucraina tru cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internațional. Tru idyiulu kiro, statili semnatare condamnară susto agresiunea arusă ţi nica s’fati contra ali Ucrainei și lu spusiră susta agiutorlu tră populu ucrainean tru aspirațiile a lui democratiţi.

Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski căftă a rușilor s’rezistă a mobilizarillei militare parțiale dimăndati di prezidentulu Putin. Uidisitu cu Zelensky, 55 de nilli di askirladz ruși fură vătămaţ tru aestu polimu. “Vrei mai mult? Nu? Atumţea mută caplu, riposteadză, fudz i predă-te ali armată ucrainene”, spuni Zelensky tru un mesaj video tru limba rusă. El ălli stipsi cetăţenii ruşi că sunt accesorii la crimili pe cari trupili a loru li facu contra a ucrainenilor. Aguderli anamisa di ateali dauă armate s’dusiră ninti emu tru ​​sudul, emu tru estul ali Ucraina. Tru ună altă evoluție, până marț, patru regiuni ditu sudul și estul ali Ucraină, aflate sum controlul total i parțial ali Moscovă, va s’voteadză tru un referendum tră aderarea la Rusia. Sondajele, organizate pi ayuñie după ţi fură dimăndati tru aestă săptămână, fură condamnate pe scară largă tru vestu ca hiinda paranomu.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala

LONDRA. Custodili a Cărunăllei ali Românie, Margareta, și Prințul Radu loară parti la ună andamasi di familie la Castelul Windsor, la călisearea a văsillelui Carol al III-lea, după ngruparea a Văsiloañillei Elisabeta a II-a. Cama di 100 di șefi di stat și di guvern și membri ai fumelliloru văsilikeşţă di lumea tută loară parti la ţeremoniile di la Londra, kiro tru cari sute di ñilli s-arădăpsiră pi geadii tra s-u pitreacă calea ditu soni văsiloanea. La eveniment, cari adună nai marli numiru di lidiri mondiali vărăoară, eara viniţ și prezidintulu ali SUA Joe Bidin și, tutunăoară, șeflu a statlui român, Klaus Iohannis.

VIZITĂ. Prezidintulu ali Românie Klaus Iohannis cumănduseaşti adză și mâni dilegația ali Românie cari llia parti la aţea di a 77-a sesiune ali Adunăari Generală a ONU. Agenda andamasillei ari tru planu ma multi probleme di actualitate, cum easti iriñea și securitatea, dizvoltarea durabilă, incluziunea socială, securitatea cibernetică, ndrepturli a omului, biodiversitatea, managementul apăllei și provocărli globale. Prezidintulu ali României easti aștiptat s’evidințiadză ananghea a născăntoru cearei comune la nivel global la probleme cum securitatea energetică, alăxerli climatiţi și accesul la educație. Iohannis va s’llia parti adză la un summit global mutrinda securitatea alimentară, iu va s’cundilleadză gaereţli ali Românie tra s’asiguripsească purtarea a yipturiloru ucrainene și angajamentul a llei tra s’nu s’agiungă la ună criză alimentară. Tru un mesaj vidio di luni la summitul Transforming Education di New York, Iohannis zbură ti angajamentul ali Românie tra ș-modirnizeadză sistemul educațional și ti protejari cetățeañilli di provocările a mediului economic.

XEREA. 600 di ñilli di ictări di agări ditu România fură zñiipsiti di xeri, dimăndă adză Ministerlu ali Agricultură. Culturile di toamnă a văsiliillei di ordzu, sicară și uvedzu tragu tora di itia a xerillei prilundzită. Născănti ditu nai cama aguditi culturi di primveară suntu misurlu, floarea soarilui, soia și plantili furajere.

NOMLU. Ordonanța di ananghi a guvernului di reglementare a păhadzloru la energie fu pitricută la comisiili di specialitate ditu Senat. Documentul poati s’hibă alăxitu di Parlament, după ţi ahătu partidile di guvernământ, ama și ateali di opoziție pitricură amendamente. Un ahtari amendamentu includi anamisa di categoriile cari beneficiază di păhadz plafonate, cultili religioase, industria farmaceutică și transportul public. Nicukirlli cari ufilisescu dispozitive speţiale di tratament medical pot s’aibă hăiri și di păhadz plafonati. Tru ună altă evoluție, coaliția di guvernământ s’pari că agiumsi la un acordu mutrinda extindirea a subvențiilor di 10 cență tră combustibil cu nica trei meşi.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala