Category: Hăbărli

XXX – Ucraina va facă tut ţi li sta în puteare tra să amintă, spune preşedintile aliştei ţară, Volodimir Zelenski, la un an di la arhiusita a invazilei rusească. Avem rezistată şi nu nă alăsăm înfrânţâ, sublinie liderulu di la Kiev în mesajulu dat a publicitatilei ază. El si declarăă convinsu că 2023 va hibă anulu a victorilei şi lă mulţaniisi a tutulor ucraineanilor tră curaj. Tru arada lor, liderili NATO şi aţeli a Uniunilei Europeană spun că va continuă să agiută Ucraina di punctu di vedeare politic, economic si militar, tra să-şi amintă diznou integritatea teritorială, în conformitate cu principiile a dreptului internaţional. Eli condamnă Rusia nu maşi ră ataculu asupra Ucrainălei, că şi tră fuvirsirile nucleare iresponsabile şi tră utilizarea alimentilor şi a energhiilei ca arme tru polimulu hibrid. Oficialili NATO caftă a Rusilei să dănăsească imediat polimulu şi să si retragă di pi teritoriile ocupate, în concordanţă cu rezoluţia adoptată aieri di Naţiunile Unite. Reuters notează că, la ora actuală, polimulu din Ucraina deveni unulu di uzură/di măţinare, iar ambile părţâ suferă chiarderi tot mai mări. Rusia controleadză varliga di ună ţinţime di teritoriul ucrainean.

Bucureşti – Preşedintile Klaus Iohannis transmise, ază, un mesaj la un an di la arhiusita polimului a li Rusie contra a Ucrainălei în care afiirmă că România va continuă să agiută Ucraina şi populul ucrainean ahât chiro cât va fibă nevolie. Aestă bătălie lipseaşte să hibă amintată di Ucraina, iar Rusia lipseaşte să răspundă tră crimile faptă şi tră banile a oaminilor distruse. Vruţ ucraineani, nu hiţ singuri! Aveţ în România un soţ di nădie, care vă agiută tru aestă alumtă nedreaptă! Easte responsabilitatea noastră, a tutulor, să contribuim la victorie şi la construirea unui vinitor mai bun, în pace! România easte şi va hibă arada di Ucraina! – spuse şefulu a statului în mesajulu a lui video. Klaus Iohannis lâ mulţaniisi şi a tutulor românilor tră solidaritatea şi empatia spuse faţă di viţinli a lor. Tru arada lui, premierulu Nicolae Ciucă declarăă că, ataşaţ a valorilor a Uniunilei Europeană şi a Alianţălei Nordu-Atlantică, românili va contiinuă să susţână obiectivulu di pace şi libertate a Ucrainălei, care deveni avanpostul a lumtălei tră apărarea lumilei democratică. Pe di altă parte, preşedintile a Camerălei a Deputaţâlor, Marcel Ciolacu, vizităă ază Baza 57 Aeriană ‘Mihail Kogălniceanu’ din sud-estul a Romaniilei. “Români, americani, italiani şi francezi si antreneaază împreună, fac misiuni împreună, mănâncă împreună şi îşi spun/împărtăşescu unili a altora di cultura a catheunuia, totul ca ună mare familie. Un mur di niminat care protejeadză România şi întreg Flancul estic al NATO. Nu va acceptăm niţeunăoară invadarea a unui stat suveran, scrisu ulterior Ciolacu pe Facebook.

Bucureşti – Tra să marcheadză un an di la invazia Rusilei în Ucraina, violonistul Alexandru Tomescu, violoncelistul Răzvan Suma și pianista Sînziana Mircea, arada di Orchestrile şi Corusurile Radio di cântare cu gura, va susţână, mâne, la Bucureşti, la Sala Radio, concertul Bana într-ună valiză. Pi scenă va alină și flautista Mariia Velia din Ucraina, studentă în anulu doi la Universitatea Națională di Muzică din București. Concertul, organizat di Radio România Cultural, îşi propune să surprindă drama prin care milioane di oameni fură tru ananghe să îşi părăsească ţara, luânda cu eli maşi un geamantan. Tot în contextul a împlinirilei a unui an di polim în ţara viţină a României, în foaierulu a Salâlei Radio si deschlise, aieri, ună expoziţie di fotografii realizate di Ilie Pintea, pitricut special al Radio România Actualităţ în Ucraina. Expoziţia Ucraina – maste şi prosupe a polimuluilui easte dişclisă până pi 31 marţu.

Autor: Camera ştirilor/hăbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

BUCURESTI – Ază, tru ultima dzuuă a programului prin care căsabălu Timisoara din vestul a Romaniilei si-are lansată mandatulu di un an di Capitala Europeana a Culturălei, avură loc nale evenimente artistiţe. Intră aestea – ună spectaculoasă Paradă a marionetilor, organizata printr-ună colaborare întră căsăbadz capitale europeane a li cultură tru 2023. Păpuşarili din Veszprém, Ungaria, şi artiştili di la Teatrul Maghiar di Stat Csiky Gergely din Timişoara prezentară păpuşile (cucle) di mări dimensiuni create tră lansarea oficială din Veszprém, ţi avu loc mesulu ţi tricu. Sunt reprezentate animale acvatiţe din zona lacului Balaton. Timişoara din România şi Veszprém din Ungaria împartu titlul di Capitală Europeană a Culturălei 2023 cu căsăbălu Elefsina din Gărţie. Ună di principalile atracţii a dzuuălei di aieri fu expoziţia retrospectivă a marilui artistu suprarealist roman Victor Brauner, di la Muzeulu di Artă, organizată tră prima oară în România. În chentrul a căsăbălui si dişclise tră vizitatori Pepiniera, ună grădină verticală, analtă di 26 di metri, spaţiu di belvedere şi biodiversitate. Programulu inaugural mai incluse un festival di cultură digitală şi experimente ştiinţifiţe, proiecţii luminoase cu spectacole di balet pi faţada a Operălei, petreceri/ziafeţă studenţeşti. Dominic Fritz – primarulu a Timişoarălei – spune ca toată lumea easte aştiptată cu braţăle dişclise. Fură treie dzâle în care spusim/deadim să si veadă că lucrurile care nă aproache sunt multu mai preţioase dicât aţeale care nă dispartu. Valorile care au construită aestu căsăbă – inovare, multiculturalitate, diversitate – fură vidzute şi avdzâte di întreaga Europă, subliniee edilul.

BUCURESTI – În România, Muzeulu Naţional di Artă oferi ază, di DZuua Naţională Constantin Brâncuşi, tururi ghidate a operilor a marelui sculptor, aflate în Galeria di Artă Românească Modernă. Easte ţea mai marea colecţie Brâncuşi din România si include lucrări precum Somnul, Cap de copil, Rugăciunea sau macheta pilonului/sturului a Poartălei a li băşeare. Copiili putură să participă la atelierulu Pasăre ascumtă în cheatră într-un spaţiu conceput şi realizat di specialişti în educaţie di la Chentrul Georges-Pompidou din Paris. Copiili avură ocazia să lucreadză cu cheatră, lemnu sau brondzu şi cu instrumente folosite di Brâncuşi precum: dalta, pila sau cheatra di antrughiseare/subţăleare. Premierulu Nicolae Ciucă transmise, cu aformia a li DZuuă Naţională Constantin Brâncuşi, un mesaj in care afirma ca, prin operile a lui, marile sculptor şi-are creată propria identitate artistică, revoluţionânda arta a sculpturălei, şi alăsăă năpoi un valoros patrimoniu care impresioneadză prin universalitate, ama, în aţeluşi timpu, poartă amprenta a mintimineaţălei şi a simplitailei a ţăranului/horiatului român. Ază si impliniră 147 di ani di la nastirea artistului.

BERLIN – Occidentul prinde să furnizeadză agiutor militar suplimentar a Ucrainălei şi să îşi accelereadză livrările di echipamente militare, susţânu ază, la Munchen, Analtul reprezentantu a Uniunilei Europeană tră afaceri externe şi politică di securitate, Josep Borrell. El sublinie, într-un discursu sustânut la Conferinţa di securitate di căsăbălu ghirman, ca lipseaşte făcut mult mai multu şi mult mai rapid. Reprezentantul a blocului comunitar susţânu ună propunire a Estonilei mutrinda achiziţionarea di muniţie di cătră UE tru numa a statilor membre, tra să agiută Ucraina. Tot la Munchen, ministrulu roman di Externe, Bogdan Aurescu, avu ună întrevideare cu ună delegaţie a Camerălei a Reprezentanţâlor din Congresulu SUA, condusă di Mike Turner, şefulu a Comisilei tră Intelligence şi co-preşedinte a Grupului di priatinile/suţâle cu România din Congresulu SUA. Aurescu salutăă susţânirea bipartizană a Congresului tră eforturile di faţire mai sănătoasă a Flancului Estic al NATO şi subliniea importanţa agiutorului american tră securitatea transatlantică, inclusiv din perspectiva a prezenţălei militară crescută în România. Membrili a delegaţilei americană au evidenţiată rolul importantu a Româniilei întră aliaţâli SUA. Mike Turner mulţaniisi a ministrului Aurescu tră eforturile excepţionale depuse di România tru agiutorulu multidimensional acordat a Ucrainălei şi tră rolul a lei di lider tru asiguripsirea a securitatilei regională. Ministrulu Aurescu participăă, aieri, în calitate di zburător principal, si la evenimentul Atlantic Council dedicat a Iniţiativălei a ţilor Treie Mări. Aesta easte ună platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, ţi reuneaşte ţeale 12 state membre ale UE aflate întră amările Adriatică, Baltică şi Neagră.

BUDAPESTA – SCM Râmnicu Vâlcea(sudul Romaniei) si calificăă în cirecurile di finală a li competiţie feminină di handbal EHF European League, după ţi azvimse formaţia maghiară Praktiker-Vac, cu 28-26, aieri dicseară, în deplasare, în ultimulu a lei meci din Grupa D. SCM bitiseaşte pi loculu al doilea într-ună grupa care va hibă amintată di Thuringer, Germania. In Liga Campionilor, vicecampioana CSM Bucuresti easte tru cirecuri, iar deţânatoarea a titlului, Rapid Bucuresti, easte calificata tră play-off-ul din optimuri.

Autor: Camera ştirilor/hăbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

Bruxelles – Liderili europeani loară apofase, la bitisita a liştei siptămână, la Bruxelles, la primulu a lor Consiliu European di anul aestu, tra să combată mai fermu migraţia ilegală prin faţirea mai sănătoasă a infrastructurălei la graniţile externe a Uniunilei Europeană. Preşedinta a Comisilei Europeană, Ursula von der Leyen, anunţăă crearea, tru aestu scopus, a unor proiecte-pilot cu finanţare europeană şi naţională. Preşedintile român, Klaus Iohannis, spuse că migraţia easte ună provocare ţi reclamă/ ţi caftă un răspunsu european comun şi sublinie că, România nu si aaflă pi niţeună rută di migraţie, ama cu toate aestea doreaşte/ are dor să contribuie la securizarea frontierălei externă şi la combatirea/ arnisirea a migraţilei ilegală. Tra să disemineadză/ răspăndească bunile practiţ recunoscute în materie di protecţie a frontierălei şi combatire a migraţilei ilegală, preşedintile Klaus Iohannis spuse/ exprimăă desclidirea a României tra să lucreadză cu Comisia Europeană la un proiectu-pilot. Problema a migraţilei dominăă discuţiile di la Bruxelles, arada di polimulu din Ucraina şi di competitivitatea economică.

Bucuresti – Ministrulu roman a Apărarilei, Angel Tîlvăr, şi şefulu a Statului Major a Apărarilei, generalul Daniel Petrescu, si adunăă, ază, la Bucuresti, cu ună delegaţie a Congresului SUA, condusă di Mike Rogers, preşedintile a Comisilei tră Forţile Armate din Camera a Reprezentanţălor. Dialogulu vizăă/ (mutri) situaţia di securitate în reghiunea Marilei Neagră în contextul a polimului a li Federaţie Rusă în Ucraina, relaţiile bilaterale în domeniul a apărarilei şi activităţâle a forţilor americane in România. Ministrulu a Apărarilei subliniee cât salaame sunt relaţiile militare în contextul a împlinirilei, tru 2022, a unui cirec di secol di parteneriat strateghic întră Bucuresti şi Washington. Ofiţialul român remarcăă/ (bâgăă oară) că, anulu aestu, si marcheadză treie dechenii di funcţionare a State Partnership Program, ună platformă care asiguripsi dezvoltarea progresivă a cooperarilei anamisa di militarili români şi aţeli a Gardălei Naţională a statului american Alabama. Totunăoară, Angel Tîlvăr evidenţie/ (scoase tru mighdane) importanţa a prezănţălei a forţilor americane în arhitectura di securitate di pi flancul estic aliat, subliniinda contribuţia pi care aeştia o/u aduc a posturălei NATO di descurajare şi apărare, inclusiv în reghiunea a Marilei Negră.

Ankara/Damasc – Bilanţul/ isapea a morţâlor di la seismile care afectară zone lărdzâ din reghiunea di graniţă dintră Turchie şi Siria agumse, ază, la piste 25 di mile, în timp ţe căftările contiinuă, ţi cara că speranţa/umutea tră aflare supraviuţuitori scade. Circa 22 di mile di persoane muriră în Turcia, în timp ţe aproapea 80 di mile fură rănite. Aproximativ 5,4 milioane di oameni rămasiră fără apanghiu, uidisit a unei estimare a ONU. Circa 141.000 di salvatori turţă şi xeni sunt la faţa locului, di care piste 7.000 din 61 di ţări, întră care şi România. Uidist a Ministerului di Externe di la Ankara, 97 di ţări au pitricută agiutor a Turchiilei. Pi di altă parte, echipile/pareile di salvare din Siria criticară aspru elipsea agiutoarilor în anumite zone. Responsabili autohtoni precizară că lipsescu tendză tră apănhisirea a sinistraţâlor şi echipamente tră darea la nă parte/ îndipărtarea a molozului/surupăturilor. Preşedintile sirian Bashar al-Assad acuzăă Occidentul că politizeadză situaţia din Siria şi ignooră aspectul uman. Uidisit a guvernului sirian, pitrimiteaţerea di asistenţă uminitară post-seismu easte închiedicată di nenumiratele sancţiuni internaţionale impuse a Damascului, multe di eale în vigoare di piste un decheniu.

Autor: Camera ştirilot/ hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

Praga – Sefulu a statului roman Klaus Iohannis şi premierulu Nicolae Ciucă îli pitricură/transmisiră, aieri dicseară, felicitări/hiratimate a noului preşedinte a li Cehie, Petr Pavel, şi sipronunţară tră faţirea ma sănătoasă a relaţiilor dintră aţeale doauă state. Mai mulţâ lideri europeani salutară victoria tru aleadziri a noului preşedinte ceh, care promise că va hibă un şef di stat independentu, neinfluenţat di politica a partidilor, că va contiinuă să susţână agiutorulu tră Ucraina apitrusită di polim şi că va agiută Kievulu să aderă la UE. Tru arada a lui, preşedintile ucrainian, Volodimir Zelenski, lu felicităă pi Twitter pi Petr Pavel şi dzâse că apreciadză agiutorulu a luştui tră Ucraina. Tru ţel de-al doilea tur a aliderilor, generalul in rezerva Petr Pavel, fostu şef a Comitetului Militar al NATO, are loată 58,32% di voturi, in timp ţe rivalul a lui, miliardarulu Andrej Babis, ţi are ocupată postul di premier întră anili 2017 şi 2021, amintă/ obţănu 41,67%, uidisit a rezultatilor finale. Rata di participare tru aestă ţară membră a UE şi NATO, cu ună populaţie di 10,5 milioane, fu di 70%. Tru ilichie di 61 di ani, Petr Pavel, si prezentăă în aleadziri dreptu candidat independent şi beneficiadză di agiutorulu a guvernului di chentru-dreapta. El va-lu înlocuiască pi Milos Zeman, politician controversat, care avea întreţânută ligături strease/strânse cu Moscova, năinte di să facă un cot di şuţătură în momentul a invazilei rusă în Ucraina.

Bucuresti – Senatorili şi deputaţâli romani va să si toarnă/ va revină di miercuri 1 februariu la lucru, în prima sesiune parlamentară a anului. Multe proiecte di leadze în domenii chleaie aşteaptă să hibă dezbătute şi să lia votulu final. Intră aestea: legile a educatilei si legile a pensiilor asa dzâse speciale. În paralel, liberalili şi social-democraţâli fac planuri tră momentul rocadălei/alăxearilei convenită la nivelul a coaliţilei di guvernare, ţi va să dzâcă, rotaţia a premierilor şi alăximintul di la un la alantu a unor ministere întră ţeale doauă partide. Uidisit a unui protocol din coaliţia PSD-PNL-UDMR, aestă rotaţie/anvărteare lipseaşte să aibă loc la finele/bitisita mesului mai. Totunăoară, în perspectiva anului electoral 2024, un proiectu di leadze care aşteaptă votulu easte ţel uidisit a cure mulierile va repreziintă ma multu di ună treime di candidaţâli la aleadzerile locale şi parlamentare.

STOCKHOLM – Doauă pelicule româneşti, ‘Metronom’ di Alexandru Belc şi ‘R.M.N.’ di Cristian Mungiu, si aaflă în competiţia Festivalului Internaţional de Filmu di la Göteborg din Suedia, ţi are loc dzâlile aestea. Uidisit a ICR Stockholm, evenimentul preziintă anual aproximativ 400 di producţii din întreaga lume, iar la proiecţii participă în varliga di 160.000 di spectatori. ‘Metronom’, filmul di debut a reghizorului Alexandru Belc, preziintă ună istorimă di vreare anamisa di doi tineri în România comunistă a anului 1972, iar critica di specialitate îl descrie dreptu ună analiză socio-istorică a unei generaţie/bârnu tru nivolie să băneadză într-ună societate mplină di şubeie/ suspiciuni şi di neîncreadire reciprocă. În filmul ‘R.M.N.’ a consacratului Cristian Mungiu acţiunea si treaţ/si faţe într-ună hoară din Transilvania (chentru), iu pacea/irinea a localniţălor si cutuulbură/minteaşte cându la ună mică fabrică sunt angajaţ îndoi lucrăori noi, iar frustrările, conflictile şi pulsiunile erup la suprafaţă prin peaţa di pisupră subţâre di aparentă achicăsire şi calmu. Cu ună istorie di piste 40 di ani, festivalul di la Göteborg easte ţel mai importantul evenimentu di profil din reghiune și oferă a cinematografiilei nordică ună platformă generoasă și sonoră di promovare printr-ună competiție dedicată și programe tră industrie.

Bucuresti – In Romania, chirolu si amelioareadza/ faţe mai bun sum aspectul a precipitațiilor, iar valorile termiţe sunt aprocheate di mediile multianuale. Nebulozitatea easte mai persistentă în sud, sud-estu și, parțial, în chentru iu, pi alocuri/ aoa şi aclo, sunt precipitații slabe (ninsori, neauă cu pluină și chicute di ploaie). Tru ţealealante reghiuni, ţerulu easte temporar niuros și sunt posibile precipitații. Vintul suuflă slab și moderat, local cu unile intensificări pi parcursul a dzuuălei în estul a țarălei și în zona montana, iu neaua easte aspulbirată, iar vizibilitatea redusă. Temperaturile maxime si încadreaza întră minus 3 și plus 6 grade Celsius. Chirolu arău din-tru giumitatea estica a tarălei alăsăă mile di oameni fără curentu electric. Fură fost probleme şi în trafic – sute di maşini arămasiră acăţate tru neauă, iar pi mai multe drumuri naţionale şi judeţeane circulaţia continua sa hibă închlisă din cauza a neauălei depusă pi carosabil. Militari şi utilaje tehniţe agiutară autorităţâle locale tră curarea şi scoatirea dit neauă a autovehiculelor blocate, mai ahoria tru judetul Buzau (estu). În judeţulu viţin Vrancea fu decretată starea di alertă ţea ţi va permită/ va da izine a autorităţâlor să intervină cu toate forţile în teren şi să apeleadză la resursile a localităţâlor viţine/limitrofe, ma să hibă că easte nevolie. Angajaţâli a Inspectoratului General tră Situaţii di Urgenţă interveniră hibă tră deblocarea a unor vehicule acăţate tru neauă, hibă tra să cură/degajeadză pomili şi sturli di electricitate surpaţ di tufane/furtună in toata tara. 123 di localităţ din-tru 18 judeţe avură zimii di la neauă ţi deade şi di la furtuna din ultimile patru-spră-vinghiţ di ore. Fu perturbat si traficul feroviar si aerian.

Autor: Camera ştirilor/hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

Dzuua Culturăllei. Duminică, Dzuua Culturii Naționale și 173 di ani di la amintarea a poetului național Mihai Eminescu fură nsimnati tru tută România. Eara ndreapti concerte, recitaluri și expoziții, iar accesul la multe muzee fu gratuit. Un spictacol di gală ndreapsi Opira Națională București, la cari loară parti pirsonalități politice și diplomați. Dzuua Culturii Române fu sărbătorită și tru xinătati. Institutul Cultural Român ndreapsi evenimente tru 20 di căsăbadz ditu xinătati, până pi 20 di yinaru. Evenimentele di Budapesta, Varșovia, Stockholm ică Beijing s’concentreadză pi prezentarea ca reper cultural internațional a căsăbălui Timișoara, cari anul aestu easti Capitală Culturală Europeană. Bruxelles ndreadzi ună expoziție di carte intitulată Prezențe culturale românești tru colecțiile Bibliotecii Regale a Belgiei”, iar la Paris fu ndreaptă ună debatere cari adună cama di 20 di profesioniști ditu lumea editorială, traducători di literatură română, reprezentanț ali editură franceze, case si librarii.

Schengen. Gărţia apufusi s’nkisească cu a llei inițiativă tru atea ţi mutreaşti aderarea ali Românie și Vărg4rie la Acordul Schengen. După discuții la Viena cu cancelarul și omologul a lui austriac, ministrul grec di Interne, Notis Mitarakis, programă stămâna aesta discuții la Sofia și București pi tema coordonarillei politiţlor di migrație și a protecției sinurlor externe. Atena lugurseaşti că aderarea a aţiloru dauă văsilii la Schengen va s’aducă hăiri directe și ti Grecia, tru condițiile tru cari zona va s’hibă unificată ti transportul rutier și comercial și va s’ducă la stimularea activității economice a văsiliillei pritu ună ligătură terestră cu spațiul Schengen, și va s’contribui, la anvărtuşearea a securitatillei sinurli externe ale UE. Ministerlu grec ali Migrației și Azilului năpoi aduţi aminti că, tru kirolu anda căftarea ali Croației di adirare la Schengen fu acceptată la Consiliul JAI di la Bruxelles ditu 8 dicembrie 2022, România și Bulgaria s-ampulisră cu opoziția Austriei și Olandăllei, acă dauli văsilii bitisiră cu hăiri procedurile di aderare la zona di libera urdinari.

NATO. Neise NATO va s’arădăpsească cu hăiri niscănti di avioanele a llei tru România, di la baza aeriană di lângă Aachen, tru Germania, tra s’hibă ma aproapeaa di poimlu ahurhitu di Rusia tru Ucraina. Ateali trei avioane di supraviglleari va s’agiungă marți la București tra s.ndrupască prezența sporită a Alianței tru regiune și ti monitorizari activitatea militară rusă. Tutunăoară, la baza Otopeni, di ningă Bucureşti, va s’hibă arădăpsiţ 180 di militari ti s’opereadză avioanele. Purtătorlu di zboru a Alianţăllei, românca Oana Lungescu, cundille că avioanili pot s’detecteadză avioane di la ună distanţă di sute di kilometri, hiinda un instrumentu clleaie ti postura di descurajare şi apărare a NATO.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala

BUCURESTI — România reuşi/putu s-facă tru 2022 ună absorbţie a fondurilor europeane di 11,3 miliarde di euro, declarăă, ază, premierulu Nicolae Ciucă, care adapse că easte ţel mai analtu nivel atinsu/agiumtu di cându ţara noastră are acces la aeste finanţări. El feaţe, tru dişcl’iderea şedinţălei di guvernu, un apel la solidaritate si empatie la nivel naţional, la dialog cu parteneril’i social’i şi la colaborare la nivelul a tutulor instituţiilor, precum şi la stabilitate politică. Putum/ reuşim să treaţem prin toate provocările pi care li avum. Avum ună execuţie bugetară bună, reuşim să nâ încadrăm în scupolurile di deficit”, afirmăă premierulu roman. Uidisit al iştui, guvernul reuşi ună creaştere economica pi care nu o/u avea pruvedzută niţeunom la arhiusita anului, mai ahoria după declanşarea polimului în Ucraina şi după efectile pi care li produse creaşterea preţurilor la energhie şi la gaze şi inflaţia. Ciuca evidenţie că lipseaşte să hibă susţânute în continuare investiţiile în economie. Executivulu di la Bucuresti aprobăă ază planurile tră modernizarea canalilor Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia Năvodari, în vedearea a creaşterilei a li siguranţă a navigaţilei. Ţeale doaua canale din sud-estul a Romaniei va hibă modernizate cu fonduri externe ni-rambursabile, prin Programulu Operaţional Transport 2021-2017, pricum şi cu fonduri di la bugetulu di stat. Investiţia va să si realizeadză în ţinţe an’i.

Bucuresti – Preşedintile roman Klaus Iohannis exprimăa, într-ună discuţie telefonică avută ază cu omologulu a lui ucrainean Volodimir Zelenski, profunda găilipsire şi preocupare faţă di continuarea atacurilor a armatălei rusă asupra a obiectivilor civile şi a infrastructurâlei critică din Ucraina, pi care li catalogăă dreptu crime di polim. Iohannis reiteră/spuse diznou că România va contiinuă să acţioneadză tra să agiută Ucraina şi poporulu ucrainean, ahât chiro cât va hibă nevol’ie. Şefulu a statului si referii multu şi la recenta leadze a minorităţâlor naţionale adoptată di Ucraina, ţi are creată preocupare şi nemulţan’iisire la nivelul a autorităţâlor române şi a reprezentanţâlor a comunitatilei română din Ucraina. Ţel’i doil’i preşedinţă au agreată ca în perioada imediat următoare miniştril’i di externe să aibă discuţii tru ţi mutreaşte soluţionarea a aspectilor menţionate. Volodimir Zelenski are exprimată întreaga dişcl’idere tră identificarea di soluţii, ahtare turlie încât comunitatea românească din Ucraina să beneficiadză, în oglindă/simetric/isa-isa, de tut aţealişi indrepturi di care si buucură comunitatea ucraineană din România. El transmise mulţan’isiri tră agiutorulu multidimensional şi extrem di consistentu acordat di România ninca di la arhiusita polimului.

BRUXELLES – O majoritate multu mare a statilor membre a Uniunilei Europeană consiideră că sunt necesare testile COVID în cazulu a călătorilor care v’in din China, are anunţată un purtător di zbor a Executivului comunitar, citat di France Presse. Misura easte inclusă in recomandările fapte/făcute di comitetulu di experţâ sanitari. UE va decidă un răspunsu comun a statilor membre în faţa explozilei di cazuri cu care si confruntă China, după ţi mesulu ţi tricu renunţăă brusc la politica “zero COVID”. Fără să mai aşteaptă ună reacţie oficială din partea Bruxelles-ului, 3 ţări din spaţiul comunitar, Italia, Spania şi Franţa, au decisă deja să caftă un rezultat negativ la un testu di depistare a infecţilei cu SARS”‘CoV”‘2 din partea ţilor care v’in din China.

XXX — Păreacl’ea româno-cehă Gabriela Ruse/Tereza Martincova si califică, ază, în cirecurile/cuarturile di finală a probălei di dublu din cadrulu a turneului di tenis WTA 250 di la Auckland (Noua Zeelandă), dotat cu premii totale di circa 260.000 dolari, după ţi tricu di cuplul Paige Mary Hourigan (Noua Zeelandă)/ Sachia Vickery (SUA) cu 7-5, 6-3. Ruse easte în optimuri la simplu, iu va aibă meci cu Karolina Muchova (Cehia). Ună altă giucatoare din Romania, Sorana Cîrstea, arhiusi/ debutăă cu ună victorie, 6-0, 7-6 cu elveţianca Viktorija Golubic, în prima rundă a turneului WTA 500 di la Adelaide, Adelaide International 1, dotat cu premii totale di aproapea 830.000 di dolari. Cîrstea va u înfruuntă in optimuri pi principala favorită, tunisianca Ons Jabeur. La tut aţeluşi turneu, ună alta romanca, Irina Begu, va gioacă tră un loc in charturi/cirecuri cu letona Jelena Ostapenko).

Autor: Camera ştirilor/hâbarilor/Newsroom

Armânipsire: Hristu Steriu

Bucuresti – Serviciul Român di Informaţii (SRI) declasificăă dosarulu aferentu a implicarilei a cadrelor/anagajaţâlor a Departamntului a li Securitate a Statului (DSS) în evenimentile di-tru 1989. Eale sunt publicate pi site-ul www.sri.ro şi pot să hibă consultate, la secţiunea ‘Dosare desecretizate’. Dosarulu feaţe parte din investigaţiile Comisiei ‘Decembrie 1989’, instituită tru anulu 1991 la nivelul a Senatului cu scopulu tra să cerceteadză evenimentile di Bucureşti şi din ţară din perioada 1 – 31 decembrie 1989. Directorulu SRI, Eduard Hellvig, argumentăă decizia tra să desecretizeadză aestă arhivă prin faptul că maşi aşi poate să hibă condamnat în totalitate comunismul. Reamintim ca, pi 16 decembriu, nâinte cu 33 di ani, la Timisoara (vestu) au arhiusită/plăscănită primile proteste contra a reghimului, care si extinsiră apoia în toate politiile a ţarălei. Pi 22 andreu 1989, la Bucuresti, dzăţ di mile di oamini au ieşită în stradă şi lu-au obligată pi fostul dictator Nicolae Ceauşescu să fugă cu un elicopter di pi acoperişulu a fostului Comitet Central, arada di sotia lui di curună, Elena. Ulterior, eli fură acâţaţ şi executaţ tamam în dzuua di Crăciun, după ună giudicată sumară. În total, piste 1.000 di oamini muriră şi circa 3 mile fură plighuiţ/răniţ tru alumtile care avură loc atumţea în Romania, singura ţară din Europa di Estu în care alăxirea di reghim si feaţe cu virsare di sândze.

BUCUREŞTI – Ministerulu a Afacerilor Externe di la București lo notă di adoptarea, di cătră Rada Supremă di la Kiev, la 13 andre 2022, a Leadzilei mutrinda minorităţâle naţionale din Ucraina, care vizeadză completarea cadrului normativ ucrainean mutrinda protejarea drepturilor a persoanilor di a minorităţâlor naţionale. Ministerulu consiideră regretabil faptul că leazdea fu adoptată în absenţa a unei nauă consultare a Comisilei di la Veneţia, a cue opinie vrea agiuaa, în mod certu, la asiguripsirea a unui textu cuprinzător şi clar din perspectiva a standardilor juridiţe europeane în materie. În analiza ministerului di Externe, persiistă pruvideri care pot să aibă un impactu negativ, prin raportare la standardile europeane. Nu exiistă, printră alte, niţeună pruvedeare mutrinda utilizarea a limbălei maternă în relaţia cu autoritatea giudicătorească. Totunăoară, persiistă neclarităţ mutrinda aplicarea concretă a pruviderilor mutrinda utilizarea a limbilor minoritare în administraţie, în zonile locuite în mod tradiţional di persoane ţi aparţân a minorităţâlor naţionale. Partea română invocăă, permanentu, în contactile cu partea ucraineană, promisiunea a preşedintelui a Ucrainălei conform a cure persoanile aparţânânda a comunitatilei română din Ucraina va beneficiadză di tot aţelaşi tratamentu di care beneficiadză în România persoanile aparţânânda a comunitatlei ucraineană.

SEUL – Premierulu român, Nicolae Ciucă, şi preşedintile a Camerălei a Deputaţâlor di la Bucureşti, Marcel Ciolacu, au participată, ază, la Seul, arada di premierulu sud-coreean Han Duck-soo, la ună masă rotundă di afaceri România-Republica Coreea. Fu ultima dzuuă a vizitălei a ţilor doi demnitari români în Coreea di Sud. Aieri, la adunările cu conduţerile a companiilor Hanwha Aerospace şi Hyundai Rotem, eli au discută di proiecte majore din domenii cleaie a li economie, în care aeste firme sunt specializate: transporturi, industria di apărare şi industria di IT şi comunicaţii. Tot aieri, Ciucă şi Ciolacu au vizitată portul Busan, care easte al doilea ca mărime din lume di punctul di vedaere a cantitatilei di prămătii transportate. Uidisit a pitricutului Radio România, la discuţiile pi care li avură cu preşedintile a li autoritate a portului, Kang Joon-suk, fu subliniată necesitatea cooperarilei dintră Portul Constanţa (la Marea Neagră) şi Portul Busan.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

Bucureşti — Preşedintile Klaus Iohannis declară, ază, că prezenţa militarilor portughezi din cadrul a Brigadălei Multinaţională Sud-Estu la Caracal (sud), arada di militaril’i din Machedonia di Nordu şi di lanţă aliaţ, are ună contribuţie importantă la faţirea ma sănătoasă a apărarilei şi securitatilei a li Românie. Cu ocazia vizitălei pi care acestua u feaţe impreuna cu omologulu portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, la Batalionulu 1 Instrucţie Olt din Caracal, sefulu a statului afirmăă că invadarea Ucrainălei di cătră Rusia scoase tru mighdane, ună oară în plus, capacitatea NATO şi a aliaţâlor tra să acţioneadză fermu, solidar şi coerentu ahât tru agiutorulu a poporului ucrainean, cât şi tră creaştirea apărarilei şi reasiguripsirea Aliaţâlor di pi Flancul Estic. Discuţiile dintră Klaus Iohannis şi Marcelo Rebelo de Sousa au vizată situaţia di securitate din Ucraina, cu accentu pe intensificarea asistenţălei uminitară acordată a ţarălei veţină a Româniilei în contextul a v’inearilei a iarnălei, precum şi pe agiutorulu în facilitarea a exporturilor di cereale. In plan bilateral, ţel’i doil’i au discutată de intensificarea cooperarilei româno-portugheză ahât în domeniul a Apărarilei, cât şi economic, comercial, a agendălei digitale, a sursilor di energhie regenerabilă, a sănătatilei şi educaţilei.

Bucureşti — Guvernul român aprobăă, siptămâna aesta, printr-un proiectu di leadze, acordul di agiutor tră proiectul a unităţâlor 3 şi 4 a centralălei nuclearelectrică di la Cernavodă (sud-est) — anunţăă purtătorulu di zbor a Executivului, Dan Cărbunaru. El precizăă că ambile unităţ va mărească contribuţia a energhiilei nucleară în sistemulu energhetic naţional di la 20 la 36%. Va hibă create, totunăoară, nale locuri di lucrare în domeniu şi va hibă dezvoltat zingirulu/bairulu di furnizori. Dan Cărbunaru mai spuse că, uidisit a estimărilor, unitatea 3 di la Cernavodă va iintră în exploatare la finalul a anului 2030, iar un an mai tirdzâu, şi unitatea 4. După aprobarea di cătră Guvernu, acordul di agiutor va m’eargă în Parlamentu.

Bucureşti — La Timisoara (vestu) sirenile au asunată/aurlată ază la ora 12:00 chiro di treie minute tra să marcheadză dzuua în care localitatea are devenită primulu căsabă liber di comunismu din România. Respectânda tradiţia a ultimilor an’i, un grup di fosti revoluţionari alină în balconulu a Operălei tra să rememoreadză evenimentile fapte aoa şi mai ghine di treie dechenii. El’i marcară DZuua Victorilei, atumţea candu, pi 20 Decembriu 1989, dzăţ di m’il’e di timişorean’i au ieşită pi strădzâ manifestânda contra a reghimului dictatorial a lu Nicolae Ceauşescu. Revolta contra a reghimului comunistu din România si extinse apoia în Bucureşti şi trun alţă căsăbadză. În total, piste 1.000 di oamin’i au murită şi circa 3 m’il’e fură plighuiţ/ răniţ tru alumtile ţi avură loc tru singura ţară din Europa di Estu iu alăxirea di reghim si feaţe cu virsare di sândze. (coro)

Autor: Newsroom/Camera hâbărilor/ştirilor

Armânipsire: Hristu Steriu

BUCURESTI – Nu există niţiun motiv justificabil tra să nu hibă aprucheate România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, di aformia că toate condiţiile tră aderare sunt îndeplinite, declarăă, ază, la Bucureşti, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Intr-ună conferinţă di presă arada di preşedintele roman Klaus Iohannis, ea mai afirmăă că si fac eforturi ca aeastă situaţie să hibă rezolvată cât mai curundu, başi anulu vinitor. Frontiera externă a Uniunilei Europeană easte apărată. Videm că toate ţările, inclusiv România, apliică toate componentile a aquis-ului Schengen, aţea ţi răspunde la i ţe turlie di gâilipseri care pot să exiistă din aestu punctu di vedeare’, completăă demnitara di la Bruxelles. Tru arada lui, Klaus Iohannis precizăă că tema Schengen nu va să si aaflă pi ordinea di dzuuă a Consiliului European extraordinar din februariu 2023, urmânda să aibă loc discuţii maşi în marja a reuniunilei. Aduţim aminta că, la intrata mesului, Austria blocăă in Consiliul JAI aderarea la Schengen a Romaniilei si Bulgarilei, in contradictie cu pozitia alăntor stati membre, invocanda chestiuni ligate di migratia ilegala.

CHISINAU – Sefulu a diplomatiilei di la Bucuresti, Bogdan Aurescu, easte în vizită oficială la Chişinău, la invitaţia viceprim-ministrului şi ministrului Afacerilor Externe şi Integrarilei Europeană a Republicălei Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), Nicu Popescu. Chiro di doaua dzâle, va aibă consultări politiţe cu omologulu a lui, va hibă apruceat di preşedintile a Republicălei Moldova, Maia Sandu, si va aibă discuţii cu prim-ministrulu Natalia Gavriliţa si cu preşedintile a Parlamentului, Igor Grosu. Va hibă abordate aspecte cu ligătură la contracararea impactului a polimului di agresiune purtat di Federaţia Rusă contra a Ucrainălei, ama si teme pricum conlucrarea în domeniul a securitatilei energetică, accelerarea a cooperarilei sectorială, cooperarea economică şi misurile di asistenţă întreprinse di România în beneficiul/hâirea a Republicălei Moldova. Un subiectu chentral di dialog va hibă reprezentat di avansarea a parcursului european a Chisinaului ca urmare a apruchearilei, di cătră Republica Moldova, tru iuniu 2022, a statutului di stat candidat tră aderarea la UE si di agiutorulu concret a României tră aestu obiectiv.

BRUXELLES – Miniştrili europeani a energiilei agiumsiră la ună achicăsire cu ligătură la plafonarea preţului a gazilor naturale, anunţăă ază preşedinţilia cehă, într-ună postare pi Twitter. Acordul vine după mai multe siptămâni de discuţii tru ţe muteaşte un pachet de misuri di urgenţă care au creată diviziuni tru arada a statilor membre, cu minduita să răspundă la criza energetică. Uidisit a unor documente consultate di Reuters, s-are convenită că plafonarea preţului a gazilor va hibă declanşată în momentul în care cotaţiile, la hub-ulu di gaze Dutch Title Transfer Facility (TTF) di la Amsterdam, agiungu la 180 di euro tră un Megawatt-oră (MWh) chiro di treie dzâle. Tru tot aţeluşi documentu si precizeadză că plafonulu si poate să hibă introdus arhiusinda cu data di 15 februariue 2023 şi, iniţial, nu va să si apliică a tranzacţiilor de tip ‘over the counter’ (în afoara pazarilei).

Autor: Newsroom/Camera hâbarilor/ştirilor

Armănipsire: Hristu Steriu