Radio România Internațional

Category: Hăbărli

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    MUABETS. Guvernul di București și sindicatele ditu sistemul di truvățământu ditu văsilie apufusiră un călindari di implementare a alăxerloru tru Nomlu a salarizarillei tăxiti di Executiv cu scupolu ta s’dănăsească acutotalui greva totală a profesorilor, cari ţănu trei stămâni. Uidisitu cu năulu premier, Marcel Ciolacu, ministrulu ali Educației Ligia Dica și reprezentanțălli sindicali, tiñia di cafi mesu a unui profesor debutant va s’aibă la thimelliu tiñia di cafi mesu di mesi ditu România. Liderllii sindicali va s’aibă ună nauă andamasi di muabeţ cu miniștrilli ali Educație, a Lucărlui și Finanțelor cu scupolu ta s’ndreagă ună nauă grilă di salarizare. După ţi s’agiumsi la un acordu, aesta va s’hibă prezentată a coaliției di guvernământ și prota turlie a yinitorlui nomu a tiñiiloru di cafi mesu s’hibă dimăndată di ministrul a Lucărlui pănă tu 15 di alunaru. După aprobarea a guvernului, proiectul va s’hibă niintatu a Parlamentului tru sesiunea di toamna.



    PLOI. Ploile torenţiale feaţiră zñie tu dzălili ditu soni tu ma mulţă căsăbadz şi hori ditu sud-vestul a văsiliillei, iu multi nicukirati şi dzăţ di ictări di ag4ri fură nicati. Echipe di pompieri și jandarmi feaţiră intervenţie ti să scoată apa ditu nicukiratili ţi avură zniie. Urdinarea rutieră și pi calea di heru fu dănăsită ti şcurtu kiroama tu aestu kiro Comitetul Național tră Situații di Urgență, convocat viniri seara di premierul Marcel Ciolacu, vulusi aprovizionarea cu alimente și apă a familiilor zñiipsiti di ateali ditu soni nicări.



    FOTBAL Naționala di fotbal a Românillei bitisi viniri dicseară la Pristina cu ună remiză fără goluri contra aali parei ditu Kosovo. Meciul angreacă tră Grupa 1 a preliminariilor la EURO 2024, România hiinda nică niazvimtă după trei meciuri: dauă victorii și un egal. Kosovo ari trei puncte, iara echipa di fotbal ali Românie antrenată di Edward Iordănescu va s’agioacă yinitorlu meci contra ali Elveţie la Lucerna. Protili dauă echipe ditu grupă va s’califică la turneul final.



    LIGATURI. Tru kirolu 14-16 cirişaru, căsăbălu românescu Timișoara, cari easti și capitală europeană a culturăllei tru aestu an, fu nicukirlu a aţillei di a 26-ţa sesiuni a Comisiei guvernamentale româno-ghirmani tră problematica a etniţlor germani ditu România. Secretarul di stat Daniela Gitman cundille nivelu excelentu a ligăturloru româno-ghirmani ţi au la thimelliu pistipsearea di dauli părţă, dialog politic niacumtinatu, dinamică economică tru creastire și ligături interumane multu streasi. Oficialu român cundille contribuția semnificativă a minoritatillei ghirmani ditu România și a comunitatillei românești ditu Germania la anvărtuşearea a dialogului bilateral și rolu a lor di catalizator tru coopeararea anamisa di ateali dauă văsilii. Tutunăoară, Gitman apruke apofasea a guvernului german ta s’ducă niti agiutorlu di 5,4 miliuñi di euro tră etniţlli germani ditu România.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hâbări dit bana românească şi internaţională

    Hâbări dit bana românească şi internaţională

    Bucuresti – Liberalul Nicolae Ciucă si-spusi ază demisia din funcția di premier ali Românie. Urmeadza un guvernu interimar. Planulu trâ fudzearea din frâmtea a Executivului fu discutat la nivelul a Coalițilei PNL – PSD – UDMR si cu președintile Klaus Iohannis. Uidisit cu achicâsearea mutrinda rocada/lăxirea la guvernare, preşedintile PSD, Marcel Ciolacu, va prilia functia di premier. Partidile din coaliţie nu si achicâsiră toradioară asupra formulălei a noului Executiv. A UDMR-ului îli si propus să prilia doauă ministere, Energia şi Investiţiile şi Fondurile Europeane, şi să renuunţă la Mediu şi Dezvoltare, ama liderulu Kelemen Hunor nu vru, u refuzăă aestă propunire. PSD şi PNL lipseaşte să negociadză şi alte portofolii importante, pricum Transporturile, social-democraţâli vrânda/dorinda să ţână/păstreadză portofoliul, ţi cara că tru achicâsirea iniţială aţest minister lipsea să treacă la PNL. Singurulu lucru asupra a cure si ahiumse la un acordu easte reduţirea numirului de ministere la 18, faţă di 20 câte suntu tora, prin comasarea ministerului a Antreprenoriatului şi Turismului în Ministerulu a Economiilei şi a Ministerului a Sportului în Ministerulu a Famililei. Premierulu Nicolae Ciucă lipsea să-și dipună mandatulu la finalulu a mesului, uidisit a protocolului din Coaliție, ama decizia fu amânată di mai multe ori pi fondul a tensiunilor din Educatie.


    BUCUREŞTI – Sindicatile din sistemulu românescu di educaţie apofăsiră/ decisiră ază dănăsirea/ suspendarea grevălei ghenerală din înviţămintul preuniversitar, după consultarea a liderilor din teritoriu. Apofasea fu loata unăoară cu adoptarea a ordonanţilor di urgenţă, în şedinţa di guvernu, prin care si reglementeadză creaşterile salariale din înviţămintu şi bonusurile convenite întră autorităţă şi reprezentanţâli sindicali, pricum şi angajamentile mutrinda vinitoarea grilă di salarizare, în leadzea preconizată toamna a luştui an. Piste giumetate di reprezentanţâli locali a angajaţălor, care au semnată tră intrarea în grevă la 22 mai, fură tora simfuni/ de acordu cu suspendarea protestului, au afirmată liderili sindicali. Aeştia atrapsiră ama atenţia că acţiunea di protestu poate să si lia diznou ma că angajamentile asumate prin acte normative nu va hibă respectate.


    Bucuresti – Ţeale mai căftatile locuri di lucrare în România sunt ţeale din domenii ţi dânâsescu/ rezistente în faţa crizilor, pricum vinderi, contabilitate, inginerie, IT şi producţie, spun datile a unui sondaj efectuat/ faptu pi ună platformă di recrutare/aflare a forţâlei di lucru. Românili sunt interesaţă di posturile a cure salariu easte afişat/ scrisu explicit în anunţurile di angajare. Uidisit a studiului, în ultimili trei ani, construcţiile, IT-ulu şi telecomunicaţiile, pricum şi medicina, criscură considerabil tru ţe mutreaşte necesarulu di candidaţă, promovânda ună căftare/ cerere solidă şi sustenabilă di posturi ghine păltite/ remunerate.


    Autor: Camera stirilor/habarilor


    Armanipsire: Hristu Steriu

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională


    Educaţie. Guvernul ali Românie vulusi, adză, ordonanța cari apufuseasti crişteri a tiñiiloru de bază ditu truvățământu cu 1.000 de lei tră personalu didactic și cu 400 de lei tră personalu nididactic. Actul normativ anvăleasti căftărli publiţi a personalui didactic, spusi ministrul ali Educație, Ligia Deca. Ea cundille că suntu misuri cu efect ună ş-ună, ahurhinda cu 1 di cirisaru, iara alaxerli pruvidzuti tru văzute tru nomlu a tiñiillei di cafi mesu lipseasti s’hibă implementate cu preayalea, tru yinitorllii trei ani. Tu arada a lui, ministrul a Lucărlui, Marius Budai, spusi că va li ducă ninti păzărăpserli cu sindicatele, tra s’apufusească grila salarială di hăbăriseari. Tut gioi, sindicatele ditu nvățământu dimăndară că greva totală tru nvățământul preuniversitar va s’aducă ninti și marță, după minivacanța ti Dzuua a Cilimeanlui și Rusaliile Ortodoxe.



    Summit-ul EPC. La doilu summit al Comunităţii Politice Europene (EPC), Klaus Iohannis cundille diznău importanţa ti andruparea ali Ucraina, văsilie care easti ma largu atacată a fără ñilă” di Rusia. Șeflu a statlui spusi că summit-ul a curi nicukiru easti Republica Moldova easte ilustrativ tră vocația a llei europeană, tră seriozitatea eforturilor di reformă ahardziti ti aderarea alistei la Uniunea Europeană și demonstreadză focalizarea pi tută Viţinata Estică și regiunea ali Amarea Lae. Iohannis salută prezența a prezidentului ucrainean Volodymyr Zelensky la andamasi. Summitul a nostru lipseasti sa spna diznau susta agiutorlu a nostru niminatu tră Ucraina și cetățenii a llei tră s’azvingă agresiunea rusă și tra s’ndreagă ună irine ti s’aibă la thimelliu principiile a Cartăllei ONU, cundille Klaus Iohannis. El nica spusi că agiutorlu ali Uniuni Europeană tră Republica Moldova lipseasti si s’hărsească di cama mukltă vizibilitate, di itia că anvărtusearea alistei nsimneadză și anvărtusearea a reziliențăllei strateghică ali Europă. La Summit-ul a curi nicukiru easti Republica Moldova llia parti aproapea 50 de șefi de stat și de guvern. Comunitatea Politică Europeană easte un format interguvernamental di debatu și ună platformă de coordonare politică anamisa di statele europene tru scupolu ti promovării a dialogului politic și a cooperării pi teme di sinferu deadunu, tră anvărtuşearea a securitatillei, stabilitatillei și prucukiillei pi continent. Prota andamasi a CPE s’ţănu tru sumedru 2022, la Praga



    NATO. Miniștrii di externe ai NATO s-andămusiră tru capitala Norvegiei, Oslo, tră s’ndreagă detaliile summitului ditu alunarua. Tema principală este conflictul ditu Ucraina, ama, uidisitu cu corespondentului Radio România, un altu subiect easte aderarea Suediei la Alianță, jgllioata amănată di itia a condițiilor băgati di Turcia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spusi că noi nomuri ligate di terorism s’băgară tu lucru tru Suedia la 1 di cirisaru, lucru ţi spuni că Suedia llia meatri contra a pareiloru teroriste spusi di Turchia. Șeful Alianței Nord-Atlantiţi cundille că, tru meslli ditu soni, colaborarea anamisa di Suedia și Turcia s-anvartusi, iara Suedia demonstră că ş’lu ţăni zborlu datu”. Stoltenberg spusi că statele membre NATO lipseasti s’acaţă tu isapi cilastaserli ntimilleati” ali Turchiei tu ligatură cu a llei securitate, considerând că easte statul aliat nai ma zñiipsitu di atacurli teroriste. Șeful NATO cundille că, tru aeste condiții, aderarea ali Suedie va s’facă tu şcurtu kiro.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    GREVA – Greva totala tru sistemul di invatamant va s’ducă ma largu si saptamana yinitoare. Lidirlli sindicali ndregu un nău miting la București, dupu acțiunilor di protest di vineri tru ma mulţă căsăbadz ditu văsilie. Lucrătorlli ditu domeniul ali educație nu sunt haristusiţ di oferta Guvernului cu bonusuri di 500 di euro. Guvernul apruke s’crească tiñiili di cafi mesu a personalui auxiliar cu 9%, oferinda-lă și prime di 200 di euro. Sindicatili căftară ună creaştiri a tiñiiloru di cafi mesu cu 25%, di lu alină tiñiia di cafi mesu la nivel di intrare la aproximativ 600 di euro. Greva ahurhi pi 22 mai, lucrătorlli ditu nviţămintu exprimânda-şi niifharistuserli tu ligătură cu tiñiili di cafi mesu şi condiţiile di lucru. Lidirlli sindicali feaţiră timbihi că greva va s’ducă ninti ma s’nu lă tiñisească căftărli.



    HAGILAKI – Aproximativ 300.000 di creștini romano-catoliţ ditu lumI, inclusiv prezidintulu ali Ungarie, Novak Katalin, loară parti sâmbătă la hăgilăkea ti Arusaliili catoliţi la Șumuleu Ciuc (centrul României). Organizatorii s’așteaptă s’llia parti catoliţ ditu toată Europa, maxus ditu Ungaria, ama și ditu Australia și SUA. Lugursită nai ma marea di aestă turlie ditu Europa Centrală și di Est, hăgilăkea ari ună istorie di pite 450 di ani și easte didicată ti ayalma ţi faţi thami a Stă Măriillei ditu bisearica franciscană locală. Uidisitu cu legenda, tru 1567, prințul transilvanean Ioan Sigismund avea minduită s’convertească cu zorea populația româno-catolică locală ditu Ciuc, Gheorgheni și Cașin la unitarism. Maş cu agiutorul a ayalmăllei făcătoare di thami oamiñilli putură s’ţănă keptu şi să u ţănă a loru pisti străaușească. Di atumţea, tu cafi aprindu di Arusalii, catoliţlli ditu lumea nkisescu hăgilăki la Bisearica a Sămtăllei Maria ditu Șumuleu Ciuc, iu easti ayalma făcătoari di thami.



    SUMMIT – Germania va s’muta sistemul di apărare antirachetă Patriot, dizvărtitu tu aestu kiro tru Slovacia, tru Lituania, tra s’veaglle Summitul NATO ditu alunaru di Vilnius, diclară ministrul german al apărari. Germania ari arădăpsită dauă unități Patriot tru Slovacia și alti trei tru Polonia. Cancelarul a Germaniei, Olaf Scholz, diclară că summitul va s’hibă ahărzitu maxus ti asistența limbidă tră Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pricunuscu aoa şi ndauă dzăli că Aliații suntu ampărțăț tu ligătură cu căftarea ali Ucraină ti adirari la NATO, un subiect cari va s’hibă zburătu la summitul di la Vilnius. Stoltenberg năpoi adusi aminti că tuti apofasili NATO lipseaşti s’hibă unanime.



    ALIDZERI — Dzăţ di ñilli di susținători a prezidintului interimar ali Turchie, Recep Tayyip Erdoğan, loară parti la un miting di susțănere la Istanbul, ninti di turlu prezidințial di dumănică. Prezidintulu Erdogan lă căftă a susținătorilor s’voteadză ti un Parlamentu și ună prezidinţille unită. Rivalu a lui di opoziție, Kemal Kılıçdaroğlu, lidirul a Partidului Popular Republican, gri un zboru dinintea a susținătorloru a lui la Istanbul, cundillinda problemele economice cu cari s’ampuliseaşti Turchia tru aestu kiro. Nă aduţemu aminti că Recep Tayyip Erdoğan amintă aproape 50% ditu voturi tru primul tur, kiro tu cari Kemal Kılıçdaroğlu amintă 45% ditu voturi. Kılıçdaroğlu conduţi ună suţată di partidi di opoziție. La putere tru ultimii 20 di ani, Erdoğan pari s’hibă aproapea tra ş-asiguripsească un nău mandat di ţinţi ani ca prezidintu, acă mulță s’așteaptă s’hibă ună cllimari aprukeată. Pisti 64 di milioane di turţă suntu aștiptaț s’agiungă la urne dumănică, ditu cari 3,4 milioane tru diaspora. Uidisitu cu isăkili, prezența la vot tru Diaspora easti di aștiptat s’hibă ma mari andicra di protlu tur.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Grevă. Tru România, lucrătorlli ditu educație ndreapsiră adză ună grevă di avertisment di dauă săhăţ. Sindicatele dimăndară că protestul fu un cicioru tru conflictul di lucru nkisitu di itia a tiñiiloru di cafi mesu ñiţ şi di xikea a investițiilor tru domeniu. Aeșţă fuvirsescu că va s’ahurhească luni, 22 mai, ună grevă totală. Ministrul di linie Ligia Dica și liderlli sindicali dimăndară dupu muabeţli ţi li avură adză, că prota andamasi ali comisie apufusită ti negocierea a unlui nău contractu colectiv di lucru tru nviţămintu va s’facă gioi.






    Diplomaţie. România easti cabai angajată tru combaterea la iţi turlie di extremismu și discursu instigator la ură acasă și iuţido tu lumi și ndrupaşti tuti proiectele europene ahărdziti ti combaterea antisemitismului. Declarația fu faptă adză tahina di premierul Nicolae Ciucă, la andamusea di tiñie comună a Parlamentului ali Românie, cari nsimneadză 75 di ani di relații diplomatice nidănăsiti anamisa di România și Statul Israel. “Israelul easti unul ditu aţelli nai ma vărtoşi și importanți parteneri ali României tru Orientul di Mesi, ama și statul cu cari avem ună ligătură economică tut ma vărtoasă. Minduescu, ama, că potențialul alăxerloru comerciale easti multu ma mare”, spusi Nicolae Ciucă. Prezent la andamasea di București, Prezidentulu a Parlamentului a Israelului, Amir Ohana, declară că România fu una ditu protili văsilii cari pricunuscu Statul Israel și feaţi jgllioati importanti tră comemorarea Holocaustului, atea ti dimonstrează angajamentul a llei tru combaterea antisemitismului. Uidisitu cu spusa al Amir Ohana, legăturile anamisa di România și Israel suntu ma bune ca vărnăoară”.






    Consiliul Europei. La Summit-ul a Consiliului Europei di la Reykjavik, Islanda, prezidentulu Klaus Iohannis prezidă, marță dicseară, deadunu cu prim-ministrul a Luxemburgului, Xavier Bettel, measa arucutoasă Protejarea democrației tru greulu kiro — riscuri, reziliență și reangajare. Klaus Iohannis spusi că, prin agresiunea ilegală contra ali Ucraina, Rusia lu călcă flagrant ndreptul internațional și fuvirsi greu sistemul democratic, sumliniinda că aestă criză, nai ma greaua di la bitisita a Doilui Polimu Mondial, anvărtuşi unitatea și diterminarea lumillei, democrațiilor să-și veaglle turlia di bană democratic, pritu ascumbusearea ti agiutari ali Ucraină și a cetățenilor a llei și tru agiutorlu a tutăloru aţiloru cari alumtă tră libertate, dimocrație și contra a intimidarillei, autoritarismului și tiraniei. Sdză, tru a daua dzuuă a Consiliului Europăllei Summit, Prezidentulu Klaus Iohannis va s’reitereadză angajamentul României andicra di sistemul Convenției Europene ti Ndrepturli a Omului și va s’evidențiadză rolu pi cari lu avu Consiliul Europei tru aţelli 30 di ani di apartenență a văsiliillei la organizație tră anvărtuşearea a unei democrații stabile și matură.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    ÎNCURUNAREA — Văsillelu Carol al III-lea easti soţu cu România și ari ună akicăseari ahăndoasă a continentului european, spusi Principesa Margareta, Custodile a Coroanăllei ali Românie, tu un mesaj cu furñia ancurunarillei a suvearanului britanic spusi: Ancurunarea di adză di Londra leagă tricutlu cu prezentul pritu ună adeti istorică di ună ñille di ani. Ună adeti cari s’dusi ninti pritu polimi, fănicadz, revoluții și alăxeri ditu thimelliu a lumillei. Majestatea Sa Văsillelu Carol easti ncurunatu dupu aproapea șasi dikenii di lucru ncllinatu a Regatului Unit și Commonwealth-ului. Tută bana a mea fui martor la divotamentul a lui andicra di Cărună și Națiune”, spusi Principesa Margareta tru un mesaj. Principesa Margareta a României și Prințul Consort Radu llia parti, la Londra, la ţeremoniile ţănuti cu furñia di Ancurunari a Văsillelui Carol al III-lea. Llia parti și prezidintulu ali României Klaus Iohannis. Presa românească lu zuyrăpseaşti Văsillelu Carol ca hiinda un mari soţ ali României pi cari lu vizită niacumtinatu tu aeşţă 20 añi ditu soni. Văsillelu Carol avu contribut la păstrarea și popularizarea adiţloru ditu Transilvania. Tutunăoară , năsu ari ma multi nicukirati tru România.



    PRISCAVILLE — Prezidentulu Aleksandar Vucici tăxi că va u dizarmeadză Sărbia după dauă tufikiseri fapti tru lao tu 48 săhăţ cari vătămară 17 di persoane. Niercuri, la Belgrad, un tiniru di 13 di añi vătămă opt ​​ditu soţlli a lui săi și un cama tu ilikie, tu kirolu anda gioi dicseara un tiniru di 21 di ani vătămă opt persoane cu ună armă automată și pligui alţă 14 tu ună hoară ţi easti la 60 km distanță di capitală. Premierlu ali Românie Nicolae Ciucă pitricu puryuriseri tră tragedie. El spusi că va s’adară parei di lucru cu reprezentanță a ministerelor educației, internelor și dizvoltarillei, cari s’apufusească misuri ţi s’hibă băgati tu lucru ti prevenirea a prişcăviillei tu sculiili ditu România. Expulzarea elevilor preşcavi, instalarea di cameri di viglleari tu săllurli di clasă și scanere la intrarea tu sculie s’arădăpsescu ndauă di misurli.



    ORDINU — Guvernul di București va s’apufusească stămâna ţi yini un ordinu di ananghi mutrinda ñicurarea a hărgiloru publiţi, dimăndă premierul libearal Nicolae Ciucă și liderul social-dimocrat, Marcel Ciolacu. Ordonanța lipseaşti s’hibă bitisită luni, tu arada a unăllei andamasi a coaliției di guvernământ, scoasă tru dibatu public și diapoa aprobată di Guvern. Ciolacu diadi diznău asiguripseri că nu va s’hibă un ordinu di sirţăllee cari ñicureadză tiñiili di cafi mesu ică pensiile. Tu arada a lui, premierlu Ciucă spusi că fu exclusă și impozitarea suplimentară a amintatiţloru mări.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    MEDIA — Catandisea ali mass-media ditu România nu easti dipu bună, ari nica lucri ti adrari și văsilia lipseaşti să spună progresele fapti tu aestă noimă tu yinitorlu raportu mutrinda statlu di dreptu, viţeprezidintulu ali Comisiei Europene tră valori și transparență, diclară Věra Jourová ñiercuri la Bruxelles. Uidisitu cu raportulu ti 2022 ali Comisie Europene mutrinda statlu di drept, mass-media ditu România s’ampuliseaşti cu ma multi probleme catacum transparența incompletă a proprietatillei mass-media și cazurli tru cari jurnaliștilli fură stuinaţ cu trăñipsirea și prişcăvillea. Ntribată cara anănghiserli a năiloru hălăţ legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricutu și aflate tru aestu kiro tru practico suntu duri tra s’acaţă aestă problemă tu isapi, Věra Jourová apăndăsi afirmativ. Neise România ari nica duri spaţlu tra s’adară ţiva tu aestă noimă fără s’hibă pimtădi nomurli ali UE. Earam tru România și voi s-mii tornu diznău di itia a problemelor juridiţi și, dizlihea, easti tru sinferlu ali României să spună și niscănti progrese tru raportul a statlui di drept tru alunaru”, spusi ma largu Věra Jourová.



    CEDO – Sebastian Răduleţu fu aleptu di Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei tră un mandat di 9 ani la Curtea Europeană a Ndrepturilor a Omului. Rădulețu amintă 84 ditu aţeali 165 di voturi tru doilu turu. Giudicătorllii CEDO suntu alepţă ditu ună listă di trei candidaț alepţă di cafi văsilie cari u ratifică Convenția Europeană a Ndrepturilor a Omlui. Tru aestă oară, reprezentânda România la CEDO easti Iulia Motoc, cari di anlu ţi yini va u prillia naua ipotisi la Curtea Penală Internațională.



    MOLDOVA — Prezidintulu ali Republica Moldova, Maia Sandu, u stipsi diznău Rusia că s’minteaşti tu lucărli internie ali Riepublică, cu maş dauă dzăli ninti di programarea alidzerloru tru Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (ATUG). Tru ună işită pi un post local di televiziune, prezidintulu Sandu spusi că ndoi candidaț ngrăpsiţ la alidzerli di dumănică suntu agență ruși. Avemu dininti ună minteari paranomu tru scrutinul ditu Găgăuzia, nica spusi prezidintulu. Rusia vărnăoară nu tiñisi suvearanitatea și indipendința ali Ripublică Moldova, iara tora mindueaşti s’aspargă văsilia ta s’lli-nclleadică calea europeană și s’aducă hauă, spusi ufiţialu moldovean. Uidisitu cu Maia Sandu, Rusia finanțeadză protesti și lenu turlii di partidi ditu Republica Moldova tră s’agiută politicienii pro-ruși s’yină diznău la puteare. Avăndalui la thimelliu agiutorlu ali Uniunii Europene, autoritățli di la Chișinău s-ncuntrară la gaereţli ali Moscovă. Tu arada a lui, Rusia li negă stepsurli.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hâbări dit bana românească şi internaţională

    Hâbări dit bana românească şi internaţională

    Buenos Aires – Preşedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, fu simfun, ază, la Buenos Aires, cu omologulu argentinian, Alberto Fernandez, tră dinamizarea a dialogului politico-diplomatic şi intensificarea a cooperarilei tru mai multe domenii. Easte zborulu di protecţia mediului şi alăxerile climatiţe, educaţia, cercetarea şi inovarea, digitalizarea, agricultura, energhia verde, energhia nucleară, cultura şi turismul. Preşedintile Iohannis afirmăă că Argentina easte ,,un soţ tradiţional a li Românie în reghiunea a li Americă Latină, precizânda că, aieri, si împliniră 92 di ani di la stabilirea a reprezentarilei diplomatică permanentă a ţilor doauă ţări. Un memorandum di achicăsire întră MAI din România, prin Departamentul tră Situaţi di Urgenţă, şi Aghenţia Argentiniană di Cooperare Internaţională şi Asistenţă Uminitară – ‘Caschetile Albe’ fu semnat, ază, în prezenţa a ţilor doi sefi di stat. Totunăoară, fu simnat un memorandum di achicăsire întră aţeale doauă ţări în domeniul a cercetarilei şi a cooperarilei în sectorulu agricol şi a li protecţie a mediului. Klaus Iohannis si Alberto Fernandez au discutat şi tru ligătură cu evoluţiile înreghistrate într-ună serie di dosare regionale prioritare, cu accentu pi perspectivile di soluţionare a luştor. Vizita oficială în Argentina bitiseaşte turneulu a preşedintelui Klaus Iohannis în America Latină, arhiusit pi 18 apriliu. Şefulu a statului si aflăă, pi 18 şi 19 apriliu, în Brazilia, iar pi 22 apriliu în Chile.


    Skopje – Ministrul roman a Apărarilei Naţională, Angel Tîlvăr, feaţe, ază, ună vizită oficială în Macedonia di Nordu, iu si adunăă cu preşedintile Stevo Pendarovski si cu omologulu a lui, Slavjanka Petrovska. In timpul a vizitălei, fură evidenţiate/scoase tru mighdane repere a cooperarilei bilaterală în domeniul a apărarilei, precum importanţa a dezvoltarilei a dialogului politico-militar, a instruirilei în comun sau iniţiarea/arhiusirea a colaborarilei în domeniile a educaţilei militară şi a Forţelor tră Operaţii Speciale. În contextu NATO, ministrulu român are evidenţiată angajamentul a aliaţălor tră implementarea a misurilor aliate di descurajare şi apărare di pi teritoriul a Româniilei şi subliniee ca reper importantu Summit-ulu di la Vilnius din veara a luştui an. Mulţaniisi, tru aestu sensu, tră contribuţia a Republicălei Machedonia di Nordu cu un pluton di infanterie la Brigada Multinaţională di Sud-Est din România, care easte un semnal puternic a solidaritatilei aliată. Tru tot aţeluşi chiro, Bucurestiul susţâne puternic atindzerea a aspiraţiilor europeane tră ţările din Balcanili di Vestu, transmise ministrul Angel Tîlvăr. Pi di alta parte, el reiterăă implicarea dimplină a Româniilei în susţânerea a poporului ucrainean şi scoase tru mighdane importanţa a continuarilei agiutorulu internaţional oferit a liştei ţară.


    Madrid – Giucătoarea română di tenis, Sorana Cîrstea, si calificăă în runda a doaua a turneului WTA 1.000 di la Madrid, dotat cu premii totale di piste 7.700.000 di euro. Ea u azvinse pi americana Lauren Davis cu 6-3, 3-6, 6-1. Sorana Cîrstea va gioacă în turulu secundu contra belarusălei Arina Sabalenka, numirulu doi mondial, pi care u azvimse recentu, în cirecuri la Miami. Tot ază, Ana Bogdan debutăă cu ună victorie dramatică, în prima rundă a turneului, 4-6, 6-4, 7-6 cu maghiara Anna Bondar. Totunăoară, romanca Gabriela Ruse amintăă in fata/dinintea a franţuzoaicălei Leolia Jeanjean, scor 2-0, 6-4, 6-3, in runda finală a calificărilor pi tabloulu principal la Madrid.


    Autor: Camera ştirilor/hâbărilor


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    VIZITĂ. Prezidenţălli ali României și Chile, Klaus Iohannis, respectiv Gabriel Boric, s’akicăsiră s’da silă a cooperarillei anamisa di aţeali dauă văsilii tru domenii catacum alăxerli comerciale, investiții, energie vearde, mediu și alăxeri climatice, protecție civilă, educație, cultură, cercetare, inovare și digitalizarea. Atell doi analți oficiali s-andămusiră la P4latea La Moneda ditu Santiago, tru cadrul a unei vizite, cari s’ngrăpseaşti tru arada a voltăllei sud-american al prezidentului ali Românie. Iohannis spusi că Chile easti unu ditu partenellrii tradiționali ali României tru America Latină, catacum și un partener economic cu un potențial major. Iohannis dimăndă că protlu lectorat de limba română ditu America de Sud va s’hibă dişcllisu anlu aestu la Universitatea ditu Chile. Tutunăoară, fu simnat un memorandum tru kirolu a vizităllei al Iohannis tru Chile tră cooperare tru situații de urgență, cum suntu cutremure și incendii. Iohannis vizită Brazilia și va s’ducă tru Argentina.



    EXTRADARE. Fostul prezidentu a Consiliului Județean Neamț, nord-estul României, social-democratlu Ionel Arsene nu va s’hibă extrădat tru România iu lipseaşti s’execută ună pedeapsă de șase ani și optu meşi de hăpsani tră stepsuri di corupție. Ună instanță ditu Italia nu apruke căftarea ti extrădare dipusă de autoritățile române. Politicianul avea vgată ditu văsilie cu niheamă kiro ninti di pronunțarea sentințăllei și fudzi tru Italia tră s’hibă cu alanţă români inculpați cari ș-aflară refugiu tru aţea văsilie. Uidisitu cu corespondentului Radio România tru Italia, extrădarea tru aţea vcăsilie easti condiționată de ași-număsita cerință a dublei incriminații”, aţea ţi nsimneadză că fapta cari faţi obiectul procedurăllei penale tră cari s’caftă extrădarea lipseaşti s’hibă pruvidzută ca infracțiune ahăt tru dreptul penal italian și xenu.



    MALAMA. Atleta română Nicoleta Anghel amintă malămă la Campionatele Europene de alumte ditu Croația după ună victorie contra a adversarăllei turcă Buşe Tosun la categoria 72 de kilograme. Aesta fu nai ma bună performanță al Anghel de până tora după medalia de brondzu pi cari u amintă cu Kaspiysk, Rusia și a treia performanță mondială pi cari u amintă anlu yricutu la Belgrad. Anghel adusi și doilu titlu continental tră România pi cari lu amintă la Zagreb după atelu revendicat de Andreea Beatrice la categoria 55 de kilograme. România amintă până tora patru medalii, tuti la concursul feminin, dauă di malămă și dauă de brundzu, revendicate de Catalina Axente la 76 și Kriszta Tunde Incze la categoria 65 de kiladz.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Apărari. România cilăstăseaşti, ma largu, adunată stogu şi hăirlăticu diadunu cu aliațllii și partenerllii a llei ti s’promoveadză securitatea și stabilitatea tru regiunea ali Amarea Lae, ună zonă di importanță strategică ti securitatea euro-atlantică. Hăbarea fu faptă di prezidintulu Klaus Iohannis tru un comunicat dat tru şteariu după ună adunari a Consiliului Suprem di Apărare al Cratlui pi cari u cumăndusi adză București. Lucărlu di thimelliu armăni securitatea națională și ndruparea ali Ucraină și ali Ripublică Moldova şi ari contributu directu la anvărtuşearea a securitatillei ali Românie, nica ngrăpseaşti tru comunicat. Mențănearea a unlui agiutoru consistent și multidimensional ti Ucraina viţină, ca parte a NATO și a Uniunillei Europeană, easti di ună importanță critică ti asiguripsearea a succeslui neise cu gaereţli di apărare a aluştui cratu. Tru cadrul ali andamasi eara zburătă și dizvoltarea forților aeriene ali Românie. Uidisitu cu diclarația, modirnizarea a forților aeriene va s’ducă ninti cu ancupărarea di aeronavi F-35 a bărnului ditu soni. Realizarea a niscăntoru capacităț operaționale di apărare aeriană vărtoasi, credibile, interoperabile, flexibile și hăirlătiţi, mutrinda emu băgarea tu lucru a borgiloru cari cură ditu adirarea la NATO și UE, emu discurajarea a unăllei eventuală fuvirseari-atacă, easti ună condiție esențială ti băgarea tu practico a obiectivelor politicăllei di apărare ali României”, să spuni tru comunicat.



    Finanţi. Ministrul Finanțelor Adrian Câciu easti călisitu, adză di Camera Diputaților s’exighisească catandisea a veniturlor bugetare. Dibatlu politicu fu căftatu di grupul parlamentar ali Uniunii Salvați România, ditiu opoziție, și ari numa Dizastrul a veniturilor bugetare tru proţlli trei meşi a anlui. Ctandisea găilipsitoari a dificitului bugetar”. Reprezentanții Uniunii Salvați România căftară a Partidului Social Dimocrat di guvernământ și Partidului Național Liberal ca, ma s’hibă di s’agiundzi la concluzia ta s’ñicureadză hărgili a cratlui, s’ahurhească cu ñicurarea a pensiilor speţiale, care îlli custusescu pi români tutu cama multu nmesu di mesu. Elli spun că tru proţlli doi meşi a anlui, bugetul di stat hărgiu anvărliga di 454 di milioane di euro pe pensii speţiale, aţea ţi reprezintă ună creaștire cu 13% andicra di idyea perioadă a anlui tricut.



    Moldova. Prezidintulu Ripublicăllei Moldova Maia Sandu c4ftă aseară a popului moldovenesc să-și spună ndruparea ti adirarea văsiliillei a llei la Uniunea Europeană, pritu loarea parti tru 21 mai la ună adunare națională tru misuhorea ali capitală Chișinău număsită Moldova europeană”. Ea feaţi aestă acllimari tru contextul a minduerloru ali Rusiei ta s-aspargă catandisea a văsiliillei ttu meşlli ditu soni, nkisinda cu protestele di stat păltite di aţelli ţi ndrupăscu Moscova până la minduerli ti s’lu arăstoarna guvernul pro-european ali ripublică.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    NATO. Finlanda agiumsi adză s’hibă 31-lea membru al NATO tamam ninti a unei reuniuni di dauă dzăli a miniștrilor di externe ali NATO. Secretarlu general a Alianțălleei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, salută intrarea Finlandălleii tru NATO, spunânda: Va s’hibă ună dzuuă bună tră securitatea Finlandăllei, tră securitatea nordică și tră NATO tru ansamblu”.



    Finlanda și Suedia căftară anlu ţi tricu aderarea la NATO, la scurtu kito după ahurhita ali aputruseari arusească tru Ucraină și lă si deadi statutlu di călisiţ și anlu tricut. Tru kirolu anda Finlanda lo undă veardi di la tuț membrii NATO, aderarea ali Suedie fu amânată di Turchia. Stoltenberg și spusi nădia că Suedia va s’agiungă tru şcurtu kiro un membru cu tuti ndrepturli , idyea cum Finlanda. Tru kirolu ali andamasi a lor, aliațllii suntu aștiptaț să zburască ti polimlu inkisitu di Rusia contra ali Ucraină și s’aprobă un program di ndrupari multianual. Fuvirserli și provocările ditu sud, importanța investițiilor criscuti tru industria di apărare și parteneriatul criscut ali China cu Rusia suntu, tutunăoară, pi arada di lucru a dzuuăllei. Partenerlli NATO ditu zona Indo-Pacific și UE va s’llia parti la muabeţ ti consecințele globale a fuvirsearillei ali Rusie contra ali Ucraină.



    Debaturi.Comisia juridică a Camerăllei a Deputațlor ditu București ah8urheaşti diznău, adză debaturli ti năili alăxeri la Codul Penal, cari incrimineadză abuzul tru serviciu și neglijarea tru serviciu. Formularlu inițial avizat di Senat, cari pruvidea un plafon di aproximativ ţinţi ñilli di euro tră aestă infracțiune va s’hibă alăxitu. Coaliția di guvernământ avu muabeţ ti un plafon di 18 sute di euro, kiro tu cari libearalii și spusiră naetea ta s’bagă un di 12 sute di euro, reprezentânda dauă tiñii di cafi mesu minime. USR di opoziție lugurseaşti că plafonul tră infracțiunea menționată lipseaşti s’hibă anvăr;liga a valoarillei simboliţi, ase că s’hibă tiñisiti apofasili a Curtillei Constituționale.



    ANDAMUSEA. Ndrupămu Republica Moldova cu tut ţi putemu aţea turlie că aesta să s’veaglle di minduerli ali Rusiei ti s-u aspagă văsilia, fu mesajul comun dimandatu București di cancelarul german Olaf Scholtz și di prezidentulu Klaus Iohannis la ună andamasi trilaterală cu prezidentulu ali Republica Moldova, Maia Sandu. Oficialu moldovean spus că, tru contextul actual, văsilia a llei ari ananghi di agiutoru economic, ama şi di asistenţă tru cilăstăserli di anvărtuşeari a capacităţlor di apărare a văsiliillei. Cancelarlu Scholtz deadi asigurări că Germania ndrupaşti aderarea României la spațiul european fără sinuri, Schengen.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    INTERVIU. Moscova nu tradzi mănă di minduita ta s’u prillea putearea tru Republica Moldova și nkiseaşti lenu turlii di acțiuni cu scupolu ta s’bagăpi ipotisi un guvern tu suţată cu Rusia la Chișinău”, diclară prezidentulu a văsiliillei, Maia Sandu, tru un interviu ţi lu-deadi ti Boaţea ali Basarabia. Uidisitu cu aesta, easti maş eroismul askerillei ucrainene, cari țăne linia frontului alargu di sinurlu moldo-ucraineanu, ama văsilia s’ampuliseaşti cu elementele a unui polimu hibrid. Sandu deadi asiguripseri că oamiñilli ţi cilăstăsescu ti sinferurli ali Rusiei va s’hibă scoşi tu padi, ama tra s’ndreagă aestu lucru, văsilia lipseaşti s’anvărtuşeadză aixiili a Serviciului a llei di Informații și Securitate SIS.



    NDRUPARI. La București, Spania năpoi spusi, gipi andruparea pănu di mardzina tră aderarea ali Românie la spațiul european fără sinuri Schengen, pritu boaţea a ministrului a llei di Interne, Fernando Grandi Marlaska Gomez. România lucri cu hăiri tra s’agiungă la aestu scupo și tra ună perioadă lungă di kiro”, cundille oficialu spaniol. Ministrul Gomez avu muabeţ cu omologlu a lui ditu România, Lucian Bodi, cu cooperarea bilaterală contra a traficlui di hiințe umane și di droguri pe arada a dzuuăllei. Uidisitu cu Bodi, România easti acutotalui ndreaptă s’intră tru zona Schengen, iara apofasea di anul tricut fu acutotalui nidreaptă. Aduţemu aminti că goala văsilie cari s-ncuntră ti intrarea ali Românie tru Schengen fu Austria, di itii ligati di migrație.



    PROIECTU DI NOMU. Liderlli a Partidlui Național Liberal și Social Democrat ditu România, la guvernare, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, dimăndară că apufusiră s’ndrupască pripunirea faptă di Ministerlu ali Justiție mutrinda apufusearea a unui prag di 9.000 di lei (aproapea 1.800 di euro). ) până la cari abuzlu tru serviciu easti dezincriminatu. Hăbărli a aţiloru doi yin după ţi Senatlu aprobat un proiect di nomu cari pruveadi un prag valoric tra abuz și niaveari ngătanu tru serviciu tru valoare di 250.000 di lei. Alăxearea scoasi tu migdani critiţ și un protestu di geadei tru București. Uniunea Salvați România di opoziție feaţi timbihi că praglu valoric di 50.000 di euro tra zñia adusă a bugetlui public tra s’hibă lugursită infracțiune fu pruvidzută și di cunuscuta Ordonanță 13 ditu 2017, pi cari guvernul ditu aţelu kiro u abandonă după ună geadei babageană di protesti.



    OCDI. Secretarlu di stat tră Aderarea ali Românie la Organizația tra Cooperare și Dezvoltari Economică, Luca Niculescu, fu număsitu tru Comitetlu di coordonare a năului Centru Regional OCDI di la Istanbul. El salută inițiativa di thimilliuseari a Centrului, cari mutreaşti s’da curayiu ti cooperarea interregională, ndridzearea a unei platformi di dialog mutrinda politiţli publiţi și ndruparea a statilor ditu regiune tra s’ţănă eptu ti protili provocări economiţi și sociale. Uidisitu a unui comunicat a Ministerului di Externe di la București, Luca Niculescu și spusi, tru idyiulu kiro, disponibilitatea autorităților române ta s’agiută cu expertiză sectorială la activitatea Centrului Regional OCDI di Istanbul, aducănda aminti că România da ndrupari financiară tra prinţipalele programe regionale ali organizaţie.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    UE. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, lu-aşteaptă luni, la București, pe prezidentulu a Consiliului European, Charles Michel. Uidisitu cu prezidentulu ali României, aţelli doi oficiali suntu aștiptaț s’aibă muabet unu-la-unu și oficiale, după cari va s’aibă ună conferință de presă comună. Călătoria oficialului UE yine la dauă dzăli după ună andamasi a șefilor de stat și de guvern UE la Bruxelles, cari avu tu amprotusa catandisea ditu Ucraina.



    Ora Pimintului. Miliuñi di oameni, instituții și afaceri asteasirăvidelliurli kiro di ună săhati sâmbătă seara ti nai ma marea sărbătoare Oara a Pământului di până acum. Ministerul Mediului ditu România feaţi timbihi tu un comunicat că biodiversitatea s’keari tu un ritmo ţi nu ari preţedentu, iara economia mondială easti dependentă di fise. Oara Pământului s’feaţi ti prota oară pi 31 martie 2007 la Sydney, cându 2 milioane de oameni și pisti 2.100 di companii ș’asteasiră videlliurli kiro di ună săhati. Ministerlu a Mediului ditu România ndrupă instituțiili ditu aţelli pisti 8.000 di căsăbadz și 195 di craturi cari sărbăturisiră anlu aestu a 17-a ediție ti Oara Pământului. Ta s’nsimneadză aestu evenimentu, tuti videlliurli emu di năuntru, emu di nafoara a Pălatillei a Parlamentului ditu București fură asteasi anamisa di oarăli 20.30 și 21.30. Tutunăoară, aproximativ 26.000 di persoane loară parti la ună activitate organizată di programul național Cantus Mundi, tru cari cilimeañilli ditu pisti 250 de coruri și ansambluri instrumentale ditu tută văsilia ţănură spectacole publice cu videlliurli asteasi tru spații publice catacum parcuri, păzări și public exterior. institutii ditu tuta văsilia.



    Oara di vaară. România tricu la oara di veară sâmbătă seara. Ceasurile fură curdisiti ninti, oara 3 tahina agiumsi 4 tahina, di feaţi ditu aestă dumănică nai ma şcusrtă dzuuă ditu an. Tu kirolu a oarăllei di veară, diferența anamisa di oara oficială a României și GMT easti di trei săhăţ, tru loc di dauă tru kirolu di iarnă. Compania publică di călliuri di heru declară că treaţirea la oara di veară nu va s’aducă zñie ti orarlu a pamporiloru. Oara di veară, cari fu adoptată tră prima oară tru România tru 1917, ari scupolu tra s’economisească energhie pritu asigurarea a unei perioade ma mari di videală naturală.



    Ghivăsinda. Comisia Europeană lanseadză ună nauă inițiativă condusă de comisarul Mariya Gabriel tra s’da curayiu ti ghivăseari și s’agiută tinerlli maxus s-u veadă literatura europeană și diversitatea a llei lingvistică și culturală, prima ediție ti Dzuua a autorilor europeni va s’hibă lansată luni la Sofia. Pisti 1.000 de școlliuri di pi tut continentul ndreagu sesiuni de lectură, cu 100 di autori europeni participânda la evenimente di lectură cu boaţi. Tutunăoară, tută lumea easti căslisită s’dimăndă pi şingirili suţiali imagini cu cărță a scriitorului european favorit, cu hashtag-ul Ghivăsiţ cu Europa. Tru România, anamisa di alti evenimente, Biblioteca Centrală Universitară ditu București ndreadzi un eveniment tru cari ghiv4sitorlli va s’adună cu scriitorllii Gabriela Adamesteanu și Matei Vișniec.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    VIZITĂ. Prezidentulu a Româniillei Klaus Iohannis, aflat tru aestu kiro u ună vizită oficială tru Emiratele Arabe Unite, călători adza la Masdar City, un modil di dizvultare urbană durabilă cu cearei ţi au tu amprotusa hăirlătica energetică și protecția fisillei. A oficialui român ălli fură părăstisiti cearei tră transport și arăţiri și ventilație urbană, generarea di energie a clădirilor și ufilisearea optimă a videalăllei naturale tru școli și instituții di cercetare. Ceareili testate tru Masdar City pot s’hibă ună inspirație tră alţă căsăbadz tut ma sinfirisiţ ti sustenabilitate, inclusiv tru România. Contribuțiile la aesti cearei yin, ntră altile, și di la cercetători români, afiliaț a institutelor di cercetare ditu căsăbălu Masdar, spusi prezidenţillea ali Românie tru un comunicat di presă. Prezidentulu Iohannis va s’şeadă tru Emiratele Arabe Unite până marți, la călisearea a omologlui a lui, șeiclu Mohamed bin Zayed Al Nahyan. Protili obiective a vizităllei includ anvărtuşearea a dialoglui politic și diplomatic pi teme di sinferu reciproc, dari curayilu ti ligăturli economice bilaterale, cari sunt di ma multu kiro pi un trend pozitiv semnificativ, și trădzearea di investiții tru economia românească pritu proiecte tru domenii catacum infrastructură, energie, climă, alăxeari, securitate cibernetică și securitate alimentară.



    ARIFUGAȚ. Inspectoratlu General ali Poliție di Sinuru Române dimăndă că sâmbătă 86.342 di persoane intrară tru România ufilisinda punctili di sinuru ditu tută văsilia. Ditu aeşţă, 8.510 era cetățeni ucraineni. Ditu 10 di şcurtu 2022, cu dauă stămâni ninte di invazia rusă a văsiliillei a lor, aproapea 3,8 milioane di cetățeni ucraineni intrară tru România. Nai ma mulţă di elli urdinară ma largu calea tru văsiliili vest-europene, ama anvărliga di 100.000 ditu elli aleapsiră s’armână tru România, uidisitu cu spusa a autoritățlor di la București.



    CILIMEANI. Poliția di sinuru nkidică cama di 5.300 di cilimeañi români s’treacă sinurlu nafoara a v4siliillei tru 2022, di itia că părințăllii a lor ică adulțăllii cari eara deadunu cu elli nu putură s’prezinta documentele ţi eara ananghi tră scuterea a cilimeañiloru ditu văsilie. Ministerul di Interne dimăndă dumănică că numirlu easti di dauă ori ma mari andicra di anlu di ma ninti. Tutunăoară, di la ahuhrita a anlui 2023, piste 800 di cilimeañi români fură dănăsiţ la sinuru di itia că nu avea documentili di călătorie valabile, a părintilui ansoțător fără izini di partea a alăntui părinti ică tră aţea că adulțăllii care eara cu elli, alțăllii andicra di părință, nu putură s’prezintă caziere judiciare limbidz. Uidisitu cu nomlu, cilimeañilli români pot s’iasă ditu văsilie maş pi thimellilu a unui documentu di călătorie, pașaport ică ună carte di identitate valabilă, cu condiția s’hibă cu elli un adultu și s’aibă acordul a părințăloru.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    VIZITĂ. La cllimarea a președitutelui ali Românie Klaus Iohannis, Louise Mushikiwabo, secretarul genearal al Organizației Internaționale a Francofonie, faţi adză ună vizită oficială la București cu arasta că anlu aestu s’umplură 30 di ani di apartenență a României la Francofonia Instituțională. După andamasa cu șeful statului român, Louise Mushikiwabo va llia parti deadunu cu prezidentulu Iohannis și premierlu Nicolae Ciuca la dişcllidearea a conferințăllei internaționale Francofonia yinitorului: educație tră dizvoltare durabilă”. Seara, secretarlu genearal al Organizației Internaționale a Francofoniei va s’hibă deadunu cu ministrulu di externe a văsiliillei, Bogdan Aurescu, și ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, la un concert țănut di Ansamblul Violoncellissimo cu ucazia sărbăturisearillei 30 di ani di apartenență la Francofonie a Româniillei. Evenimentele ahărdziti aliştei aniversări va s’hibă organizate tru tut kirolu a anlui di cătră diverse instituții românești mintiti tru activități ligate di francofonie.



    CANAL. Ahurhinda di adză, România faţi ma multi misurări di ahăndusimi pe brațlu a Dunăllei Chilia și va s’ahurhească tu şcurtu kiro proceduri di idyea turlie pi Canalul Bystroye ditu Ucraina, spusiră izvuri oficiale tră Radio România. Ministerul Transporturilor faţi cercetări tra s’limbidzască desi fură adrati lucrări di dragare și znueari și cătu, aesti lucrări pot pu\s’bag4 tru piriclliu biodiversitatea deltăllei. Misurărli va s’ţănă 10 dzăli, iara trei pampori românești va s’aibă acces tru zonă. Autoritățile ditu România și Ucraina s’akicăsiră s’verifică ahăndusimea canalelor Dunărăllei, după ţi Ucraina viţină feaţi ma multi lucrări di dragare a Canalului Bystroye. Uidisitu cu Ministerlu a Infrastructurălleii ditu Ucraina, după ași-număsitili lucrări di născărseari a canalului, ahăndusimea aluştui aproapea că s’feaţi diplo. Kievlu nu aproaki ti dealihea că lucrărli di dragare pi cari li feaţi pe canalu adus aminti au călcată iţi acord. Bucureștiul va si s’asiguripsească că lucrărli fapti di Ucraina nu bagă tru piriclliu ecosistemlu a Dieltăllei ali Duna, ună zonă unică tru Europa, inclusă tru patrimoniul mondial UNESCO.



    DOHA. Șapte companii românești llia parti la a 10-a ediție a expoziției AGRITECH 2023, cari va s’ţănă tru 15 și 19 marţu la Doha, Qatar. Uidisitu cu unu comunicat a Ministerlui Agriculturălleii și Dizvoltării Rurale (MADR), participarea la aestu eveniment easti ună oportunitate tră Minister tra ş-promoveadzăv a llei politici și strategii tru aestu domeniu, hiinda tru idyiulu kiro cu hăiri ti tuţ opearatorilor economici ditu Sectorul agroalimentar ali Românie, di lli-da izini să-și facă cunuscută și vizibilă a llei ofertă di produse, explorează piața ditu Qatar cum și ndreadzi ligături cu mediul di afaceri ditu aest stat. AGRITEQ adună 650 di expozanți ditu 52 di văsilii.



    DRONE. Surparea a unei drone americane di către un avion rusesc faţi parte ditu un model di purtaticu militar al Rusiei cari agiundzi s’hibă tut ma fuvirosu, declară ñiercuri prezidentulu a șefilor di stat major comun, genearalu Mark Milley. Milley și secretarlu Apărării Austin Lloyd avură muabeţ cu omologilli a lor ruși tu ligătură cu incidentulu. Drona MQ Reaper eara tru ună misiune di viglleari tru apili internaționale ditu Amarea Lae, cându fu interceptată di doi alumtători ruși Su-27. Aţeali dauă avioane tricură di ndauă ori pisti calea adi imnari a dronăllei cu scupolu ti tra s’amină combustibil pi aesta. Avioanili agudirăpăn tru soni elicea a dronei, di u surpară. Rusia nu aproaki spusa că u-ari agudită elicea dronăllei, iara Ned Price, purtătorlu di zboru a Departamentului di Stat, declară că incidentul fu vahi un actu fără naeti faptu di partea ali Rusie.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala