Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • Madiba

    Madiba

    Nelson Mandela tricu la ţeale sânte, învarligheat di respectul a întreagâl’ei umanitate. Dispre bana a lui si spuse tut cându ninca bâna, inclusiv mările zboarâ şi aprecieri. Li bână pi tute cu putearea di caracter cu care şidzu 27 di an’i tru încl’soarea di pi unâ insulă izolată. Are activatâ tru chiorlu dugurit a li Africâ di Sud di după doilu polim mondial. Eara lider a negrilor într-un stat cu un reghim anacronic ţi îl’i segrega pi aeştia. Africa di Sud easte un caz special tru istoria politică a lumil’ei. Politica oficială a statlui fu multu chiro apartheidul, sistemulu care îl’i ţânea diparte di iţe drepturi pi locuitoril’i vecl’i şi majoritari a locurilor, în favoarea a unei minoritate albâ, adusă di avântul colonial a unor timpuri dimultu tricute. Istoria a Africâl’ei di Sud easte paradoxală şi bogată iara Nelson Mandela easte ligat di ţi easte mai inteligentu şi muşat în evoluţia lui.


    Lider a mişcaril’ei inclusiv militarâ a negrilor contra a segregaril’ei rasialâ impusâ cu forţa, Nelson Mandela ştiu să depăşească iţe tentaţie di arăzbunsire, el însuşi avânda bana distrusă di politica absurdă. Are intratâ în încl’isoare la 44 di an’i şi işi tru 1990, cându avea 72. Nu chirdu oara tra să încl’idâ tute turliile di conturi ţi m’earse spri normalul pi care lu anticipa cu unâ clarviziune arară. Nu chiru timpul să alumtâ trâ luare putearea ştiinda că cumţisibâ lucrile va sâ si lâxeascâ. Nu feaţe di puteare un scupu tru el işişi şi avu mandatulu prezidenţial maşi unâ oarâ. Câftă democraţie şi aleadziri libire cându tută lumea câfta arme. Alumtă trâ egalitate cându majoritatea vrea ca balanţa să si apleacâ şi în favoarea l’ei. Nelson Mandela fu într-unâ alumtă permanentă cu timpul care, cu tute aeste, l’i deade unâ banâ lungă. An’l’i tricuţ tru zândane l’i deadirâ mintiminil’easâ nu chearâ oara cu arăzgânsirea. Avea nivol’e di timpu tra să construiască edificiul a unei nauâ naţiune, a unui loc în lume tru care duşmanl’l’i ireductibili să bâneadzâ în libirtate şi democraţie. Tut ţi feaţe el într-un timpu extrem di şcurtu eara inimaghinabil ninte ca el să iasă di ahapse. Dinclo di dimensiunea a lui politică, Nelson Mandela fu un om aparte.


    src=/files/Foto


    Cunoscu aţeale ma analtile onoruri şi aprecieri şi pi tute li apruche cu unâ simplitate di care tuţ oamin’l’i au tra sâ nveaţâ. Di ma multe ori li chiru tute şi an’i di dzâle, tru an’l’i aţei ma muşaţl’i a maturitatil’ei, nu avu dicât patru stizm’e şi propriile a lui minduiri. Nelson Mandela nu intră în istorie la intrarea sau la işirea di-tru lunga detenţie, ţi atumţea cându arhiusi construcţia a statului modernu sud-african. Tut ţi feaţe di atumţea fu memorabil, si adresă directu a istoril’ei. Aşi, Mandela easte omulu care ştiu să-şi bâneadzâ timpul şi să facă istorie. Aoa şi dauă dechenii apruchea premiul Nobel trâ pace deadun cu liderulu a alb’ilor sud-african’i, Frederik de Klerk, a cure ma amânat l’i succedă la funcţia supremă. An’il’i 90, proţl’i di libertate, nu furâ hici lişori, Mandela hiinda un vizionar niaicâsit în totalitate niţe di a lui. Alidzerile di-tru 1994 furâ un fenomen dinclo di calculile seţ sau pasionate a unui proces electoral. Oamin’il’i simpli l’i transmisirâ atumţea a lu Mandela susţânirea trâ un v’initor tru pace şi isihie, trâ un stat modernu şi democratic. Fu semnalul că viziunea a lui easte aţea corectă şi merită să alumtâ, să suferâ şi să hibâ apreciat pentru ea.

  • Alianţa Est-Est

    Alianţa Est-Est

    Fu unâ siptămână chinezească în România, şi nu la nivel di pânâgh’ir sau la nivel di evenimentu culinar-comercial, că la unlu cât si poate di analtu. Fu unâ reuniune a Estului şi Centrului a li Europâ cu China, la nivelul a şefilor di guvernu. Unâ aunare a premierilor di la Bucureşti şi Beijing, prima în România după 19 an’i. Fu unâ acţiune di identificare a posibilităţilor comune di cooperare anamisa di un crat di 20 milioane di locuitori, cum easte România, şi un di aproapea un miliardu şi giumitate di oamin’i, cu un teritoriu multu ma mare şi resurse cu multu ma mări. România surpă di la puteare comunismul ninte cu 24 di an’i şi di 7 an’i funcţioneadză în cadrul ţil’ei ma puternica structurâ integraţionistâ la nivel reghional, Uniunea Europeană. Di-tru 2008, si confruntă cu efectile a crizâl’ei ţi zim’iseaşte, ţi afecteadză statile nord-atlantiţe, promotoare a democraţiil’ei clasicâ, tradiţionalâ, bazată pi ndrepturile a omului.


    China fu di totna un continentu el işişi, pri-tru dimensiun’i, şi a populaţil’ei, şi a teritoriului. În principiu, reghimulu di stat easte unulu comunistu ama puţân’i occidental’i pot sâ sia lavdâ că pot sâ achicâseascâ ţi si faţe tru formula politică promovată în China. Unâ încadrare în criteriile politologhiţe europeane poate s-nâ da ndreptul să zburâm di un capitalismu di stat, cu unâ structură unipartinică, un partid comunistu a cure hici ţiva di ţi easte reghimulu comunistu nu-l’i easte elipse. Ma multu, şi nu putea sâ hiba altâ turlie, comunismul chinezescu fu unulu aparte, bazat pi cultul a personalitatil’ei a liderului fondator, leghendarul Mao Tzedong. China comunistă easte ahât di puternică că agiumse unâ contrapondere la heghemonismul a statului ţi didea ora exactă în materie di comunismu, Uniunea Sovietică. Conflictul întră aţale dauă chentre comuniste si extinse în întreaga lume, şi nâ permite să zburâm di concurenţă bipolară şi tru lumea comunistă nu maşi tru aţea internaţională. Ca stat ţi vru să gioacâ unâ carte curajoasă di independenţă faţă di Uniunea Sovietică, România comunistă a lu Ceauşescu şi-atrapse simpatia a Chinâl’ei a lu Mao. Si importă, din China şi di-tru Coreea di Nord, spectaculoasile manifestări a cultului a li personalitate. În prezentu, puţân’i suntu aţel’i ţi ved că Republica Populară Chineză easte, cu tute aeste, un stat comunistu. Unil’i dzâc că un ahtare conglomerat niţe nu poate s-hibâ ghestionat fără unâ ideologhie restrictivă şi relativ simplă. În prezentu, China apare ca unâ structură excepţional di puternică, niafectată di criză, a cure şi America l’i tease iambule şi flamburea roşe, la ea acasă, pi mealul a Atlanticului di Nord.


    Vestul a Europâl’ei are unâ tradiţie di interes în lumea chineză, chinesinda di-tru zâmanea a istoril’ei până la adoptarea şi promovarea tru statile indochineze a unui maoismu altoit (criscut) cu troţkismul cu arome pariziane. Economic, China reprezentă un pol di maxim interes trâ Europa capitalistă care nu-şi feaţe mări probleme din cauza a sistemului capitalistu instalat ninte cu ma ghine di 6 dechenii. Tru siajulu di apâ ca dupu unâ pampore a crizâl’ei ţi trunduiaşte inclusiv unâ serie di principii a li construcţie europeanâ, UE poartă un dialog complicat cu China, vrânda să împiltească în formule coerente tute contradicţiile di sistem constatate tru aestu dialog. Pi di unâ parte si află conştiinţa a propril’ei valoare şi importanţâ, pi di altâ parte si aflâ un set di principii ţi li fac să funcţioneadzâ, ahât Uniunea a integraril’ei europeane cât şi China a lu-ştui momentu. Reuniunea di la Bucureşti a ţilor ţi nu suntu în Vestul a Europâl’ei cu omologulu chinez, premierulu Li Keqianq, v’ine după unâ reuniune importantă a întreagâl’ei Uniune Europeanâ cu lideril’i a Chinâl’ei. Nu easte prima ţi easte a treia, tru cathe un di an’l’i tricuţ si feaţe câte unâ ahtare adunare, la Budapesta şi la Varşovia. Ama tut tru dzâlile aeste, Europa însăşi îşi discoapiră Estul, propriul a l’ei Estu. Adunarea di la Vilnius easte pasulu esenţial ţi da apandise a multor întribări referitoare la v’initorulu a proiectului european, mai exactu a li extindire a l’ei. Până tru China, Europa are ma multe state şi popule ţi bânarâ tru fostul stat sovietic şi după 2 dechenii di evoluţii greu di achicâsire trâ analiştil’i european’i, l’ia un răspunsu clar şi puternic.

  • Vizitil fapti Chisinau

    Imperturbabile dinintea a zoril’ei băgată di Rusia şi di altă parti ntâpati di urneachea ali Ucraina, cari trapsi măna tu oara dit soni di la calea occidentală, Guvernul şi Prezidenţil’a ali Ripublică Moldova aleapsiră, aoa şi ună stămănă, s-vulusească acordurli di asociere şi di libiră alăxeari cu Uniunea Europiană. Chişinăul agiumsi ună distinaţie privilegiată a emisarlor dit ascăpitată, ţi eara viniţ ta să-l’i hiritisească şi să-lă da curayiu a amfitrion’ilor. Agiumtu anamisa di proţl’i, prezidentul a Senatlui di Bucureşti, Crin Antonescu, deadi asiguripseri că România viţină va s-hibă prota vasilie cari va va li scoată restricţiile di viză tra cetăţen’il’i moldoveni, ună ş-ună ţi Bruxellesul va u l’ia aestă apofasi. Borgi a unal’ei logică di politică internă, comentatorl’ii di Bucureşti agiumsiră pi isapea că Antonescu nu mata ari fută Chişinău di 14 an’i.



    Şi feaţiră speculaţii că vizita easti a unui prezidinţiabil cari, ninte a scrutinului di anlu yinitor, mindueaşti s-mintă un potenţial electorat, format dit cetăţeni moldoveni ţi au şi paşaportu românesc, agiumtu cu isapea la vără ndauă sute di n’il’i di inşi. Agenda a vizitâl’e fu ama, ddupu harea a dauăl’ei ipotisi tu statlu român, pi cari u ari Antonescu. La andamusea cu prezidentul a Parlamentului ali Republică Moldova, Igor Corman, el adusi aminti diznă că:



    Tu România, ţară membră a Uniunil’ei Europene, ari un consensu politic total anamisa di tuti forţele politiţi, la nivelu a tutulor instituţiilor oficiale Preşeditţie-Guvern-Parlament, un consens total tra s-andrupască eforturile di asociere şi di integrare ali Republică Moldova pi calea UE.”



    Corman năpoi spusi, tu arada a lui, ti gratituditea ti ndruparea consecventă a Bucureştiului tră nădiili europene a Chişinăului şi pricunuscu câ:



    Easte tu intereslu a nostru s-dizvoltăm unâ relaţie normală, hirească anamisa di dauă văsilii viţini, dauă văsilii soaţă, şi multu băgăm besă pi agiutorlu ali Românie ma largu, la implementarea agendâl’ei europeane a Republicâl’ei Moldova.”



    Integrarea europeană reprezintă nai cama buna garanţie tra un yinitor sigura şi tu prucuchie, spusi, tut n’ercuri, şi secretarul di stat american, John Kerry. Aestu eara, ti ndauă sihăţ, tu Republica Moldova, tra s-da un mesaj di andrupari tra opţiunea occidentală. John Kerry:



    Vin’iu aoa ta săi hiritisescu populu moldovean că lu vulusi Acordul di asociere ama şi Acordul di comerţu libir cu UE la summitlu di Vilnius di stămâna ţi tricu şi s-vă tâxescu agiutorlu american, cu căftarea tra s-bitisiţ şi s-bâgaţ tru practico aeste acorduri.”



    Diplo detaliu yilipsitor, după ţi Ucraina trapsi măna tra s-li simneadză acordurle cu UE, Kerry numata vri tra s-ducă Kiev, a deapoa vizita a lui Chişinău fu a daua a unlui secretar di stat american, după aţea al James Baker tru 1992, cându Ripublica Moldova tamam avea agiumtă independentă.


    Textul: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Niachicâseri mutrinda bugetlu di stat

    Andamusea di Marţâ dintrâ prezidentul Traian Băsescu şi premierlu Victor Ponta, cu furn’ia taa s-aflâ unâ bunâ andridzeari tu ţi mutreaşti pâhălu a accizâl’ei la combustibil, armasi fârâ niţi vârâ rezultat. Doil’ii armasirâ alargu un di alantu mutrinda aestâ problemâ şi nu s-achicâsirâ — caplu ali vâsâlii dzâţi că pâradzl’ii adunaţ la buget prit criştearea cu 7 eurocenţi a accizâl’ei la combustibil poati s-hibâ ufilisiţ cu scupo di turlii electoralâ, iara premierlu aduţi aminti că aestâ meatrâ fu apruchiatâ deadun cu instituţiili creditoari internaţionali. Ufilisindalui multu proţedurli constituţionali, Traian Băsescu hâbârisi că va s-pitreacâ a Parlamentului Nomlu a Bugetlui ti anlu yinitor ta s-hibâ mutrit nica unâ oarâ, ama cu pripuneri limpidz tu ţi mutreaşti di iu s-hibâ n’icşurati alocărili, ta s-armânâ la idyul nivel defiţitlu apruchiat şi di instituţiili finanţiari, fârâ s-mai creascâ acciza la combustibil.


    Tu minduia a prezidentului, la Ministerlu a Împrustarâl’ei Regionalâ ari unâ repartizari bugetarâ multu pisti nivel, idyea ca tu capitolu Servicilu a borgil’ei”: Io n’iu am borgea moralâ, ca prezidentu, cari veadi pi pâltărli a a român’ilor s-adunâ tu bugetlu di stat pâradz ti clientela politicâ. Ama va s-pot s-am tu mânâ maşi acţiun’ili tu turlii legalâ, icâ s-pitrec bugetlu nâpoi la Parlamentu şi dapoaia maca s-avem catandisi paranom, sâ’l pitrec şi la Curtea Constituţionalâ. Ahât maşi. Io nu pot s-îi a Guvernului, prit alti câl’iuri, zorlea s-u alasâ ordonanţa di urgenţâ prit cari alâxi Codlu Fiscal; dupu pitriţearea nâpoi tu Parlamentu a bugetlui, maca el va s-hibâ apruchiat ca pânâ tora, tu idyea formâ, am borgea s-lu aprochiu ş-mini.”


    Premierlu Victor Ponta dzâsi că el veadi purtata a prezidentului ca hiindaei ici flexibilâ: Prezidentul va s-pitreacâ iara nomlu, va u contestâ la Curtea Constituţionalâ. Nâdia mea şi ţi caftu io easti ca aesti proţeduri – ti cari şi dumnia-a lui pricânâscu câ nu ufilisi canâoarâ niţi un prezidentu tu 23 di an’i — s-hibâ bitisiti cât ma ayoniea, ta s-putem ca pânâ la 1 di Yinaru s-avem buget. Nu-n’i deadi asiguripseri niţi că da, niţi că nu.” Tu minduita a analistului icunumic Aurelian Dochia, dauli metodi, aţea pripusâ di Guvernu, ama şi aţea a prezidentului, mutrinda n’icşurarea a hărgilor şi dânâsearea a criştearâl’ei di taxi, sunt di apruchiat. Pânâ tu soni, dzâţi Dochia, easti zborlu di unâ alidzeari di turlii politicâ, câ ţe totna avem ş-alti optiun’i la construcţia bugetarâ. Tora, di oarâ, niachicâserli s-vidzurâ tu criştearea a cursului valutar.

  • 1 di Andreu la român’i

    1 di Andreu la român’i

    Icâ di furn’ia câ nâstricurâ criza economică, icâ di furn’ia câ, vahi, s-nviţarâ cu ea, român’il’i ş-yiurtusirâ, dumânică, Dzuua Naţională ma arihati andicra di an’il’i dit soni. Ampuliserli partizani cama s-apridunarâ, iara a cutugurserlor dit public, cu cari eara aştiptaţ liderl’i politit ţi bâga cârun’i di lilici, nica lâ si bâgarâ surdită. Bucureşti, tradiţionala paradă militară fu nai cama muşeatâ tu aesti dauâ dechenii. Tu premieră, a aţilor cama di dauă n’il’i di militari român’i cari urdinarâ pi geadei lâ si adâvgarâ 140 di camaradz dit patru state aliate ali României di tu arada NATO, americani, francezi, polonezi şi turţâ.



    Alba Iulia (centru), câsâbălu cari, la 1 di Andreu 1918, unâ ş-unâ dupu protlu polim mondial, vulusea, unâoarâ cu Unirea ali Transilvaniei cu România, thimil’iusearea a statlui naţional unitar, fu nicuchirlu a Congreslui tră Spiritualitatea Românească. Delegaţ dit 23 di ţări di pi mai multe continente ţânurâ cuvendâ tră catastisea a românitatil’ei dupu 95 di ani di la Marea Unire. Tu ma marea parti haraua tră festivităţile di 1 di Andreu fu pututâ di un hâirlâticâ di politică externă tră cari Bucureştiul, cu ndriptati ş-li l’ia ndauă di tu axizeri.



    Daima yilipsitu ca doilu crat românescu, Ripublica Moldova (ex-sovietica) tamam avea vulsită, viniri, Vilnius, la summitlu a Parteneriatlui Estic, Acordurile di Asociere la UE şi di libirâ-alâxeari. Prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, hiritisi aestâ jgl’ioatâ, ama feaţi timbihi câ ari nica cali lungâ ti Ripublica Moldova până la apruchearea tru UE. El şi spusi diznău cândâsearea că intrarea a cetăţean’ilor moldoveni tru Uniune poati sâ s-facâ ma ayon’ia prit unirea ali Ripublicâ Moldova cu România. Unirea, nica spusi prezidentul, lipseaşti s-hibâ năulu proiectu di vâsilie:



    Nu easti un ideal ti bâgari tu practico pi şcurtu kiro, ama lipseaşti s-nâ lom borgea şi s-lu yilipsim, ma s-vrem câ atumţea, ti un kiro, ţi va s-yinâ, aestu ideal să s-bagâ tru lucru.” Vinit ti 1 di Andreu Bucureşti, iu lo parti la parada militară, prezidentul ali Ripublică Moldova, Nicolae Timofti, apruke vrerli ahândoasi anamisa di aţeali doauă stati viţini: Ripublica Moldova easti parte a culturâl’i europeanâ şi, cadealihea, a aţil’ei româneşti. U yilipsescu, tu aestâ noimâ, clasiţl’i a noştri comuni. Zburâm idyea limbă, avem idyili dukeri şi bânăm idyea istorie mplinâ di bunili ş-di slabili.”



    Prezidentul Timofti âl’i haristusi diznău a omologlui a lui tră consecvenţa cu cari România cilâstâsi Bruxelles cauza europeană ali Ripublică Moldova.



    Textul: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Eveniment Top – 30.11.2013

    Eveniment Top – 30.11.2013

    Republica Moldova – un pas cama aproapea di U.E.


    Republica Moldova simnă, Vilnius, acordul di asocieri şi aţel di libirâ alâxeari cu UE, la summit-lu a Parteneriatului Estic, ca niurat niham, ti furni’ea că Ucraina apufusi s-nu simneadzâ documentili. Tut cu aestâ furn’ii, premierlu a Republicâl’ei Moldova, Iurie Leancă, dzâsi că aestâ angrâpseari a acordurilor aspuni pistusinea di dauli părţâ dintrâ Chisinau şi UE, şi şi-aspusi nâdia că Moldova va s-hibâ parti a a spaţiului comunitar. Tehnic, simnâtura a Republicâl’ei Moldova, anamisa di Georgia, mutrinda acordurli, aspuni triţearea di prota etapâ a borgil’ei di intrari tu UE, a autorităţlor di Chişinău. Cu unâ dzuâ ninti di summit, Comisia Europeanâ apruchie unâ pripuneari ţi mutreaşti scutearea a vizilor di intrari tu spaţiul comunitar ti cetăţen’ii dit Moldova cari nu au paşaport biometric. Apofasea vini diunâoarâ cu alâvdărli a comisarlui european ti Afaceri Interni, Cecilia Malmström, ama şi aţilui ti Extinderi şi Politicâ di Viţinâtati, Stefan Füle, cari alâvdă reformili apruchiati di autorităţli pro-europeani di Chişinau. Aestâ pripunearea a CE va s-hibâ zburâtâ tu Parlamentul European şi tu Consililu UE. Apruchiarea a aţil’ei di ma ninti republicâ sovieticâ di UE easti andrupâtâ şi di Romania viţinâ, cari, tu aţei dit soni an’i agiunsi boaţea a ambiţiilor pro-europeani a Republicâl’ei Moldova, ama şi sponsor politic di nafoarâ.


    România, tu mutrita ali Chinâ


    Premierlu chinez, Li Keqiang, adră stâmâna aestâ, unâ vizitâ Bucureşti, mutrinda criştearea a ligâturlilor di turlii politicâ, ama şi criştearea a putearâl’ei tu afaceri, ahât cu România şi cu tutâ regiunea. El fu aştiptat di caplu ali vâsâlii, Traian Băsescu, cari deadi asiguripseri că Romania easti dealihea dişcl’isâ tu ţi mutreaşti criştearea a investiţiilor chinezi tu Europa Centralâ şi di Estu. Bucureştiul poati s-agiungâ un partener icunumic di mari simasii ti Beijing, tu UE, tu minduita a protlui-ministru român, Victor Ponta. Aestâ idei fu apruchiatâ şi di premierlu Li, cari, tu discursul ţi lu avu dinâintea a Legislativlui di Bucureşti, dzâsi că România easti un bun pilon ti ligâtura a Chinâl’ei cu Europa di Estu şi cu UE. Cu furn’iea a vizitâl’ei a şeflui ţi cumândiseaşti Executivlu di Beijing, care vini deadun cu unâ mari delegaţii guvernamentalâ, ama şi di emburi, România şi China angrâpsirâ ma multi acorduri, maxus tu domenea mutrinda energia. Tu idyul chiro, tut Bucureşti, analtul ofiţial di Beijing luă parti la andamusea a premierilor dit Europa Centralâ şi di Est şi China, ama şi la multu mari forum di turlii icunumicâ.


    Giustiţia româneascâ – sum lupa a Comisilei Europeanâ


    Progresili adrati di giustiţia româneascâ furâ evaluati, Bucureşti, di experţâ dit Comisia Europeanâ, tu cadrul a Mecanismului di Cooperari şi Verificari (MCV). Nai ma marli reper a agendâl’ei alulştor fu andamusea ţi u avurâ cu ministrul di Giustiţii, Robert Cazanciuc. Protili temi ali moaubetâl’ei, la cari luatâ parti şi şefii a nai ma importantilor instanţi şi parcheti dit vâsâlii, furâ: yinitoarea strategii di împrustari a sistemlui giudiţiar, independenţa ali giustiţii, bâgarea tu practico a năilor coduri şi integritatea a magistraţilor. Yinitorlu raportu pi giustiţii va s-hibâ prezentat di Comisia Europeanâ tu ahurhita a anlui ţi va s-yinâ. Aduţem aminti că Executivlu comunitar mutreaşti, monitorizeadzâ evoluţia a giustiţil’ei tu România nica di la intrarea ali vâsâlii tu UE, tu 2007


    Poziţia ali Mari Britanii tu dosarlu a lucrâtorilor români easti amendatâ di C.E.


    Comisia Europeanâ dzâsi nica unâ oarâ câ libirtatea di imnari a cetăţen’ilor tu UE nu s-negociadzâ şi nu apruchie ici pripunerli a premierului conservator britanic, David Cameron, mutrinda alâxearea a legislaţâl’ei tu domenea a libirâl’ei urdinari a forţâl’ei di lucru. Prezidentul ali CE, Jose Manuel Barroso, dzâsi că dosarlu ţi mutreaşti duţearea ninti a restricţiilor ti român’ii şi vâryârl’i cari vor s-intrâ, dupu 1 di Yinaru 2014, pi pâzarea a lucrului dit Marea Britanie s-azburaşti şi ti prinţipiu di timel’iu ali UE, aţel a libirâl’ei urdinari. Tut pi aestâ tema, imigraţia, Cameron ari unâ reacţii lai, regretabilâ şi ma multu, aspardzi realitatea, dzâsi, tu un interviu dat al BBC, comisarlu european ti Lucru, Laszlo Andor. Reacţiili a ofiţialilor europen’i s-apreasirâ tu catandisea tu cari premierlu britanic hâbârisi câ Londra mutreaşti s-ducâ ninti tuti restricţiili ti român’i şi vâryari, ama şi s-adarâ cama greali proţedurili di tu ţi mutreaşti benefiţiili ti imigranţâ. Dupu intrarea ali Românii şi Vâryârii tu UE, lucrâtorl’ii dit dauli vâsâlii furâ agudiţ” di baia restricţii pi pâzarea di lucru tu ma multi stati comunitari, ama cari, uidisit cu tratatili europeani, va s-hibâ scoasi zorlea tu inşita aluştui an.


    Armân’I cu ghini, primvearâ europeană!


    Aţeali dauâ echipi româneşţâ di fotbal ţi giucarâ tu competiţiili continentali, campioana Steaua Bucuresti si viţecampioana Pandurii Tg-Jiu, nu amintarâ calificarea tu primvearea europeană. Steaua adră remizâ acasâ 0-0, cu echipa germanâ Schalke 04, tu aţea de-a ţinţea etapâ a grupeior a Ligâl’ei a Campion’ilor. Cu 3 puncte adunati Steaua agiunsi pi aţel di soni loc tu grupă, dupu englezii di la Chelsea Londra, elveţien’ii di la FC Basel şi Schalke 04. Tu Liga Europa, Pandurii chiru, cu 4-1, la Dnepr Dnepropetrovsk, Ucraina. Formaţia româneascâ ari maşi un punctu tu grupâ, dit cari mai adarâ parti italien’ii di la Fiorentina şi portughezii di la Pacos Ferreira.

  • Vinit Bucureşti s-l’ia parti la summitlu China – Uniunea Europeană, premierlu chinez Li Keqiang…

    Vinit Bucureşti s-l’ia parti la summitlu China – Uniunea Europeană, premierlu chinez Li Keqiang…

    Prota vizită tru România a unui premier ali Chină după 19 di an’i fu marcată di simnarea a unâl’ei declaraţii comună mutrindalui ahândusearea a cooperaril’ei bilatearală, prit cari s-garanteadză colaborarea cari ţi s-hibâ eventualili alâxeri internaţionale şi interne. China easti tră România un partener privilegiat, anamisa di aţeali dauă vâsilii existândalui unâ ligâturâ excelentâ tru plan politic şi economic di cama di şasi di dechenii – spusi premierlu Vctor Ponta – unâ ligâturâ pi cari Bucureştiul va tra sâ u aibâ ş-tru yinitor idyealui di aprucheatâ, idyealui di streasâ. Anaparti di dimensiunea politică, premierlu român lugurseaşti că aţeali dauă vâsilii au un potenţial importantu cari lipseaşti s-hibâ dezvoltatu prit proiecti concrete. Ia ţi spusi Victor Ponta, după moeabeţli cu omologlu a lui Li Keqiang:



    Anaparti di ligâturli politiţi, cari suntu ti anami, zburâm cabaia tră ligâturli economiţi. Mi hârsii, multu di multu, s-ved că tru proţl’i nauă meşi a anlui 2013 exporturli ali Românie cătră China criscurâ cu aproapea 30%, ama lugursescu că vinita Bucureşti a protlui ministru Li Keqiang şi a alântor miniştri va s-da silâ ş-cu hâiri a aiştor ligâturi economiţi şi a proiectilor concrete.” Aţel’i doi şefi di guvernu feaţirâ isapi tră dumeniile tru cari companiile chinezi pot tra s-investeascâ tru România. Ia ţi spuni premierlu Li Keqiang:



    Dumniili a voasti cunuşteţ câ: “fabricat tru China” suntu zboarâ cunuscuti tru tutâ lumea ş-tru proţeslu di dizvoltare a l’ei China ari unâ modernizare şi upgradari ali economie şi a echipamentilor. Fabricarea a aiştor ari unâ ponderi di mari simasie pi pâzarea globală şi zburâm maxus cu primlu ministru Ponta ti cooperarea tru dumeniile di echipamente chinezeşti, tru domenea tră adrari a infrastructurâl’ei româneşti şi tru alti dumenii speţifiţi.” Dupu moeabeţli ţânuti s-vulusirâ ma multi acorduri. Diznou, Victor Ponta:



    Simnăm acorduri cari aanvâlescu, practic, em energhia nucleară, energhia pi bază di cărbun’i, hidro şi energhie regenearabilă dit izvuri eolieni. Tutunâoarâ, ari proiecte concrete şi un mari potenţial tru dumenea ali infrastructurâ, tru dumenea a produsilor agroalimentari şi tru dumenea a IT-lui. Nchisim unâ cali di mari simasie, aţea tra s-avem un prot proiectu tru dumenea feroviarâ, tra s-avem ş-tru România unâ cumatâ di cali di her rapidă pi baza a tehnologiil’ei dit China.”



    Zugrâpsindalui România ca hiindalui unâ “hlamburâ di colaborare” anamisa di Beijing şi Europa Centrală şi di Estu, premierlu ali Chină deadi curayiu a firmilor chinezi tra s-inveastiască aoa şi, tutunâoarâ, prit România s-agiungâ cu lucurlu şi pi alti pâzări.



    Textul: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Kennedy – 50 di an’i

    Kennedy – 50 di an’i

    După 50 di an’i, 22 brumar cade tut într-uunâ dzuâ di vineri. Tru 1963, vineri, 22 brumar, tru m’iedzulu a dzuâl’ei, preşedintile a Statilor Unite, John Fitzgerald Kennedy, era împuşcat mortal cu tufechea în timpul a unei vizitâ în Dallas. Momentul şi tut ce urmă si constitui tru un paramith ţi întreaţe iţe schenariu di filmu cu multă imaghinaţie. La şcurtu chiro fu arestat Lee Harvey Oswald, acuzat di vâtâmarea a unui poliţistu din Dallas, imediat după asasinarea a preşedintilui. Piste maşi 2 dzâle, easte vâtâmat, tru arada a lui, tamam tru în sediul a poliţil’ei, di un proprietar di club di noapte, Jack Ruby. Niţe aestu nu mata bâneadzâ para multu, maşi 3 ani şi giumitate, dându-şi ultima suflare la Parkland Hospital, aclo iu avea muritâ şi preşedintile Kennedy şi Oswald, alante personaje a dramaticâl’ei istorie di aoa şi giumitate di secol. Asasinarea a ţilui ma tinirlu şi ma vrutlu preşedinte amirican fu un cudiaver şoc trâ tută lumea. Avea 43 di an’i cându fu aleptu, tru 1960, şi doilu mandat, di-tru 1964, eara aproapea ca sigur. Eara an 35-lea preşedinte a SUA şi protulu di relighie catolică.


    Aduţea un suflu nou tru politica americană, eara un reformator pri-tru aţea ţi făţea şi dzâţea. Frazile a lui arămasiră în istorie, di la patrioticul Nu mutrea s-ţâ badz întribarea ţi poate s-facâ ţara a ta trâ tine, întreabă-te ţi poţ s-faţ tine trâ ţara a ta”. (Ask not what your country can do for you; ask what you can do for your country) la internaţionalul “Şi eo escu berlinez” (Ich been ein Berliner). Eara multu undzit (şi muşat) şi avea unâ soţie hâidipsitâ (vrutâ) di opinia publică, aflată acutotalui în admiraţia a l’ei. Era (doil’i) Jack şi Jackie, unâ uidisire di nume care făţea di cuplul ţel ma puternicul din lume un model di cathe dzuâ a muşuteaţâl’ei şi a mâgh’iil’ei. Leghenda a familil’ei Kennedy easte, ama, unâ ţâsătură di dramă şi ngh’ialicire, ama mulţâ zburăscu ma diavraqpa di blâstem. Fratile ţel marle a preşedintelui, Joseph Patrick, a cure l’i si avea rezervatâ rolul di preşedinte a SUA di cătră puternica lui familie, muri tru an doilu polim mondial, la bordul a avionului a lui. După 55 di an’i, John Kennedy Junior, sau John-John, tru care tută lumea videa unâ reîncarnare a tată-sui, preşedintile asasinat, dispărea tru amare la bordul a avionului a lui. Si avea născutâ tru brumar 1960, cu maşi ndauâ dzâle ninte ca tatăl să hibâ aleptu în funcţia supremă di la Washington, iara tru dzua în care împlinea 3 an’i, saluta copilăreaşte cortegiul funerar a tatălui a lui, preşedintile asasinat la Dallas.


    Tru 1968, la 5 an’i di la asasinarea a preşedintelui John Kennedy, fratile a lui mai m’ic, Robert, ţel care avea loatâ conduţirea a destinului politic a familil’ei, vrea sâ hibâ şi el vâtâmat di un asasin singuratic. Calea a lui cătră funcţia supremă tru SUA părea s-nu mata poată s-hibâ dânâsitâ dicât aşi. An patrulea frate, Edward Ted Kennedy, îşi vidzu refuzate iţe tentaţii di m’eardzire pi calea prezidenţialâ a fraţlor a lui care îşi avea chirutâ bana în mod traghic. La tute aeste traghedii şi alte care l’i agudirâ pi membril’i a familil’ei Kennedy l’i fu datâ să asistâ a mamâl’ei a preşedintelui asasinat la Dallas, Rose Kennedy, care bână 105 an’i. Membril’i a familil’ei Kennedy servirâ ţara la Casa Albă ama şi în Congres, ma multe gheneraţii a li familie hiinda senatori sau membri a Camerâl’ei a Reprezentanţâlor. Arhiusinda cu tatăl a li familie, Joseph Kennedy, care fu pitricut în misiune la Londra la arhiusita a doilui polim mondial, ma mulţi Kennedy furâ ambasadori, în Irlanda di orighine a familil’ei ama şi în Japonia, iu tamam şi-avea prezentatâ scrisorile di acreditare, Caroline, hil’ia a preşedintelui Kennedy, singura supraviuţuitoare, ţi armase tru banâ, di-tru muşata familie prezidenţială americană di amuşi 50 di an’i.

  • Omlu a anlui la RRI

    Omlu a anlui la RRI

    Vruţ armân’i, RRI duţi ninti ghinicânâscuta ei anchetâ de opinii prit ascultãtori şi prit aţei ţi ufilisescu internetlu şi social media şi vâ da cali la un nău exerciţiu ti cari avem nâdia că va s-hibâ interesantu.


    Vâ câlisim s-apufusiţ care dit personalităţli di tora şi-bâgarâ amprenta nai ma multu tu anlu 2013 tu ţi mutreaşti lumea. Nâ andridzem s-lu alidzem, pe timeilu a ţi va s-angrâpsiţ voi, pi “Omlu a anlui 2013 la RRI”. Cari poati s-hibâ el, şi maxus, câ ţe? Va s-hibâ un om politic, un embur, un sportiv, un artistu, un om de ştiinţâ icâ vârâ nicânâscut ti marli public, ama cu zbâ isturii aleaptâ? Voi, tuţ, s-nâ aspuneţ!


    Aştiptăm s-nâ dzâţeţ pi cari şi câ ţe aleapsit, cât ma ayoniea pi site, www.rri.ro (lipseaşti s-angrâpsiţ un zbor, un comentariu la articol), pi e-mail la ro@rri.ro, pi Facebook, pi fax, la 00.4021.319.05.62, icâ pi poştâ, la adresa Bucharest 1 PO Box 111 General Berthelot 60-64 Street, Romania.


    Aduţem aminti că “Omlu a Anlui 2012 la RRI” fu aleptu Felix Baumgartner, austriaclu cari ansâri tu Sumedru 2012 ditr-un balon aerostatic di la 39 di kilometri, hiindalui protlu om ţi agiunsi la viteza a sunetlui.

  • Eveniment Top – 23.11.2013

    Eveniment Top – 23.11.2013

    Executivlu işi luă borgea mutrinda nomlu a descentralizarl’ei, dinâintea a Legislativului.


    Guvernul di Bucureşti işi luă borgea dinâintea a Parlamentului tu ţi mutreaşti proiectul a nomlui a descentralizarâl’ei. Domeniili cari va s-hibâ descentralizati suntu: sânâtatea, agricultura, mediul, cultura — ama nu şi ţinematografili – tiniretlu, sportul şi turismul. Uidisit cu proiectul, instituţii cari sunt tora sum cumândisearea a putearâl’ei centralâ va s-treacâ sum cumţndisearea a consiliilor giudeţeni icâ locali. Poliţia, agenţia di prestaţii soţiali, ţinematografili şi porturili va s-armânâ tu structurili ţentrali. Opoziţia democrat-liberalâ hâbârisi că nu aproachi aestu proiectu şi că va s-ducâ la Curtea Constituţionalâ. Easti daua oarâ cându Guvernul Ponta iţi li’a borgea ti un proiectu di nom, dupu ţi, tu Apriiur, adră idyea tu ţi mutreaşti nomlu a retrocedărilor a proprietăilor luati zorlea di regimlu comunistu.


    Bugetlu pi 2014 – tu moaubeti la comisiili parlamentari.


    Comisiili parlamentari duc ninti moaubetea mutrinda proiectul di buget pi anlu yinitor, ama şi mutrinda amendamentili pitricuti di senatori şi deputaţ. Aestu ari la timel’iu unâ crişteari icunumicâ di 2,2% şi un deficit bugetar tut di 2,2%. Darea a pâradzlor dit buget nu easti ici apruchiatâ niţi di opoziţii şi niţi di sindicati. Salariaţl’ii dit sânâtate suntu anvirinaţ şi duc ninti moaubeţli, negocierli cu reprezentanţâl’ii a Ministerlui di Sânâtati, ta s-avinâ vârâ yinitoari grevâ generalâ fârâ di chiro, hâbârisiti di cadrili medicali, dit 28 di Brumar. Protili revendicări suntu: darea a nu ma pţân dit 6% dit PIB ti sânâtati, un nom a salarizarâl’ei uidisit cu sistemlu medical şi condiţii cama buni ti lucru. Şi sindicatili dit educaţii caftâ 6% dit PIB ti aestu sector. Eali nu aproachi proiectul di buget pi 2014 şi adunâ simnâturi ta s-dânâseascâ anlu di sculii şi s-anchiseascâ unâ grevâ generalâ di primvearâ. Parlamentul mutreaşti s-aproachi bugetlu tu Andreu, ama prezidentul Traian Băsescu hâbârisi că nu va s-aproachi ici nomlu maca autorităţli nica va s-ţânâ naua taxâ pi carburantu.


    Parlamentul European aproachi bugetlu UE şi naua Politicâ Agricolâ Deadun.


    Parlamentul European aprouchie,, n’iercuri, bugetlu UE ti CHIROLU 2014-2020. Ca tu an’ii alanţâ cari tricurâ, andruparea a agriculturâl’ei şi politica di coeziuni ti regiunili cama lai armâni di mari simasii, cu cama pisti douâ tril’imi dit buget. 7,25 miliardi di euro va s-li’a România, dit 2014. Legislativlu di Strasbourg apruchie şi naua Politicâ Agricolâ Deadun, cari va s-mutreascâ, pânâ tu 2020, maxus protecţia a mediului, unâ cama bunâ hârgiuriri a pâradzlor europen’i, cama mulţâ pâradz ti aţei cama n’iţl’ii fermieri, ama şi pidipsearea aţilor şi nu ahurhescu meatri di ecologizari. Pi di altâ parti, Parlamentul European apruchie bâgarea tu practico a nomlui N+3 ti România şi Slovacia. Aşi, Bucureştiul va s-hârseascâ di nica vârâ an ta s-hârgiuascâ pâradzl’ii europen’i daţ ti an’ii 2011 şi 2012. Tu minduita a ministrului di resort, Eugen Teodorovici, România armâni aşi cu cama di 2 miliardi di euro.


    Proiectul di nom mutrinda exploatarea minierâ di la Roşia Montanâ nu fu apruchiat di Senat.


    Senatlu ali Românii nu apruchie proiectlu di nom al guvernului mutrinda scutearea a malamâl’ei di la Roşia Montană, dupu ţi unâ comisii ayoriea andreaptâ ta s-mutreascâ ghini aestu proiectu li’avea datâ aviz negativ. Scutearea a malamâl’ei di la Roşia Montanâ întiml’iatâ di cianuri nu fu ici aprucihiatâ di organizaţiili di mediu, ama şi niţi di popul, cari inşi pu sucăchi mesu di mesu, tu vâsâlii şi tu xeani. Firma canadianâ Gold Corporation, ţi easti tu aestu proiectu, dzâţi că exploatarea nu va s-aspargâ mediul şi că easti bunâ ti icunumia româneascâ.


    Caplu ali diplomaţii – tu vizitâ Chişinău.


    Ministrul român di Externi, Titus Corlăţean adră unâ vizitâ tu Republica Moldova, iu s-andamusi cu premierlu Iurie Leancâ şi cu prezidentul Nicolae Timofti. Mouabetea mutri lucrul deadun, maxus tu domeniili: energetic, infrastructurâ, educaţii şi asistenţâ medicalâ di urgenţă, ama şi meatrili di andrupari a Republicâl’ei Moldova tu calea a ei europeanâ. Oficialu român alâvdă eforturili ţi li adră guvernul di Chişinău tu ţi mutreaşti libiralizarea a regimului di vizi ti cetăţen’ii moldoven’i tu UE. Raportul ali Comisii Europeanâ şi concluziili tora ayoniea prezentati Bruxelles mutrinda scutearea a vizilor fu bun, ama easti aştiptatâ unâ apofasi di turlii politicâ la nivelu a Consiliului şi a Parlamentului European. Titus Corlăţean s-află Chişinău cu furni’ea a Summit-ui al Parteneriatlui Estic di Vilnius(28-29 Brumar) ţi s-aproachi, iu Republica Moldova va s-simneadzâ acordurili di asocieri cu UE.



    Adio, Rio!


    Naţionala di fotbal ali Românii nu va s-gioacâ niţi la Campionatlu Mondial dit 2014, dit Brazilia, dupu ţi chiru, scor 1-1, Marţâ, Bucureşti, cu Gârţia, tu doilu meci a barajlui di calificari. La ei, greţl’ii amintarâ cu 3-1. Aţel dit soni Campionat Mondial iu giucă şi România fu aţel dit Franţa, tu 1998, iu armasi tu optimli di finalâ. Tu idyul chiro, aţel dit soni turneu final la cari luă parti şi România fu EURO 2008, dit Austria şi Elveţia, tut cu Victor Piţurcâ ca antrenor, ama naţionala nu tricu, atunţea, di faza a grupilor.


    Bucureşti s-dişcl’isi Târgul Internaţional di Carti Gaudeamus, nai ma marli evenimentu dia estţ turlii dit Românii.


    Târgul Internaţional di Carti Gaudeamus, andreptu cathi an di Radio România, agiunsi la 20-a ediţii. Suntu aclo cama di 400 di edituri româneşţâ şi di ru xeani, tipografii, instituţii di înviţământu, ţentri şi instituti culturali, instituţii mass-media, şi agenţii di difuzare di carti. Ti prota oarâ, estan, furâ tin’isiti la târgul ma multi vâsâlii adunati sum numa di Gruplu a vâsâliilor dir Nordu, icâ Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia.

  • Reglementarea a proprietatil’ei tră agâri

    Multu chiro, român’il’i s-hârsirâ şi nica s-mârirâ cu evaluarea a specialiştilor işiş dit dumeniu ţi spuni că, după Franţa, România ari nai cama filotimlu potenţial agricol dit arada a tutulor vâsiliilor europeani. Un cari, ama, di aproapea 25 di an’i, nu mata nsimneadză aproapea ici ţiva, ti furn’ia câ nu easti duri valorificat. Câdearea a dictaturâl’ei comunistâ, tru 1989, dusi la aspârdzearea a coopearativilor agricoli di producţie ş-la falimentul a intreprinderlor agricoli di stat. Agârli s-deadirâ nâpoi a aţilor di ma ninti nicuchiri, ama tră mulţâ di aeştâ agiumsirâ s-hibâ unâ greauâ fortumâ andicra di s-aducă vârâ hâiri.



    Tru an’il’i 50, huryeaţl’i român’i intrarâ cu n’il’ili tru hâpsăn’ili comunisti, di itia câ nu vrurâ s-da agârli la CAP-uri, şi tru dzăţ di hori s-feaţirâ cumitii, reprimati sertu di ascherili a regimlui di inspiraţie sovietică. Ahurhindalui cu an’il’i 90, tu hoarili ţi agiumsirâ ta s-hibâ ca tu auşatic şi cu puţân’I bânâtori, loclu fu alâsat pondu, a deapoa aduslu aminti potenţial agricol avu un proţentu n’ic la PIB ali Românie. Di la pătlăgeanili aroşi la carnea di vacâ, mâcarea a român’ilor yini maxus dit importu. Iara tru an’il’i dit soni, criza economică u minti pâzarea imobiliară, aşi că agârli disponibili nu mata ş-aflarâ oamin’i ţi s-li ancupârâ.



    Câtu di frustrantu s-hibâ tră reflexili patriotiţi a român’ilor, unâ injecţie di capital, tehnologhie şi know-how agricol dit xinâtati va s-hibâ unâ şansă ti yinearea tru ori ali agricultură internă. N’iercuri, Guvernul aprobă nomlu cari lă da izini a cetăţen’ilor xen’i dit Uniunea Europeană s-ancupârâ loc tru România tu numa a lor işiş, şi numata va lâ si bagâ zori, cum s-fâtea pânâ tora, tra s-dişcl’idâ unâ firmă. Au, ama, ma largu prioritati ti ancupârarea a agârlor cetăţen’il’i român’i. Cara actul normativ va s-hibâ aprobat ş-di Parlamentu, dit anlu ţi yini pâzarea funciară va s-hibâ libearalizată. Ministurlu ali Agricultură, Daniel Constantin, spuni câ misura mutreaşti adunarea a agârlor tu un loc, constituirea a exploataţiilor viabile economic şi asiguripsearea a siguranţâl’ei alimentară:



    Avum ananghi s-yinim cu un ahtari proiectu di nom nu tra s-bâgăm restricţii, ama tra sâ scutem tu migdani, s- băgăm nâscânti condiţii tu ligâturâ cu vindearea a agârlor, şi duchim câ valoarea aiştor easti multu importantă tră yinitorlu ali Românie, tră yinitorlu ali agricultură românească.” Aşi cum spuni nomlu, tu oara cându va s-aibâ unâ ofertă di la un cetăţean xen aţel ţi vindi va s-aibă borgea tra s-ducă la primărie cu unâ carti, prit cari caftâ notificarea a aţilor cari au prioritati şi afişarea a ofertâl’ei di vindeari a terenlui agricol, a agârlor. Cara ti un chiro di 30 di dzâli nu va s-ancupârâ vârnu, terenlu va s-poatâ s-hibâ vindut a cetăţeanlui xen.



    Textul: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • România şi calea europeanâ a Republicâl’ei Moldova

    Calea câtâ Evropa a Chişinăului s-pari ca easti fârâ turnari şi easti, tu idyul chiro, ghini andrupâtâ di Bucureşti, cari u veadi ca hiindaei goala soluţii ti yinitorlu a aţil’ei di ma ninti republicâ sovieticâ, majoritar romanofonâ. Tu aestâ catandisi, ministrul român di Externi, Titus Corlăţean, adrâ, Marţâ, unâ vizită tu Moldova, iu s-andamusi cu omologlu a lui, Natalia Gherman, ama şi cu premierlu Iurie leancă. Moaubetea fu ti lucrul deadun, maxus tu domeniili: energetic, infrastructurâ, educaţii şi asistenţâ medicalâ di urgenţâ, ama şi ti meatrili di andrupari a Republicâl’ei Moldova tu calea a ei europeanâ.


    Caplu ali diplomaţii româneascâ adusi aminti di agiutorlu ţi va-l da România ti integrarea a Republicâl’ei Moldova tu UE şi dzâsi că Bucureştiul va s-hibâ şi dit 2014 anamisa di Chişinău tu ţi mutreaşti aestu scupo. Titus Corlăţean s-dusi Chişinău cu furn’iea a Summit-lui a Parteneriatlui Estic di Vilnius ţi s-aproachi (28-29 Brumar), iu Rep. Moldova va s-simneadzâ acordurli di asociari cu UE. El pistipseaşti că aestâ andamusi va s-hibâ un sucţes, iara calea câtâ Vestu a Chişinăului easti dişcl’isâ. Titus Corlăţean:”România mutreaşti tut proceslu di asociari di turlii politicâ şi icunumicâ a Republicâl’ei Moldova tu logica a unâ yinitoari intrari tu Uniunea Europeanâ.” Pi di altâ parti, oficialu român alâvdă eforturili ţi li adră guvernul moldovean tu ţi mutreaşti planlu di meatri murinda liberalizarea a regimlui di vizi ti cetăţen’ii moldoven’i tu UE. Easti un mari pas câlcat câtâ ninti ţi lu adarâ Republica Moldova”, dzâsi Titus Corlăţean.


    Raportul ali Comisii Europeanâ şi concluziili di tora ayoniea prezentati Bruxelles mutrinda scutearea a vizilor furâ buni, ama s-aproachi unâ apofasi di turlii politicâ la nivelu a Consiliului şi a Parlamentului European, nai ma ayoniea tu 2014. Şeflu ali diplomaţii româneascâ hâbârisi că Bucureştiul caftâ s-andreagâ, cu agiutorlu ali Franţâ, unâ andamusi a minişţrâlor di Externi dit vâsâliili membri a Uniunâl’ei Europeanâ, tu ahurhita a anlui ţi va s-yinâ, Chişinău, cu furn’iea a andruparâl’ei a Republicâl’ei Moldova tu calea a ei câtâ Evropa. Tu vizita a lui, ministrul român di Externi s-adunâ şi cu prezidentul Nicolae Timofti. Doil’ii ofiţiali şi-aspusirâ nica unâ oarâ apruchiarea “frâţeascâ” a ligâturilor di dauli părţâ, întimil’iati pi Parteneriatlu strategic ti integrarea europeană a Moldovâl’ei.


    Tu ţi mutreaşti dosarlu a reghiunâl’ei ayoriea, pro-arusâ, Transnistria, Titus Corlăţean adusi aminti iara di poziţia ali Românii, cari andrupaşti andridzearea aliştei problemâ, cu buna tin’iseari a suveranitatâ’ei şi a integritatâl’ei teritorialâ a Republicâl’ei Moldova, tu sinurli a ei internaţional pricânâscuti.


  • Bugetlu ti 2014

    Tru 2014, criştearea economică easti faptâ isapi trâ 2,2%, a deapoa inflaţia la 2,4%, chiro tru cari cursul mediu leu-euro va s-hibă di 4 lei şi 45 di bani. Suntu indiţl’i macroeconomiţ pi cari Guvernul di Bucureşti l’i-avu ca thimel’iu atumţea când zburâ şi votă pân di mardzină bugetlu di stat ti anlu ţi yini, aşi cum spuni premierlu social-democrat Victor Ponta, a deapoa România va lu aibâ nai cama marli Produs Internu Brut di după 1989. Dupu dauă dzâli di pâzârâpseri niacumtinati işirâ tu videalâ aesti ţifri: dit un total faptu isapi tră 230 di miliardi di lei (ţi easti isa cu aproapea 500 di miliun’i di euro), 216 miliardi va s-hibâ adunaţ dit taxi, impoziti şi alti amintatiţi, iara artimaia di 14 di miliardi suntu împârmuturi şi intră tru dificitlu bugetar, faptu isapi ti 2,2 % tră anlu ţi yini. 40 di miliardi va s-hibâ ahârdziţ cu hărgili tră tută administraţia, iara 6 miliardi — ti subvenţiili tru agricultură.



    Pâradzl’i ahârdziţ tră investiţii va s-agiungâ, tru 2014, la 40 di miliardi di lei, reprezentândalui 6% dit PIB. 120 di miliardi suntu tră tin’iili di cafi mes, pensii şi asistenţă suţialâ. Pensiili va s-hibâ indexati cu 3,76%. Tin’ia nai cama n’icâ pi economie va s-creascâ, tru dauă hopi, până la 900 di lei, dimi până la aproapea 200 di euro. Va s-da tutunâoarâ, unâ bursă tru mes di 670 di lei (150 di euro) la yiaţrâ şi tră farmaciştil’i rezidenţâ. Di altâ parti tră dumenea a sănătatil’ei suntu ahârdziţ cama di 30 di miliardi di lei tru 2014, sănătatea, deadun cu edducaţia, hiindalui sectoarili cari va s-hârseascâ, anlu ţi yini, di criştearea a tin’iilor di cafi mes tru scara analtâ. Premierlu Victor Ponta, li arâdâpsi cama pi largu tu arada-l’i:



    Va s-crească cu 10% tin’iili di cafi mes a profesorlor debutanţâ şi cu 10% tin’iili di cafi mes a preparatorlor şi a asistenţâlor universitari. Tră profesorl’ii titulari, tu aestu an avem pruvidzuti cama di 1 miliardu di lei tra s-hibâ pâltiti ş-ma largu apofasili giudicătoreşti, prit cari aeştâ ş-amintară ndrepturli tăl’iate di Guvernul di ma nâinti tru 2010; cu 10% va s-crească şi sumvenţiili ţi s-da a studenţâlor tră cazari tru cămini. Amintâtorl’i ti ampârţarea a bugetlui suntu, tru idyea scară, Ministerlu a Dezvoltaril’ei, cu unâ crişteari di 4,5 miliardi di lei, Ministerlu a Fisil’ei, a curi âl’i si da nica 2,6 miliardi andicra di anlu aestu, şi a Ministerlui tră Finanţi, cu 3 miliardi ma multu. Ahârdzerli suplimentari tu aesti cazuri suntu exighisiti prit ananghea ti cofinanţari a proiectilor europeani.



    Ti ţânearea tru mânâ tuti aesti hărgi, Guvernul s-ntimil’eadză pi unâ ma cu hâiri adunari a pâradzlor, n’icşurarea a evaziunil’ei fiscali şi creaştirea încasărli. El lipseasşti ama s-aibă ngâtan şi cutugurserli fapti di opoziţia di ţentru-dreapta cari zburaşti di un buget ali archişurari, dimi tu anghios, cari, tu minduita a lui, nu va s-ducă la unâ crişteari economică, nica ş-ma multu, prit taxe şi impozite va lu slâgheascâ mediul di emburlăchi şi va sâ scoatâ ma mulţâ pâradz din gepea a român’ilor. Proiectul di buget pi 2014 va s-agiungă tru Parlament tră moeabeti şi vuluseari tru ahurhita a meslui andreu.



    Textul: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Eveniment Top – 16.11.2013

    Eveniment Top – 16.11.2013

    Executivlu român apruchie bugetlu di stat pi anlu 2014


    Guvernul di Bucureşti apruchie proiectul a bugetlui di stat pi anlu yinitor, iara documentul va s-agiungâ tu Parlamentu ti simnari. Construcţia bugetarâ ari ca timel’iu unâ crişteari icunumicâ di 2,2%, ama pi unâ inflaţii di 2,4 procenti. Dit întreg bugetlu, vârâ 230 di miliardi di lei (icâ vârâ 50 di miliardi di euro), cama multu di giumitati suntu ti salarii, pensii şi asistenţâ soţialâ. Pâradzl’ii daţ ti investiţii va s-agiungâ la 6% dit PIB. Intrâ tu buget şi hărgili ţi au ligâturâ cu indexarea a pensiilor cu 3,76%, crişterea a salariului minim la 900 di lei, tu doi paşi, ama şi darea a unâl’ei bursâ di cathi mesu – di vârâ 150 di euro – a yeaţârlor şi a farmacişţâlor rezidenţâ. Şi educaţia va s-li’a pâradz – 300 di milioani di euro ti bitisearea a lucrărilor, ahurhiti pi pâradz europen’i, tu infrastructura a sculiilor. Tu idyul chiro, va s-creascâ cu 10% salariili a dascălilior tiniri şi a asistenţilor universitari. Ti andruparea aluştor hărgi, Guvernul ari ca timel’iu cama buna adunari a pâradzlor, n’icşurarea a evaziunâl’ei fiscalâ şi crişterea a încasărilor. Opoziţia nu aproachi ici bugetlu adrat di executiv. Tu minduita a liderlui PDL, Vasile Blaga, aestu easti un buget ţi va s-yinâ maşi cu involuţii icunumicâ, cari va s-aspargâ mediul di afaceri şi va sâ-scoatâ cama mulţâ pâradz dit gepea a român’ilor. Premierlu Victor Ponta lâ câftă a soţlor di guvernari s-hibâ ninga el tu ţi mutreaşti tin’isearea a borgilor ţi li au dinâintea a creditorilor internaţionali.


    Nomlu a descentralizarâlei fu apruchiat di guvernu


    Executivlu apruchie tu aestâ stâmânâ şi nomlu a descentralizarâl’ei, ti cari va şi-l’ia borgea tu Parlament stâmâna ţi va s-yinâ. Actul normativ dzâţi că sânâtatea, agricultura, mediul, cultura, tiniretlu şi sportul sunt protili domenii iu borgea, protili lucri ti adrari va s-hibâ descentralizati. Va s-treacâ tu administrari localâ şi autorizarea şi clasificarea dit turismu, cluburili sportivi, taberili cu sculii, ama şi instituţiili ţi au borgi locali tu ţi mutreaşti pescuitlu. Vicepremierlu Liviu Dragnea spuni că proceslu nu va s-yinâ cu ma multi hărgi. Liviu Dragnea: Cu agiutorlu aluştui proces di descentralizari, vârâ 14.000 di oamin’i va s-lucreadzâ tu instituţiili descentralizati, icâ aţei cari lucrau pânâ tora tu instituţii deconcentrati, ţi earau sum cumândisearea a ministerelor, fug cu tuti îndrepturili ţi li au tora la instituţiili descentralizati, cari va s-hibâ sum cumândisearea a autorităţlor locali.” Liviu Dragnea mai dzâsi că Poliţia şi agenţiili di prestaţii soţiali nu va s-intrâ tu aestâ turlii di proces. Tut el hâbârisi că nu va s-hibâ transferati a autorităţlor locali niţi porturili şi niţi cinematografili


    Acţiun’ili ali companii Romgaz intrarâ, tu idyul chiro, la Bursa di Londra şi la aţea di Bucureşti


    Acţiun’ili ali companii Romgaz — nai ma marli producător şi furnizor di gazi naturali dit România — intrarâ, tu ahurhita aliştei stâmânâ, ti prota oarâ, tu idyul chiro, la Bursa di Londra şi la aţea di Bucureşti. La evenimentul di Londra fu şi premierlu Victor Ponta cari şi-aspusi nâdia că şi alti companii di stat româneşţâ va s-hibâ tranzacţionati pi pâzarea internaţionalâ. Victor Ponta: Cu aestâ isturii di sucţes ca timel’iu, am nâdia că la anlu va s-yinim iara aoa şi cu Hidroelectrica, Electrica şi alti companii publişi româneşţâ. Am şi nâdia că că aestu lucru va s-da a investitorilor xen’i nai ma importantul zbor, că România easti dişcl’isâ câtâ lumi şi că him ietimi s-nâ ufilisim puterea ţi nu u valorificăm pânâ tora.”


    Proiectul ţi mutreaşti Roşia Montanâ nu fu apruchiat di comisia parlamentarâ ayoriea adratâ


    Proiectul di nom mutrinda mutrinda scuterea cu cianuri a malamâl’ei di la Roşia Montanâ, ahurhit di guvernu, va s-hibâ pitricut a plenului, dupu ţi nu fu apruchiat di comisia parlamentarâ ayoriea. Proiectul minier dit Apuseni va s-hibâ adrat prit altu nom, cari va s-stabileascâ criterii generali ti exploatărli minieri dit Românii. Cu tut avizulu negativ, raportul ali comisii easti ghini apruchiat di compania Roşia Montanâ Gold Corporation, cari mutreaşti dezvoltarea a proiectului, tu un comunicat di presâ investitorlu canadian spunândalui că ari nâdia câ năili privideri vor s-hibâ ayoniea bâgati tu practico. Comisia parlamentarâ ayoriea fu inhiinţatâ dupu protestili di pi sucăchi andreapti meşi di dzâli, cathi Duminicâ, di ecologişţâ, cari aduc aminti di cât di multu poati s-hibâ mediul aspartu di aestâ turlii di scutereari a malamâl’ei.


    Problemi tu sistemili di educaţii si sânâtati


    N’ii di studenţâ inşirâ pi sucăchi tu ma multi centri universitari dit Românii, câftândalor darea a 6% dit PIB ti înviţâmintu, criştearea a bursilor ti cămin şi cantinâ cu 30% şi criştearea a fondului di bursi, pâradlor daţ tu mânâ. Studenţâl’ii spun că universităţli, tu catandisea a unâl’ei sumfinanţari ali educaţii dit Românii, criscurâ ma multi taxi şi ahurhirâ s-bagâ tu un loc grupi şi facultăţ. Mulţâ dit profesori andrupăscu protestili, iara unâ parti dit elevi apruchiarâ şi ei protestili, purtândalor niscânti banderoli la sculii. Problemi suntu şi tu sistemlu di sânâtati. Federaţia sindicalâ SANITAS hâbârisi câ pi 25 di Sumedru va s-hibâ grevâ di avertismentu, iar dit 28 di Sumedru, grevâ generalâ fârâ chiro di dânâseari. Sindicalişţâl’ii caftâ darea a nu ma ţân di 6 procenti dit PIB ti sânâtati, un nom ti salarizari uidisitâ cu domenea, asiguripsearea a niscântor serviţii buni, di calitati ti pacienţâ, ama vor şi demisia a ministrului Eugen Nicolăescu. Casa Naţionalâ di Asiguripseri di Sânâtati dzâţi că bugetlu pi anlu 2014 va s-da cali la buna imnari a sistemului, ama şi la criştearea a serviţiilor ti pacienţâ.

  • Pruvdieri bugetari tră 2014

    Unâoarâ ţi s-bitisira isăchili tră construcţia a bugetlui ti anlu ţi yini, varianta tricută di Executiv agiundzi tra s-hibă zburâtâ tu Parlamentu di Bucureşti. Nu easti ici un buget filotim, spusi ministerlu di Finanţe, cari adusi aminti, tru idyiul kiro, că va s-aibă crişteri di accize, iara bâgărli tu lucru a oamin’ilor la stat va s-hibâ ncgl’iţati, şi ma s-hibă vârâ ananghi va s-poatâ sâ s-facâ maşi cu vuluseri speţiali. Bugetlu easti adrat pi unâ ixiki di 2,2% dit PIB şi unâ crişteari economică tut di 2,2%.



    Executivlu lugurseaşti că prit meatrili ţi s-loarâ va s-creascâ cu aproapea 5% amintatiţli la bugetlu di stat. Nai cama mulţâ di pâradz va s-hibâ ahârdziţ trâ Ministerlu a Dizvoltaril’ei Regionali şi ali Administraţie Publică, ama şi tră Ministerili a Fisil’ei, Finanţilor, Agriculturâl’ei şi Ministerlu tră Fonduri Europeani. Deapoa, şi bugetlu a Sănătatil’ei easti ma mari, iara un lucru ţi nâ hârseaşti easti că yiaţârl’i rezidenţâ va s-aibâ unâ creaştiri a tin’iilor di cafi mes. Tutunâoarâ, profesorl’ii debutanţâ va s-hibâ pâltiţ ma ghini. Ministurlu tră finanţi publiţi, Daniel Chiţoiu, cundil’e că impozitlu pi clădirli speţiali va s-hibâ di 1,5%, dimec statlu va s-poatâ s-adunâ dit aestâ taxă anvârliga di 500 miliun’i di lei:



    Aestă impozitari a construcţiilor spetiali s-faţi tru tuti statili europeani, ama noi u aveam exceptată. Fortuma fiscală nu va s-creascâ cabaia. Tuţ sturl’i di electriţtati aduc şi alti amintatiţi andicra di activitatea di thimel’iu. Cafi un stur easti dat cu nike di companiile ţi âl’i au tu isapi cu 50 di euro tru mes tră companiili di telefonie mobilă, tră companiili di publiţitati. Dimec aesti construcţii speţiali aduc şi alti amintatiţi andicra di lucurlu di arada, di thimel’iu.” Opoziţia easti niifharistusitâ di algoritmul di ampărţari a pâradzlor, a deapoa aţel di ma nâinti ministru tră finanţi, democrat-libearalu Gheorghe Ialomiţianu, lugurseaşti că bugetlu tră 2014 easti ftoh. Gheorghe Ialomiţianu spusi trâ Radio România cum vrea lu ndridzea nâsu bugetlu:



    Vrea s-dau pâradz tră investiţii tra s-fitruseascâ locuri di lucru şi vrea s-yineam cu meatri trâ n’icşurarea a contribuţiilor suţiali aţea turlie că mediul di emburlâchi s-apâdâseascâ pozitiv. Easti fără preţedentu tru România după 89, cându tuţ reprezentanţâl’ii a mediului di emburlâchi spun că s-bagâ problema tra s-fugâ dit România.” El cutugursi că bugetlu s-ntimil’eadzâ pi criştearea a taxilor şi a impozitilor, ama şi a accizilor, lucru ţi poati sâ scoatâ tu migdani unâ crişteari a pâhadzlor la produsi şi utilităţ. Tu minduita a ministurlui Liviu Voinea, ama, easti un buget ţi ari tu mengâ investiţii, dimec 6% dit PIB hiindalui ahârdziţ tră aesti.



    Textul: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala