Category: Actualitati

Companii di stat cu borgi mări suntu pi lista a privatizărilor a Guvernluui di Bucureşti

Mlutu zburâtâ, privatizarea a combinatlui petrochimic Oltchim Râmnicu Valcea (sudlu ali Românii) easti ca vârâ chiatrâ greau ti Guvernlu di Bucureşti. Cu lucrâtori pi sucâchi cari caftâ pâltearea a arugârilor şi duţearea ninti a activitâţlor dit combinat, ţi ari borgi di 700 di milioani di euro, executivll sperâ s-ducâ ghini aestâ privatizari. Liţitaţia fu amintatâ di omlu di afaţeri Dan Diaconescu cu unâ ofertâ di 45 di milioani di euro ti aproapea 55% dit acţiun’ili a soţietati, iara chirolu pânâ la cari el poati s-da pâradzii easti 1 di Brumaru. Guvernlu hâbârisi că, maca aţel contractu di privatizari nu va s-hibâ adrat cum lipseaşti, ca tu cartea di sarcini, statlu român va s-da un agiutor di 40 di milioani di euro ta s-ascapâ Oltchim. Alti privatizări di mari urgenţâ ţi li mutrescu guvernanţâl’ii suntu CFR Marfâ şi TAROM. Uidisit cu autorităţli, CFR Marfâ cheari di 50 di milioane di euro cathi an. Cu vârâ 11 di n’ii di salariaţ, compania ari vârâ 50% dit pâzarea di transportu pi căi di hier cu mijloaţi fixi, stâtuti, icâ vârâ1,5 miliardi di euro. Pi lista a privatizărilor mai easti şi Tarom, unâ altâ companii di stat ţi cheari multu.Autorităţili aşteaptâ di la managerii ţi va s-yinâ unâ strateghii ti vindearea a 20% dit acţiun’ili ali companii.

Pâradz ti criştearea a ficiuriţlor

Hâbări multu buni ti pârinţâl’ii dit Românii. Camera a Deputaţlor apruchie marţâ, un proiect di nom ţi priveadi darea di cama mulţâ pâradz ti criştearea a fciorlui di la 75% la 85% dit venitlu net luat în aţei dit soni 12 meşi, ahurhinda cu 1 di Brumar. Camera easti un for fi apofasi. Aşiţi, pârinţâl’ii cari va s-intrâ tu conţediu di crişteari a ficiuriclui va s-l’ia 85% dit venitlu net, ama nu mai multu di 3.400 di lei, mama vor s-şeadâ un an acasâ, şi maximum 1.200 di lei maam vor un conţediu maternal di doi an’i. Ama s-da stimluentul di 500 di lei pi mesu şi ti pârinţâl’ii cari yin cama ayoniea la lucru, chiola câftarâ un conţediu di doi an’i ti criştearea a n’iclui.

CSAT apruchie planlu mutrinda ancupârarea nâscântor aeroplani mlutirol dit Portugalii

Achicâseari tu Consililu Suprem di Apărari ali Vâsâlii ti ancumpârarea, dit Portugalii, a 12 aeroplani mlutirol, ţi suntu deja ufilisiti. Guvernul di Bucureşti va s-pâlteascâ, tu rati, 600 di milioani di dolari, ş-ti avioane, ama şi ti suportul loghistic. Aparatili F16, cari suntu la giumitatea chirolui di ufiliseari lipseaşti s-agiungâ tu vâsâlii tu 2016. Pânâ atunţea, piloţii va s-hibâ antrenaţ.

Şeflu ali diplomaţii di Bucuresti, Titus Corlăţean, prezent la Adunarea Ghenerala al ONU di New York

Afirerli dit Orientlu di Mesi si dit nordlu ali Africâ suntu di mari simasii ti comuniţli internationali. Hiindalui la Adunarea Ghenerala al ONU, ministrul roman di Externi, Titus Corlăţean, adrâ public intireslu ali Românii andicra di evoluţiili dit Sirii şi bâgâ un accţentu ahoryiea pi progreslu n’icşurat avut tu aţel dit soni an a Proţeslui ti Arâhati tu Orientul di Mesi El condamnă şi ataclu di tora ayoniea contra a reprezentanţâlor diplomatiţi american’i di la ambasada dit Benghazi. Mutrinda Siria, el spusi câ evoluţiili dit aestâ vâsâlii da cali ti un fenomen di contagiuni tut tutâ reghiunea. Tutnâoarâ, Titus Corlăţean dzâsi, că, tu ţi mutrreaşti numirlu mari di refugiaţ sirieni şi agiungu tu Iordanii şi catandisea greau a lor, Romania va s-da a autorităţilor di Amman un agiutor umanitar di vârâ 100 di n’ii di euro.

Tehnologia 4G vini şi tu Românii

Tu unâ lumi tut cama tehnologhizată, operatorl’ii di telefonii dit Românii adarâ nâscânti urdinări importanti cari sâ-I ţânâ tu fruntea a toplui. Unâ dit aesti easti bâgarea ali tehnologhii 4G, ţi da asiguripseri ti unâ performanţâ cama mari tu reţea, icâ va s-da cali ti transferlu di dati cu unâ vitezâ multu ma bunâ. Statlu român va s-l’ia cama di 680 di milioani di euro dit pâradzii di licenţâ di la operatorl’ii di telefonii mobilă, dupu nai ma marea liţitaţii di spectru radio adrat tu Românii pânâ azâ. Dupu liţitaţii, vârâ 700 di câsâbaţ di la hoarâ ţi nu aveau reţeli di comunicaţii mobili tu bandâ largâ va s-aibâ tora – cu prioritate di anvâleari (acoperire).

Constructorlu auto român Dacia, parti a gruplui francez Renalut, prezentă Paris, năili modeli Logan şi Sandero

Salonlu auto di Paris adusi, gioi, dinâintea a publiclui, năili modeli Logan, Sandero şi Sandero Stepway, adrati di constructorlu român Dacia, parti a gruplui francez Renalut. Năulu Logan fu prezentat, la optu an’i di la debutlu a protâl’ei gheneraţii, deadun cu năulu Sandero, model cari, pi pâzărli vest-europeani, au doilu loc preferinţili ti amaxiliromâneşţâ, dupu Duster. Logan va s-şi-adunâ ninga el clienţâl’ii cu un nău design cu influenţi ghermani, cu unâ echipari ţi ari şi un sistem di navigaţii si motoari năi. Ama şi Sandero yini cu un design nău şi cu un interior cama îmşeat.

Festivalu Internaţional a Orchestrilor Radio RadiRo, adrat di Radio Romania, la prota ediţii.

Un dealihea regal muzicalBucureşti, tu aestâ stamina, vini unâoarâ cu prota ediţii a Festivalui Internaţional a Orchestrilor Radio RadiRO. Meloman’ii dit Românii, ama şi aţei ditru-xeani vinirâ maşi ti aestu evenimentu di mari simasii, adrat di Radio Romania, furâ astiptaţ so-s-hârsirâ cu conţerti multu buni, ţânuti di ansambluri radio ghini cânâscuti ditu tutâ lumea. Dintrâ aesti dzâţem di Orchestre Philharmonique di Radio France, Orchestra “Sinfonica Nazionale della Rai” si BBC Symphony Orchestra, caritu staghiunea 2010-2011, yurtusi aţel de-a 80-lea an di banâ. Directorlu artistic a festivalluui, cânâscutlu dirijor şi pianistu Christian Zacharias, pistipseaşti câ evenimentul poati s-hibâ un simbol di unificari ali Europi, câ ţe tuti aesti ansambluri di pi continentu pot s-hibâ deadun ta s-prezintâ nai ma îmşeatili lucrări di muzicâ clasicâ.

Vizita a premierlui Victor Ponta Bruxelles

Premierlu român, Victor Ponta, s-andamusi, luni, Bruxelles, cu prezidentul ali Comisii Europeani, José Manuel Barosso, la maşi îndauâ dzâli dupu ţi ofiţialu european zburâ cu prezidentul Traian Băsescu di naua crizâ politicâ di Bucureşti.Adunarea avu loc tu contextlu tu cari prim-ministrul român işi luă niscânti angajamenti ţi mutrescu tin’isirea a statluui di îndreptu şi independenţa ali giustiţii. Ponta îi exiyisi a ofiţialui european că evenimentili politiţi di aestâ vearâ dit Romania furâ constituţionali şi că nu-s poati s-hibâ zborlu di unâ încercari di agudeari a statlui. Bucureştiul lipseaşti s-ascapâ di cathi dubiu mutrinda angajamentlu andicra di statlu di îndreptu, independenţa a sistemlui giudiţiar şitin’isearea a apofasilor ali Curti Constituţionali, spusi prezidentul ali Comisii Europeani. Ofiţialu european dzâsi că lipseaşti zorlea ca numânâsirli ţi va s-adarâ la cumândiseara a Parchetlui Gheneral şi ali Direcţii Naţionali Anticorupţii s-hibâ fapti ”susto/pi de-îndreptul şi limpidi” di autorităţili di Bucureşti.

Controversi mutrinda selecţia ti ipotisilii di procuror gheneral şi di şef al DNA

Bucureşti, ahurhi selecţia a procurorilor ti ipotisilii di procuror gheneral a Parchetlui anamisa di Analta Curti di Casaţii şi Giustiţii şi ti aţea di procuror şef al DNA. Mandatlu a actualui procuror gjeneral, Laura Codruţa Kovesi, expirâ tu dauâ stâmân’I, iara aţel a şeflui DNA, Daniel Morar, s-bitisi nica dit meslu Şcurtu, di atunţea el hiinda delegat di dauâ ori s-ţânâ ipotisea pânâ la numânâsirea ali vârâ altâ cumândiseari. Plenlu a Consiliului Superior ali Maghistraturi, uidisit cu atribuţiili ţi lâ lipseascu, adră publiţi critiţ mutrinda proţedura ti selecţia a procurorilor.CSM va ca pripunerili ti şefia a Parchetlui Gheneral şi a Departamentlui Naţional Anticorupţii s-hibâ adrati di Consiliu şi nu di ministrul ali Giustiţii, ca pânâ tora. Membrii CSM spun câ proţedura di selecţii adratâ di minister nu va s-hibâ limpidâ, iara niapruchiarea a candidaturilor nu poate s-hibâ contestatâ tu instanţâ, lucru ţi s-poati s-ducâ la limitarea îndreptlui la giustiţii. Tutnâoarâ, ei nu suntu mlutumiţ niţi di chirolu multu şcurtu, di maşi trei dzâli, di bâgari a candidaturilor şi a proiectului, chiro cama şcurtu di aţel reglementat ti alti ipotisi di cumândiseari. Ministrul di Giustiţii, Mona Pivniceru, dzâsi că procurorlu gheneral ali Românii şi şeflu DNA va s-hibâ bâgaţi tu ipotisi dupu nomlu cari easti tora tu vigoari şi hâbârisi că ari câftatâ deja unâ andamusi cu comisarlu european pi Giutiţii, Viviane Reding, ta sâ-şi prezintâ proiectili.

Comisia Europeanâ va s-aplică ali Românii corecţii finanţiari

Comisia Europeanâ va s-aplicâ tu Românii corecţii di turlii finanţiarâ definitivi ti ţinţi programe operaţionali dit chirolu 2007 – 2011. Apofasea yini dupu niscânti nereguli vidzuti tu proţeslu di absorbţii a pâradzlor europen’i, maxus la achiziţiili publiţi. Uidisit cu ministerlu român di Afaceri Europeani, sectoarili vizati suntu: reghional, mediu, transport şi competitivitati. Ofiţialu român mai spusi că va s-lipseascâ proiecti noi ti redirecţionarea aţilor fonduri şi exiyisi şi ţi argumenti va s-hibâ ufilisti tu achicâserli cu instituţia europeanâ, nai ma greulu dintrâ easti hiinda aţel ţi ţâni di verificarea a proiectilor. Premierlu Victor Ponta dzâsi că va s-înfiinţeadzâ la nivelu a guvernluui un grup di lucru cari sâ stabileascâ nai ma importantilii lucri ali României ti bughetlu UE tu chirolu 2014-2020 şi poziţia cu cari va-s ducâ la achicâseri.

Tu Românii, ahurhi un nău an şcolar

Cama di trei milioani di elevi român’i ahurhirâ, luni, sculia. Nai ma marea noutati a aestui an easti bâgarea ali aşi-dzâsâ clasâ zero”, unâ premierâ cari deadi cali ti moaubeţ apreasi.Aproapea vârâ 130 di n’ii di copii suntu înscrişi tu aesti clasi, ţi furâ tricuti di la grădiniţâ la învâţâmintul primar. Critiţii aliştei alâxiri spun că aestâ idei di bâgari a clasâl’ei zero tu ciclu primar fu bâgatâ tu practico fârâ s-hibâ experimentatâ şi îndreaptâ cât lipsea, lucru ţi poati s-da pisti cap un sistem sensibil ti furn’iea a alâxerilor adrati dipriunâ. Tutnâoarâ, premierlu Victor Ponta îi câftă a ministrului ali Educaţii, Ecaterina Andronescu, ca, ahurhinda cu anlu ţi va s-yinâ, sâ bagâ nâpoi la grădiniţâ clasa pregătitoari. Tot di anlu şcolar ţi va s-yinâ, absolvenţâl’ii di liţeu dit Românii va s-poatâ s-aleagâ un examen di bacalaureat cama greu, cari s-lâ dişcl’idâ calea câtâ facultati, şi unlu cama lişor cari s-îi pitreacâ direct pi pâzarea di lucru. Noaua alâxeari ţi mutreaşti sistemlu naţional di învăţământ fu apruchiatâ tu intrata a atâmânâl’ei aestâ di Senat, camerâ ţi ia apofasilii tu aestu caz. Parlamentarl’ii dit opoziţii votarâ contra, câ ţe ei spun că aestâ misurâ easti inutil şi cu tentâ politiţianistâ.

Prota ediţii a Festivalui Internaţional a Orchestrilor Radio RadiRo, adrat di Radio România.

Iubitorii di muzicâ clasicâ suntu astiptaţ, tu chirolu 23 — 29 di Ysmârciun, la prota ediţii a Festivalui Internaţional a Orchestrilor Radio RadiRo, adrat di Radio România. Orchestri avdzâti ca Orchestra “Sinfonica Nazionale della Rai”, BBC Symphony Orchestra icâ Orchestra Naţionalâ Radio dit România va s-ţânâ conţerti ti publiclu meloman. Dupu aestâ protâ ediţii, organizatorii vpr ca festivalu s-aibâ loc tu cathi an di pauzâ a ediţiilor unui cânâscut eveniment cutural – Festivalu şi Concursul Internaţional “George Enescu”.

Rezlutati ali echipilor di fotbal româneşţâ

Echipa Steaua Bucureşti debută, gioi, cu unâ remizâ tu grupa E a Ligâl’ei Europa, scor 2-2, tu deplasari, cu formaţia ghermanâ VfB Stuttgart. Tu alantu meci, cari va s-ţânâ pi 4 di Octombriu, Steaua va s-adunâ cu FC Copenhaga, echipâ cari amintă, gioi, pi terenlu a ei, cu scorlu di 2-1, mecilu cu formaţia norvegianâ Molde FK. Ti s-agiungâ tu primuveara europeanâ, Steaua Bucureşti lipseaşti s-intrâ tu clasament pi una dit protili douâ locuri a grupâl’ei E.Galatasaray.

Sţena politicâ româneascâ ia tutâ atenţia a instituţiilor europeni

Bitisitâ cu trei stâmân’i ninti, unâoarâ cu invalidarea di Curtea Constituţionalâ a referendumlui ti scutearea dit ipotisi a prezidentlui Traian Băsescu, criza politicâ ţi u tricu România nica da cali la moaubeţ la nivel internaţional. Moaubeţli ţi-s ţânurâ tu Parlamentul European şi vizita ţi u adră Bucureşti unâ delegaţii ali Comisii di Veneţia nâ aratâ intereslu criscut ţi s-amintă, tu plan extern, anamisa di niachicâserli dintrâ alianţa di ţentru-stânga – aflatâ la guvernari tu Românii, USL, şi binomlu adrat dit prezidentul Traian Băsescu şi PDL (prota formaţiuni di opoziţii). Tu Leghislativul di Strasbourg, europarlamentarl’ii socialişţâ şi aţei liberali îi adusirâ câbati ali Comisii Europeni câ zburâ strâmbu fârâ di motiv pi USL şi dzâsirâ câ prezidentul Băsescu bâgâ un reghim autoritar. Şi ei, viceprizidentul ali Comisii Europeani, Viviani Reding şi parlamentarl’ii dit gruplu a popularilor europen’i, dit cari adarâ parti PDL, continuarâ s-arucâ câbatea pi USL, cari, prit a ei acţiun’i — spun ei — adrarâ zn’ii a statlui di îndreptu. Pi di altâ parti, vizita di informari ţi u feaţirâ Bucureşti reprezentanţâl’iii ali Comisii la Veneţia nu tricu nividzutâ. Aghenda a delegaţâl’ei avu andamusiri cu caplu a statlui, cu premierlu Victor Ponta şi cu reprezentanţâl’ii a partidilor parlamentari. Comisia di Veneţia — organismu consultativ a Consiliului ali Europi — va-şi prezintâ, stamina ţi va s-yinâ, concluziili mutrinda niachicâseara di turlii politicâ di Bucureşti. Războilu politic dintrâ Puterea şi Opoziţia dit România, ţi s-ţâni pi cama multi fronturi instituţionali, cum suntu Parlamentul, Curtea Constituţionalâ icâ Avocatlu a Poplui şi ţi easti atinsu di ordonanţi di urghenţâ şi nomuri controversati, culmină cu referendumlu ti scutearea dit ipotisi a prezedintelui Băsescu. 46% dintrâ electorl’iii român’i s-prezentarâ, tu inşita al Alunar la urni, ama nu fu cât lipsea ti validarea consultarâl’ei populari, ti cari lipsea unâ ratâ di partiţipari cama di 50 di proţenti. Dit aţei ţi vinirâ la urni, 87%, icâ vârâ 7,5 milioani, vrurâ scutearea dit ipositi a prezidentlui.

Loclu ali Comisiii Europeani mutrinda aderarea ali Româniila Spaţiul Schengen

România şi Vârghâriatin’isescu criteriili tehniţi ti aderarea la Spaţiul di libirâ urdinari, dzâsi prezidentul ali Comisii Europeni, Jose Manuel Barosso, cu ocazia a discursului tu cari zburâ di “starea ali Uniuni Europeni”, ţânut tu Parlamentul European. Ama şi el spusi câ Executivlu di Bruxelles poati s-acţioneadzâ cându niscânti apofasi luati di vâsâliili membri pot s-bagâ sum antribari prinţipiili a statului di îndreptu — unâ aluzii la evenimentili politiţi di tora ayoniea di Bucureşti. Declaraţiili furâ adrati pi fondul a habârâl’ei a sistemlui prezindenţial ţipriot ali UE tu ţi mutreaşti amânarea a andamusâl’ei a minişţrâlor comunitari di Interni (Consiliul JAE), programatâ pi 19-20 di Ysmârciun şi la cari lipsea s-hibâ lautâ unâ apofasi mutrinda intrarea a daulor stati tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen, . Prividzutâ, prota oarâ, ti marţu 2011, aderarea ali Românii şi Vârghârii, viţini la Spaţiul Schengen fu amânatâ di ma multi ori. A Bucureştiului şi ali Sofii lâ si adusi câbati câ nu adrarâ ahâti progresi cât lipsea ti alâxearea ali Giustiţii şi ma multu, niţi ti alumtârli contra a vâtâmărilor organizati.

Moaubeţ româno-francezi tu dosarul a romilor

Tu aeşţâ dit soni an’i, catandisea a romilor originari dit România cari migreadzâ tu Hexagon, agiumsi un punctu multu sensibil dit aghendei bilateralâ româno-francezâ, şi easti unâ dit protili lucri di mutriteari a guvernului soţialist instalat, tora ayoniea Paris. Dovadâ easti vizita adratâ Bucureşti di ministrul francez di Interni, Manuel Valls, şi di aţel ti Afaceri Europeni, Bernard Cazeneuve. Franţa aduţi câbati ali României, cama mult icâ ma pţân voalat, câ nu adarâ eforturi cât lipseaşti, ti integrarea soţialâ a romilor. Lucârli va s-schimbâ, ţi-deadi zborlu premierlu român, Victor Ponta, la andamusea ţi u avu cu ofiţialii francezi: (TRACK) ”Guvernul pi cari îl cumândisescu apufusi s-treacâ di la moaubeţ di buni intenţii la fapti susto. Soluţia dealihea ti problemâ va s-yinâ maşi cându fciorii dit comunităţili di romi va s-ducâ la sculii şi va s-l’ia educaţii şi cându oamin’ii di comunităţ va s-aibâ locuri di lucru aoa, tu Românii.”

Pâradzii europeni, furn’ii ti câbatea adusâ ali Românii

Câbatea di nafoarâ, legatâ di rezultatilii multu lai pi cari România li ari tu ţi mutreaşti capitolul ali absorbţii a fondurilor europeni, fu arcatâ iara, unâoarâ cu vizita pi cari prezidentul a Lituanâl’iei, d-na Dalia Grybauskaite, u adră Bucureşti. Ofiţialu dit vâsâlia balticâ adusi aminti câ România easti pi aţel dit soni loc tu UE mutrinda luarea di pâradz comunitari. Câbatea externâ, adusâ şi di prezidentul ali Comisii Europeni, Jose Manuel Barosso, fu apruchiatâ/acceptatâ, tu aeşţâ dit soni a’ni, di autorităţli di Bucureşti. Niţi nu avea cum altâ turlii, cându România caşţi cara luă vârâ 10 proţenti dit aţei vârâ 20 (inghiţ) miliardi di euro ţi îi furâ alocaţ tu chirolul 2007-2013.

EVENIMENT TOP

Diplomaţia Româneascâ dupu 150 di an’i — viziun’i şi perspectivi 2020

Bucureşti s-ţânu Reuniunea Anuală ali Diplomaţie Românească.Prezentu la andamusi, prezidentul Traian Băsescu declarăcă România lipseaşti ş-lu tână obiectivlu di aderari la zona euro tu anlu 2015 şi dzăsi că prindi să s-adară ună ma mari integrari europeană şi criştearea ali relevanţă tu NATO. Ministrul român ti Politica cu Xeanili, Titus Corlăţean, sumcundil’ie, tu un interviu ti RADIO ROMÂNIA, priorităţli a Bucureştiului Priorităţli tu unăpoliticăcu xeanili, tu gheneral, nu si alăxescu, şi nu si alăxescu di la unădzuuăla alantă. Aşi, interesili ali Românie cari suntu ligati di participarea ca membru âmplin tu Alianţa Nordu-Atlantică, Parteneriatul Strateghic cu SUA, cu tuti consecinţili pozitivi tu câmpul politic, strateghic, icunomic, apartenenţa a noastră la UE şi interesili pi cari li avem ligati di rolu, profilu, importanţa şi implicarea tu proţeslu deţizional pi nivelu UE, suntu lucri cari furăconfirmati ca axi strateghiţi di acţiuni ti România”. Altu scupo importantu ti România tu chirolu ţi yini easti aderarea la spaţiul Schengen. Ministrul Corlăţean: ” Schengen armâne un obiectiv i9mportantu ti văsilia a noastră şi, tu condiţiili tu cari România li umplu aesti criterii di aderari, criteriili tehniţi, obiectivi di aderari la spaţiul Schengen, sigura că va li duţem ninti cilăstăserli politico-diplomatiţi ti un tratamentu nidiscriminatoriu”. Pi di altăparti, dzăsi ministrul ti Politica cu Xeanili, România ari ananghi s-u ţână şi ş-u dezvoltăfinanţarea europeană tu câmpuri cum infrastructura icăagricultura.

Activitatea a Parlamentului ali Românie, amânată di itia a niachicăserlor anamisa di puteari şi opoziţie

Ahurhi una nauă sesiuni parlamentară tu Românie, aţea dit soni dit aestă leghjslatură nintea a alidzerlor parlamentari cari va să s-ţână tu ahurhita a meslui andreu. Anasmisa di priorităţli ali majoritati ţi easti la puteari, adratădi PSD, PNL şi PC, si misurăşi bugetlu di stat pi 2013, codlu di procedură penală, nomlu a sănătatil’ei, problemili dit educaţie şi dit icunumie. Di partea alantă, opoziţia (PDL) ş-li adunăforţăli ti ânchisearea a discuţiilor mutrinda depolitizarea a născântor instituţii a statlui. PDL ânchiseaşti di la premisa că tu aestă sesiuni nu va s-bagăunămoţiuni di cenzură macă putearea “va ş-lu facălucurlu” şi macă guvernul va lu dânâsească polimlu politic. Anchisita a nauăl’ei sesiuni parlamentarăfu amânatădi itia a niachicăserlor anamisa di puteari şi opoziţie mutrinda noaua componenţă a Birourilor Permanenti a Senatului şi a Camerăl’ei a Deputaţlor.

Lucrătorl’i di la Oltchim Râmnicu Vâlcea mutăcap

Lucrătorl’i di la combinatlu chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (sud) au protestatăandicra di amânarea ali apofasi mutrinda catandisea ali societati şi căţe nu mata furăpăltiţdi doi meşi. Constantin Roibu, cari fu director la Oltchim chiro di 21 di an’i şi cari şi-u deadi demisia di itia a protestilor, lăcăftăa lucrătorlor s-dănăseascăprotestul căţe problemili, spuni el, va s-hibăândreapti. Premierlu Victor Ponta deadi asiguripseri că Oltchim va s-hibă privatizat. Guvernul ari zburâtăti privatizarea a ma multor societăţi cu capital di stat, cum şi ananghea s-hibăbâgat un management privat la compani naţionali, tu scupolu ali rentabilizari a lor. Anamisa di aesti s-misurăşi CFR Marfă, Metrorex, TAROM, cum şi Compania Naţională di Autostradi şi Căl’iuri.

Deftura cauză soluţionată fârâturnari ti aţel di ma ninti premier, Adrian Năstase

Aţel di ma ninti premierromân, Adrian Năstase, fu achitat tu dosarlu Teta Tamara” tu cari âl’i si bâga stepsu di dari aruşfeti. Deţizia ali Analtă Curti di Casaţie şi Justiţie easti definitivă şi u tâni soluţia dată di ună instanţă inferioară tu asndreu 2011. Aţea deţizie fu cutuyursitădi procurorl’i DNA, cari avea câftată 5 an’i di ahapsi ti Adrian Năstase. Tora, aţel di ma ninti premier execută pideapsa definitivă di 2 an’i di ahapsi, ţi âl’i fu datătu un dosar ligat di finanţarea ali campanie a lui prezidenţialădit 2004. Năstase fu condamnat, tu un altu dosar, la 3 an’i di ahapsi cu suspendari, ti şantaj, ama sentinţa nu easti definitivă.

Rezultati slabi la examenlu di maturitati di toamnă

După ţi prota sesiuni a bacalaureatului fu promovată di ma puţân di giumitati di elevi, maş un cirec di aţel’i cari s-au prezentată tu aestă toamnă lu tricură examenlu. Ta săl’i agiută pi tinirl’I absolvenţâ di liceu, ministrul ali Educaţie, Ecaterina Andronescu, deadi hâbari ti 2013 un examen di maturitati di ma multi turlii. Aşi, absolvenţâl’i di liceu cari vor s-intrăândreptu pi păzarea a lucrlui pot s-aleagăs-da bacalaureatlu profesional. Ecaterina Andronescu: Un insu cari aleadzi s-da bacalaureatlu profesional poati să s-toarnăpisti ună sesiuni icăpisti dauă icăatunţea cându va s-luyurseascăcă ti el easti ananghi s- treacă tu învitămintul superior. Poati săs-toarnăşi s-da examinili ângrâpsiti cari reprezintă dhiafuraua anamisa di examenlu di bacalaureat naţional şi examenlu di bacalaureat profesional”.

Fuviros accidentu di circulaţie cu un autocar românescu tu Franţă

Dumânica ţi tricu s-feaţi tu sudlu ali Franţăun fuviros accidentu di circulaţie tu cari fu agudit un autocar înmatriculat tu Românie cari purta 42 di cetăţen’i român’i ditu Spania cătăRomânia. Un român muri şi aproapea tuţalanţâ pasageri furăpliguiţ cându autocarlu si şutâ di-amplatea şi intrăpi contrasensu pi ună autostradă di ningă Marsilia. Consulatlu Gheneral ali Românie di Marsilia şi autorităţli francezi feaţiră tuti aţeali lipsiti ti turnarea acasă român’ilor. Nica di dumânică, ministerlu ti Politica cu Xeanili di Bucuresti şi-u activă Unitatea di Alertă di la Chentrul Consular di Crizi ta s-li agiută familiili aţilor agudiţ tu accidentu. Ministerlu dişcl’isi dauă linii telefoniţi di ananghi ti familiili a aţilor agudiţ tu accidentu.

Prezidentul Traian Băsescu ş-duţi nâinti doilu mandat

Prezidentul român,Traian Băsescu, şi-luă disnău, tu aestâ stâmânâ, dupu 52 di dzâli di scuteari dit ipotisi, mandatul di cap a statlui, ahurhit dupu alidzerli dit 2009. Nâinti, uidisit cu proţedurli, giudicâtorl’ii ali Curti Constituţionali ghivâsirâ tu plenlu a Parlamentlui apofasea di invalidari a referendumlui dit 29 di Alunar mutrinda demiterea a lui. Aestâ apofasi fu giustificatâ prit a’ea că nu s-umplu cvorumlui di 50% plus unlu dintrâ alegătorl’ii bâgaţ pi listili permanenti. Yinirea disnău a prezidentlui Traian Băsescu la Cotroceni deadi cali ti năi protesti pi sucachi Bucureşti şi tu alţâ câsâbadz, ama fu tin’isitâ şi di reprezentanţâl’ii ali Comisii Europeanâ, a Consiliului European şi di lideri ai Partidlui Popular European. Comisia spuni că prit aestâ yineari tu ipotisi, proţeslu di tin’iseari a cadrului giuridic şi constituţional easti tora complet. Cu tuti aesti, un purtător di zbor ali Comisii declară că Executivlu european armâni diştiptat tu ţi mutreaşti evoluţiili dit Românii, prit Mecanismul di Cooperari şi Verificari tu domenea alu giustiţii. Uidisit cu Consiliu European, bâgarea tu practico a apofasâl’ei ali Curti Constituţionali easti un semnu multu limpidu că statlu di îndreptu s-prevalâ şi tu Românii.

Seaţita creaşti pâhadzii la alimenti.

Agricultorii român’i ţi avurâ culturi asparti di câroari va s-l’ia agiutoari di partea a statului, hâbârisi ministrul di resort, Daniel Constantin, iara pâltearea lipseaşti sâ s-adarâ dealihea dit Brumaru. Uidisit cu unâ informari bâgatâ pi site-ul ali Administraţii Naţionalâ di Meteorologii, seaţita va sâ ţânâ pi tut teritoriul agricol ali Românii, tu intervalul 28 di Augustu – 3 di Ysmârciun 2012, nai ma aspartili hiinda sudlu, sud-estul şi vestul ali vâsâlii. Instituţiili finanţiari internaţionali dimândarâ statilii să-îndreagâ ti posibilitatea di creşteari a pâhadzlor la mâcari tu meşl’ii ţi va s-yinâ. Nai ma laia câroari dit aţei dit soni 50 di an’i tu SUA şi statilii di ningâ Amarea Lai dusi la criştearea a pâhadzlor la misur, gârnu şi soia. Datili ali Băncâ Mondialâ arată că pâhadzii la alimenti suntu la un nivel analtu, ama nu au agiumsirâ nica la nivelurili record dit 2007-2008.

Poliţia ruralâ fu reorganizatâ.

Veachili posturi di Poliţie cari funcţionau tu mediul di la hoarâ furâ disnău adrati, dupu ţi infracţionalitatea tu aestu loc criscu cu şasi tru sută comparativ cu anlu ţi tricu. Uidisit cu spusili a Ministerlu di Interni, infracţionalitatea criscu dupu ţi, anlu ţi tricu, Poliţia Rurală fu reorganizatâ, iara posturili s-adrarâ aproapea inexistenti, icâ aclo armasi maşi un lucrâtor, cu program di 8 sâhăţ. Fârâ poliţişţâ tu hori, dzâc ofiţialii MAI, furlâchilii di prâvdzâşi infracţiun’ile pi sucâchi criscurâ cu şasi andicra di anlu 2011. Secretarlu di stat tu Ministerlu di Interni, Ioan Căbulea, exiyisi alâxerli adusi dupu naua reîndridzeari (track): Ţâneara a secţiilor di Poliţii Ruralâ, ama tutnâoarâ şi n’icşurarea a numirlui di efectivi ţi adarâ aesti secţii di la cama 20 di poliţişţâ la unâ medii întrâ 5-12 poliţişţâ, ţentrul di griutati tricânda câtâ posturili di poliţii comunali iu, maca pânâ tora avem un poliţistu ti cathi post di poliţii comunalâ, tu chirolu ţi va s-iynâ va s-hibâ unâ medii di nu ma pţân di 3 poliţişţâ.”

Poliţili di asigurari ti casi sunt zorlea di la 1 di Ysmârciun

Tu Românii, di la 1 di Ysmârciun tuţ proprietarii di casi lipsscu s-şi-adarâ asigurări obligatorii, cari s-anvâleascâ yzn’ii di pânâ la 20.000 di euro. Aestâ asigurari s-adarâ ti zn’iili adusi di cutramburări, inundaţii şi surpâri di loc. Ta s-asigurâ tut pâhâlu ca casâl’ei sâ s-poati s-hibâ angrâpsitâ unâ poliţâ facultativâ. Pânâ tora, asiguraţii ţi simnau unâ ahatari poliţâ facultativâ cari anvâlea treili piricluri nu lipseau s-plătească şi unâ asigurari cu zorlea. Asigurarea obligatorii va s-custuseascâ întrâ 10 şi 20 di euro pi an. Susto, cara va s-facâ vârâ fânico, ti un apartament estimat la 60.000 di euro, proprietarlu va s-hibâ pâltit – ti zn’iia ţi-i si feaţi – cu maxim 20.000 di euro. Compensaţiili cari trec di aestâ sumâ lipseşti s-hibâ dati pi timeilu ali unâ doua asigurari facultativâ.

Daua sesiuni a bacalaureatlui

Ti absolvenţâl’ii di liceu ţi nu tricurâ examenlu di maturitati tora veara, tu aestâ stâmânâ, fu adratâ unâ nauâ sesiune ti probili scrisi. Vârâ 100 di mii di elevi furâ aştiptaţ s-da exemenili, programati pânâ pi 31 di August. Protili rezultati va s-hibâ adrati publiţi pi 2 di Ysmârciun, iara aţeali dit soni va s-hibâ cânâscuti pi 5 di Ysmârciun, dupu andridzearea a contestaţiilor. Ministerlu ali Educaţii ţânu camerili di vigl’eari video tu clasili di examen cum şi tu sesiunea dit vearâ, cându rata di promovari fu pţân cama di 44%.

Echipi româneşţâ tu Cupili europeni di fotbal

Steaua Bucureşti easti goala echipâ di fotbal dit România ţi va s-hibâ prezentâ tu grupili a Ligâl’ei Europa. Tu play-off, bucureşten’ii tricurâ, cu scorlu gheneral di 5-0, di lituanien’ii di la Ekranas. Dinamo Bucureşti şi FC Vaslui (est) nu s-calificarâ dupu dauâ manşi cu Metalist Harkov (Ucraina) şi respectiv Internazionale Milano. Campioana ali Românii, CFR Cluj (nord-vest) şi-aflâ adversarii dit Liga a Campion’ilor. Clujen’ii va s-gioacâ tu grupi cu Manchester United (Anglia), Galatasaray (Turcia) şi Braga (Portugalia).