Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • Reacţii la promulgarea a nomlui tră cân’il’i di pi geadei

    Reacţii la promulgarea a nomlui tră cân’il’i di pi geadei

    Reacţii la promulgarea a nomlui tră cân’il’i di pi geadei




    Verdictul a Curtil’ei Constituţionale di Bucureşti da undă verdi ti Nomlu a cân’ilor comunitari, tru turlia adoptată pi 10 di yismaciun tru Parlamentu. Actul normativ speţifică fără echivoc condiţiile tu cari poati să s-agiungă la soluţia eutanasiearil’ei, cari easti aţea dit soni misură şi unâ extremă — lugursescu giudicătorl’i a instanţâl’ei supremă.



    Andâmusiţ n’ercuri, membril’i a Curtil’ei Constituţionale feaţiră analiză ti câftarea faptâ di 29 di senatori după ţi nomlu apruche aprobarea di la Camera a Deputaţlor, for decizional tu aestu caz, şi agiumsiră pi isapea că nu ari pruvideri niconstituţionale.



    S-lugurseaşti că aproapea 65 di n’il’i di cân’i fără stăpân suntu maşi pi geadeili a Bucureştiului, nomlu ţi pruvidea ndridzearea prit sterilizari nu scoasi ici ţiva ncapu. Subiectul agiumsi diznău tu menga publică după ţi, tu ahuhrita a meslui, un ficiuric di di 4 an’i muri aproapea di un un parcu bucureştean, mâşcat di maidanezi.



    Ancheta easte nica tu dizvârteari , iara incidentul adusi ş-nica aduţi reacţii. Em a aţilor cari spun că situaţia ascăpă dit mânâ şi că un câne poate s-hibâ lugursitu pravdă di companie maş ahât chiro cât easti mutrit ş-lu ari borgi un insu, em a aţilor cari s-ncuntreadză ti eutanasieri şi care spun că nu easte câbatea a cân’ilor că s-agiumsi tu hala aesta.



    După incidentul tragic, nomlu ti gestionarea a maidanezilor intră tu procedură parlamentară di ananghi şi fu unâ ş-unâ adoptat. Simfun cu aestu, eutanasierea a cân’ilor fără stăpân easti permisă cara aeşţâ nu suntu câftat ică adoptaţ ti 14 di dzâli lucrătoare, chiro tru cari suntu tu apanghiu. Decizia a Curtil’ei Constituţionale fu aştiptată di activiştil’i ti protecţia a prăvdzâlor dinintea a Pâlatil’ei a Parlamentului, iara la aflarea a verdictului unâ parte di aeşţâ s-aştirnură mpadi, pi geadei, ca semnu di protestu.



    Prezidentul a Curtil’ei Constituţionale, Augustin Zegrean, spusi că parlamentarii tin’isiră unâ apofasi anterioară a giudicătorlor, cari avea câftatâ câ nomlu să spunâ limbid tu ţi condiţii poate sâ s-agiungâ la eutanasiere. Un di giudicătorl’ii a Curtil’ei, Petre Lăzăroiu, adăvugă că niţi prit deciziile anterioare giudicătorl’ii nu au interzisâ eutanasierea:



    Argumentili a aţilor cari votarâ furâ ateali că niţi anlu ţi tricu Curtea nu interzisi eutanasierea, câ maşi atea că eutanasierea eara pruvidzută şi permisă ca iţi di tuti alanti cearei. Legiuitorlu avu ngâtan să ndreagâ tu hopi, dimec, numata avem unâ problemă cu decizia pi care u deadim tu yinar 2012.”



    În sesizare s-fâţea timbihi că nomlu calcă prinţipii internaţionale di protecţie a prăvdzâlor şi că eutanasierea lipseaşti s-hibâ bâgatâ tu practico maşi tu condiţii excepţionale şi nu ca metodă di arada.



    Textul: Corina Cristea


    Apridutearea: Taşcu Lala

  • Român’i la NATO

    Român’i la NATO

    Reprezentarea ali Românii tu Alianţa Nord-Atlanticâ intră tu unâ nauâ dimensiuni, unâoarţ cu bâgarea pi ipotisi al Sorin Ducaru tu cumândisearea a unui departamentu multu importantu — ”Divizia di Piriculi di Securitati Emergenti”. Aestâ bâgari tu ipotisi duţi ninti, aşi cum lipseaşti, calea profesionalâ al Ducaru, aţel cari, tu aeşţâ dit soni şapti an’i, cumândisi Misiunea Permanentâ ali Românii la NATO. Diplomat di carierâ, tu CV-lu a curi aflăm dauâ reperi di mari simasii – ambasador ali Romaniei tu SUA şi reprezentanti a Bucureştiului la ONU – Ducaru deadi detalii andicra di isturia şi aria di activitati ali “Divizii di Piriculi di Securitati Emergenti”:



    ”Divizia ţi ari aestâ numâ, ţi prota, pari s-hibâ multu sofisticat, faţi referiri la piriculili di securitati emergenti. Fu adratâ, tu contextul a moaubetâl’ei mutrinda năulu conceptu strategic şi avu ca scupo s-adreseadzâ a riscurilor di securitati dit secolu al XXI-lea. Pot s-aspun că acesâ fricâ poati s-ampartâ tu îndauâ categorii, cum suntu: apărarea, afirerea di turlii ciberneticâ, alumta contra a terorismului, securitatea energeticâ, politica nuclearâ a Alianţâl’ei şi activitatea ţi mutreaşti alumta ti asprândearea a armilor di vâtâmari”.



    Tu ahurhita a mandatlui, Ducaru pricunuscu câ ari ca prot scupo s-caftâ şi s-aflâ răspunsuri cari s-agiutâ tu ţi mutreaşti năili ameninţări la adresa a vâsâliilor ţi adarâ dit NATO, inclusiv ali Românii. El zburâ ş-di ligâtura ţi Bucureştiulu u andreapsi cu Alianţa Nord-Atlanticâ, maxus tu sinfuniili tu cari, anlu ţi va s-yinâ, s-umplu 10 an’i di la intrarea ali Românii tu NATO. Sorin Ducaru dzâsi:”



    România s-apruchie di Alianţâ cama multu dit perspectiva a yinitorlui, şi nu a chirolui ţi tricu. Tutnâoarâ, avum un tricut multu largu, yurtusim tu anlu ţi va s-yinâ 10 an’i di cându him tu NATO. Di totna pistipsii că easti interesantu şi di mari simasii s-agiutăm la aspârdzearea mutrinda aesti năi piriculi şi s-aflăm năi căl’iuri di poziţionari — ta s-putem s-avem un bun rol tu ţi mutreaşti răspunsul tu ahtări ameninţări, piriculi. Aşi adrăm şi tu domenea ali apărari antirachetâ, cari, idyea, easti un piricul ţi va s-creascâ tu yinitor.” Unâoarţ cu intrarea pi ipotisi, Sorin Ducaru agiunsi soţ di organigramâ cu românca Oana Lungescu, aţea cari, nica dit 2010, easti purtătorlu di cuvendâ al NATO.

  • Tu moeabeti, spaţiul Schengen

    Tu moeabeti, spaţiul Schengen



    România apruche, diznău, confirmarea că tin’iseaşti, acutotalui, condiţiile tehniţi ale aderari la spaţiul Schengen. Aesta aradă u feaţi Finlanda, prit boatea a premierlui a l’ei, Jyrki Katainen, după andamusea ţi u avu, Helsinki, cu omologlu a lui român, Victor Ponta. Cu tuti aesti, cundil’e ufiţialu finlandez, ninti ta şi spunâ minduita ufiţialâ, autorităţli di Helsinki vor s-facâ isapi, idyealui cum alti cancelarii europene, concluziile a raportului adrat di Comisia Europenă mutrindalui evoluţia ali justiţie tu România. Tu arada-l’i, premierlu Ponta cundil’e că Bucureştiul s-aşteaptă, ti şcurtu chiro, s-aproachi unâ apandisi bunâ mutrindalui intrarea tru spaţiul di liberă circulaţie, care poati s-yinâ unâoarâ cu andamusea a miniştrilor comunitari di interne şi justiţie, dit andreu.



    Ponta spusi că aderarea ali Românie şi ali Vârgârie viţinâ la spaţiul Schengen va si s-facâ, vahi, tu doauă etape, ahurhindalui cu dişcl’idearea a sinurlor aeriene. Tutunâoarâ, caplu a Executivlui di Bucureşti nâpoi adusi aminti minduerli spusi pi tema aderaril’ei ali Românie ţi au şi un ahândos substrat politic, andicra di evoluţiile interne dit terţi vâsilii comunitari. Aestă idee fu scoasâ tu migdani şi tu reacţia pi cari diplomaţia româna u avu, tora ayon’ia, la rezervili spusi di ministurlu francez di interne, Manuel Valls, andicra di aderarea a Bucureştiului, di la 1 di yinar 2014. Turlia ti alâvdari tru cari ufiţial’i români cilâstisescu ti intrarea tu Schengen — lugursită ună lugurie di prota thesi absolută pe agenda a politicâl’ei externe — nu easti ici fârâ noimă. Niaprucherli, s-hibâ eali şi diplomatiţi, tu doil’i an’i dit soni ş-giumitati adusirâ niifharistuseri, unâ dupu alantâ, Bucureşti, tu condiţiile tu cari, tehnic, aiştui nu poati sâ-l’i si aducâ vârâ cutugurseari câ nu cilâstisi.



    Ligâtura directă pi care membrele ma vecl’i ali UE u ndreapsirâ — tu unâ turlie artifiţială, spuni Bucureştiul — anamisa di aderarea la Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) dezavantajeadză, fără s-hibâ pi dauă, România, a curi reforme tru justiţie sunt alargu tra s-cândâseascâ. Di altâ parti, lugursescu nâscânţâ analişti autohtoni, tuti guvernele cari vinirâ la cumânduseari un dupu alantu tu chirolu dit soni Bucureşti avinară intrarea tu Schengen — un trofeu cari poati s-hibâ speculat tu agiocurli politiţi interne. Dinâpoia ali aderari, nica pistipsescu aestâ, reformili niaprâftâsiti tu doil’i an’i dit soni, maxus aţeali economiţi, pot s-hibă aprucheati ma lişor di populaţie, nica şi pi ună unitati n’ică di chiro/ timpu.


    Apridutearea: Tascu Lala


  • Tricutlu daima prezentu

    Tricutlu daima prezentu



    Un zbor faţi carieră tu România. Tu dzâlili dit soni sâ zburaşti cabaia ti torţionari, ti aţel’i cari tu chirolu a regimlui comunistu cumândusirâ hâpsăn’i tu cari opozanţâl’i politiţ era ncl’işi cu scupolu ti exterminari fizicâ. Easti zborlu, maxus, di an’il’i di ahurhitâ, an’il’i 50 şi giumitati di an’il’i 60, cându s-ufilisea metoda stalinistă a gulagurlor, hâpsăn’i şi colonii di hâpsăn’i cu regim multu sertu. Oamin’il’i era ncl’işi fără trâdzeari mânâ, di la casa a lor ică di pi geadei. Prota furâ victimi mărl’i politicien’i ali istorie anterioară ali Românie şi intelectuali di dreapta. Intrarâ tru hâpsăn’ili di exterminari aţel’i cari avea alumtatâ ti România giumitati dit secolu XX, personalităţ vârtoasi, oamin’i cu studii cu anami tu xinâtati, elita românească a aţilor momenti. El’i eara ostatiţ tu vâsilia a lor işiş, puţân’i hiindalui aţel’i cari puturâ s-fugâ tu xeani, achicâsindalui că ma s-armânâ tru România sum dominaţie lâhtâroasâ sovietică va lâ si bagâ sum semnul a ntribaril’ei nica şi simpla existenţă. Hiindalui şi pi unâ ilichie niintatâ, majoritatea murirâ tu hâpsăn’i, tu condiţii lâhtâroasi.



    Deapoa, anda regimlu comunistu agiumsi tut ma sertu ş-ma sigur, agiumsirâ tu aesti hâpsăn’i atel’i cari s-ncuntrarâ ti confiscarea ali industrie şi agriculturâl’ei, teologi ică oamin’i aplo ali biserică, opozanţâ cari alumtarâ cu arma tru mână, atel’i cari cutugursirâ icâ maşi feaţirâ şicaie cu năil’i stăpân’i a vâsiliil’ei. Ndauâ numi — Sighet, Piteşti, Periprava, Canalul Dună-Amarea Lae — agiumsirâ cunuscuti ca locâri di amprotusa a şingirlui di hâpsăn’i adrati di comunişti. După surparea a comunismului, tu Andreu 1989, responsabilii ti fânicadz, maxus şefl’ii a arâdâpsitilor hâpsăn’i politiţi comunisti, puturâ di ascâparâ di sancţiunea a societatil’ei, nica şi s-hibâ pâltiţ ti activitatea-a lor ufiţialâ dit an’il’i 50 icâ 60. Subiectul fu adus tu prota thesi tora ma ninti cându jurnaliştil’i lu aflarâ Alexandru Vişinescu, caplu a hâpsanil’ei di Râmnicu Sărat, tu chirolu 1956-1963, nai cama teribilă dit istoria represiunil’ei comunisti, tora, un auş isih cari, la 88 di an’i, bâneadzâ cu unâ pensie di stat ţi easti duri şi cabaia mari. Cazlu aflat di jurnalişti agiumsi s-hibâ evenimentu di maxim sinfer tră opinia publică, aşi că unâ acţiuni a giudicolui nchisi contra a lâhtâroslui cap a hâpsanil’ei comunistă. Deapoa, guvernul nchisi pi dezbateri un proiectu di nom cu ascupolu ta s-ndreagâ, s-hibâ niheamâ şi amânat problema a compensaţiilor ţi lâ si cad a victimilor di furn’ia a torţionarlor comunişti.



    Dit aestă dezbateri, iasi tu migdani unâ boaţi limbidâ şi profesionistă. Easti zborlu di tinirl’ii specialişti a Institutlui di Investigari a Crimilor a Comunismului şi Memoria a Exilului Romanesc (IICCMER), cari dizvârteaşti un lucru profesionistu di documentari istorică şi cercetari arheologică. Acâ tricurâ 50-60 di an’i, el’i scot tu videalâ toarâli a crimilor, martori nica şi stipsiţl’i. După Vişinescu, un altu cap torţionar comunistu, Ion Ficior, cari u cumândusi colonia di lucru di Periprava tu chirolu 1958 şi 1963, fu stipsitu ti genocid tră regimlu di exterminari pi cari lu bâgarâ tru practico. Puţân’il’i oamin’i ţi armasirâ tru banâ dit aestu lagăr şi a chirolui ţi tricu di atumţea pirmitusescu lucri lâhtâroasi ti bana a aiştui lagăr şi ti caplu a lui, Ion Ficior. Ma multu di mărtria a atilor ţi armasirâ tru banâ şi scutearea tu migdani a lucurlui faptu di torţionari, atel’i di la Institutlu di Investigari a Crimilor a Comunismului dizgroapă armâsâturli piminteşti a heroilor vâtâmaţ tu hâpsăn’ili comunisti, di li aflarâ mplini di toarâli a trân’ipserlor fapti aoa şi 6 dechenii ş-cama.



    Textul: Marius Tiţa


    Apriduţearea: Taşcu Lala



  • Protili 100 di dzâli a guvernului di Chişinău

    Premierlu a Republicâl’ei Moldova, Iurie Leancă, nu zburâ ici tu ţi mutreaşti raportul prezentat, Gioi, la yurtusearea a 100 di dzâli di cându easti la guvernari. Ama, cu tutâ catandisea internâ şi cu tuti provocărli dit regiuni, maxus tu ligâturli cu Federaţia Arusa, caplu a executivului moldovean apruchie ca hiinda pozitivâ tutâ evoluţia, imnarea ali vâsâlii şi deadi asiguripseri că va s-ducâ ninti reformili tu ţi mutreaşti parcursul european.


    Adrarea di locuri di lucri şi alumta contra a aruşfetâl’ei armân pi lista a priorităţlor guvernamentali, câ ţe tu aesti domenii mai sunt multi ti adrari. Iuri Leanca: Vream s-avem cât ma multi locuri di lucru şi vream s-amintu cât s-poati tu alumta contra a aruşfetâl’ei. Catandisea la cari lucrai tu aestu dit soni chiro s-angriunâ tut ma multu şi adusi năi provocări. Earaţ şi nica hiţ martori la evoluţiili, împrustărli di tora ayoniea pi plan regional”. Cârtitâ di putearea cu cari imnă Moldova, andrupâtâ di România, câtâ Uniunea Europeană, Arusia dânâsi, tora ayoniea, importurili di yinuri moldoveneşţâ, spunândaei că taha calitatea nu easti nai ma buna. Aestâ easti ma multu unâ problema di turlii politicâ şi nu tehnicâ şi scadi 30% dit totalu a exportului di yin a Republicâl’ei Moldova, dzâţea premierlu Leancă. El s-aşteaptâ şi la alti ahtări meatri, cum easti dânâseara a exporturilor di gazi câtâ Moldova, di cari zburâ chiola şi vicepremierlu arus, Dmitri Rogozin, cu furn’iea a aţil’ei di tora ayoniea vizitâ la Chişinău.


    Contractul cu Gazprom ti importul a gazilor naturali s-bitisi tu 2011 şi fu nica unâ oarâ simnat pânâ la 31 di Andreu 2013. Substratlu a nâscântor ahtări gesturi easti multu limpid. Moscova pindzi Chişinăulu ta s- dânâseascâ tu ţi mutreaşti intrarea tu Uniunea Europeană, iara aestâ politicâ di presiuni şi şantaj fu di multi amendatâ tu un proiectu di rezoluţii a Parlamentului European. Tuti pisti tuti, ama ţiva nu va s-aspargâ calea a Republicâ’ei Moldova dit traseulu a ei european, deadi asiguripseri caplu a guvernului. Achicâsearea di libirâ alâxeari cu UE va s-hibâ simnatâ tu Brumar, cu furn’iea a summit-lui a Parteneriatului Estic di Vilnius. Simnarea a acordului mutrinda asocierea şi liberalizarea a regimului di vizi poati s-ahurheascâ tu prota giumitati a anlui 2014, mai dzâsi Iurie Leanca.


    Un proiectu importantu easti şi gazoductul Iaşi-Ungheni, adrat cu pâradz di partea românâ şi proiectu di timel’iu mutrinda asiguripsearea a tu securitatâl’ei energetic ali vâsâlii. Tu idyul chiro, guvernul a Republiciâl’ei Moldova va s-ducâ ninti moaubeţli şi negocierli cu separatişţâl’ii dit Transnistria dit estul ali vâsâlii, dosar ţi nica nu easti rezolvat di 20 di an’i.

  • Eveniment Top – 21.09.2013

    Tu Parlamentu s-hiinţă unâ comisii ayoriea ti proiectul Roşia Montanâ”.


    Plenul andamusit a Senatului şi a Udălui a Deputaţlor apruchiarâ înhiinţarea ali unâ comisii ayoirea ti analiza a proiectului prezentat di executiv mutrinda scutearea di sum loc a malamâl’ei di la Roşia Montanâ. Comisia va s-prezintâ un raportu pânâ pi 20 di Sumedru. Roşia Montanâ adusi dupu ea multi tensiun’i tu Uniunea Social Liberalâ, ţi easti la guvernari, dupu ţi cabinetlu cumândisit di social-democratlu Victor Ponta, adră un proiectu ţi mutreaşti exploatarea. Apofasea deadi cali la protesti tu ma mulţâ câsâbadz dit vâsâlii, ama şi dit xeani. Aţei ţi nu aproachi ici aestâ turlii exploatari di malamâ, întimil’iatâ pi cianuri, pripusâ di unâ compani canadianâ, spun că ea va s-aspargâ mediul natural, iara pi di alantâ parti, aţei ţi vor proiectul (maxus aţei ţi bâneadzâ aclo) spun câ dişcl’idearea a minâl’ei va s-aducă năi locuri di lucru şi va s-agiutâ la îndridzearea a problemilor di turlii icunumicâ şi socialâ di aclo. Depozitul di malamâ di 300 di toni di la Roşia Montanâ easti unlu dit nai ma mărli dit Europa şi treilu dit lume. Uidisit cu specialişţâl’ii, pi ningâ malamâ, acolo ari şi vârâ 1.600 di tone di asimi.


    România va s-aproachi un nău acordu di turlii preventivâ cu CE, cu FMI şi cu Banca Mondialâ.


    Premierul Victor Ponta prezentă, tu Parlamentu, scrisoarea, cartea di intenţii mutrinda simnarea a unâ nauâ achicâseari di turlii preventivâ cu Comisia Europeanâ, cu FMI şi cu Banca Mondială. Documentul va s-hibâ simnat ti un chiro di doi an’i şi va s-aibâ un pâhă di patru miliardi di euro. Creditorl’ii internţionali câftarâ reformi tu sistemul di sânâtati, ama şi privatizarea a ma multor companii di stat. Premierul dzâsi câ va s-creascâ maşi taxili ţi li zburâ cu Fondul mutrinda asiguripserli sociali di sânâtati la pâradzl’ii luaţ dit chirii, ama şi la accizili a produsilor di lux, ta s-compenseadzâ n’icşurarea TVA la pâni, di la 24% la 9%. Scrisoarea di intenţii va s-intrâ tu moaubetea a cumândisearâl’ei FMI, tu aestâ toamnâ.


    Aţei di ninti torţionari comunişţâ – condamnaţ ti faptili adrati pânâb tu 1989 — va s-pâlteascâ despăgubiri


    La ma multu di 23 di an’i di la câdearea a comunismului, ministerlu di Giustiţii dit România adusi tu moaubeti publicâ un proiectu di nom cari dzâţi că aţei di ninti torţionari condamnaţ ti faptili adrati pânâ tu Andreu 1989, va s-pâlteascâ despăgubiri a victimilor. Tutnâoarâ, aţei di ninti deţinuţ politici spun că aestâ meatrâ yini multu amânat, câ ţe cama di 95% dintrâ aţei tricuri zori tu hapsili comunisti, murirâ. Prit nai cânâscuţl’ii torţionari easti şi Ion Ficior (85 di an’i), ma ninti şef a lagărlui di Periprava, ama şi Alexandru Visinescu, comandantu di ma ninti a Penitenciarului Râmnicu Sarat. Anamisa di alţâ călăi comunişţâ, ei cumândisirâ un regim di detenţii multu abuziv contra a deţinuţlor politici. Turlii di pideapsâ earau multi: nu li dâdeadu niţi mâcari, niţi yitrii, iara torturli earau niscânti di nu s-avea vidzutâ canâoarâ. Tuti pisti tuti, ama culmea a absurdului easti că tora ei au pensii “di tin’ii”, ţi trec di 1200 di euro, tu unâ vâsâlii iu salariul minim agiundzi la maşi 175 di euro.


    Tu capitala ali Românii furâ baia protesti a salariaţlor dit sistemlu di sânâtati şi transporturi.


    Bucureşti furâ multi protesti andreapti di angajaţl’ii dit sistemlu di sânâtati, ama şi di sindicalişţâl’ii dit transporturi şi serviţii publiţi, anvirinaţ ti furn’iea a salariilor multu n’iţ. Di an’i di dzâli, sistemlu di sânâtati dit Românii easti tu unâ crizâ ţi nu s-bitiseaşti, iara yaţârl’ii caftâ s-li si da chiola şi 6% dit PIB, sinfunii ţi easti la timeilu mutrinda împrustarea a vâsâliilor. Tu 2012, sânâtatea luă maşi 2,9%. Protesti furâ andreapti şi di sindicalişţâl’ii dit transporturi şi serviţii publiţi. Ici hârsiţ di dânâsearea a fondului di salarii la nivelul aţilui dit 2008, îndauâ suti di manifestanţâ câftarâ alâxearea a nomlui di tora tu ţi mutreaşti domenea a transporturilor şi putearea s-negociadzâ contractili colectivi di lucru. Şi angajaţl’ii di la metrou adrarâ, Marţâ, unâ grevâ di avertismentu dupu ţi nu amintarâ negocierili cu administraţia, mutrinda contractul colectiv di lucru. Tuţ salariaţl’ii dit transportu aurlă că va s-dânâseascâ s-mai lucreadzâ dit 30 di Ysmârciun, maca nu va lâ si tin’iseascâ tut ţi câftarâ.


    Premierlu român, Victor Ponta, adră unâ vizitâ oficialâ tu Turchii.


    Premierul român, Victor Ponta, adră unâ vizitâ oficialâ la Ankara, iu zburâ cu prezidentul ali Turchii, Abdullah Gul, şi cu omologlu a lui, Recep Erdogan. Moaubeţli ali delegaţii români s-întimil’iarâ pi Parteneriatlu Strategic, simnat tu 2011. Tutnâoarâ, zburârâ şi di proiecti energhetiţi deadun, premierul român spunândalui că securitatea energheticâ easti ti dauli vâsâlii unlu dit lucârli di nai ma marea simasii ti an’ii ţi va s-yinâ. Pi di altâ parti, caplu a executivului di Bucureşti dzâsi nica unâ oarâ că România andrupaşti Turchia tu ţi mutreaşti intrarea tu UE. Aduţem aminti că Turchia easti protlu partener comercial ali Românii di nafoara ali Uniuni.


    Echipili româneşţâ di fotbal – ţi giucarâ tu cupili europeani – nu amintarâ.


    Pi doilu loc tu Românii la fotbal, Pandurii Tg.Jiu avurâ Gioi protlu meci tu Liga Europa, ama pi cari nu putu s-lu amintâ. Chiru cu 1-0 dinâintea a ucrainenilor di la Dnepr Dnepropetrovsk, tu prota etapâ a grupâl’ei E. Tu principala competiţii europeanâ inter-cluburi, Liga a Campion’ilor, echipa ţi işi pi protlu loc tu Românii, Steaua Bucureşti, chiru şi ea, N’iercuri, cu scorlu di 3-0, mecilu cu nemţâl’ii di la Schalke.

  • Comisii Parlamentarâ ti Roşia Montanâ

    Tu inima ali Transilvanii, loc multu cânâscut ti avuţia di sum loc, Roşia Montanâ, aestâ n’icâ hoarâ ţi şeadi dealihea pi unâ minâ di malâmâ, ari unâ veacl’I isturii. Cu dauâ n’ii an’ nâintii, roman’ii furâ proţl’ii cari scoasirâ malama di la Roşia Montană şi s-alumtarâ s-construiascâ un labirintu di galerii ta s-poatâ s-adarâ aestu lucru – iara eali pot s-hibâ vidzuti şi azâ. Depozitlu di malamâ di 300 di toni di sum Roşia Montanâ easti tora unlu dit nai ma mărli dit Europa şi treilu dit lumi. Miza easti chiola şi ma mari câ ţe, pi ningâ malamâ, specialişţâl’ii estimeadzâ că aclo ari şi vârâ 1.600 di toni di asimi.


    Dânâsitâ di ma mulţâ an’i ti furn’iea a niachicâserlilor mutrinda protecţia a mediului, investiţia di la Roşia Montanâ fu bâgatâ tu planlu naţional di investiţii şi locuri di lucru ahurhit, tora ayoniea, di Guvernul di Bucureşti şi prezentat ca proiectu di exploatari cu năi standardi di mediu, di iu vâsâlia estimeadzâ beneficii di 78% dit ţi aduţi tut proiectul. Tu inşita a meslui ţi tricu, Executivlu apufusi s-aproachi un proiectu di nom cari reglementeadzâ scutearea a minereurilor di malamâ di la Roşia Montanâ, ama di unâ companii canadianâ. Documentul fu pitricut a Parlamentului ta s-hibâ apruchiat şi simnat, ama aestâ apofasi adusi un val di protesti, dit 1 di Yismârciun, aţilor cari nu-l vor aestu ici proiectu di la Roşia Montanâ – tu Bucuresti, tu ma mulţâ câsâbadz dit vâsâlii, dar şi tu xeani, tu Londra, Bruxelles, icâ Istanbul. Aţei ţi nu aproachi proiectul suntu andrupâţ di ecologişţâ şi di istoriţ ţi aurlâ câ scuterea, exploatarea cu cianuri aduţi mări piriculi di poluari a mediului şi că poati s-aspargâ vestigii istoriţi ţi suntu aclo.


    Pi di altâ parti, aţei ţi vor proiectul, maxus aţei ţi bâneadzâ aclo, dzâc că dişcl’idearea a minâl’ei, va s-aducâ năi locuri di lucru şi poati s-agiutâ la andridzearea a problemâl’ei di turlii icunumicâ şi socialâ dit zonâ. Prota, niham aspâreat di tutâ aestâ catandisi, premierlu Victor Ponta nu-şi mai luâ borgea mutrinda aestu proiectu multu zburât şi deadi hâbari că va s-adarâ unâ comisii ayoriea tu Parlamentu cari s-analizeadzâ tut planlu di la Roşia Montanâ. Marţâ, doil’ii udadz a Parlamentului apufusirâ adrarea ali Comisii cari va s-cl’ieamâ la audieri pi tuţ aţei ţi suntu implicaţ şi, dapoaia, va s-adarâ un raportu cari va s-agiungâ la aţei doi udadz. Aproapea di 1 di Brumar, Camera a Deputaţlor, ca for ţi poati s-apufuseascâ tu aestâ catandisi, va s-aspunâ maca apruchiarâ icâ nu proiectulu di nom.


  • Carti , scrisoari di intenţii tu ligâtura cu FMI


    Tu prezentarea a năului acordu ali Românii cu FMI, Comisia Europeanâ şi Banca Mondialâ, di Marţâ, dinâintea a udadzlor a parlamentului roman andamusiţ, premierlu Victor Ponta dzâsi că documentul nu aduţi canâ borgi icâ intenţii di crişteari a fiscalitatâl’ei. El lâ câftă a deputatlor şi a senatorilor andrupari, ca executivlu s-dânâseascâ acest proces, dupu cari statlu român va s-poatâ s-caftâ nica ampârmut la pâhadz cama n’iţ di la pâzărli finanţiari internationali.


    Aestu acordu easti unâ achicâseari di turlii preventivâ cu organismili internationali si ari unâ valoari di 4 miliardi di euro. Tu minduita a premierului, borgea a lui easti, pi di unâ parti, s-asiguripseascâ andruparea maca va s-aparâ unâ nauâ crizâ tu zona euro icâ tu tutâ lumea, iara pi di altâ parti, s-agiutâ reforma si stabilizarea icunumicâ ali vâsâlii. Victor Ponta: Pistipsescu că, dupu criza dit 2009, România easti tu un chiro cama bun, vidzut şi di partenerl’ii a noşţrâ internationali. Easti un chiro di împrustari di turlii fiscal-bugetarâ şi am nâdia că anamisa di dumniili a voastri, pisti doi an’i va s-putem s-dzâţem că dealihea România nu lipseaşti s-mai aibâ iţi acordu cu instituţii internationali. Ca România s-poatâ s-l’ia ampârmutlu, creditorl’ii câftarâ reformi tu sistemlu di sânâtati, ama şi andridzearea mutrinda problema a programilor di privatizari a companiilor di stat. Reprezentanţâl’ii USL, tora la guvernari, apruchiarâ, tu andamusea a parlamentului, tuti sinfuniili a acordului, spunândalor că nu easti zborlu di un ampârmut dealihea, ama di unlu ca vârâ umbrella, cari s-agiutâ la împrustarea ali Românii.


    Chiola şi FMI pistipseaşti că PIB-lu ali Românii va s-creascâ cu 2%, tu 2013 şi cu 2,25%, tu 2014. Proiectul easti apruchiat şi andrupât şi di parlamentarl’ii UDMR, dit opoziţii, cari spun că ampârmutlu di turlii preventivâ lipseaşti şi easti bun ti icunumia româneascâ, câ ţe va s-asiguripseascâ un grad mari di pistusini, îndrederi, maca nu aduţi dupu el alti problemi ti cetăţen’i. Uidisit cu prota formaţiuni dit opoziţii, PD-L, tora eara chirolu ca România s-treacâ di la unâ achicâseari di turlii “plasâ di siguranţâ, di agiutor” la unâ di împrustari, cari s-da cali la icunumii şi s-yinâ cu năi locuri di lucru. Reprezentantul a liberal-democratlor, aţel di ma ninti ministru di finanţi, Yoryi Ialomiţianu, dzâţi că aşi guvernul adră maşi un exerciţiu di minduiari şi arătă că nu tin’isi borgea ţi u ari dinintea a poplui. Acordul va s-tindâ pi un chiro di doi an’i. Scrisoarea di intenţii fu pitricutâ ali FMI la 12 di Yismârciun şi va s-intrâ tu moaubetea a consiliului di cumândiseari ali instituţii tu aestâ toamnâ.


  • Ti aduţi năulu an scular

    Ti aduţi năulu an scular

    Tră 3,2 miliun’i di ficiuriţ şi adolescenţâ dit România ahurhi un nău an scular. Un an scular cari aduţi şi el alâxeri, aşi cum s-feaţi şi cu preţedenţâl’ii, marcaţ di unâ niacumtinatâ mindueari di reformari tra s-aflâ unâ formulâ uidisitâ. Nai cama di simasie alâxeari bâgatâ tru praxctico di aoa şi nclo easti alâxearea a turliil’ei prit cari va s-facâ isapi tră media di intrari la liceu. Aşi, media a aţilor patru an’i di gimnaziu va s-angreacâ ti intrarea la liceu tu proporţie di 25% şi nu di 50% cum easti tu aestu chiro. Isapea câ ari adgheafur anamisa di mediili ma mări amintati di elevi tu şcoală tu chirolu a gimnaziului şi mediile ma n’iţ di la evaluarea naţională easti aţea cari feaţi tra s-hibâ loatâ aestâ apofasi, spun atel’i ţi suntu cu apofasili. Unâ altă nâutati easti duţearea ma largu cu evaluărli ş-la clasili a doaua, a patra şi a şasea. Ministurlu ali Educaţie, Remus Pricopie, exighiseaşti:




    Va s-putem s-nviţăm cu mulţâ an’i ninti ş-nu tu bitisita a clasâl’ei a opta că un elev ari slâbinţi ti ufilisearea a numirilor ică la limba română şi, putem, andicra di aesti informaţii, s-fâţem corecturli ţi suntu ananghi.” Altâ turlie spus, evaluărli va s-hibâ yilipseri ti sistemlu educaţional românescu ş-ti axizerli amintati di elevi tu chirolu a an’ilor di studii. Tu ţi mutreaşti reforma a manualilor şcolare, alâxerli va sâ s-facâ cu preayalea, aestâ va s-dzâcâ em actualizarea a conţinutlui, em bâgarea tu lucru a manualilor digitali.




    Aşi cum spuni Ministerlu ali Educaţie, câlindarea apufusitâ easti tin’isitâ la aestâ dată, protili manuali digitali hiindalui tu plan ta s-alânceascâ tu bitisita a anlui scular 2013-2014. Remus Pricopie cundil’e că nu va s-tragâ mânâ di la formatlu pi hârtie, pi carti şi deapoa nica va si s-adavgâ şi componenta digitală. Tu aestu mes va s-hibâ lansati tră moeabeti publică metodologia di elaborari a manualilor tră clasili I şi a II -a, câlindarea a aiştor, ama şi turlia di implementari a manualilor digitali. Cu scupolu ti ufilisearea a aiştor manuali digitali, ministurlu ali Educaţie declară ti Radio România că proţeslu di ligari a sculiilor la internet va s-ducă ma largu ş-tru aestu an. Ia ţi spuni Remus Pricopie:




    Avem nâdia câ pân tru inşita a anlui s-bitisim proţedura di selecţie şi deapoa s-ahurhească bâgarea tru practico a proiectului propriu-dzâs. Aestâ nsimneadzâ ligarea cama di 2.500 di sculii la internet di bandă largă.” La capitolu topi lăi ş-tu aestu an armân infrastructura deficitară şi ixichea a avizilor sanitari, maxux tră hori, tru zonili iu nu ari canalizari şi apă curentă. Cu tuti aesti, proţentul a aiştor scădzu cu 5% andicra di an’il’i di ma ninti, spun isăchili.



    Textul: Corina Cristea


    Apriduţearea: Taşcu Lala



  • Chile, după 40 di an’i

    Ninte cu 4 dechenii, televiziun’ile transmitea din capitala a statului latino-american Chile imaghinile a unui dialithea polim, cu avioane, tancuri şi soldaţi himusiţ cu ahte contra a unui edificiu impozantu. Trâ prota oarâ era transmisă în directu unâ goadâ di stat, ţi cara că America di Sud nu duţea elipse di ahtări acţiuni. Di aform’ia că aesta transmitea televiziun’ile, la 11 agheazmăciune 1973, unâ goadâ di stat contra a lu Salvador Allende, preşedintile civil a statului Chile. Candidat di ma multe ori la şefia a statului, soţialistul Salvador Allende fu aleptu tru 1970, hiind protulu preşedinte sud-american di stânga, considerat başi marxistu, care amintă un scrutin naţional libir. Unâşiunâ lansă unâ politică di naţionalizări şi di reforme economiţe di stânga, cu accentu pi educaţie, inclusiv reduţirea, faţirea ma m’icâ a analfabetismului, şi asistenţă medicală. Misurile a guvernaril’ei Salvador Allende deranjă, nârâie profundu şi lâ miti lucurlu, mările finanţe a momentului şi Statile Unite ale Americâ, aflate tru mplină ofensivă contra a stângâl’eii, cama multu pi continentul american. Goada di stat militară din Chile arhiusi cu violenţă tru dzua di 11 agheazmăciune 1973, militaril’i căftânda să-l aresteadzâ pi preşedintile a statului Salvador Allende. El nu vru sâ si prida şi vru ma ghine să si vatâmâ, în timpul a asediului a militarilor pucişti asupra a palatului prezidenţial La Moneda. Priluarea a putearil’ei di cătră militari declanşă unâ represiune sândziroasă contra a susţânătorilor a reghimului di stânga a cure l’i cădzurâ victimă cama multu tineril’i intelectuali. Imaghinile aţilor dzâle din Chile u aspârearâ lumea. Pi lângă asaltul armat, cu bombradament intensu contra a palatului prezidenţial, din Chile vine şi imaghinea ale umplire a stadioanilor cu opozanţâ arestaţ brutal pi stradă. M’il’e di oamin’i furâ vâtâmaţ, alte m’il’e furâ tirănipsiţ, piste unâ m’il’e di oamin’i suntu ninca dispăruţ, la 4 dechenii di la goada di stat. Figura cl’eaie a acţiunil’ei fu gheneralulu Augusto Pinochet, ţi avea futâ numit şef a armatâl’ei tamam di preşedintele Allende, pi care lu didea nanâparte di la puteare. Pinochet exercită putearea absolută în Chile trâ ma multu di 15 an’i. Ţi cara că li încălcă grosolan tute ndrepturile a omului, reghimulu a lui dictatorial easte lughursit s-aibâ realizatâ unâ economie înfluritoare în Chile. Reghimulu Pinochet easte asociat cu crime di aţeale ma odioasile şi cu acţiunea eficientă a unor strateghi a economiil’ei, aşa numiţil’i Chicago Boys. Tru 1988, după 15 an’i di puteare absolută şi brutală, Pinochet fu simfun trâ unâ consultare populară asupra a reghimului a lui. Răspunsul fu negativ acşi că tru 1990 u deade putearea a civil’ilor alepţâ democratic. Bână 91 de ani, suficientu tra sibâ adus dinintea ale justiţie ama nu şi tra sibâ condamnat cu executarea ţi cara că ma multu di 300 di acuzaţii grave si avea adunatâ contra a lui. Goada di stat din Chile di amuşi 4 dechenii şi reghimulu militar instalat atumţea furâ considerate s-furâ un moment a polimului araţe, a lumtâl’ei a capitalismului şi a democraţiil’ei contra a comunismului şi a expansiunil’ei a lui. După instalarea a reghimului Castro în Cuba, Statile Unite dusirâ unâ politică sertâ tr-a nchidicare extindirea a modelului insurgentu şi tru alte state latino-americane. După 40 di an’i, imaghinile a goadâl’ei di stat di-tru Chile impresionează ama, din păcate, omenirea tricu, di atumţea, pri-tru momente şi cama trâ puvrie. Tut într-unâ dzuâ di 11 agheazmăciune, tru 2001, unâ acţiune teroristă ţi nu poţ niţe s-u mindueaşţâ aruca lumea într-unâ etapă nauă a existenţâl’ei a l’ei şi a relaţiilor internaţionale.

  • Eveniment Top – 14.09.2013

    Proiectul Roşia Montană, tu Parlamentu


    Tu Parlamentul ali Românii va s-hibâ inhiinţatâ unâ comisi ayoriea cari s-analizeadzâ proiectul di exploatari a dzâcâmintului di malamâ şi asimi di la Roşia Montanâ. Hâbarea u adră di prezidentul a Senatlui, Crin Antonescu, dupu moaubetea ţi u avu cu premierlu Victor Ponta. Tu idyul chiro, dzâsi prezidentul a Senatlui, va s-hibâ scoasâ procedura di urgenţâ ahurhitâ tu Legislativ tu cazlu a multu zburâtlui proiectu. Compania canadianâ ţi ari licenţa di exploatari dzâsi că s-caftâ a statlui român despăgubiri, maca exploatarea nu va s-hibâ apruchiatâ di Parlamentu. Proiectul deadi cali la tensiuni ahât tu sinlu ali coaliţii di centru-stânga ţi suntu la guvernari, USL, ama şi tu societati. Vârâ 20 di mineri, cari militeazâ ti ahurhearea a mineritului la Roşia Montanâ, s-îcl’isirâ sum loc, tu subteran. Pi di altâ parti, di vârâ dauâ stâmân’i, Bucureşti şi tu alţâ câsâbadz dit vâsâlii furâ proteste contra a proiectului. ONG-urli ecologisti spun câ proceslu tehnnic di exploatari, întimil’iat pi cianuri, easti un piricul câ ţe poati s-aspargâ fara cali di turnari mediul.



    Un nom ti cân’ii maidanezi


    Parlamentul di Bucureşti apruchie un nom cari da cali la eutanasierea a câni’lor di pi sucăchi, lucru apruchiat şi di nai ma mulţâl’i dit popul. Actul normativ spuni câ un câni dit adapostu poati s-hibâ luat di suflit, fârâ pâradz, tu 14 dzâli lucrâtoari. Tu inşita aliştui chiro, autorităţli locali pot s-îi mai ţânâ tu adăposturi icâ, maca nu au pâradz, pot s-îi vatâmâ. Maşi cân’ii agresivi şi aţei lândziţ va s-hibâ vâtâmaţ diunţoarâ. Ma multu, aţei ţi iau animali dit adăposturi lipseaşti sâ simneadzâ unâ declaraţii prit cari şi-il’a borgea s-tin’iseascâ tuti nomurli di îngrijeari şi hârneari, şi cara nu va li mai vor, s-li da nâpoi a autorităţlor. Legislativlu apruchie nomlu pi timel’iu a moaubeţlor apreasi dit spaţiul public, ahurhiti dupu ţi un ficiuric di patru an’i fu vâtâmat di maidanezi, anamisa di un parcu dit Bucureşti. Se estimeadzâ că maşi tu capitalâ bâneadzâ vârâ 65 di n’ii di câ’ni maidanezi.



    Viziti a ministrului român a Lucurlui


    Ministrul român a Lucurlui, Mariana Câmpeanu, vizită Olanda şi Belgia, cu furn’iea a dişcl’idearâ’lei, di la 1 di Yinaru 2014, a pâzarâl’ei di lucru dit aţeali dauâ vâsâlii ti lucrâtorl’ii român’i. La Haga, oficialu român luă parti la andamusea mutrinda libira urdinari a forţâl’ei di lucru tu UE, îndreaptâ di Ministerlu olandez al Afacerilor Sociali şi a Forţei di Lucru. Oficialii dit dauli vâsâlii, s-achicâsirâ s-aflâ deadun soluţii ta s-da asiguripseri că dişcl’idearea a pâzarâl’ei di lucru ti român’i nu va s-aducâ problemi. Dapoaia, România şi Belgia simnarâ, Bruxelles, un acordu di cooperari tu domenea a lucurlui şi ali protecţii di turlii socialâ. Mariana Câmpeanu dzâsi că aestâ achicâseari mutreaşti s-afireascâ di lucurlu paranom, ama şi discriminărli andicra di român’ii ţi vor s-lucreadzâ tu Belgia. Dupu intrarea ali Românii şi ali Vâryârii tu UE, tu 2007, ti un chiro, a cetăţen’ilor dit dauli vâsâlii nu lâ si deadi cali pi pâzarea a lucurlui dit niscânti stati comunitari, cum suntu Olanda şi Belgia. Ama, pi 31 di Andreu 2013 va lâ si da cali fârâ problemi automat şi irevocabil.



    Unâ nauâ achicâseari cu FMI


    Guvernul ali Românii pitricu a Fondului Monetar Internaţional cartea di intenţii ti năulu acordu di turlii preventivâ. Autorităţli di Bucureşti şi delegaţia FMI şi ali Comisii Europeani agiunsirţ, tu meslu Cuptor, la unâ achicâseari tehnicâ mutrinda năulu program di turlii preventivâ, pi doi an’i şi va s-adunâ patru miliardi di euro. Acordul stand-by va s-hibâ zburât di board-ul FMI tu aestâ toamnâ. Premierlu Victor Ponta dzâsi că tuti crişterli di taxi ţi vinirâ dupu naua achicâseari easti aţea a accizilor la produsili di lux, ta s-compenseadzâ n’icşurarea TVA la pâni, şi pâltearea ali contribuţii di asiguripseri sociali di sânâtati la pâradzl’ii luaţ dit chirii. Protili lucri ti adrari tu yinitorlu acordu va s-hibâ prezentati di premier stâmâna ţi va s-yinâ tu andamusea a plenlui a Parlamentului.



    Inundaţiili agudescu iara România


    Ma mulţâ oamin’i chirurâ şi îndauâ suti furâ evacuaţ, tu sud-estlu ali Românii, regiuni iu câdzurâ multi ploi. Uidisit cu autorităţli, suti di casi dit giudeţlu Galati furâ agiunsi di api. Sinistraţl’ii furâ duşi tu camini culturali şi şcul’iuri. În total, optu giudeţi dit estul şi sud-estul ali vâsâlii furâ aguditi di ploi, cari tu niscânti locuri, agiunsirâ la un nivel record, cum nu furâ canâoarâ.



    România s-poati s-aibâ unâ nauâ niamintari mutrinda calificarea


    Naţionala di fotbal ali Românii şi-asparsi bunâ parti dit şansili ta s-gioacâ la barajlu ti Campionatlu Mondial dit 2014, dupu ţi chiru, Bucureşti, cu scorlu di 0-2, cu Turcia. Aşi, România agiunsi a patra tu grupâ, dupu ţi amintarea cu 3-0 dinintea ali Ungarii, tut pi teren propriu, u avea adusâ doilu loc. România easti tora sum mâna a Olandâl’ei, ţi şi-asiguripsi, loclu la Mondialu brazilian şi cari, tu aţeali dit soni meciuri, va s-adunâ cu Ungaria şi Turcia. Aţea dit soni oarâ cându România agiunsi la un Campoionat Mondial di Fotbal fu tu 1998.


  • Dzaua a Ascultatorului 2013

    Dzaua a Ascultatorului 2013

    Vruţ soţ şi priiatin’i,



    Pi 1 di meslu brumar 2013 si fac împlin’i 85 di an’i di radiofonie românească. Unâ aniversare cu care nâ mârim pi care u evocăm cu ma multă ică ma puţână nostalghie şi care nâ determină să nâ bâgăm întribări dispri v’initor. Aniversarea easte unâ araste ca Radio România Internaţional să vă provoacâ, la ediţia di anlu aestu a «Dzuâl’lei a Ascultătorului », să raspundiţ la întribarea: “Care va sibâ v’initorulu a radioului trâ xinâtate?”



    Di la momentile di arhiusitâ şi până azâ, radioulu fu supus a multor provocări, condiţionate ică di alâxerile produse în peisajul media, pricum arâspândirea a televiziunil’ei, dezvoltarea a posturilor private di radio, apariţia a Internetului şi, ma recentu, a reţealilor soţiale, hibâ că di progresulu tehnic, pricum dezvoltarea a modalităţilor di recepţie şi di transmisie. Ca răspunsu si alâxi producţia radio şi si alâxirâ conţânuturile radio. Emisia şi recepţia radio si modernizarâ.



    Factori politiţ, alâxiri di reghim, polimuri au influentatâ misiunea a radiourilor şi emisiun’ile a lor, iara factori economiţ, pricum perioade di creaştire ică di criză economică, decisirâ, acsi cum ştim tuţ, asupra a numirului posturilor şi a emisiun’ilor. Posturile internationale au cunoscutâ arada di alante posturi di radio aeste evoluţii.



    Aşima, vruţ ascultători, vă invităm să nâ spuniţ ică să nâ scriiţ cum minduiţ că va sâsi dezvoltâ tru an’il’i ţi v’in posturile di radio trâ xeane şi ţi astiptări aveţ di la eale! Cum va sibâ şi cât di mare va sibâ oferta globală a emisiun’ilor trâ xeane? Pi ţi căl’iuri va sâ si transmitâ aţeale ma multile emisiun’i internaţionale? Care va sibâ rolul a posturilor di radio internaţionale într-unâ lume tru care accesulu la informaţie easte tut ma lişor?



    Aştiptăm cu mare interes răspunsurile a voastre la întribarea: “Care va sibâ v’initorulu a radioului trâ xeane?”. Aţeale mai interesantile 20 contributii va sibâ răspâltite cu premii.



    Ca di aradâ, pi timel’lu a răspunsurilor a voastre va sâ realizăm «Dzua a Ascultătorului» la Radio România Internaţional, ţi va sibâ tru prima duminică a meslui noiembriu, adică pi 3 noiembriu anulu aestu. Aştiptăm răspunsurile hibâ că înreghistrat, ma că si aveţ dor să vă sunăm trâ înregistrare audio contribuţiile a dvs., hibâ că în scris, pri-tru e-mail, prin scrisori, pi faxu, pi Facebook sau directu pri-tru formularulu di răspunsu di pi site-ul RRI. Coordonatile a noastre suntu: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60–64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail arom@rri.ro. (Irina Adamescu, Eugen Cojocariu)


  • 11 di Yismârciun – dupu 12 di an’i

    11 di Yismârciun – dupu 12 di an’i

    Atentatili di la 11 di Ysmârciun furâ un stog di atacuri sinucigaşi cumândisiti di Al-Qaeda contra ali SUA. 19 di terorişţâ deturnarâ patru avioani comerciali di pasageri, dauâ dit eali câdzândalor pi Turnurili Dzeamini ali World Trade Center dit New York. Terorişţâl’ii agudirâ, cu treilu avion, Pentagonlu, ningâ Washington, iar aţel de-al patrulea câdzu pi un câmpu dit Pennsylvania. În total, dupu aţeali atacuri, murirâ 2.993 di oamin’I, iara SUA ahurhi un polim pi tuti planurili contra a terorismului.



    Ta s-invadeadzâ Afganistanlu, pitricu soldaţ ta s-scoatâ di la puteari regimlu fundamentalistu taliban, cari avea terorişţâ al-Qaeda şi apruchie nomlu “USA Patriot”, în vigoari, pânâ azâ; un nom ţi fu dapoaia contestat, cari dâdea cali a Guvernului s-supravegheadzâ iţi om bănuit că poati s-ahurheascâ un nău atac di turlii teroristâ contra a Americâl’ei. Şi alti vâsâlii şi-împrustarâ nomurli mutrinda terorismul şi deadirâ puterea şi a organilor di forţâ şi di securitati tu ţi mutreaşti bâgarea aluştor tu practico.



    S-aspusi că, dupu 11 di Yismârciun 2001, lumea nu mai fu canâoarâ idyea. Aţea catastrofâ americanâ îi agiunsi pi miliardi di oamin’i. Multi sistemi icunumiţi scâdzurâ, ama nai ma mărli alâxeri furâ aţeali di turlii politicâ. Majoritatea a liderilor dit lumi giudicarâ atacurli, ama nu şi Iraklu şi liderlu a ei, Saddam Hussein. Speculaţiili mutrinda implicarea a nâscâtor irakieni tu aţeali atentati, deadirâ cali la apruchiarea ca SUA s-invadeadzâ Iraklu, tu 2003.



    Multi vâsâlii îngl’iţarâ conturili bancari a nâscântor suspecţâ di terorismu iara SUA înhiinţâ un multu zburât centru di detenţii la baza militarâ dit Golful Guantánamo, tu Cuba. Tut dupu 11 di Ysmârciun 2001, s-alâxirâ şi aliantili icâ şi ordinea mondialâ. Lumea s-ampârţâ tu arăi şi tu bun’i, pi “axa a arăului” hiindalor Iraklu, Iranlu şi Corerea di Nordu. Ligâturli externi s-încordarâ, ali SUA îi si adusi câbati că, tu numa a alumtâl’ei contra a terrorismului, agiunsi un jandarmu universal. Tuti pisti tuti, ama majoritatea a vâsâliilor canda achicâsirâ că terorismul easti un mari piricul la nivel mondial şi, pânâ tu soni, eastu lucru easti di mari simasii.



    Şi ti România, 11 di Yismârciun 2001 fu unâ mari catandisi di alâxeari, ţi vini diunâoarâ cu triţearea di partea a lumil’ei civilizatâ şi a eforturilor aliştei ta s-ascapâ di terorismu. NATO şi SUA adrarâ ca aestâ vâsâlii s-hibâ un bun partener tu zona a Amaril’ei Lai. Tu 2004, Bucureştiul simnă intrarea tu NATO, iara tu 2007 Romania intră şi tu Uniunea Europeanâ. Pi aestâ linii di parteneriat, român’ii

  • Cân’ii maidanezi – unâ soluţii di turlii leghislativâ

    Cân’ii maidanezi – unâ soluţii di turlii leghislativâ

    Lipsi s-hibâ vâtâmat un ficiuric di patru an’i ca problema a cân’ilor di pi sucăchi — unâ multu veacl’i, ama canâoarâ mutritâ cu interes dealihea, serios — s-agiungâ un prot lucru ti andridzeari di pi agenda a autorităţlor români. Nica dit chirolu a comunişţâlor, cându aestu fenomen ahurhi, autorităţle icâ nu vrurâ, icâ nu avurâ puteari s-andreagâ problema a cân’ilor comunitari. Niscânţâ zburăscu şi di indolenţâ, iara alţâ, cama cu curagiu, nu s-afirescu s-aspunâ un zbor cama greu, nesimţiri. Tu unâ ahtari catandisi, iu presiunea ali opinii publicâ pindzi ma multu ca altâvârâoarâ umerl’ii a decidenţilor, Parlamentul di Bucureşti apufusi s-da un nom cari da cali la vâtâmarea a lor. Aestâ turlii di soluţii u apruchiarâ şi nai ma mulţâl’ii dit popul. Actul normativ dzâţi câ un câni dit adapostu poati s-hibâ revendicat icâ adoptat, fârâ pâradz, tu 14 dzâli lucrâtoari.



    Tu inşita aluştui chiro, autorităţli locali pot s-eutanasiadzâ cân’ii icâ, iara maca va s-aibâ pâradz, pot s-îi mai ţânâ aclo. Deci eutanasierea nu easti, dupu cum achicâsirâ niscânnţâ, unâ soluţii ţi lipseaşti s-hibâ zorlea tin’isitâ. Cân’ii agresivi şi aţei declaraţ bolnavi fârâ cali di vindicari suntu eutanasiaţ pi loc. Aţei ţi iau animalili dit adăposturi semneadzâ unâ carti, unâ declaraţii prit cari şi-l’ia borgea s-tin’iseascâ nomurli di îngrijeari şi hârneari, s-nu nu-i alasâ pi sucăchi şi, cara nu-ai mai va, sâ-i da nâpoi a autorităţlor. Votlu dit Parlamentu, iu nomlu, tu aţea turlii tu cari fu apruchiat, easti aclo di şasi an’i, vini deadun cu protesti a ONG-urilor ţi suntu ti îndrepturili a animalilor. Ama, milioanili şi milioanili di euro cari tricurâ prit conturili aluştor ONG-uri — pâradz di la bugetili a primăriilor şi dit fondurili europeani – furâ complet niufilisiţ. Adrarea, mutarea di adăposturi, adopţiili, sterilizarea icâ castrarea a maidanezilor, ca turlii di dânâseari a fenomenului, câ ţe ti bitisearea a lui nu putem s-azburâm, nu furâ productivi.



    Dovadâ easti şi că tu Bucureşti, câsâbă cu vârâ 1,8 milioani di locuitori, bâneadzâ, uidisit cu un raportu ali Primării, vârâ 65 di n’ii di cân’i maidanezi. Aestu numir easti multu mari nu maşi ti unâ capitalâ europeană, ama şi ti iţi loc urban dit lumea civilizatâ. Tu ahtări sinfunii, nu easti ici ti n’irari că, tu baia cazuri, cân’ii sunt bâgaţ la capitolu ”alertâ di călătorii” ti xen’ii cari vor s-yinâ s-veadâ capitala ali Românii.

  • Un festival di succes

    George Enescu easte aţel ma marile compozitor român. Si feaţe tru 1881, tru hoara Liveni din Botoşani, tru nord-estul a Româniil’ei, iu tată-său avea loatâ unâ ciufliche în arendă. Şi-u are dedicatâ bana în totalitate a muzicâl’ei, hiinda un genial compozitor, un violonistu di talentu, pedagog dedicat, pianistu pasionat şi dirijor. Studiet la Viena şi Paris iu, tru 1898, îşi faţe debutulu di compozitor cu Suita simfonică Poema Română. În perioada interbelică activă multu în România şi Franţa şi avu turnee di succes în America. Di elevil’i a lui Yehudin Menuhin l’i păstră totna unâ profundă afecţiune, şi lu consideră pi George Enescu părintile a lui spiritual. Tru 1936, la Paris, avu loc, cu multu succes, premiera a operâl’ei Oedip, considerată sibâ aţea ma importanta operă a lu George Enescu. Triumful a lui internaţional fu aspru dânâsit di drama Parisului di-tru doilu polim mondial şi lâiaţa comunistă abătută asupra a Româniil’ei natalâ, la bitisita a polimului.


    Auşit şi curmat, George Enescu arămase în Paris tra sâ-şi aşteaptâ bitista a banâl’ei. Care vine, tru 1955. La trei an’i di la tristul evenimentu, Bucureştiul lansează un mare festival internaţional care purtă di la arhiusitâ numa a ţilui ma marile compozitor a român’ilor, George Enescu. Într-unâ Românie care descoperea cu m’irare loculu tru tâburea comunistă pi care l’i-lu avea rezervatâ mările puteri, festivalul George Enescu fu unâ diailthea thamâ, un momentu unic di respiraţie culturală di mare valoare. Prima ediţie a festivalului internaţional George Enescu avu dişcl’idirea ofiţială pi 4 agheazmăciune 1958. La aestă protâ ediţie avu loc şi premierea românească a operâl’ei Oedip. Primile 8 ediţii si desfăşurarâ la tut câte 3 an’i, timpu în care la Bucureşti evoluarâ numile mări a schenâl’ei muzicalâ internaţionalâ: Yehudi Menuhin, David Oistrah, Sviatoslav Richter, Ghenadi Rojdestvenski, Arthur Rubinstein, Herbert von Karajan, Zubin Mehta, Rostropovich, Elisabeth Schwarzkopf, Sheila Armstrong, Viktor Tretiakov, Jean Francois Antionioli, într-unâ incompletă şi aleatorie misurare. Tru an’l’i 80, ultimil’i a comunismului, şi tru an’il’i 90, primil’i ai tranziţil’ei la democraţie, festivalul George Enescu si desfăşură la intervale regulate, influenţat hiinda di evoluţiile politiţe din România.


    Unâoarâ cu noulu mileniu, prestigiosulu festival muzical internaţional di la Bucureşti si desfăşoară la i ţi doi an’i, tru ediţii tut cama ample şi ma complexe. 2013 easte un an a festivalului George Enescu care si desfăşoară până la 28 agheazmăciune, cu ninumirate concerte şi evenimente dedicate a muzicâl’ri şi ale culturâ, în Bucureşti ama tru în alte politii din România, la Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova, ama şi la Liveni, la casa memorială a compozitorului. Simpla mutrire pri-tru frndzâle ale istorie a festivalului George Enescu şi a programului a ediţil’ei ţi tamam si dizvârteaşte nâ oferă dimensiunea a unui fenomen cultural ţi dominâ muşata toamnă bucureşteană. Publiculu românescu si mobiliză trâ evenimentu şi nu puţân’i suntu aţei care v’in la Bucureşti di iuţindo în lume tra sâ asistâ la concerte di excepţie ocazionate di festivalul George Enescu, apreciat dreptu aţel mai importantul di-tru sud-estul a li Europâi. După perioada dinâinte di 1989 cându fu unâ niaşteptată faptă di analtă cultură într-unâ amare di ideologhizare forţată, democraţia aduse libertatea a li impunire pi schena internaţională a festivalului ţi purtă di la arhiusitâ numa a ţilui mai importantul compozitor român, George Enescu.