Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • Eveniment Top – 16.02.2013

    Parlamentul di Bucureşti apruchie statutlu a parlamentarilor



    Temâ di moaubeţ apreasi întrâ putearea social liberalâ şi opoziţia democrat liberalâ, statutlu a parlamentarilor, fu apruchiat di Leghislativlu di Bucureşti. Documentul ari îngrâpsit un multu zburât articol cari priveadi că un aleptu aflat incompatibil di Agenţia Naţionalâ ti Integritati poati s-contestâ apofasea tu un chiro di 45 di dzâli, andicra di 15 dzâli cât eara tu vecl’iu statut, ahurhinda cu data a notificarâl’ei a Parlamentlui. Prezidentul Traian Băsescu avea pitricutâ disnău proiectul tu leghislativ, spunândalui – printrâ ş-alti lucri – că aestâ easti tu contradicţii cu recomandărili dit aţel di tora ayoniea raportu pi giustiţii ali Comisii Europeanâ, tu ţi mutreaşti incompatibilităţili, conflictili di interesi şi imunitatea a parlamentarilor. Opoziţia pistipseaşti câ textul ţi fu apruchiat da, aţilor ţi suntu aleţâ, unâ superimunitati şi contestă statutlu la Curtea Constituţionalâ.





    Comisii parlamentarâ adratâ Bucureşti ti alâxearea a Nomlui di Timel’iu a statului



    Parlamentul român apruchie, tu aestâ stâmânâ, componenţa a comisilâ’ei specialâ cari va s-cumâdiseascâ tut proceslu di alâxeari ali Constituţii. Referendumlu pi aestâ temâ va s-hibâ di toamnâ. Structura a Leghislativlui, statutlu a parlamentarilor, limpidzarea borgilor a prezidentlui ali Românii suntu maşi îndoi dintrâ scupadzl’ii a mouabeţlor parlamentari, la cari va s-l’ia parti şi societatea civilâ şi mediul academic. USL, ţi ari unâ majoritati parlamentarâ cama di dauâ treimi, lucru ţi-i asiguripseaşti votlu ti iţi priectu, pledeadzâ, îndrupaşti lucârli ti un parlamentu bicameral. Ama opoziţia democrat-liberalâ caftâ tin’isirea referendumlui dit 2009, cându s-votă ti un parlament unicameral di 300 di membri.



    Caplu ali diplomaţii di Bucureşti, Titus Corlatean, zburâ cu omologlu a lui olandez, Frans Timmermans, di aderarea ali României la Schengen



    Apruchiarea ali Românii tu spaţilu european di libirâ urdinari Schengen, fu unâ dintrâ temili zburâti, Haga, di ministrul român di externi, Titus Corlăţean, cu omologlu a lui, Frans Timmermans. Titus Corlăţean salută scutearea dit programlu di guvernari al executivlui olandez di tora, a unei privideri ţi dâdea cali ti niapruchiarea ali vâsâlii tu Schengen. El câftă îndruparea Olandâl’ei tu ţi mutreaşti unâ apofasi bunâ, favorabilâ di intrari ali Românii tu Schengen, unâoarâ cu furn’iea a Consiliului di Giustiţii şi Afaceri Interni dit 7-8 di Marţu. Autorităţili români îşi tin’isescu multu ghini borgea ţi u au la frontiera esticâ ali UE, ama şi criteriili di aderari, stabiliti tu acquis-lu Schengen, lucru confirmat şi di Comisia Europeanâ, dzâsi Titus Corlăţean. Şi ministrul olandez, Frans Timmermans, dzâsi că guvernlu dit cari adarâ parti, mutreaşti multu ghini aflarea, tu Marţu, a unui răspunsu concret ti aestu lucru. Olanda bâgă contrâ, pânâ tora, ti intrarea ali Românii tu spaţiul di libirâ urdinari, zburândaei di pţânili progresili tu ţi mutreaşti alumtarea cu aruşfetea.





    România nu ari câbati tu scandalu european ţi mutreaşti carnea di cal, vindutâ ca hiindaei carni di vitâ.



    Ancheta adratâ di autorităţili francezi arată că nu avu câbati furnizorlu român ţi fu bâgat tu scandalu a vindearâl’ei di carni di cal, cu etichetâ di carni di vitâ. Tu aestâ catandisi, dzâţi guvernul di Paris, unâ firmâ francezâ ari tuta câbatea, hiindaei protlu agentu a filierâl’ei cari bâgă ştampila pi carnea di cal vinitâ dit Românii. Şi autorităţili di Bucureşti mutrirâ ghini dauli abatoari româneşţâ ţi exportarâ carnea di cal şi nu aflarâ ici nereguli. Cama di 4,5 milioani di produsi, fabricati dit 750 di toni di carni di cal psfetu etichetatâ, furâ vinduti tu 13 di vâsâlii europeani. Carnea di cal tocatâ şi vândutâ ca hiindaei di vitâ avu unâ cali greau, complicatâ, prit ma multi stati, ta s-agiungâ ambalatâ şi comercializatâ di magazini. Oficiul European di Poliţii, Europol, va s-adarâ unâ anchetâ tu aestâ catandisi.



    Apofasi giudicâtureşţâ ti scutearea icâ condamnarea la hapsi a unor cunoscuţ politicien’i român’i şi lideri sindicali



    Giudicâtorl’ii român’i apruchiarâ – marţâ — câftarea di libirari ma ayoniea a premierlui social-democrat di ma ninti ali Românii dit chirolu 2000-2004, Adrian Nastase, ama apofasea nu easti definitivâ. Adrian Năstase este nai ma marli demnitar încl’isu ti aruşfeti tu România postcomunistâ. Ama parlamentarlu şi emburlu George Becali fu condamnat la trei an’i di hapsi cu suspendari, tu un dosar tu cari fu pitricut la giudicatâ ti arâchirea a mai multor oamin’i. Dupu apofasea ali instanţâ, el şi-hâbârisi demisia dit PNL (la guvernari). Şi aţel di ma ninti lider sindical, Marius Petcu, fu condamnat definitiv, ama la şapti an’i di hapsi cu executari, ti fapti di aruşfeti. El luă vârâ 1,4 milioani di lei (icâ vârâ 320 di n’ii di euro) di la administratorlu ali unâ firmâ, ta sâ-i da un contractu.



    Romania avu crişteari icunumicâ tu inşita a anlui ţi tricu



    România amintă s-afireascâ di intrarea nica unâ oarâ tu recesiuni tehnicâ, tu inşita a anlui ţi tricu, uidisit cu estimării a Institutului Naţional di Statisticâ. Produslu Internu Brut criscu, tu aţei dit soni trei meşi, cu 0,2%, andicra di trilu trimestrul şi cu 0,1% andicra di idyul chiro dit 2011. Reprezentanţâl’ii a Fondului Monetar Internaţional pistipseau, tora ayoniea, câ România va s-aibâ estan unâ crişteari icunumicâ di 1,5%. Uidisit cu Oficiul European ti Statisticâ (Eurostat), recesiunea dit zona euro s-îngriunâ tu trimestrlu patru dit 2012. Tuti mărli icunumii ali zonâ euro – Ghermănia, Franţa, Italia şi Spania – avurâ unâ scâdeari icunumicâ tu inşita a anlui ţi tricu.



    Dauâ echipi româneşţâ di fotbal, Steaua Bucureşti şi CFR Cluj, chirurâ meciurli dit 16-le a Ligâl’ei Europa



    Niamintari ti echipili româneşţâ di fotbal Steaua Bucureşti şi CFR Cluj, tu deplasari, tu giocurli tur dit 16-le a Ligâl’ei Europa. Steaua chiru cu 2-0 dinintea a ghinicânâscutâl’ei formaţii olandezi Ajax Amsterdam, iara clujen’ii chirurâ, Milano, cu idyul scor, mecilu cu italien’ii di la Internazionale. Meciurli retur va s-gioacâ tu Românii, pi 21 di Şcurtu.





    Armâneaşti: Cristina Mina

  • Papa, omlu

    Hâbarea că Papa lo apofase să si retragă di-tru aestă analtă funcţie fu aprucheatâ cu multă achicâsire din partea a tutulor. Josef Ratzinger, ţi sluji ca papă cu numa di Benedict an XVl-lea, nâ aduse aminte că insuşi analtul suveran pontif easte tut un om. Nu easte puţân lucru, cama multu că oamin’il’i nu ştea dip ghine ţi easte papa, un şef di stat, un lider spiritual, un preftu care prinde să li mpilteascâ pi daule? Niţe trâ decizia al papa nu ştim care poate s-hiâ ţel mai uidisitlu zbor, demisie, abdicare, retradzire ică, ma omeneaşte, renunţare. Tut di renunţare zburâ şi papa, di renunţarea la funcţia di episcop a Româl’ei şi succesor a Sâmtului Petru. Papa si mai numeaşte şi suveran pontif, di la latinescul pontifex maximus, ţel ma marle di pontifi. M’ergânda pi linia istoril’ei sau a lingvisticâl’ei, pontif înseamnă “constructor di apunţâ”, iara papa easte aţel care, spiritual, uneaşte oamin’il’i, aruncânda punţâ piste hauâ. Tut omeneaşte, trun dzâlile a noastre, arhiusi căftarea şi lansarea tru mplină atenţie mondială a posibililor resorturi şi ascumtişurii a ţistei decizie. Omeneştile probleme di sănătate şi di vârstă niintată arămasirâ codaşe, în favoarea unora multu ma spectaculoase, probleme di trecut nicunoscut, rapoarte secrete, presiun’i oculte.

    Şi cu tute aeste, oamin’il’i achicâsirâ că, la 85 di an’i, easte normal să fudz din calea ale administraţie strictâ, mare consumatoare di chiro timp si energhie şi să ti torn’i la rugăciune şi reflecţie, specifiţe a activitatil’ei relighioasâ, cama multu la un ahtare nivel. După 8 an’i, Benedict al XVl-lea are dor dupu aţeale spirituale a banâl’ei bâsericchascâ şi decise să alasâ sarţina a pontificatului a altora ţi pot să aducă altu spirit şi unâ altă energhie a ghestionaril’ei a banâl’ei a ţilor 1,2 miliarde di credincioşi catoliţi şi a multu marilui sistem reprezentat di bâsearica catolică. Aţel ma invocatlu precedentu a unui ahtare ghestu dipune tru negura secolilor, tru 1294 ma exactu, iara ţel care dipuse di pi scamnul a Sâmtului Petru eara papa Celestin al V-lea, sanctificat şi sărbătorit pi 19 mai di credincioşil’i catoliţ. Detalii dispre ghestul similar di amuşi mai ghine di 7 secole nu si aflâ lişor.

    Sâ ştie, cu tute aeste, că papa Celestin al V-lea eara un mare pustnic, aleptu să hibâ papă după 2 an’i di discuţii întră cardinal’i. Numa lui eara Petru din Morrone, după muntile iu avea adratâ un schit di pustniţ. Petru constitui şi un ordin călugărescu multu strictu, numit a Celestin’lor. Şidzu pi analtul tron di la Vatican maşi 5 meşi ama renunţă multu aghon’ea, în cursul a tut aţiluiaşi an 1294, fără să poată si nveaţâ cu nalile responsabilităţ. La ma puţân di 2 dechenii di la şcurtul a lui pontificat, Celestin al V-lea fu mutat tru arada a sâmţâlor. Aţistu caz nu easte singular tru istoria a Vaticanului ama easte aţel care da a actului a demisil’ei aspectul voluntar, ţi nu lipseaşte să l’ia vârâ aprobare. Istoria a papalitatil’ei are başi şi un papă Benedict, al lX-lea, care demisionă şi apoia vru di ma multe ori să si toarnâ pi tron. Putem sâ lughursim, aşi ma, că există un hirescu cu arădăţin’i istoriţe în situaţia di la Vatican, lucârle hiinda multu ghine reglementate ţi cara că procedura nu mata funcţionă di 7 secole. Ca şi credincioşl’i, şi slujitoril’i ale bâsearicâ suntu tut oamin’i, cu puterile şi slăbinţile a lor, tru tut aestu efortu di sâ-l’i uneascâ pi oamin’i cu apunţâle a spiritului.

    15.02.2013



    Autor: Marius Tiţa



    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Putearea a unei flamburâ


    Flambura, în sensul lârguriu a termenului, easte unlu di aţeale ma puterniţile simboluri a oamin’ilor. Un grup, ţi poate s-hibâ unâ mare naţiune, îşi bagâ tru flamburâ simbolurile care îl’i unescu pi oamin’i şi îl’i fac să alumtâ tra sâ-l mutâ pi aţeale ma analtile cârciliuri ică maşi pi unâ redută însândzirată. Nu di puţâne ori, trâ drapel si muri iara patriotismul easte asimilat cu pirifan’a sâ ti faţ curbane trâ drapel. Multe naţiun’i si confundâ cu drapelul a lor, însemnul grafic di aţel ma marle impactu vizual şi aţea ma marea rezonanţă istorică. Arborarea a unei flamburâ înseamnă unâ declaraţie puternică, unâ pozitivă, afirmativă, ama şi unâ negativă, di protestu sau di respindzire.


    Român’l’i şi unguril’i furâ acreditaţ, secole, cu unâ relaţie conflictuală intensă. După 1990, relaţia anamisa di aţeale dauăle state ascăpate di regimurile comuniste avu unâ evoluţie tut cama bună, agiungânda başi un model. Si evoluă di la acordurile ţer dişcl’is” la şedinţile comune a ţilor dauăle guverne, ţânute di dauă ori pi an, alternativ în România şi Ungaria. Tutunâoarâ, tru aţeale dauăle state si află minorităţ importante a populaţil’ei majoritarâ tru alantu stat. Ma că român’l’i di-tru Ungaria suntu în numir nu multu mare, di regulă multu aproapea di frontiera comună, unguril’i din România suntu vârâ 1,5 milioane şi bâneadzâ majoritar în Transilvania. După 1990, România bâgă tru practichie a ţil’ei ma avansatile standarde în materie di protecţie a minorităţilor naţionale care, anamisa di alte, fac ca tru România, caz unic, minorităţle au câte un deputat în Parlamentul naţional. Unguril’i din România, avânda unâ puteare electorală ma însimnată, au multu ma mulţâ reprezentanţâ tru Parlamentul di la Bucureşti, alepţâ pri-tru vot directu, pi listile a Uniunil’ei Democratică Maghiară din România. Creată la şcurtu chiro după cădearea a comunismului, UDMR u dominâ opţiunea di vot a comunitatil’ei şi multu chiro participă la guvernare, tru alianţă cu partidile româneşti. Cadrulu a existenţâl’ei a maghiarilor din România nu easte, cu tute aeste, ahât di simplu.


    Tru estul a Transilvanil’ei şi, deci, tru mesea ale Românie, în special tru zona a unor depresiun’i montane, bâneadzâ secuil’i, ţi zburăscu limba maghiară ama cu orighine istorică asupra a cure specialiştil’i nu pronunţarâ ultimul zbor. Easte reghiunea pi care politician’l’i maghiari insistă s-u prezinte ca hiinda Ţinutul secuiescu (loclu a secuilor)”, ţi cara că la recesământul di amu 10 an’i maşi 532 di cetăţeni si declararâ secui. Dinclo di componenta istorică şi culturală evidentă, flamburile şi alte elemente clare di politică si ameastică tru bana a român’ilor şi a maghiarilor, cama multu a ţilor di-tru ţinuturile a secuilor. Unâ flamburâ auto-asumatâ ca hiinda reprezentativâ trâ secui easte afişatâ cu obstinaţie cama multu aclo iu nomurile a Româniil’ei pruved arborarea ofiţială a flamburâl’ei a statului român.


    Primăriile sunt locurile predilecte, cama vrutile, cama multu trâ vizibilitatea pi care u da, ama şi trâ încărcătura simbolică di care suntu caracterizate. Putearim si dzâţim că flamburile informale a aşi-dzâsului Ţinut secuiescu” suntu arborate cama multu în spaţiile ofiţiale şi reprezentative a autoritatil’ei statalâ. La nivel ofiţial chentral aestă situaţie irumpse cându ofiţialil’i di la Budapesta intervenirâ tru aestă dispută locală cu acuzaţii grave şi gheneralizante la adresa a statului român, invocânda persecuţii simboliţe la adresa a minoritatil’ei maghiarâ. Inclusiv ambasadorlu maghiar la Bucureşti apăru la televiziun’ile din România pledânda limpid trâ unâ autonomie pi principii etniţe trâ maghiaril’i din România. Altâ turlie spus, trâ crearea a unei zonâ exclusivâ trâ el’i, disigura, sum flambura pi care u adusirâ insistentu în discuţie dzâlile aeste. Autorităţile române reacţionarâ la declaraţiile a ofiţialilor maghiari, cama multu a ţilor di-tru diplomaţia di la Budapesta, ama analiştil’i atrag atenţia şi asupra a ncărcăturâl’ei electoralâ a comportamentului aţistor, cama multu că partidlu aflat la puteare în Ungaria giucă dipriunâ pi cartea a minoritatil’ei maghiarâ di pi teritoriul a viţin’ilor şi pi apelul la fibra naţionalistă a electoratului.


    10.feb.2013

  • Eveniment Top – 09.02.2013

    Nomlu a bugetului di stat şi aţel a asiguripserilor sociali furâ apruchiati fost tu Parlamentu.





    Dupu ma multi dzâli di moaubeţ apreasi întrâ Puteari şi Opoziţii, Legislativlu apruchie, gioi, proiectul a nomlui a bugetlui di stat şi pi aţel a asiguripserilor sociali di stat pi 2013. Bugetlu este fundamentat pi unâ crişteari icunumicâ di 1,6%, unâ inflaţii di mesi anualâ di 4,3%, un cursu di mesi di 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar di 2,1% dit PIB. Premierlu Victor Ponta dzâsi câ easti nai ma bunlu buget, tu chiro ţi opoziţia bagâ câbati câ eastu easti unlu di niaveari. Uidisit cu prognoza a specialişţâlor BNR, criştearea ali icunumii româneascâ va s-hibâ tu 2013 di vârâ 1,5%, estimari ţi easti unâ cu aţea ali FMI. BNR spuni câ putearea a leului easti, ligatâ tu chirolu yinitor, di catandisea ali monedâ unicâ europeanâ, di producţia agricolâ, ama şi di reformili structurali, bâgati di Mugur Isărescu sum semnul di incertitudini, ti furn’iea a problemilor sociali, politici şi tehnici pi cari le au.



    Parlamentul di Bucureşti zburaşti di priorităţili legislativi ti 2013.





    Ahurhi prota sesiuni ordinarâ di estan a Parlamentului di Bucureşti. Prit protili lucri ti adrari suntu revizuirea ali Constituţii, reorganizarea teritorialâ icâ apruchiarea a statutlui a parlamentarilor. Alâxearea a nomlui di timel’iu ali vâsâlii va s-limpidzascâ borgili a prezidentului şi ali Curti Constituţionali. Tu ţi mutreaşti statutlu a parlamentarilor, moaubeţli pi aestâ temâ furâ amânati cu unâ stâmânâ. Eali s-dânâsirâ la un articol cari dzâţi câ parlamentarl’ii declaraţ incompatibili di ANI pot ş-chiarâ mandatlu maca nu contestâ apofasea tu instanţâ – tu chiro di 15 dzâli. Caplu a statului pitricu disnău aestu proiectu a Legislativului ti lucri şi nu-s limpidz, constatati tu ţi mutreaşti incompatibilitatea icâ conflictul di interesi. Nai ma zburâtlu nom va s-hibâ aţel mutrinda riîndridzearea teritorialâ. Varianta USL (la guvernaro) mutreaşti optu regiuni di dezvoltare, iara tu idyul chiro PDL (opoziţii) va ca aţilor 40 di giudeţi di tora s-lâ ia loclu optu giudeţi mări.



    CE apufuseaşti darea a pâradzlor câtâ România ti POSDRU



    Reprezentanţl’iii UE deadirâ cali ti Programlu Operaţional Sectorial ti Împrustarea a Resursilor Umani (POSDRU), dupu misiunea di audit di tora ayoniea. Pâradl’ii ti POSDRU furâ dânâsiţ tu vearea a anlui ţi tricu ti nereguli mutrinda atribuirea di ma ninti şi derularea a nâscântor proiecti. CE va s-pitreacâ iara pâradz ali România ti câftărli di rambursari pitricuti tu andreu 2012, cu un pâhă di 148 di milioani di euro. La ţinţi an’i di la intrarea tu UE, România easti pi aţel dit soni loc dintrâ aţeali 27 di stati comunitari mutrinda luarea di pâradz europen’i. Pânâ tu inşita a meslui Yinaru, Bucureştiul luă fonduri di 2,2 miliardi dit totalu di 19,2 miliardi di euro dati di Bruxelles ali vâsâlii, , tu chirolu 2007-2013.

    …………………………………………………………………………………………………………….

    Audio–>

  • Dilemi diplomatiţi anamisa di Bucureşti si Budapesta

    Dilemi diplomatiţi anamisa di Bucureşti si Budapesta


    Un secretar di stat dit ministerlu ungar di externi spusi că minoritatea maghiară dit România ghio taha fuvirsi simbolic şi câftã a primarlor dit Ungaria s-alinâ, ca semnu di muttari cap, hlambura aşi-spuslui Loc Secuiescu dit România. Declaraţiili a aiştui furâ sancţionati di autorităţli di Bucureşti. Cama pi largu nâ spuni Andrea Bojoi. Aţeali dit soni declaraţii fapti di un secretar di stat dit Ministerlu Ungar di Externi cari yini cu minduita câ minoritatea maghiară dit România ghio taha easti fuvirsitâ simbolic, ti furn’ia că nu suntu alinati aşi-dzâsili hlamburi a locurlor secuieşti scoasi tu mgdani apandasi apreasi di partea a autorităţlor di Bucureşti.




    Ministerlu di Externe şi premierlu Victor Ponta spusirâ câ declaraţiili suntu ti niaprukeari. Primlu-ministru ali României cutugursi . El cundil’e că România nu va s-cadâ tru pringa a unâl’ei provocări, ama niţi aproaki ta sâ-l’I si da matimi di nafoara-a sinurlor. Victor Ponta, tru zborlu ţi lu gri dinintea a membrilor a guvernului a lui spusi:




    ”Avem nai cama analti standardi dit Europa di reprezentari a minoritătlor,di autonomie a structurlor locali. Cara vârnu va tra ş-adaâ campanie electorală tru România, voi s-aveţ un purtaticu sertu susta, fără s-nâ alăsăm acâţaţ tru prindzâ. Ama nu pistipsescu că vârnu poati s-nâ bagâ ţi hlamburi va sâ spunem dininti, tu videalâ”.


    Cl’imat ntrâoarâ la Ministerlu român di Externi, ambasadorlu ali Ungarie, Bucureşti, Oszkar Fuzes, spusi că nu easti zborlu ti niţi un câvgã diplomatic, şi niţi di vârâ pringâ adratâ ndreaptâ di Ungaria, ti România. Diplomatlu maghiar lugurseaşti că alinarea a seamniloridentitari di cătrâ unã minoritati easti un lucru di aradã, s-pricadi.


    Secretarlu di stat tru MAE român, Bogdan Aurescu, spusi ama, câţe cândâsearea a ufiţialui ungar mutrindalui aşi-dzâsâsili “hlamburi a secuilor” easti isa cu andruparea maxutarcu a autonomiil’ei teritoriali pi criterii etniţi, cari nu easti pruvidzutâ di Constituţia ali Românie ş-nu faţi parti dit standardili europeani avulusiti tru dumenea ti vigl’earea-a minorităţlor naţionali.




    Aurescu adâvgă că România ari matimili adrati ş-tin’iseaşti acutotalui em borgii europeani şi internaţionali, em şi nai cama multu akicâserli a aţilor documenti simnati cu Ungaria. Di altâ parti, caplu a diplomaţil’ei di Bucuresti, Titus Corlăţean lu stipsi ambasadorlu ungar că li câlcã arãdzli diplomatiţi prit declaraţiili a lui şi feaţi timbihi că mandatlu a aiştui poati sâs-bitiseascâ mult ma ayon’ea.




    Bucurestiul lugurseaşti câ declaraţiili a ufiţial’ilor maghiari s-ncuntreadzâ a parteneriatlui strategic anamisa di România şi Ungaria, si nu aproaki aestâ turlie ahtari minteari, ţi suntu contra a Constituţiil’ei ali Românie. Ca unâ consecinţâ Bucureştiul caftâ ali Budapeastâ s-dânâseascâ iniţiativili di turlia a aţil’ei mutrindalui alinarea a hlamburâl’ei a aşi-dzâsâl’ei “hlamburâ secuiascâ” pi dimarhiili dit Ungaria, ca semnu di solidaritati cu etniţl’I maghiari dit Transilvania şi trâ ndruparea a vrerlor ta s-agiungâ la autonomie.


  • Debut di sesiuni parlamentară

    Debut di sesiuni parlamentară


    src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/parlamentul-Romaniei.jpgProta sesiuni ordinară dit aestu an a Parlamentului di Bucureşti ahuhri luni, iara lucurlu di prota thesi a Leghislativului lu reprezintă adoptarea-a proiectilor ti Nomlu a bugetlui di stat şi a Nomlui tră bugetlu a asiguripserlor suţiali di stat tră 2013. Aprobati stămână ţi tricu di comisiili di speţialitati, aesti va s-intrâ, marţâ, tu moeabeţli a plenului.


    Proiecţia bugetară easti adratâ pi unâ ţintă di creaştiri economică di 1,6%, unâ inflaţie medie anuală di 4,3%, un cursu di mesi di 4,5 lei/euro şi un dificit bugetar di 2,1% dit PIB. Ti idyiul kiro, proiectul di buget pruveadi criştearea-a tin’iilor tră bugetari cu 7,2%, s-cl’eamâ unâ turnari la nivelu di dinintea a n’icşurărlor fapti tru 2010, cata cum şi indexarea-a pensiilor cu 4%.


    Aşi cum eara ti aştiptari, putearea şi opoziţia au mindueri divergenti tră buget. Cara Executivlu spuni că bugetlu pi aestu an va s-da silâ tră crişterea economică, opoziţia, cari bâgă n’il’i di amendamente, niţi un aprukeat, cutugurseaşti proiectul di nom pi cari âlu lugurseaşti unâ dânâseari pi calea ti dizvultarea a vâsiliil’ei.


    Prinţipalu stur ali opoziţiei di Bucureşti, Partidlu Democrat Libearal, faţi timbihi că bugetlu pripus di Guvernu va s-aducâ zn’ie ti tuţ bânâtorl’i ş-,axus ti clasa di mesi, agricultorl’ii şi mediul di emburlâki. Democrat libearalu Gheorghe Ialomiţeanu, ţi ma ninti avea futâ ministru ti Finanţi, lu yilipseaşti aestâ turlie:


    Un buget urfân’ipsitu, ti aţea câ putearea di acupărari a oamni’lor scadi dzuuâ di dzuuâ, impozitili criscurâ, investiţiili furâ multu n’iţ, lucru ţi va s-ducâ la unâ n’icşurari a locurlor di lucru. Apandisea a Guvernului nu s-alăsă aştiptată. Ministurlu delegat tră buget, Liviu Voinea, aduţi argumenti ti proiectu. Ia ţi spuni nâs:


    Crescu pensiili, crescu tin’iili di cafi mes, crescu investiţiili pi fonduri europeani. Cum poati s-hibâ aestu un buget ftoh ? “Bugetlu tră 2013 easti un adrat cu ngâtan, echilibrat, nu easti unu di sirţâl’e”, nica spusi Liviu Voinea, cari cundil’e câ aestu poati s-aibâ unâ rectificari pozitivă tu giumitatea a aluştui. Tru idyiul kiro, iniţiatorl’ii spun că proiectul a bugetlui di stat pruveadi hărgi ma mări andicra di anlu ţi tricu, ama şi unâ ma bună adunari a amintatiţlor.


    Di altă parti, bugetlu a asiguripserlor suţali di stat va s-hibâ adâpat dit contribuţiili tră asiguripseri suţiali al sistemlui public di pensii (73%), contribuţiili tră accidenti di lucru şi lângori profesionali (0,6%), amintatiţi nifiscali (0,2%), sumvenţii loati di la bugetlu di stat (26,2%).

  • Eveniment Top – 02.02.2013

    Comisia Europeanâ scoasi tu migdani raportul dit cadrul a Mecanismului di Cooperari şi Verificari mutrinda progresele avuti di giustiţia dit Românii.



    Romania bâgă tu practico maşi partial recomandărili ali Comisii Europeani mutrinda statlu di îndrept. Aestâ easti concluzia a raportului pi giustiţii dit Mecanismul di Cooperari si Verificari, prezentat, n’iercuri, Bruxelles. Executivlu comunitar dzâsi că, tu Românii, Constituţia fu tin’isitâ, cum şi rolu şi apofasili ali Curti Constituţionali; ama tutnâoarâ, ari gaileadz tu ţi mutreaşti instabilitatea cu cari s-alumtâ instituţiili giudiţiari. Executivlu comunitar alâvdă activitatea al ANI şi al DNA şi spusi că, tu aestu dit soni chiro, s-dublarâ condamnărili tu cazurili di aruşfeti. Tu raport s-subliniadzâ şi importanţa a bâgarâl’ei tu ipotisi a unui nău procuror general şi ali unâ nauâ cumândiseari ali DNA cari s-da dovadâ di independenţâ, integritati şi profesionalismu. Comisia Europeanâ mai câftă ca parlamentarl’ii declaraţ incompatibili s-demisioneadzâ, iara aţilor ţi suntu anchetaţ penal s-lâ si ia imunitatea. Ti prota oarâ, Comisia tradzi atenţia câtâ rolu ali mass-media, spunânda câ sistemlu giudiţiar fu aputrusit” di presiun’i prit intermedilu a presâl’ei. Pi di altâ parti, executivlu comunitar nica pistipsi câ România tin’iseaşti tut ţi s-caftâ iti aderarea la spaţiul european di libirâ urdinari Schengen. Aestâ precizarea vini tu sinfuniili tu cari existâ vâsâlii ţi nu da cali la intrarea a statlui tu aestu spaţiu, amanatâ di ma multi ori, di progresili înregistrati tu proceslu di reformâ ali giustiţii şi tu alumtarea cu aruşfetea.



    Proiectul a bugetlui di stat şi proiectul a asiguripserilor sociali pi 2013 tu analiza a comisiilor parlamentari.



    Plenlu deadun a Parlamentlui va s-zburascâ, dit 5 di şcurtu, ti proiectul a bugetlui di stat şi ti proiectul a asiguripserilor sociali pi estan. Dauli proiecti furâ apruchiati favorabil tu comisiili parlamentari di specialitati. Proiecţia bugetarâ easti adratâ pi unâ ţintâ di crişteari icunumicâ di 1,6%, unâ inflaţii medii di cathi an di 4,3%, un curs mediu di 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar di 2,1% dit PIB.



    Concluziili ali delegaţii deadun FMI – Banca Mondialâ – Comisia Europeanâ, Bucureşti



    Vizita di evaluari, Bucureşti, ali delegaţii deadun FMI – Banca Mondialâ – Comisia Europeanâ s-bitisi tu aestâ stâmânâ. Reprezentanţâl’ii FMI hâbârisirâ că va s-pripunâ a cumândisearâl’ei executivi di Washington a Fondului prilundzirea a achicâsearâl’ei di ampârmut di turlii preventivâ, ţi s-deruleadzâ tora, cu trei meşi. Autorităţili români câftarâ aestâ amânari ti frun’iea ali niagiundzeari la cama multi ţinti şi ti furn’iea a amânărilor la bâgarea tu practico a reformilor structurali. Executivlu şi-asumâ îndau psinfunii ţi lipseaşti s-li tin’iseascâ nâinti di moaubetea a cumândisearâl’ei executivâ ali FMI ti evaluarea di tora, icâ pânâ tu inşita a meslui cireşar. Aesti s-referâ la n’icşurarea a arieratilor şi la meatri di eficientizari a companiilor di stat, respectiv privatizarea al CFR Marfă şi bâgarea pi listâ a 15% dit acţiun’ili al Transgaz.



    Năulu Cod Fiscal valabil, tu Romania, di la 1 di şcurtu



    Năulu Cod Fiscal intră tu practico, di viniri, tu Românii. El ari îndauâ alâxeri tu domenea a tutulor impoziteior şi a taxilor mări – impozit pi venit, impozit pi profit, accizi, TVA, cum şi revizuirea a sistemlui di impozitari a veniturilor dit activităţ di turlii agricolâ. Năili reglementări aratâ că microîntreprinderili va s-hibâ zorlea bâgati s-pâlteascâ un impozit di 3% pi venituri, iara limita a veniturilor ti cari unâ firmâ întrâ tu sistemlu a microîntreprinderilor dipusi di la 100 di n’ii la 65 di n’ii di euro. Pi di altâ parti, năulu cod fiscal priveadi criştearea a salariului minim pi icunumii, di la 700 (159 di euro) di lei la 750 di lei ahurhinda di la 1 di şcurtu, iara dit alunar, la 800 di lei (182 di euro).



    Combinatlu Oltchim Ramnicu Valcea, tu insolvenţâ



    Unlu dit nai ma mărli combinati petrochimice dit Europa di Est, Oltchim Râmnicu-Vâlcea, ţi s-aflâ tu sudlu ali Românii, intră tu insolvenţă, dupu ţi, n’iercuri, Tribunalu di Râmnicu-Vâlcea apruchie câftarea ti ahurhirea aliştei proceduri. Guvernul di Bucureşti apufusi s-caftâ intrarea tu insolvenţâ a combinatlui ţi s-adrâ unâ greu susto ti vâsâlii, tu sinfuniili tu cari avu, tu aţei dit soni an’i, chireri di îndauâ suti di milioani di euro. Executivlu vru, tu 2012, s-pirvatizeadzâ compania, ama licitaţia îndreaptâ ti aestu scupo nu amintă si, di atunţea, statlu nu mai deadi ici un chiro limpidi ti privatizarea a combinatlui chimic. Dupu intrarea tu insolvenţâ administratorl’ii giudiţiari au 60 di dzâli ti s-yinâ cu un plan ti îndridzearea a catandisâl’ei.



    Coplata tu spitale, bâgatâ tu practico di la 1 di marţu



    Pacienţâl’ii dit Românii va s-pâlteascâ, ti internarea tu spital, ahurhinda cu 1 di marţu, maximum 10 lei. Aestâ privideari easti tu proiectul a Contractului-cadru mutrinda sinfuniili di dari a asistenţâl’ei medicali, ţi fu pitricut tu moaubeţ publiţi pi site-ul a ministerlui di Sânâtati. Tu minduita a ministrului di resort, Eugen Nicolăescu, aestâ meatrâ lipseaşti, câ ţe tu spitali hârgili suntu nai ma mări şi s-a vidzu câ s-adarâ internări fârâ di timel’iu, ţi nu suntu dealihea, întrucât pâheălu easti multu n’ic.



    Prezidentul ali Românii, Traian Basescu, tu vizitâ Peru



    Caplu a statului român, Traian Băsescu, ţi luă parti tu America Latinâ, la Summit-lu a Comunitatâl’ei a Statilor Latino-Americani şi Caraibieni, vizită, tu aestâ stâmânâ Peru, furni’ie cu cari dzâsi câ Bucureştiul şi Lima va s-adarâ un parteneriat strategic. Documentul va s-hibâ simnat tu 2013 icâ tu 2014, unâoarâ cu vizita Bucureşti a omologlui peruan Ollanta Moises Humala Tasso. Va s-hibâ protlu parteneriat strategic ali Românii cu unâ vâsâlii dit America Latină; aestâ achicâseari mutreaşti nu maşi relaţiile comerciali, ama şi va s-da cali la un transfer di tehnologii ti producţia industrialâ, câtâ Peru.





    Armâneaşti: Cristina Mina


  • Reglementări ti sânâtati


    REGLEMENTĂRI TI SÂNÂTATI


    Tu Românii, Proiectul a contractului-cadru di apruchiari a asistenţâl’ei medicali intră tu moaubeti publicâ. Ministrul ali Sânâtati, Eugen Nicolăescu, dzâsi că va unâ largâ consultari, iu s-şi spunâ minduirili cât ma mulţâ reprezentanţâ a asociaţiilor di pacienţâ, asiguratori privaţ şi patronati. El spusi că, maca dupu bâgarea tu practico a contractului-cadru va s-mai hibâ catandisi iu lândziţl’ii va s-hibâ pitricuţ s-şi ancupârâ materiali icâ s-da aruşfeti ta s-poatâ s-intrâ tu spital, directorii aluştor spitali va s-hibâ scoşi dit ipotisi. Ministrul hâbârisi că va s-mai hibâ adrati audituri, iara directorii di spitali cari va s-adunâ borgi, pi trei meşi un dupu alantu, va s-hibâ şi ei scoşi dit ipotisi. Ministerlu ali Sânâtati va ca, tu estan, s-pâlteascâ mari parti dit borgili adunati tu aţei dit soni an’i di sistemlu medical.Tu ţi mutreaşti pâltearea deadun tu cazurli di internari, sistem ţi va s-intrâ tu practico la 1 di marţu, ministrul dzâsi că aestu lucru muteaşti pţân’I pâradz. Ama aestâ meatrâ a guvernului nu easti ici apruchiatâ di asociaţiili aţilor ţi suntu lândiţ. Coaliţia a Organizaţiilor a Pacienţilor cu Afecţiun’i Croniţi dit România pistipseaşti că ea easti contra a Nomlui di Sânâtati şi afecteadzâ pacienţâl’ii cu venituri n’iţ. Ma multu, angajamentul a executivului dinâintea a FMI-ului ta s-introducâ aestâ pâlteari deadun, s-poati s-nu hibâ unâ cu ţi dzâsi Nicolăescu tu ahurhita a anlui; ministrul spunea atunţea câ România nu easti etimâ s-treacâ la un altu sistem, care s-mutreascâ aestâ coplatâ. Şi Colegiul a Yeaţârlor s-spusi lâhtârsit di zborlu a caplui ali delegaţii FMI tu Românii, Erik de Vrijer, cari dzâţi ca aestâ pâlteari tu un loc lipseaşti s-hibâ di 10 lei (2,3 euro) pi dzuu, pi tut chirolu di internari. Colegiul spuni că oficialu FMI nu ari niţi unâ turlii di expertizâ tu ţi mutreaşti imnarea bunâ a sistemelor di sânâtati, iara, tu sinfuniili tu cari pripunearea lui va s-hibâ apruchiatâ, cama di 80% dintrâ român’i va s-aibâ cali câtâ serviciili dit spitali, maşi cu mări gaireţ. Multi dintrâ alâxerli a contractului-cadru di dari a asistenţâl’ei medicali suntu ligati icâ condiţionati di bugetlu di stat pi 2013, pitrcut câtâ mouabeti şi apruchiari tu Parlament. Proiectul mutreaşti 3,7 miliardi di lei ti pâltearea a borgilor şi 44 di milioani ti ancupârarea a aparaturâl’ei di performanţâ. Tu minduita a ministrului di resort, Eugen Nicolăescu, bugetul, ma mari ca anlu ţi tricu, n-aratâ ţi poati s-adarâ România, azâ, ca sânâtatea s-armânâ unâ prioritati, prot lucru ti mutreari.

  • Concluziili a misiunil’ei FMI tu România

    Concluziili a misiunil’ei FMI tu România


    După două stămâni di discuţii cu autorităţle di Bucureşti, experţâl’ii FMI, Comisiil’ei Europeani şi a Băncâl’ei Mondiali aprukearâ, tu prinţipiu, lundzearea cu 3 meşi a acorduului di turlie preventivâ pi cari lu-au cu România, după ţi agiumsirâ pi isapea câ ari amânãri tu atea ţi mutreaşti reformili şi angajamentili ţi ş-li loarâ. Caftarea fu faptâ di partea românã. Finanţatorl’ii internaţionali lugursescu că energia şi transporturli suntuu prinţipalili dumenii pi cari România lipseaşti s-li creascâ şi luyurseaşti câ sutiităţli dit energhie au amintaticu, ama nu easti durir tra s-justificâ investiţii.


    Tutunâoarâ, Bucureştiul lipseaşti s-amintâcât cama multi fonduri europeani. Criştearea aproapea nulă dit 2012 easti, aşi cum spun experţâl’i internaţionali, di furn’ia a agriculturâl’ei şi amânarea-a reformilor. Fondul estimeadză tra estan unâ criştere economică di 1,5% şi lugurseaşti că easti ananghi di un avansu ma mari. Aşi cum spuni FMI, autorităţli români ratarâ ţintili mutrindalui dificitlu bugetar pi cash, n’icşurarea a arieratilor şi activili externi neti a Băncâl’i Naţionali. FMI cundil’e, ama că România u agiumsi s-bagâ tu practico nai ma importantă ţintă, atea mutrindalui dificitlu bugetar calculat după metodologia europeană, estimărli spunândalui că tru 2012 aestu fu su 3% dit PIB.


    Premierlu Victor Ponta spusi că anamisa di rezultatele concrete a vizitâl’ei ţi u feaţi delegaţia-a creditorlor internaţionali suntu akicãsearea ti turlia finală a bugetlui di stat pe 2013 şi privatizarea CFR Marfă. FMI spusi ti bugetlu pi 2013 câ easti unu multu echilibrat, cari da pâradzl’i ţi suntu ananghi tră tin’iili di cafi mes, pensii, ama şi tra cofinanţarea-a proiectelor europene. Pi di altă parti, Ponta tâxi că guvernul va s-ducâma largu meatrili ti fâteari ma bun lucurlu a companiilor cu capital di stat. Autorităţli di Bucureşti au moeabeţ cu finanţatorl’ii internaţionali şi ti bâgarea tu practico a coplătâl’ei tru sistemlu sanitar di la 1 di marţu. Easti zborlu ti unâ taxă di 10 lei (2,2 euro) cari va s-bagâ la externarea-a pacienţâlor.


    Autorităţli minduescu aestâ turlie s-limitedâzâ internărli niântimil’eati tu spital icâ nica şi fictivi ili raportărli false. Organizaţiili di pacienţâ cutugursescu bâgarea a coplatâl’ei şi lugurseaşti că aestâ turlie va s-limiteadzâ acceslu la la serviţiili di sănătati trã populaţia oarfânâ. Tu bitisita a anlui va s-facâ unâ evaluari ti hâilrlâtica a sistemlui şi va s-apufuseascâ desi coplata va s-hibâ ţânutâicânu. Nica sâspunem că executivlu român easti sinfirisitu di simnarea a unui nău acordu preventiv cu FMI, câţea aestu va s-da izini, aşi cum spuni premierlu, di anvârtuşearea a rezultatilor economiţi amintati anlu ţi ticu şi anlu aestu, rezultati cari ţâ di stabilitati, di cursul di alâxeari, di pistusinea a investitorlor şi maxus a aţilor cari împârmută statlu român.

  • Protecţia-a climean’ilor cu părinţâl’i fugaţ tu xeani


    Protecţia-a climean’ilor cu părinţâl’i fugaţ tu xeani- 28.01.2013


    Ma multi proiecti, ntră cari, aţel mutrinda bugetlu di stat, bugetlu a asiguripserlor sociali ica dit dumenea ali justiţie suntuu aesti dzali tu dizbaterea a năului Parlamentu di Bucureşti. Tutunâoarâ, Guvernul ndreadzi năi alâxeri a nâscântor nomuri, ntră cari nomlu cari apără ndrepturili a cilimeanilor. Guvernul va s-bagâ ma multi meatri di protecţie, maxus tră n’iţl’i a curi părinţâ suntuu fugaţ tu xeani. Unâ preţizari tu aestânoimâ fu faptâ di ministurlu a lucurlui, Mariana Câmpeanu, tu contextul tu cari, tu aţea dit soni perioadă, s-nregistrarâ multi cazuri traghţi, tu cari murirâ cilimean’il’i alăsaţ singuri n’casă. Ministurlu a lucurlui feaţi cl’imari la populaţie ş-la autorităţli locali s-aibă ng`tan ti cilimean’i. Marian Câmpeanu spusi:


    Cilimean’il’i a noştâ nu nsiamneadză maş cilimean’il’i diit familia-a noastră. Cilimean’il’i a noştri suntu şi cilimeanilii viţin’ilor şi cilimeanilii a romilor şi cilimeanilii abandonaţ şi cilimeanilii cu dizabilităţ. Tuţ suntuu cilimeanilii a noştri şi u spun vrearea câ suţiitatea tu ansamblu s-aibâ ngâtan ş-ma multu cilimean’l’i – şi spun aoa special ti comunităţli locali.


    Tră avigl’earea a cilimean’ilor, executivlu va s-voteadzâ un mânucl’iu di apofasi contra-a părinţâ cari fug cu lucurlu tu xeani icâ a aţilor cari s-ampartu şi l’i-agârşescu cilimean’l’i. Tu minduita-a ministurlui a lucurlui, aesti alâxeri va s-creascâ borgili a autorităţlor locali şi va s-bagâ sancţiuni contra a aţelor cari nu ş-fac borgea. Mariana Câmpeanu va un program di cooperari interministerială şi spuni că multi dit apofasili cari pot s-hibâ loati ti agiutarea a cilimeanilor ţânu di ma multi ministere. Ea cundil’e că prota moeabeti va s-hibâ cu Ministerlu a Sănătatil’ei, după bitisearea a anchetâl’ei ligată di atea ţi s-faţi cu cilimean’ilii dit casili ti faţiri. Tu ligătură cu focurli a casilor, ministurlu a lucurlui âl’i câftã a viţepremierlui Liviu Dragnea câ, tru tuti discuţiili pi cari aestu li ari cu prefecţâl’i, s-lâfacâ timbihi, s-da silâ şi la aestâ activitati.


    Nâpoi aduţem aminti că şapti cilimean’i murirâ, di tu ahurhita a anlui, tu casili a lordi furn’ia a nascantor focuri ţi apreasirâ casili şi părinţâl’i nu eara cu el’i. Tuti apofasili importante tra sănătatea şi educaţia a minorlor lipseaşti s-hibâ loati di dol’i pârinţâ, nica ş-tu cazlu tu cari el’i nu suntu deadun şi maş un amintă custodia a cilimeanlui. Unâ altâ alâxeari di simasie adusă aiştor nomuri lâ bagâ zori a pârinţâlor ţi fug cu lucurlu tu xeani s-dimândâ a autorităţlor cu 40 di dzâli ninti. Al’iumtrea, el’i suntu tu piricl’iu s-hibâ amendaţ. Cama di 2,7 miliun’i di român’i bâneadzâ şi lucreadză tu aestu kiro nafoara a sinurlor, nai ma mulţâ tu Italia şi Spania. El’i fug ta s-lucreadzâ tu xeani tra unâ tin’’ie di cafi mes ma bunâ, ama, aşi cum spun psihologilor, 80% dit cilimean’ilii alăsaţ tu România, ta sâ-l’i mutreascâ soia trag multu di multu ti furn’ia câ pârinţâl’i suntu fugaţ ti şcurtu kiro.


    Autor:Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Eveniment Top – 26.01.2013

    Proiectul a bugetului di stat ali Românii pi 2013 fu apruchiat di executiv



    Guvernul di Bucureşti apruchie tuti proiectili di nom mutrinda bugetlu di stat şi bugetlu a asigurărilor sociali di stat pi anlu 2013. Di luni, eali va s-intrâ tu analiza a comisiilor di specialitati, iara dezbaterile, moaubeţli, tu plenlu adunat a Parlamentului va s-ahurheascâ pi 5 di şcurtu. Proiectul a bugetului di stat s-îndrupaşti pi unâ crişteari icunumicâ di 1,6%, unâ inflaţii medie anualâ di 4,3%, un curs mediu di 4,5 lei ti un euro şi un deficit bugetar di 2,1% dit PIB. Uidisit cu ministrul di Finanţi, Daniel Chiţoiu, năulu proiect bugetar mutreaşti împrutarea icunumicâ ali Românii şi easti bâgat pi indicatori macroicunumiţ tu crişteari andicra di anlu ţi tricu. Ministrul delegat ti buget, Liviu Voinea, dzâsi câ năulu proiect di buget priveadi hârgi ma mări cu 15,4 miliardi di lei (3,5 miliarde di euro) andicra di 2012, îndreapti prota câtâ riîntridzearea a salariilor a bugetarilor, ama şi câtâ arieratili dit sânâtati. Şi premierlu Victor Ponta veadi bugetlu hiindaluica unlu realistu, ţi va s-da cali ti pâstrarea a investiţiilor şi darea di ma mulţâ pâradz ti cofinanţarea a proiectilor europeani. Uidisit tut cu zboarâli a lui, echilibrat şi raţional, bugetlu ti 2013 va s-asiguripseascâ tin’isirea a angajamentilor cu proţl’ii creditori internaţionali ali Românii, ama şi a apofasilor di crişteari a salariului minim la 800 di lei (180 di euro) şi di indexari a pensiilor cu 4%.



    Creditorl’ii internaţionali ali Românii, disnău Bucureşti



    Pânâ tu inşita a meslui, experţâ’lii FMI, ali Comisii Europeani şi ali Băncâ Mondialâ zburăscu, Bucureşti, cu oficialii român’i, di perspectivili icunumiţi interni şi internaţionali, di reforma a companiilor di stat şi di problemili dit domenea ali sânâtati. România înregistră amânări tu ţi mutreaşti privatizarea a companiilor di stat ţi cher pâradz. Ministrul a Transporturilor, Relu Fenechiu, dzâsi că privatizarea al CFR Marfâ easti protlu lucru ti mutreari a ministerlui. Uidisit cu spusili a lui, catandisea icunumicâ ali companii apruachi redresarea maşi tu sinfuniili ali unâ infuzii di capital dit partea a unui investitor privat. La compania aerianâ Tarom va s-hibâ vindut un mânuncl’iu minoritar di 20% dit acţiun’i, ti dauli societăţ chirolu limitâ hiinda di şasi meşi. Tu ţi mutreaşti combinatlu petrochimic Oltchim (sud), Consililu a lui di Administraţii apufusi, la pripunearea a ministerlui di Icunumii, intrarea tu insolvenţâ, aestu lucru ti gairetea di redresari ali societati. Angajaţl’ii ţi nu îndrupăscu aestu lucru, ameninţâ cu năi protesti. Corneliu Cernev, lider di sindicat, dzâsi: Vream cama multâ implicari dit partea a oamin’ilor cu îngricari la nivelu a ministerlui şi guvernului tu problema Oltchim. Nu avem, azâ, cându zburâm, tuti asiguripserli, maşi niscânti angajamenti”. Pi di altâ parti, ministerlu di Energii mutreaşti, prota oarâ, redresarea Transgaz, NuclearElectrica şi Romgaz.



    Îndrepturi şi borgi ti parlamentarl’ii român’i



    Senatorl’ii şi deputaţl’ii român’i şi-apruchiarâ, tu aestâ stâmânâ, dupu moaubeţ apreasi, ama cu majoritati di voturi, năulu statut. Aestu lâ bagâ zori tu ţi mutreaşti niscânti restricţii la hărgi, nu pot sâ-şi angajeadzâ pi vârâ dit soi tu cabinetili parlamentare, ama pot sâ aibâ şi-alti ipotisi maca suntu tu niscânti domenii stabiliti prit nom, cum suntu educaţia icâ cercetarea. Nai ma zburâtlu lucru dit statut mutreaşti imunitatea. Procedura tu cazlu di reţineri, arestari icâ percheziţii câftatâ ti senator icâ deputat armasi nemintitâ, ama textul priveadi că mandatlu a parlamentarlui s-bitiseaşti maşi cându ari unâ apofasi definitivâ ţi mutreaşti incompatibilitatea icâ conflictlu di interesi. Uidisit cu reglementărli di ma ninti, comisiile giuridiţi dit Parlament evaluau câftărli mutrinda deşcl’idearea a unor ancheti penali contra a parlamentarilor şi dâdeau un aviz consultativ, dupu cari yinea votlu obligatoriu dit plen. Prit aesti alâxerli, nu va s-mai agiungâ la votlu dit Parlament maca comisiili nu va s-aproachi ţiia ţi procurorl’ii câftarâ, iara ei lipseaşti s-prezintâ “furn’ii concreti şi întimil’iati”. Uidisit cu zboarâli a prezidentului a Udălui a Deputaţlor, Valeriu Zgonea, alâxearea a statutlui lipsea, aţel di nâinti hiindalui apruchiat tu 2006, cându România nu adra parti dit Uniunea Europeanâ şi cându nu exista Agenţia Naţionalâ di Integritati. Dit opoziţii, PDL şi PP-DD nu apruchiarâ ici năulu statut. Tot tu aestâ stâmânâ, doil’i udaţ a Parlamentului şi-adopatarâ şi propriili bugeti — cari armasirâ idyea cu aţeali di anlu ţi tricu.



    Român’i, victimi a terorismului



    Doi român’i murirâ tu criza a ostaticilor dit Algeria, anamisa di alti îndauâ dzâţ di angajaţ xen’i ţi s-aflau tu complexul di exploatari a gazilor naturali cându terorişţâl’ii vinirâ si-l’i aputrusirâ. Vârâ 700 di lucrâtori algerieni şi 100 di xen’i, prit cari şi 3 român’i, amintarâ s-fugâ icâ furâ ascâpaţ di armata algerianâ. Prezidentul Traian Băsescu dzâsi câ terorismul easti la frontiera di sud ali U.E: Evenimentili dit Algeria spusirâ nica unâ oarâ câ grupări teroristi vârtoasi pot sâ-i vatâmâ pi cetăţen’ii a noşţâi şi aoa lipseaşti s-nâ-întribăm: cum nâ afirim cetăţen’ii? Nu putem s-triţem pisti evenimentili dit Algeria fărâ s-nâ-întribăm aestu lucru. Ei cându fug cu companiili a noastri s-lucreadzâ tu locuri xeani, fug cu minduiarea câ vâsâlia a lor va-l’i agiutâ.” Premierlu Victor Ponta dzâsi câ nu ari ici ţiva ta s-caftâ giuiapi la pareia di crizâ adratâ Bucureşti ti salvarea a ostaticilor român’i dit Algeria. Acţiunea teroristâ fu pricânâsutâ di unâ grupari ţi ari ligâturi cu al-Qaida şi fu ahurhitâ ca represalii la ofensiva militarâ francezâ di pisti bastioanili islamisti dit Mali, vâsâlia viţinâ cu Algeria.





    Armâneaşti: Cristina Mina


  • Eveniment Top – 19.01.2013

    Unâ delegaţii deadun ali FMI, UE şi BM easti Bucureşti tu unâ nauâ misiuni di evaluari





    Experţâl’ii FMI, UE şi ali Bancâ Mondialâ s-aflâ Bucuresti, pânâ pi 29 di Yinaru, tu unâ nauâ misiuni di evaluari a acordului di turlii preventivâ di vârâ 5 miliardi di euro, faptu achicâseari cu România tu primuvearea al 2011. Easti prota vizitâ a finanţatorilor internaţionali dupu alidzerli leghislativi dit andreu şi adrarea a năului guvernu di ţentru stânga cumânadisit di premierlu Victor Ponta. Va s-hibâ fapti isapi evoluţiili di tora ayoniea ali icunumii româneascâ, proiectul di buget pi 2013, politiţli monetari promovati di Banca Naţionalâ şi turlia tu cari sistemlu bancar easti îndreptu s-facâ faţâ a niscântor şocuri externi. “Pâzâripserli s-spun greali avânda tu videari că Bucureştiul ari îndauâ restanti, armâneri nâpoi, maxus mutrinda privatizarea a mărilor companii di stat, eficientizarea a hărgilor ditru sectorlu sanitar, plata a arieratelor. Autorităţili române vor un chiro di îndoi meşi ti tin’isearea a angajamentilor luati tu cadrul a acordului. Reprezentanţâl’ii a executivlui va s-zburascâ cu finanţatorl’ii internaţionali di oportunitatea şi impactul a niscântor meatri pi cari guvernul şi-anunţâ intenţia s-li bagâ tu practico, cum suntu crişterea a salariului minim pi icunumii di la 700 di lei (155 euro) la 800 di lei (177 euro) icâ n’icşurarea TVA la produsili agroalimentari di bazâ.





    Recomandări ali Bancâ Mondialâ ti Românii





    România lipseşti s-ducâ ninti reformili structurali şi s-nu ayuniseascâ s-treacâ la moneda euro, pânâ nu agiundzi la unâ convergenţâ dealihea cu icunumiili europeani. Recomandarea fu faptâ di directorlu ti Romania ali Bancâ Mondialâ, Francois Rantrua, la unâ conferinţâ pi temi icunumiţi îndreaptâ Bucureşti. El dzâsi că BM alâvdă rezultatili buni ali Românii tu aţel dit soni chiro mutrinda n’icşurarea a defiţitului bugetar, controlul ali inflaţii şi lişoara crişteari a exporturior, ama trapsi atentia că ti unâ crişteari icunumicâ lipsescu investitiili, maxus tu transporturi şi energhii. Alti provocări ti România sunt stabilizarea disnău a bughetului a asigurărilor soţiali, reforma a sectorlui di sânâtati, eficientizarea a activităţlor a întreprindirilor cu capital di stat, adrarea cama bunâ a adunarâl’ei di pâradz la bughetlu di stat, ama şi criştearea ali ratâ di luari a fondurilor europeani.



    Moaubeţ mutrinda finanţarea a sistemului di sânâtati dit Românii



    Reformarea a sistemlui di sânâtati dit Românii easti şi ti guvernul di tora un prot lucru ti mutreari, dovadâ că tu proeictul di bughet pi 2013 aestâ domeni ari pruvidzutâ unâ crişteari a fondurilor di pâradz di vârâ 30 di proţenti. Ministrul di resortu, Eugen Nicolăescu, hâbârisi îndauâ meatri, cum suntu dânâsearea ali finanţari di la stat ti spitalili privati şi scuaterea a spitalilor giudeţeani dit cumândisearea a autorităţilor locali. Reacţia di nimulţan’isiri a reprezentanţâlor a spitalilor şi a pacienţilor lu adrarâ pi ministrul s-toarnâ cu năi precizări. El spusi câ reprezentanţâl’ii a Ministerului şi aţei a spitalilor privati va s-ahurheascâ moaubeţli stâmâna yinitoari şi că unâ apofasi mutrinda limitarea a finanţârl’ei a lor va s-hibâ luatâ maşi unâoarâ cu apruchiearea tu guvernu a contractului-cadru pi 2013. Nicolaescu ninga dzâsi că nu fu luatâ unâ apofasi niţi tu ţi mutreaşti yeaţârl’ii ţi lucreadzâ tu sistemlu public, ama niţi şi tu aţel privat, dupu ţi MS avea câftatâ ca dubla calitati di angajat a personalului medical s-hibâ faptâ isapi ahât dit perspectiva a unâ niachicâseari di interes, cât şi ti furn’iea câ s-racoleadzâ pacienţâl’ii ditru serviţiili publiţi tu ufilisirea a unităţilor privati.



    România reactioneadzâ la criza dit Mali şi a ostaticilor xen’i dit Algeria viţinâ



    Comunitatea internaţionalâ s-alumtâ cu unâ nauâ crizâ, tu Mali, ahurhitâ di unâ adrari cama mari a actiun’ilor a grupărilor teroristă tu aestâ vâsâlii vest-africanâ, crizâ ţi s-poati s-extindâ şi s-destabilizeadzâ reghiunea. Unâ andamusi extraordinarâ determinatâ di aestâ crizâ avu loc Bruxelles, iu capii a diplomaţiilor a vâsâliilor UE apruchiarâ unâ misiuni ti adrarea şi îndridzearea a armatâl’ei dit Mali, faptâ dit 200 di instructori militari şi 250 di aghenţâ di securitati, misiuni cu un mandat di 15 meşi. Şeflu ali diplomaţii di Bucuresti, Titus Corlăţean, dzâsi că România s-poati s-l’ia parti la aestâ misiuni. El nu apruchie ici acţiun’ili a grupărilor teroristi dit Mali şi pitricu un zbor di îndrupari a apofasâl’ei ali Franţâ ta s-intervinâ militar ti dânâsirea a lor şi bâgarea disnău ali ordini. Pi di altă parti, Bucurestiul confirmă câ România s-aflâ prin vâsâliili cu cetăţen’i luaţ ostatici tu Algeria viţinâ di unâ grupari afiliatâ la Al-Qaida ca represalii la intervenţia aerianâ şi terestrâ a militarilor francezi contra a bastioanilor islamisti dit Mali. MAE hâbârisi adrarea ali unâ celulâ di crizâ tu ţi mutreaşti aesti arâchiri.



    Armâneaşti: Cristina Mina


  • Eveniment Top – 12.01.2013





    Print
    Premierlu român, Victor Ponta, zburâ di protili elementi a proiectului di bughet pi 2013



    Premierlu român, Victor Ponta, prezentă protili lucri a proiectului di bughet pi 2013. Aşi, bughetlu ari la bazâ unâ crişteari icunumicâ di 1,8%, un deficit bughetar di 2,15% dit PIB şi un cursu valutar di 4,5 lei/euro. Uidisit cu zboarâli al Ponta, România va s-aibâ, estan, un PIB di vârâ 140 di miliardi di euro. Pâradzl’ii ţi va s-yinâ a statului va s-agiungâ la 46 di miliaradi di euro, iara hârgiuirli va s-hibâ di 49 di miliardi di euro. Dinclo di cifri, guvernul di centru-stânga di Bucureşti va s-ampuliseascâ — dzâţi Ponta — s-încl’idâ, tu 2013, ţerclu di patru an’i multu grei, întrâ cari doi di recesiuni multu lai. “Anlu aestu nu s-poati s-avem năi crişteri a arugârilor a bughetarilor icâ a pensiilor”, spusi premierlu. Pi di altâ parti, executivlu va s-ducâ ninti, tu chirolu 2013–2016, reforma a oamin’ilor ţi lucreadzâ tu sistemlu di stat, a pâradzlor daţ ti ei, a sistemlui fiscal şi di adunari a taxilor. “Avem oamin’i tu birouri ţi au di ţinţi ori ma mulţâ pâradz andicra di un yeatur, dascăl icâ poliţistu”, mai dzâsi Ponta. Varianta dit soni a proiectului di bughet va s-hibâ – easti limpidi — pomlu a moaubeţlor pi cari reprezentanţâl’ii a executivlui va li aibâ, stamina ţi va s-yinâ, Bucureşti, cu delegaţia FMI. Tu idyul chiro, tu aeşţâ dit soni an’I, Fondlu avu unâ cuvendâ multu greau tu apofasili cu impactu major luati di autorităţli români.



    Tu 2013, s-poati ca român’ii s-pâlteascâ taxi şi impoziti criscuti



    Guvernul di Bucureşti apruchie unâ ordonanţâ ţi da cali, estan, a autorităţlor locali s-creascâ icâ nu, taxili si impozitili cu 16% – rata ali inflaţii tu Românii tu aţei dit soni trei an’i. Pânâ tora agiustarea a taxilor locali eara unâ borgi zorlea pitricutâ di analtu, di la nivel ţentral. Premierlu Victor Ponta, dzâsi că maca autorităţli locali va s-ţânâ taxili si impozitili la nivelu aţilor dit 2012, lipseaşti s-discurcâ cum pot, singuri, câ ţe nu va s-l’ia ma mulţâ pâradz di la guvernu.



    BNR caftâ bâgari di oarâ tu ţi mutreaşti hârgiuirea a pâradzlor publiţ





    Tu idyul chiro tu cari executivlu îndreadzi bughetul, guvernatorlu ali Băncâ Naţionalâ ali Românii (BNR), Mugur Isărescu, dzâţi că, tu 2013, lipseaşti unâ hârgiuiri pi anarga a pâradzlor publiţ. Ama, anticipeadzâ Isărescu, politica fiscalâ di estan nu va s-mai hibâ unâ di strindzeari finanţiarâ, ma di consolidari. Guvernatorlu BNR spusi: Politica fiscalâ dit estan pistipsescu că va s-hibâ unâ normalâ, icâ nu va s-ducâ ninti vârâ agiustari, vârâ strindzeari masivâ a defiţitului, aşi cum fu tu anlu ţi tricu; va s-axeadzâ pi consolidari. Pistipsescu câ prit unâ disţiplinâ finanţiarâ cum lipseaşti — icâ unâ hârgiuiri pi anarga a pârălui public – nu ari cali ti austeritate. Şi politica monetarâ di estan va s-hibâ unâ normală — va s-mutreascâ ghini câtâ iu s-duţi inflaţia şi va s-calibreadzâ tuti instrumentili ţi li avem. Cadrul general armâni aţel a achicâserilor cu instituţiili finanţiari internaţionali”.



    S-poati ca Romania s-hârseascâ — disnău – di pâradl’ii daţ prit POSDRU



    Comisia Europeanâ va s-pitreacâ iara pâradz câtâ Românii ti Programlu Operaţional Sectorial TI Împrustarea a Resursilor Umani (POSDRU), nai ma sigur, tu şcurtu, dzâsi comisarlu european ti Ocuparea a Forţâl’ei di Lucru şi Afaceri Sociale, Laszlo Andor. Autorităţli di Bucureşti adrarâ progresi multu importanti mutrinda limpidzâmea a proiectilor prit POSDRU, ama aesti lipseaşti s-hibâ confirmati di misiunea di audit ditru inşita a meslui, mai dzâsi oficialu european. Pâlterli prit POSDRU – unlu dit nai ma importantili programi cu finantari comunitarâ di cari s-hârseaşti România — furâ dânâsiti nica dit vearâ, ti furn’iea a grealilor problemi ţi s-aflarâ tu darea şi buna imnari a proiectilor.





    Intemperiili afecteadzâ România



    Arcoarea şi sindilia acâţarâ, tu aestâ stâmânâ, Romania. Nai ma lailu fu nord-estul ali vâsâlii, iu cama multi câl’iuri naţionali şi giudeţeni furâ incl’isi, iara ma mulţâ câsâbadz armasirâ fârâ energhii electricâ. Minima termicâ dipusi pânâ la minus 30 di gradi C. Şi poleilu deadi dureri di cap şi a şoferilor, ama si pieton’ilor.



    Român’ii cari studiadzâ tru xeani, premiaţ Bucureşti





    Liga Studenţâlor Român’i ditru xeani apruchie, tu cadrul a unâ galâ andreaptâ Bucureşti, Premiili ti Excelenţâ Academicâ tu anlu universitar 2011-2012. Concursul, la cari s-înscrisirâ 200 di studenţâ, masterandzâ şi doctorandzâ fu giurizat di personalităţ dit lumea academicâ, culturalâ şi publicisticâ. Marli premiu -“Studentul Român a Anlui ditru xeani” — ifu dat al Sergiu Paşca (30 di an’i), cercetător la Universitatea Stanford dit SUA. La ediţia di tora a Galâl’ei, fu lansatâ strategia SMART Diaspora (Strategia Multidimensionalâ di Aduţeari tu Românii a Tinirilor dit Diaspora) ţi va s-lişureadzâ inearea disnău tu vâsâlii a absolvenţâlor român’i ditru xeani.

  • Eveniment Top


    Tu Românii ahurhi un nău an universitar


    Tu Românii, cama di giumitati di milion di studenţ di la facultăţli di stat ahurhirâ, luni, năulu an universitar. Cama di 10 n’ii dintrâ fciorii ţi adarâ unâ facultati tu Românii suntu dintru xeani. Tu minduita a cadrilor didactiţi universitari, ama şi a studenţâlor, protili problemi sunti alâxerli adrati dipriunâ a nomlui di educaţii si niagiumdzearea a locurlor tu camini. Ma multu, studenţâlii mai vor bâgarea tu practico a programilor universitari ţi lipseascu tu pâzarea a forţâl’ei di lucru, ama şi darea di un proţent di 6% dit PIB ali educaţii.


    Privatizarea a combinatlui pitrochimic Oltchim – unlu dit nai ma mărli dit Romanii si dit sud-estul ali Europi, nu amintă.


    Mult-zburâta privatizari a marilui combinat pitrochimic românescu Oltchim di Râmnicu Vâlcea (sud), agiumtu tora cama aproapea di falimentu, s-bitisi cu cu unâ atihiseari. Controversatlu om di afaţeri Dan Diaconescu, patron di televiziun’i tabloidi şi cap di partid populistu, amintă licitaţia ti 55% dit acţiun’ili di la Oltchim, ama, dapoaia, el nu mai simnă contractul, ş-dzâsi că afla un stog di niachicâseri. Ş-ma multu, el nu arătă că ari aţeali 45 di milioani di euro ţi lipsea s-li da a statlui roman pi actiun’i. Dupu aestâ atihiseari, Guvernlu alâxi cumândisearea di Oltchim şi dzâsi caă va s-alâxeascâ si strateghia di privatizari, tora priorităţli hiinda activitatea a combinatlui ţi lipseaşti s-ahurheascâ cama ayoniea şi pâltearea a arugărilor ţi nu furâ dati pânâ tora a angajaţlor.


    Vizita Budapesta a şeflui ali diplomaţii române, Titus Corlăţean


    România şi viţina Ungaria vor s-şi creascâ achicâsearea di dauli pârţâ, spusirâ luni, Budapesta, minişţrâl’ii di Externi a daulor vâsâlii, Titus Corlăţean şi, respectiv, János Martonyi. La cl’imarea a omologlui a lui ungar, caplu ali diplomaţii di Bucureşti, Titus Corlăţean, adrâ unâ vizitâ ofiţialâ tu Ungaria. Prit moaubeţlii a lor ei mutrirâ criştearea a achicâserilor sectoriali şi transfrontalieri, ama şi criştearea a trâmbărilor comerţiali. Tutnâoarâ, sâ zburâ ş-di problema a minorităţlor dit dauli vâsâlii. Vizita a ofiţialui român s-adrâ tu catandisea a amintarâl’ei, tu inşita a meslui Brumar, a 10 an’i di la simnarea ali declaraţii di Parteneriat Strateghic şi a 16 an’i di la simnarea şi intrarea tu practico a Tratatlui di achicâseari şi lucru deadun dintrâ Românii şi Ungaria.


    Romania nu aproachi ici acţiun’ili multu lai şi arali di tora ayoniea ali Sirii contra ali Turchii.


    România va s-acţioneadzâ solidar şi uidisit cu alanţâ membri ai NATO, iara purtata a Bucureştiului easti di “îndrupari multu limpidâ” ali Turchii, dzâsi ministruu di Externi, Titus Corlăţean, dupu ţi tiruri di obuz dit Siria vâtâmarâ, n’iercurii, ţinţi dit ţivilii tu unâ hoarâ dit Turchii.Bucureştiuu nu apruchie ici aestu lai lucru. Şivâsâliili membri NATO îndrupăscu Ankara, iara Alianţa câftă ali Sirii s-bitiseascâ trâoarâ zurbâlâchea contra ali Turchii. Chiola Damascul ş-câftâ irtari ali Turchii dupu ahtari lucru, Parlamentul di Ankara apruchie imnarea a operaţiun’ilor militari tu nafoara a graniţilor ali vâsâlii, ta s-nu da cali la vârâ indyea actiuni dt partea ali Sirii.


    Turnarea a Tezaurlui ali Romanii – dus ţâşi tu Arusii tu chirolu a Protlui Polim Mondial – disnău tu actualitati


    Un dosar ahoyea ti Românii — turnarea a întreglui tezaur dat ali Arusii nâinti cu vârâ 100 di an’i, tu chirolu a Protlui Polim Mondial easti nica unâ oarâ tu moaubeţli di tora.Stâmâna aestâ, Adunarea Parlamentarâ a Consiliului European apruchie unâ rezoluţii prit cari caftâ a capitâl’ei Moscova s-ducâ ninti achicâserli bilaterali ti turnarea a bunurilor culturali şi a proprietăţlor luati zorlea di la vâsâlii european’i, inclusiv Romania. Ama, Moscova îi câftâ a Bucureştiului s-nu mai arâmâ tu aţeali ti tricurâ, partea arusâ spunândaei că, tu dialoglu politic di tora dintrâ dauli stati, nu ari moaubeti andicra di tezaurlu românescu. Turnarea a tezaurului românesci dit Arusia armâni unâ prioritati ti România, uidisit cu ofiţiali di Bucureşti. Toni întredz di malamâ evaluati tora la cama di 3 miliardi di euro, valori hiindalor ali niscântor instituţii bancari româneşţâ privati icâ şi a unor persoani particulari, ama şi colecţii di artâ, bijuterii, documenti, tuti aesti bunuri suntu câftati di la Arusii di statlu român. O n’icâ parti furâ dati nâpoi di Moscova,prota oarâ tu 1935, ş-dapoaia tu 1956.


    Douâ formaţii româneşţâ di fotbal giucarâ tu nai ma grealili competiţii europeani.


    Echipa romaneascâ di fotbal Steaua Bucureşti amintă, gioi, cu 1-0 mecilu ţi s-giucat pi teren propriu cu danezii di laFC Copenhaga tu Liga Europa. Cu 4 puncti dit dauâ meciuri, Steauaeasti caplu dit grupa E. Tu protlu gioc, fciorl’ii di la Steaua adrarâ remizâ, tu deplasare, scor 2-2, cu ghermanii di la VfB Stuttgart. Tu Liga a Campion’ilor — nai ma marea competiţii continentalâ – campioana ali Romanii, CFR Cluj, chiru, marţâ, pi teren propriu, scor 1-2, mecilu giucat contra a englezilor di la Manchester United. Clujen’ii suntu pi doilu loc tu grupa H.

  • Dialog româno-maghiar

    Dialog româno-maghiar


    La călisearea a omologlui a lui ungar, János Martonyi, şeflu a diplomaţiil’ei di Bucureşti, Titus Corlăţean, feaţi unâ vizită oficială tru Ungaria, moeabeţli avândalui tru arada di lucru ahândusearea a lucurlui deadun sectorial şi anamisa di sinuri, ama şi ti darea silâ a alâxerlor comerciale.


    Andamusili a ministrului român cu oficialităţile di Budapista s-ţânurâ tru contextul câ tru bitisita a meslui brumar va s-umplâ 10 ani di la simnarea a declaraţiil’ei di Parteneriat Strategic şi 16 di ani di la simnarea şi intrarea bâgarea tru lucru a Tratatului di achicâseari, coopiarare şi bună viţinătate anamisa di România şi Ungaria. Ama şi tru condiţiile tru cari relaţiile bilatearale eara tru unâ vahti di kiro ma sensibilă tru meşl’i dit soni, maxus di itia a nascantor chestiuni ligati di minorităţile naţionale. Ministrul Titus Corlăţean feaţi ma multi pripuniri a partil’ei ungară:


    Prota ş-prota s- marcăm simbolic, tru toamna aiştui an, tru meslu brumar, că yiurtusim 10 ani di parteneriat strategic, unâ relaţie importantă şi tra vâsiliili a noastri, ama şi tra reghiuni şi Europa tut cu tut. Deftura s-ndrupâm deadun organizarea, anlu yinitor, posibil tru protlu semestru a anlui 2013, a unâl’ei andamusi tru scara a proţlor miniştri şi a miniştrilor competenţâ tra sâ zburâm ti len turlii di proiecte, prota ş-prota tru plan economic, infrastructură, energie, agricultură, proiecte europene pi cari România şi Ungaria li promoveadză deadun.”


    Caplu a diplomaţiei di Bucureşti câftă di altâ parti, a autorităţlor ungare s-acaţâ tru isapi sensibilităţile a partil’ei române tru ligătură cu subiecti tru cazlu a curi România şi Ungaria au mindueri ahoryea. Titus Corlăţean: Suntem în favoarea unei abordări echilibrate di dauli părţi tra prezervarea idintităţii naţionale a atilor două minorităţi şi aici, bineînţeles, că am exprimat şi aşteptările noastri şi sprijinul tra proiectele şi solicitările minorităţii române dit Ungaria, di prezervare a idintităţii, fie că vorbim di Biserică, fie că vorbim di educaţie în limba maternă, fie că vorbim di mass-media sau di alte proiecte importante tra românii dit Ungaria.


    Este adivărat că există şi puncte asupra cărora avem viziuni diferite, cum este cazul drepturilor colective, respictiv drepturilor individuale şi, dit acest punct di vedire, am rugat, la rândul nostru şi am solicitat părţii maghiare, să ia în considiarare şi sensibilităţile părţii române.” Potrivit ministrului ungar di externe, sensibilităţile ligati di minorităţile naţionale sunt reciproce, iar îngrijorările, îndoielile, revendicările şi politicile comunităţii maghiare dit România sunt hotărâte şi formulate di această comunitate. În ceea ce priveşte parteneriatul strategic, dauli părţi considiră că el trebuie consolidat, iar interesele comune să rămână un factor dicisiv.