Vârtoasa “Mul’iari si hier” s-dusi la Dumnidză. Nu easti lişor sâ-i si spunâ numa, niţi ti aţei ţi zburăscu engleza, aşi că ea fu cânâscutâ ma multu dupu renumili ţi şi-lu adră. S-cl’ima mul’iarea di hier câ ţe eara multu sertâ şi ştea cum s-adarâ politicâ şi s-cumândiseascâ lucârli ali vâsâlii, ama niscânţâ spun că easti maşi unâ parafrazari a unâ turlii di instrumentu medieval de torturâ.
…………………………………………………………………………………….
Audio–>
Guvernul român apruchie proiectul di nom muntrinda darea nâpoi a casilor luati zorlea tu chirolu a comunismului.
Cama ghini de 20 di an’i, guvernili cari furâ tu Românii s-ampulisirâ s-ascapâ di problema mutrinda darea nâpoi a casilor, a proprităţlor naţionalizati di reghimlu comunistu, ama nu amintarâ. Baia oamin’i apufusirâ sâ-şi caftâ îndrepturli la CEDO, cari îi deadi ali Românii chiro pânâ tu meslu Apriiur ta s-yinâ cu un nom tu aestâ domeni. Aţi, Executivlu cumândisitdi Victor Ponta apruchie, multu ayoniea, un proiectu di nom ţi mutreaşti darea nâpoi a proprietăţlor luati zorlea di comunişţâ şi va ş-l’ia, pi 17 di Apriiur, borgea guvernamentalâ ti aestu actu normativ, dinâintea a Parlamentului. Protili zboarâ a yinitorlui nom mutrescu pâltearea tu naturâ a casilor, aclo iu s-poati, icâ despăgubirea cu pâradz şi impozitarea a îndrepturilor di turlii litigioasâ cu 85%. Tutnâoarâ, ti tuti proprietăţli ţi va s-hibâ retrocedati, ama cari tora suntu ufilisiti ca sculii, spitale icâ instituţii di culturâ, va s-da borgea ca destinaţia lor s-hibâ pâstritâ ti 20 di an’i. Niţi PDL (tu opoziţii) nu aproachi ici aestu nom, ni Bâsearica Catolică, iara reprezentanţâl’ii a proprietarilor pistipsescu că aestâ turlii di nom nu va s-agiutâ.
Robert Cazanciuc fu pripus ti ipotisea di ministru ali Giustiţii.
Premierlu român, Victor Ponta, aţel cari asiguripseaşti interimatlu la Ministerlu ali Giustiţii, îl pripusi pi Robert Cazanciuc (41 di an’i) ti ipotisea di ministru al Giustiţii. Cazanciuc easti procuror dit 1996, fu sumsecretar di stat tu Corpul di Control a protlui – ministru şi director general adjunctu la Administraţia Naţionalâ a Hapsilor. Dit 2009 easti secretarlu general ali MAE, ipotisi ţi u amintă prit detaşari. Ta s-intrâ pi naua ipotisi, el şi-deadi demisia dit magistraturâ. Premierlu Victor Ponta dzâsi câ protlu lucru ti adrari a yinitorlui ministru ali Giustiţii, easti bâgarea tu practico a năilor coduri, Codlu penal şi Codlu di procedurâ penalâ, ama şi un raportu multu bun mutrinda Mecanismul di Cooperari şi Verificari. Robert Cazanciuc îi ţâni loclu ali Mona Pivniceru, cari şi-deadi demisia, tu meslu ţi tricu, dupu ţi Parlamentul îi deadi cali ta s-hibâ giudicâtor la Curtea Constituţionalâ.
Salariaţl’ii di la Oltchim, Arpechim şi Mechel dusirâ ninti protestili.
Angajaţâl’ii a combinatlui Oltchim Ramnicu – Vâlcea (sudlu ali Romanii) şi-dusirâ ninti, stâmâna aestâ, protestili, câftândalor, pi ningâ salarii, şi demisia a administratorilor giudiţiari şi a aţilor ţi cumândiseascu tora societatea. Marţâ, ei şi-aspusirâ ponlu tâşi dinâintea a Guvernului di Bucureşti. Aţei 3000 di salariaţ suntu anvirinaţ câ ţe furâ hâbârisiti scuteri di pi lucru, ama ş-di catandisea ici limpidâ ali societati, ţi easti insolvenţâ ti furn’iea a borgilor. Protestili s-dusirâ ninti şi la rafinăria Arpechim Piteşti (tu sud), iu angajaţâl’ii nu şi-luarâ pâradzl’ii tu aeşţâ dit soni meşi, s-hâbârisirâ năi scuteri di pi lucru. Şi angajaţl’ii di ma ninti a combinatlui Mechel Câmpia Turzii (tu centru) aurlarâ şi s-aspusirâ ponlu andicra di nipâltearea a salariilor compensatorii şi blocarâ di ma multi ori unâ cali europeanâ. Dit Cireşar 2012, di aoa furâ scoşi di pi lucru vârâ 1.700 di oamin’i dit aţei di 2.000. Gruplu arus “Mechel” vindu tora ayoniea, pi un pâhâ multu n’ic, di 50 di euro, combinatili di turlii metalurgicâ ţi li avea tu Românii.
Premierlu Victor Ponta prezentă rezultatili di turlii icunumicâ pi cari România li avu tu proţl’ii meşi dit 2013.
Tu protlu trimestru di estan, tu România, exportul criscu ghini, cu 8%, dzâsi premierlu Victor Ponta. Tutnâoarâ, avu şi nai ma n’iclu deficit a balanţâl’ei comercialâ dit aţei dit soni 10 an’i. România amintă s-agiungâ la ţinta di deficit trimestrial ti cari s-achicâsi cu FMI. Şi încasărili criscurâ cu 10%, andicra di iydul chiro a anlui ţi tricu, la TVA, la accizi, ama şi la impozitlu pi venit. Pi di altâ parti, a dzâsi premierlu, scâdturâ veniturile mutrinda impozitlu pi profit, iara nomlu ţi mutreaşti insolvenţa lipseaşti s-hibâ alâxit. Victor Ponta exiyisi câ ari înaduâ firmi ţi intrâ cu bunâ-şteari tu insolvenţâ şi nu mai pâltescu niţi unâ turlii di taxâ icâ impoziti, aşi cum adarâ alanti companii cari bâneadzâ” normal – cum lipseaşti – pi pâzarea icunumicâ. Tut pi di altâ parti, caplu a executivlui va s-promoveadzâ unâ taxâ di solidaritati di 10% pi cari s-u pâlteascâ lucrâtorl’ii dit sistemlu public cu salarii mai mări di 1000 di euro. PNL — soţlu di guvernari al PSD – nu aproachi ici aestâ lucru ţi niţi alti crişteri di fiscalitati.
Corlu Madrigal – 50 di an’i di banâ.
Corlu Naţional di Camerâ “Madrigal” încl’isi 50 di ani di banâ. Vidzut ca un semnu a artâl’ei interpretativâ româneascâ, Madrigal fu inhiinţat di dirijorlu Marin Constantin şi fu inclus tu Patrimoniul Cultural Universal al UNESCO, tu 1992. Ta s-yurtuseascâ aestâ dzuă, corlu va s-aibâ ma multi concerti tu un turneu naţional. Tu aeşţâ 50 di an’I di banâ artisticâ, corlu avu cama di 4100 di concerti pi scenili dit vâsâlii şi dit lumi. Madrigal yini cu un stil a lui, cu cântiţi mutrinda renaşterea europeanâ, cu muzicâ bizantinâ, ama şi un repertoriu românescu, di la tradiţionalili colindi, pânâ la cântiţi dit dzâlili a noasti.
Inundaţiili dit Românii vinirâ cu mări ghideri.
Aproapea tu cathi an, inundaţiili yin cu multi ghideri tu Românii. Tu aesti dit soni dzâli, apili agiumisirâ tu 150 di hori, ama vinirâ ş-pisti 11.000 di hectari di loc agricol, pâşun’i şi pâduri, căl’iuri comunali giudeţeni. Nai ma laia catandisi armâni pi Dunâ. Autorităţli aşteaptâ unâ crişteari a debitlui a arâului, iar prefecturili dit giudeţili di aclo suntu în cicioari ta s-agiutâ.
Tu Cireşar 1950, suti di n’ii di soldaţ nord-coreeni tricurâ paralela 38, ţi reprezentâ graniţa dintrâ aţeali dauâ Corei şi deadirâ cali a unlui dit nai ma sândzâroasili polimuri dintru isturii. Colonii japonezâ, dit 1910, vecl’iu regat ali Corei fu scâpat, eliberat di sovietici şi di american’i, tu 1945, dupu bitisirea tu Europa aţilu ţi fu doilu polim mondial. Mărli puteri s-aveau achicâsitâ, la Yalta, sâ-si ampartâ zonili di ocupatii — nordul lâ vini a sovieticilor, iara sudlu, a american’ilor. Tu 1948, ONU pricunuscu amintarea a dauâ vâsâlii, Coreea di Nordu, cu un reghim politic di turlii comunistâ, şi Coreea di Sud, pi turlia ali democratii occidentali.
…………………………………………………………….
Continuare audio–>
Pripuneri ti cumândiseari mutrinda Parchetlu Gheneral şi DNA
Premierlu român, Victor Ponta, ţi asiguripseaşti interimatlu la ministerlu di Giustiţii, pitricu a Consiliului Suprem a Magistraturâl’ei (CSM) pripuneri a lui tu ţi mutreaşti cumândisearea a Parchetului Gheneral şi aţea ali Direcţii Naţionalâ Antiaruşfeti (DNA). Aesti alidzerli a premierlui – Tiberiu Niţu, la Parchetlu General, şi Laura Codruţa Kovesi, la DNA, s-feaţirâ – dzâţi el – lipseaşti stabilitatea aluştor dauâ instituţii, armasi, ti un baia chiro, fârâ cumândiseari daima. Prezidentul ali vâsâlii, Traian Băsescu, cari ari aţel dit soni zbor mutrinda bâgărli pi ipotisi la Parchetlu Gheneral şi la DNA, dupu avizlu dat di CSM, alâsă trâ achicâseari ca aproachi pripunerili ţi li adră premierlu. Ama dauli numânâsiri deadirâ cali şi la reacţii nu para buni, di partea a procurorilor, a magistraţilor şi a politicienilor. Aşi, suţatili a procurorilor şi a magistraţilor dit vâsâlii spun că pripunerli ti Parchetlu Gheneral şi ti DNA – vidzuti ca hiindalor instituţii-cl’eai ali giustiţii – sunt rezultatlu a nâscântui compromis di turlii politicâ. Ş-ma multu, suţatili profesionali caftâ niîndruparea aluştor pripuneri şi ahurhearea a procedurilor publiţi di selectari a candidaţlor, apruchiati deadun di ministru di Giustiţii di ma ninti, Mona Pivniceru, cu executivlu european. Apofasea a premierlui Ponta, liderlu a soţial-democraţilor, fu câtâyursitâ şi di colegii liberali dit alianţa di centru-stânga, ţi easti la puteari, USL. Liderlu PNL, Crin Antonescu, dzâsi că aesti numânâsiri suntu rodlu ali unâ achicâseari niham ca pi ascumta întrâ premier şi caplu a statlui, şi nu rodlu a nâscântor proceduri limpidz, întiml’iati pi excelenţâ profesionalâ şi independenţâ andicra di politic. Tut Antonescu, aţel ţi nica îi aduţi câbati ali Kovesi (cari fu Procuror Gheneral) di servilism andicra di prezidentul Băsescu, hâbârisi câ formaţiunea a lui va s-renunţâ la ministerlu ali Giustiţii, cari, prit algoritmul ţi s-apusi tu interiorlu al USL, lipsea s-lu cumândiseascâ.
1 di Apriiur vini cu un nău val di scumpiri
Tu sistemlu di sânâtati românescu intră tu practico, di la 1 di Apriiur, coplata, taxâ cari va s-hibâ câfatâ tu cazlu a asiguraţilor sţi s-interneadzâ. Uidisit cu ministrul ali Sânâtati, Eugen Nicolăescu, coplata easti ta s-nu creascâ internărili tu spitali ţi nu sunt dealihea. El dzâsi câ oaminii va s-pâlteascâ, maşi unâ oarâ, la inşearea dit spital, întrâ 5 şi 10 lei (vârâ 1, 2 euro). Nu lipseaşti s-pâlteascâ aţei ţi au lângoari di turlii cronicâ şi cari adarâ parti dit cadrul a programilor naţionali di sţnţtati, minorl’ii, mul’ierli greali şi lihoanili, pensionarl’ii cu venituri multu n’iţ şi persoanili cu dizabilităţ. Aestâ taxâ nu va u pâlteascâ niţi pacienţâl’i internaţ di urgenţâ. Tut di la 1 di Apriiur, român’ii pâltescu mai multu ti tutumi şi ti beri, a curi lâ criscurâ accizili. Tu indyul chiro, criscurâ taxili ti scutearea a paşapoartilor, ama şi ti triţearea a nâscântor apunţâ di pisti Dunâ.
Cristearea icunumicâ dit 2012, ma mari andicra di cât s-aştipta
Institutlu Naţional di Statisticâ spusi câ traiectoria ali icunumii româneascâ dit 2012 criscu ma multu andicra di cât s-avea dzâsâ. Aşi, datili di turlii preliminarâ ţi li tipusi INS n-aspun că, tu anlu ţi tricu, icunumia autohtonâ criscu cu 0,7%, andicra di di 0,3%, cât s-avea dzâsâ prota oarâ. Unâ crişteari multu semnificativâ, susto – pistipsescu analişţâl’ii icunumiţ – favorizatâ şi di evoluţiili cama pisti aştiptărli mutrinda industria şi comerţul. “Ti furn’ia aţil’ei catastrofâ, fârnico, dit agriculturâ şi ali seaţitâ nu s-putea s-adrăm mai multu. Him goala vâsâlii dit reghiuni cu crişteari icunumicâ tu 2012 şi lipseaşti ca tu 2013 s-nidzem pi idyea cali”, dzâsi premierlu Victor Ponta.
Disponibilizări tu industrii
Salariaţl’ii dit uzinili româneşţâ di turlii siderurgicâ vinduti, ti un pâhâ di ţiva, di gigantul arus “Mechel” caftâ ca Guvernul di Bucureşti s-intervinâ cât ma ayoniea. Angajaţâl’ii suntu cârtiţ câ ţe n’ica şi nicânâscuta firmâ arusâ cari luă tuti activili “Mechel” nu va s-agiutâ aţeali ţinţi unităţ, cari nâinti earau nai ma mărli dit industria autohtonâ. Maşi întrâ 2008 şi 2012, ti furn’ia a scâdearâl’ei ali producţii, siderurgia românescâ chiru vârâ 10 mii di angajaţ. Un altu simbol mutrinda industria, “Oltchim Rm-Vâlcea” (sud), nica s-alumtâ cu mări problemi. Cama di unâ n’ii di salariaţ ai combinatlui – ţi easti tu insolvenţă, ti furn’iea a borglor — va s-hibâ daţ nafoarâ, iara 300 va s-intrâ tu şomaj di turlii tehnicâ. Oltchim, ţi easti pi lista a mărilor companii di stat ţi lipseaşti s-hibâ privatizati, nu poati s-hârseascâ di agiutor di la stat, câ ţe aestu lucru nu easti apruchiat di Comisia Europeanâ.
Privatizarea CFR Marfâ
Executivlu di Bucureşti hâbârisi, stâmâna aestâ, câ va s-privatizeadzâ CFR Marfâ. Golu criteriu di amintari licitaţâl’ei va s-hibâ pâhălu ţi va-l da aţei ţi vor s-lu ancupârâ, Aestâ privatizari easti unâ borgi ţi ş-iu ia autorităţili di Bucureşti dinâintea a creditorilor di nafoarâ. Tu aeşţâ dit soni an’i, tut ţi chiru CFR Marfâ s-mutâ la vârâ 270 di milioani di euro. Nu easti afirit di problemi niţi CFR Infrastructură; şi di aclo va s-hibâ scoşi di pi lucru oamin’i.
România, sum api
Ti furn’iea a ploilor, multi casi şi n’iii di hectari di terenuri agricole furâ inundati. Nai ma laili regiun’i suntu sudul, sud-vestlu şi centrul ali vâsâlii, ti cari furâ pitricuti codurli galbin, portocaliu şi chiola aroş, iara meteorologii spun că, pânâ pi 10 di Apriiur, nica va s-ma da ploi.
Armâneaşti: Cristina Mina
Catolicii român’i, icâ tuţ criştin’ii, s-hârsirâ, tu Stâmâna a Patimilor di estan a criştin’ilor de rit apusean, di pricunuştarea di câtrâ Papa Francisc, prntr-un decret, a martirilui Vladimir Ghica. Decretlu dzâţi că “omlu al Dumnidză, Vladimir Ghica, preftu diecezan”, fu vâtâmat la 16 di Maiu 1954, tu hapsili comunisti dit Românii, sum cumândiseari di turlii sovieticâ. Decretlu ali Papâ easti aţel dit soni pas câtâ beatificarea aţilui vidzut di român’i ca hiindalui sâmtu.
Continuare audio–>
Bâgări tu ipotisi la Curtea Constituţionalâ ali Românii şi la Ministerlu di Giustiţii
Curtea Constituţionalâ ali Românii va s-aibâ, dit Cireşar, unâ nauâ componenţâ. Caplu a statlui, Traian Băsescu, şi doil’i udaţ a Parlamentului di Bucureşti şi-alepasirâ, tu aesti dzâli, aţei 3 reprezentanţ la CCR, a curi mandati eara ietimi s-expirâ. Institutia deveni, tu aeşţâ dit soni an’i, un actor multu importantu pi scena politicâ romaneascâ, pi timeilu a sesizărilor baia mutrinda legalitatea nâscântor acti normativi. Ama intereslu ti Curti şi, implicit, ti bâgarea pi ipotisi a membrilor aliştei criscu ş-ma multu dupu ţi instituţia arbitră, tu veara ţi tricu, alumta greau di turlii politicâ întrâ Puteari, reprezentatâ di USL, şi Opoziţia democrat-liberalâ (di dreapta), diunâoarâ cu şeflu a statlui, Traian Băsescu. Aţei trei giudicâtori di la CCR cari va şi-li’a, la vearâ, mandatili di 9 an’i suntu Daniel Morar, cari asiguripseaşti interimatlu ali ipotisi di Procuror general ali Românii şi cari, ninti, cumândisi Direcţia Nationalâ Antiaruşfeti (DNA), pripus şi numit di caplu a statlui, Valer Dorneanu şi Mona Pivniceru, doil’ii nominalizaţi şi apruchiaţ di Leghislativ. Năili bâgări tu ipotisi deadirâ cali la un “stog” di alâxeri. Premierlu Victor Ponta, co-lider ali USL (alianţâ di centru-stânga) luă, ti niham chiro, portofolilu ali Giustiţii di la Mona Pivniceru, şi ari maximum 45 di dâzili ta s-adarâ unâ nauâ pripuneari ti aestu postu. Ponta dzâsi că priorităţili a lui dit chirolu a interimatlui reprezintâ unâ reformă dealihea ali Giustiţii, bâgarea tu practico a năilor Coduri di procedurâ, ama cu ahât ma multu bâgarea tu ipotisi a şefilor a Parchetlui General şi ali Direcţii Nationali Antiaruşfeti, un lucru ţi aşteaptâ di multu. Bâgarea pi ipotisi a şefilor aşilor dauâ instituşii easti câftatâ tu aestu dit soni raportu ali Comisii Europeani dit cadrul a Mecanismului di Cooperari şi Verificari pi Giustiţii.
95 di an’i di la unirea a zonâl’ei isturicâ romaneascâ Basarabia (tora, tu Republica Moldova, majoritar românofonâ) cu România.
Pi 27 di Marţu, România şi Republica Moldova yurtusirâ incl’idearea a 95 di an’i di la unirea ali Basarabii (azâ tu Republica Moldova, viţina) cu România. Ministrul delegat ti român’ii di iutţido, Cristian David, luă parti, n’iercuri, la Chişinău, la manifestărli îndreapti tu vâsâlia viţinâ, cu aestâ furn’ii. Aducânda aminti di aţel chiro, ministrul Cristian David dzâsi: ”Data di 27 di Marţu easti, ti noi, tuţ român’ii di pi dauli maluri a Prutlui, un lucru di suflit, easti un momentu ţi înseamnâ “deadun”, “apruchiari”, “nodii” şi ”yinitor” şi nu digeaba aleapsim prota yineari a mea aoa ta s-hibâ ligatâ di unâ dzuuâ cari s-hibâ di hatari turlii, di suflit. Oficialu român s-andamusi cu prezidentul Nicolae Timofti şi cu premierlu tu ipotisi Vlad Filat, cari haritusi a Bucureştiului ti îndruparea cu cari agiută tu aeşţâ dit soni an’i Republica Moldova tu ma multi domenii, ama şi maxus tu proceslu di integrari europeanâ. Cristian David adusi aminti nica unâ oarâ di ligâturli privilegiati dintrâ dauli vâsâlii şi confirmă ţi va România, s-creascâ colaborarea cu Republica Moldova.
Romania sum neauâ
Romania, ca multi alti vâsâlii dit Europa, s-a alumtă tu aestâ stâmânâ cu un nău episod di iarnâ dealihea — multâ neauâ şi temperaturi scâdzuti — chiola Marţu easti, tu calendar, un mes di primveara.. Maca stâmâna ţi tricu, intemperiili agudirâ estul ali vâsâlii, tu aesti dzâli, giumitatea dit sud, inclusiv Bucureştiul, furâ sum cod galbin şi portocaliu di neau. Marţâ, tu capitalâ şi tu nica îndauâ giudeţi dit sud s-încl’isirâ gradiniţilii, sculiili şi liceili. Traficlu di pi sucăchi şi aţel a căil’iurilor di hier fu multu laiu, ca tu iarnâ, ama nu avum căil’iuri încl’isi icâ blocati.
S-deadirâ Premiili Gopo cari recompenseadzâ nai ma bunili producţii di cinema romaneşţâ
Şaptea ediţii a Premiilor Gopo şi-aleaăsi, pi 25 di Marţu, amintâtorl’ii la 19 categorii, cari recompenseadzâ nai ma bunili producţii di cinema româneşţâ dit 2012. Vedeta ali ediţii di tora fu filmul Tutâ lumea dit fumeal’ia a noastâ”, tu regia al Radu Jude, cari amintă nai ma importantili trofei: Nai ma bunlu filmu, Nai ma bunlu regizor, Nai ma bunlu actor tu un rol principal – Şerban Pavlu, ama şi premiili ti roluri secundari, dati a actriţâl’ei Mihaela Sârbu şi a actorului Gabriel Spahiu. Tutnâoarâ, aestu filmu amintă şi trofeulu ti nai ma bunlu scenariu – Radu Jude şi scriitoarea Corina Sabău, jurnalista la Radio Romania International. “Tu un loc la Palilua”, debutlu tu lungmetraj a cânâscutlui regizor di teatru Silviu Purcărete, luă premiili ti nai ma bunili costumi, decoruri, muzicâ originali, sunet, montaj şi nai ma bunâ imagini.
România fu invitata di onoari la Salonlu a Cărţâlor di Paris
La ediţia di estan a Salonlui di Cărţâ di Paris, unâ dit nai ma mărli manifestări internaţionali di aestâ turlii, Romania fu invitatâ di onoari. Cama di 50 di autori dit tuti genurili literari, mai multu di 1.000 di titluri tu limba românâ şi 600 tu limba francezâ furâ prezentati a publicului francez, cari vru s-cânoascâ literatura românâ. Dovada aluştui interes easti vidnearea di carti, ţi tricu di 60.000 di euro. Standul national fu vizitat di prezidentul ali Franţâ, François Hollande, cari dzâsi, cu aestâ furn’ii, că “România easti unâ mari vâsâlii francofonă, cari va multu cultura francezâ”. Prestaţia ali Românii la nai ma importantul evenimentu di pi pâzarea editorialâ dit Franţa fu niham aspartâ di refuzlu a nâscântor cânâscuţ scriitori ta s-l’ia parti la aestâ manifestare, ca semnu di protest andicra di naua politicâ a Institutlui Cultural Român.
Armâneaşti: Cristina Mina
Nomlu a statutlui a parlamentarilor fu apruchiat di Parlamentu.
Plenlu a Parlamentului di Bucureşti s-andamusi şi votă, cu majoritati, Statutlu a deputaţlor şi a senatorilor. Nomlu fu mutrit nica unâ oarâ dupu ţi Curtea Constituţionalâ spusi că nâscânti articoli suntu contra a Nomlu di Timel’iu. Aşi, fu apruchiatâ n’icşurarea di la 45 la 15 dzâli a chirolui tu cari un senator icâ deputat poati s-contestâ vârâ raportu ali Agenţii Naţionali di Integritate mutrinda unâ catandisi di incompatibilitati. Tutnâoarâ, fu scâdzutâ, di la 6 meşi la 30 di dzâli, chirolu tu cari un parlamentar ţi s-aflâ tu un conflictu di turlii mutrinda interesili, easti pidipsit şi nu îi si da cali s-l’ia parti la andamusili dit plen. Cum eara di aştiptat, opoziţia democrat-liberalâ contestâ, disnău, la Curtea Constituţionalâ, aestu nom. Aflat Bucureşti, secretarlu general a Consiliului ali Europi, Thorbjorn Jagland, spunea că aestâ catandisi politicâ ali Românii fu stabilizatâ şi că Parlamentul duţi un proces di limpidzari tu ţi mutreaşti imunitatea parlamentarâ. Tu minduita a lui, parlamentarl’ii lipseaşti s-poatâ s-hibâ independenţâ di iţi turlii di puteari, di forţâ di nafoarâ şi s-poatâ s-cumândiseascâ putearea executivâ.
Caplu a statlui român, Traian Băsescu, caftâ a Parlamentlui mutrearea nica unâ oarâ a Nomlu a Statutlui a militarilor, ama şi mutrirea ali Constituţii.
Prezidentul Traian Băsescu deadi nâpoi a Parlamentului Nomlu mutrinda statutlu a cadrilor militari, cari dzâţi câ general’ii şi amiral’ii pot s-armânâ pi ipotisi şi dupu ţi aproachi an’ii di pensionari, pânâ la 60 di an’i, ama cu apruchiarea tu cathi an a aţilui ţi cumândiseaşti instituţia iu lucreadzâ. Traian Băsescu pistipseaşti câ prit aestu actu di turlii normativâ s-caftâ bâgarea sum cumândiseari politicâ a generalilor. Pi di altâ parti, prit unâ carti pitricutâ ali Camera a Deputaţlor, caplu a statlui câftă bâgarea disnău tu practicâ a procedurilor parlamentari ti alâxearea a Nomlui di Timel’iu, ama mutrinda şi rezultatili a referendumlui dit 2009. Atunţea, român’ii cu îndrept di vot furâ ti un Parlamentu unicameral, cu 300 di parlamentari.
………………………..
Audio –>
|
|
||
| România apruchie apofasea mutrinda alidzearea a năului Papâ Prezidentul Traian Băsescu pitricu un zbor a năului cap a Biseriâl’ei Catoliţi, prit cari şi-aspusi tutâ pistusinea tu împrustarea a şigâturilor ţi suntu întrâ România şi Sâmtul Scamnu. Alidzearea a năului Suveran Pontif fu ghini apruchiatâ şi di premierlu Victor Ponta, ţi veadi aestu lucru ca un semnal multu bun ti întreagâ lumi criştinâ. Argentinianlu Jorge Mario Bergoglio, amintat cu Andreu 1936, fu aleptu papâ şi şi-luă numa di Francisc. El easti aţeal de-al 266-lea papâ a Bisericâl’ei Catoliţi şi vini dupu Benedict al XVI-lea, cari inşi dit ipotisi ofiţial pi 28 di Şcurtu. România – reprezentatâ la Consiliu European di prezidentul Traian Băsescu Ma pţânâ austeritati şi adrarea di năi locuri di lucru – suntu meatri pi cari liderl’ii europen’i, andamusiţ Bruxelles, la Consiliu European di Primvearâ – la cari România fu reprezentatâ di prezidentul Traian Băsescu — li stabilirâ ca lucri prota ti îndridzeari. Ei şi.aspusirâ îndruparea ti scupadzii ti turlii icunumicâ pripusi di Comisia Europeanâ ti anlu 2013 şi ti duţearea ninti ali strateghii di relansari icunumicâ. Liderl’ii europen’i va s-zburascâ iara tu meslu Cireşar, ta s-veadâ cum pot s-hibâ bâgati tuti aesti priorităţ tu programili di reformâ a vâsâliilor membri. Parlamentul European nu apruchie bugetlu ti 2014-2020 Parlamentul European dzţsi că nu apruachi proiectul di buget european ti chirolu 2014-2020, ti cari s-achicâsirâ liderl’ii europen’i meslu ţi tricu şi câftă alâxeri ta –ş-da votlu tu meslu Alunar Europarlamentarl’ii câftarâ ma multi moaubeţ, spunânda câ bugetlu nu poati s-hibţ apruchiat tu forma a lui di tora. Dupu negocierili dit meslu Şcurtu, lideril’i naţionali dzâsirâ deadun că bugetlu ti chirolu 2014-2020 lipseaşti s-hibâ icşurat cu cama di 3 tru sută. Ti prota oarâ tu isturia ali Uniuni Europeani, bugetlu multianual va s-hibâ cama n’ic andicra di aţel dit chirolu bugetar di ninti. Traian Băsescu tu Parlamentul di Bucureşti Prezidentul Traian Băsescu îi zburâ, marţâ, ti prota oarâ, a năului Leghislativ român, iu spusi că apartenenţa la UE, la NATO şi la Parteneriatlu Strategic cu SUA suntu nai ma importantili axi a politicâl’ei externâ a Bucureştiului. Caplu a statului câfta, tu idyul chiro, un pact, unâ achicâseari cu Parlamentul şi cu Guvernul ti agindzearea la scupadzii mutrinda aderarea la moneda euro şi acceslu la spaţiul di libirâ urdinari Schengen. Traian Băsescu pripusi a parlamentarilor şi un plan di acţiuni, ta s-amintâ tu Consiliu JAI dit Andreu, tu ţi mutreaşti intrarea ali Românii tu Schengen. Planlu a prezidentului mutreaşti numânâsirea, cât ma ayoniea, a şefilor ali Direcţii Naţionalâ Contraaruşfeti şi a Parchetlui Gheneral, scutearea dit Guvern a minişţrâlor cu dosari penali tu instanţâ, ama şi un statut a parlamentarilor cari s-nu’i bagâ pi ei ma indzeanâ di nom. Premierlu Victor Ponta dzâsi că Guvernul îndrupaşti tuţ scupadazii ali Românii pi cari li prezentă caplu a statlui. Mecanismul di cooperari şi verificari pi Giustiţii fu apufusit ti progresili ali Românii Minişţrâl’ii di Externi dit UE, adunaţ Bruxelles, alâvdarâ Comisia Europeanâ ti metodologia ufilisitâ tu monitorizarea a catandisâl’ei tu cari easti sistemlu giudiţiar dit Românii, ama şi autorităţili di Bucureşti ti efortul a lor ti îndridzearea a ţi nu easti cum lipseaşti tu aestţ domeni şi ti tin’isirea a statlui di îndrept. Aştiptărli UE pânâ la yinitoarea evaluari sunttu tut aţeali ţi apar şi tu raportlu pi giustiţii publicat di Comisii tu inşita a meslui Yinaru – numânâsirea cât ma ayoniea a procurorilor ca şefi la Parchetlu Gheneral şi la Direcţia Naţionalâ Contraaruşfeti, dupu un proces limpid, ama şi un efortu suplimentar ti tin’isirea şi bâgarea tu practico a apofasilor giudiţiari. Cum adră Comisii Europeanâ, şi minişţrâl’ii di Externi alâvdarâ rezultatili amnitati di Parchetlu Gheneral, di DNA, di Agenţia Naţionalâ di Integritati şi di Înalta Curti di Casaţii şi Giustiţii tu alumtarea contra a aruşfetâl’ei dit Românii. Ama armân, la capitolu gaireţ, prevenirea şi pidipsearea a aruşfetâl’ei tu domenea a achiziţiilor publiţi. Vizitâ ali Bancâ Europeanâ di Invetiţii Bucureşti Banca Europeanâ di Investiţii poati s-da ali Româniii, tu estan, crediti pânâ la 900 di milioani di euro. Prezidentul BEI, Werner Hoyer, vidzu, dupu andamuserli la nai ma naltul nivel pi cari li avu Bucureşti, că România easti unâ vâsâlii multu implicatâ tu îndridzearea a problemelor mutrinda buget. Uidisit cu autorităţli române, BEI armâni ti Bucureşti un soţ importantu mutrinda tuti proiectili mări, ama şi tu ţi mutreaşti finanţarea a întreprinderilor n’iţ şi di mesi. Tu 2012, Banca deadi ampârmut ali Românii 335 di milioani di euro. Naua taxâ auto Tu Românii, fu bâgat tu practico timbrlu di mediu ti amaxi cu maximum 8+1 locuri, iara dit 15 di Marţu, naua taxâ auto s-calculeadzâ pi timeilu emisiilor di dioxid di carbon, ţi sunt îngrâpsiti tu cartea di identitati a amaxâl’ei. Ti alanti categorii armân reglementărili di pânâ tora. Naua formulâ di calcul creaşti taxa ti amaxili Diesel Euro 3 şi Euro 4, ama u n’icşureadzâ cu 60% ti aţeali ţi suntu Euro 2, cu 80% ti aţeali Euro 1 şi cu vârâ 90% ti amaxili non-Euro. Datili di turlii statisticâ spun că, dupu şasi an’i di ufilisiri a taxâl’ei auto, ţi avu ca scupo scâdearea ali poluari prit niîndrupârea a înmatriculărilor di amaxi second-hand, român’ii nica li vor aesti, ţi cara că suntu ma vecl’i. Steaua Bucureşti nu amintă calificarea tu sferturili di finalâ a Ligâl’ei Europa Nai ma zburâta echipâ di fotbal dit Românii, Steaua Bucureşti nu amintă s-intră tu sferturile di finalâ dit Liga Europa. Chiru mecilu cu scorlu di 3-1, tu partida retur ţi fu giucatâ gioi searâ Londra, tu prota etapa a optimilor di finalâ ali competiţii. Steaua avea amintatâ, pi teren propriu, cu scorlu di 1-0, mecilu cu ghinicânscuta echipâ britanicâ, ţi amintă en-titre Liga a Campion’ilor şi ţi avu protlu loc tu clasamentul mondial a cluburilor, pi meslu Şcurtu. Armâneaşti: Cristina Mina |
Intrarea ali Românii tu spatilu di libirâ urdinari – Schengen – amânatâ nica unâ oarâ
Intrarea ali Românii şi ali Vâryârii tu spaţiul Schengen fu disnău amânatâ. La Consiliul di Goustiţii şi Afaceri Interni, di gioi, di Bruxelles, minişţrâl’ii europen’i di Interni s-achicâsirâ ca aestâ temâ s-hibâ zburâtâ pânâ tu inşita a anlui, ta s-aflâ unâ soluţii ti aderarea tu dauâ etapi. Niscânti vâsâlii condiţionarâ apruchiearea lor di yinitorlu raportu pi giustiţii ali Comisii Europeani, cari va s-hibâ îngrâpsit tu Andreu. Hiindalui la Consiliul JAI, ministrul di Interni, Radu Stroe, dzâsi că Bucureştiul îndreadzi unâ alâxeari di strategii şi, deadun cu Vâryâria, va s-ahurheascâ tu chirolu ţi va s-yinâ unâ ofensivâ prit cari va s-adarâ moaubeţ directi cu vâsâliili ţi îndrupăscu apruchiearea lor, ama maxus cu aţeali cari nica nu vor s-da cali la intrarea tu spaţiul di libirâ urdinari – Ghermănia, Olanda şi Finlanda.
Deputaţâl’ii român’i nu paruchiarâ prota moţiuni simplâ ali opoziţii dit leghislatura di tora
Guvernul cumândisit di Victor Ponta s-alumtă cu prota moţiuni simplâ dit legislatura di tora, bâgatâ di opoziţia democrat-liberală, pi tema a catandisâl’ei a combinatlui Oltchim Râmnicu – Vâlcea. Deputaţl’ii nu apruchiarâ, marţâ, moţiunea cari giudicâ Executivlu ti catandisea a combinatului, unlu dit nai ma mărli dit Europa di Est. Aţei ţi îngrâpsirâ motiunea câftau demisia minişţrâlor di Finanţi, Daniel Chiţoiu şi aţilui di Icunumii, Varujan Vosganian, a curi lâ aduţi câbati di intrarea ali Oltchim tu insolvenţâ, ama şi că proceslu di privatizari şeadi, nu s-duţi câtâ iuva.. Combinatlu ari niscânti borgi di suti di milioani di euro. Guvernul câtâpâţi, tu toamna ţi tricu, s-vindâ pachetlu majoritar di acţiun’i, ama privatizarea nu amintă. Puterea dzâţi că griutăţli di la Oltchim vinirâ unâoarâ cu lipsa di responsabilitati a guvernilor di ma ninti.
Caplu ali diplomaţii di Ungaria – tu vizitâ Bucureşti
Ministrul ungar di Externi, János Martonyi, adră, luni ţi marţâ, unâ vizitâ oficialâ tu Românii, cu furn’iea a yurtusearâl’ei a 10 an’i di la simnarea ali declaraţii mutrinda parteneriatlu strategic întrâ dauli vâsâlii. Tu minduita al Martony, niţi un dintrâ dauli stati nu vor s-aspargâ parteneriatlu strategic chiola suntu nisâcnti tensiun’i ma n’iţ icâ ma mări intrâ Bucureşti şi Budapesta. Titus Corlăţean spusi: Tu minduita a noastâ, parteneriatlu strategic întrâ România şi Ungaria easti împrustarea naturalâ a ligâturâl’ei di bunâ viţinâtati şi di achicâseari întrâ dauli vâsâlii..” Corlăţean şi Martony evaluarâ stadiul a Parteneriatlui, zburârâ ti îndauâ turlii di avansare, di crişteari a proiectilor ţi li au deadun, inclusiv aţilor ţi mutrescu afirearea a minorităţlor naţionali dit dauli stati. Caplu ali diplomaţii dit Românii dzâsi câ asumarea ali identitati ali unâ minoritati naţionalâ nu lipseaşti s-calcâ nomlu a statlui iu bâneadzâ. Ligâturli româno-ungari furâ tensionati ti furn’iea că Budapesta şi-arătă a autorităţlor locali dit aţeali trei giudeţi ali Românii iu ma multu bâneadzâ maghiari. Aesti treili vor s-lâ si da cali s-aspindzurâ hlambura aşi-dzâslui Ţinut Secuiescu” pi instituţiili publice, lucru cari, prit nom, nu easti apruchiat.
Leghislaţia mutrinda retrocederea a casilor luati zorlea di regimlu comunistu — disnău tu moaubetea a autorităţilor di Românii
Guvernul di Bucureşti analizeadzâ un nău proiectu di nom ţi mutreaşti darea nâpoi a casilor nationalizati di regimlu comunistu, unâ lucru ţi easti ca un schin di ma ghini di 20 di an’i. România ari chiro pânâ pi 12 di Apriiur s-tin’iseascâ câftarea ali Curti Europeani ti Îndrepturili a Omului ta s-îndreagţ aestâ problemâ. CEDO “s-alumtâ” cu mutli plângeri a aţilor ţi s-ved ca hiindalor fârâ îndrepturi. CEDO dzâsi că, tu lipsa ali unui nom cari s-îndreagâ aestâ catandisi, va giudicâ un dupu alantu, tuti cazurili şi va s-stuhinâ statlu român s-da despâgubiri multu mări. Pânâ tora, statlu român deadi despăgubiri di 5 miliardi di euro şi lipseaşti s-mai da nica 16 miliardi. Premierlu Victor Ponta hâbârisi că va ca executivlu s-şi tin’iseascâ borgea ţi u ari tu Parlament pi yinitorlu proiectu di nom şi s-îndreagâ aestâ problemâ. Victor Ponta: “Voi s-încl’idem pi 19 di Marţu aestu capitol dit isturia ali Românii şi am nâdia că va s-adrăm aestu lucru cât s-poati di ghini. Easti prota oarâ cându ufilisescu aesti instrumentu di turlii constituţionalâ. Şi niţi nu voi sâ-l mai ufilisescu tu chirolu ţi va s-yinâ. Sâştiâ că voi s-hibâ unâ apofasi asumatâ di tuti forţili di turlii politica — ţi au borgi.”Uidisit cu năulu proiectu, proprietarl’ii di ma ninti a casilor luati zorlea di regimlu comunistu cari nu pot s-hibâ despăgubiţ tu naturâ, va s-l’ia puncti cu pâhâ di un leu, raportat la valoarea a casâl’ei, cu cari va s-patâ s-ancupârâ, prit licitaţii, casi şi terenuri agricoli scoasi la vindeari di stat.
Steaua amintă Bucuresti mecilu cu campioana ali Europi la fotbal, Chelsea Londra
Steaua Bucureşti, goala echipâ româneascâ di fotbal ţi easti tu primvearea a competiţiilor continentali, hârsi nica unâ oarâ inimli a fan’ilor a ei şi nu maşi. Stelisţâl’ii amintarâ, gioi, pi teren propriu, cu scorlu di 1-0, tu pota etapâ a optimilor di finala a Ligâl’ei Europa. Multu cânâscuta echipâ englezâ “Chelsea” easti pi prtlu loc tu clasamentul mondial a cluburilor, pi meslu Şcurtu. Returlu va s-gioacâ pi 14 di Marţu, Londra.
Armâneaşti: Cristina Mina
Papa Benedict XVl va-s părăseascâ Vaticanul. Asună ca avdzâtlu anunţu di bitisitâ a concertilor al Michael Jackson ama spune maşi sintetic finala a pidimolui a fostului cardinal Ratzinger tru frâmtea a Bâsearicâl’ei Catolicâ. Di-tru oara ale anunţare a irevocabilâl’ei decizie a ţilui ţi ninca eara papa Benedict XVl sâ zburâ şi si feaţe dezbatire enormu pi mardzina aţistei evoluţie la cipitlu a milenarâl’ei instituţie ama niţeunom nu contestă ndreptul a ţilui care îndeplineaşte analta funcţie di câftare să si retragă. Aşi, trâ prota oarâ după secole întredz, finalul a lucurlui a unui papă nu easte grevat di doliu, nu easter lâit di jale. Işirea di-tru schenă a unui papă si feaţe, dzâlile aeste, trâ prota oarâ tru istoria a Vaticanului, tru strigăte di S-bâneadzâ papa!”, di aform’ia că Benedict XVl nu maşi că bâneadzâ ama dar ţâne şi titlul di papă, un titlu aparte, di papă emerit. Tru tut aţel timpu, el agiundze un aplo pelerin, cum suntu şi lipseaşte s-hibâ slujitoril’I ale bâsearicâ. Papa Benedict a secolului XXl va-s continuâ să slujească Bâsearica şi umanitatea cu inima, vrearea a lui, cu ruga, pârâcâlsirea a lui şi cu reflecţia personală. Tru aţel di-tru sone mesaj a lui pitricut electronic pi mehaniile ahât di populare în timpul a pontificatului a lui, cama multu tru arada a tinirilor, papa lâ mulţan’iisi a tutulor trâ vrearea exprimată şi trâ ndrupumintu. După anunţarea ale decizie di retradzire şi până la decolarea a elicopterului ţi finaliză aestu evenimentu, papa Benedict al XVl-lea îşi alâsă sânâtatea şi-şi lo la revedere urbi et orbi”, di la colaboratori, di la participanţâl’i la adunările di-tru Piaţa San Pietro, di la cardinalil’i viniţ la Vatican tra sâ-l’i aleagâ un succesor. Benedict nu fu un papă di aradâ, după cum niţe finalul a pontificatului a lui nu fu. Si născu tru 1927 şi calea spri amvon şi bâsearicâ si agudi di-tru arhiusitâ di ascensiunea, di mutarea la puteare a faschismului. La vârsta ale copilărie, cndu eara ficiuric, şi ale adolescenţâ a cunoscu dzâlile laie a polimului şi a dictaturâl’ei hitleristâ în descompunire. Unâşiunâ cum fu posibil, şi-u continuă pregătirea trâ aţea ţi avea să hibâ tut ma evidentu s-hibâ scupolu a banâl’ei a lui. Si născu tru Septămâna Patimatilor di-tru 1927 şi alină tute scările a ierarhiil’ei ale Bâsearicâ Catolicâ, agiungânda, tru 2005, succesorul a vrutlui papă Ioan Paul ll-lu, polonez di orighină. Benedict al XVl-lea easte protlu papă di orighină ghirmană tru ultimil’i unâ m’il’e di an’i, ma exactu di la papa Victor al ll-lea, aleptu tru 1055. La momentul a alidzearil’ei a lui eara aţel ma tricutlu di ilichie di-tru 1730 încoaţe iara ca vârstă la bitisita a pontificatului, precedentul easte stabilit tru 1878. Tru aeste dzâle, succesiunea la tronul a Sâmtului Petru va sâ si facâ într-unâ hâvaie di analtă bânare spirituală, cu minduita la v’initorul a Bâsearicâl’ei Catolicâ. Tru chirolu ţi papa Benedict agiundze papă emerit şi si ritradze în rugăciune şi reflecţie, pare că ma multă atenţie si da a plasaril’ei a lui în istorie dicât a v’initorului papă şi aştiptările cu care va-s hibâ anvârligat. Ama să nu avem niţe unâ şideare pi dauâ, cându fumlu uidisit va sâ alinâ pi ugeaclu di la Vatican şi tru piaţa San Pietro va-s arăsunâ Habemus papam, Benedict va-s hibâ agârşit şi tutâ atenţia, absolut tută atenţia va sâ si îndreaptâ spri noulu papă, poziţia a lui în clasamente şi precedente, cătră bana şi ambiţiile a lui, spri rolul a lui tru v’initorlu a Bâsearicâl’ei catolicâ. Va sâ avem unâ numâ nauâ la Vatican şi multă istorie di scris.
03.mar.2013,
Autor: Marius Tiţa
Armânipsire: Hristu Steriu
CCR apufusi că aţeali dit soni alâxeri a năului Statut a parlamentarilor suntu niconstituţionali, paranom.
Furnii di moaubeţ apreasi întrâ puterea social-liberalâ di Bucureşti şi opoziţia democrat-liberalâ şi aţea populistâ, aţeali dit soni alâxeri a năului Statut a parlamentarilor furâ declarati ca hiindalor niconstituţionali di câtrâ Curtea Constituţionalâ. Opoziţia contestâ legalitatea a criştearâlei di la 15 la 45 di dzâli a chirolui tu cari unlu dit aleşi poati s-contestâ unâ apofasi di incompatibilitati luatâ di Agenţia Naţionalâ di Integritati şi cari duţi la demisia a respectivlui parlamentar. Tu minduita ali opoziţii, năulu statut da a parlamentarilor, tu aestâ turli, unâ superimunitati şi adarâ unâ diferenţieri andicra di alti categorii di demnitari, supusi a controlului di integritati. Niţi prezidentul Traian Băsescu nu apruchie alâxerli a Statutlui a parlamentarilor, ti furnia câ eali nu tinisescu standardili europeani. Dupu apofasea CCR, Nomlu mutrinda statutlu a parlamentarilor va s-toarnâ tu Legislativ ta s-hibâ disnău zburâtâ.
Doi giudicâtori dit CSM furâ scoşi dit ipotisi, unâ premierâ tu giustiţia româneascâ
Ti prota oarâ tu isturia a giustiţâlei dit Românii, doi membri dit Consililu Superior di Magistraturâ furâ scoşi dit ipotisi. Apofasea fu luatâ tu cazlu a giudicâtorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ şi vini dupu ţi magistraţii di la ma multi giudicâtorii protestarâ andicra di amânarea di ma multi ori mutrinda scutearea lor dit ipotisi, apofasi di majoritatea instanţilor dit vâsâlii. Reprezentanţâlii a asociaţiilor lâ bâgarâ stepsu a membrilor CSM că nu reprezintâ interesili profesionali a magistraţilor. Ei doilii reacţionarâ ţi atacarâ apofasea la Înalta Curti di Casaţii şi Giustiţii.
………………………………………………………..
Audio–>
Ideea olimpică easte una di aţeale ma cuvârdoan’ile create di soţietatea omenească. Actualitatea a l’ei easte multu importantă ama şi di ciudie. Omenirea nu pare să mata aibă chiro trâ unâ vreare gheneralizată di pace, niţe trâ sportu ca promotor a mărilor idei. De faptu, şi sportul şi opinia publică par să hibă înlocuite di m’işcare di biţi şi di lumi virtuale ideale. Din fericire, cu harauă, niţe de un polim global nu para avem chefe. Sportul arâmâne, cu tute aeste, unâ genă a fericiril’ei umanâ şi tute suntu perfecte, ma că faţim sportu într-un decor feeric, învarligaţ di albul a neauâl’ei, la unâ temperatură ţi aruşeaşte faţâle la tută lumea, mări şi cama multu aţilor m’iţl’i. La giumitate di şcurtu, în România, la munte, si desfăşurat antriţerile a Giocurilor olimpiţe a tineretului european, numite inspirat şi Olimpiada m’ică a v’initoarilor steale. Participă tineri din Europa cu vârste întră 14 şi 18 an’i iara întriţerile au loc maşi tru an’l’i impari, veara şi iarna. Sum numa di Dzâle olimpiţe europeane a tinerilor, giocurile olimpiţe a tineretului european debutarâ la Bruxelles, tru veara al 1991, şi la Aosta, în Italia, doi an’i ma târdziu, iarna. Mesajulu aţistor manifestări easte multu generos şi inspirat, ducânda la unâ aprucheare semnificativă di sportu, întreaţire şi olimpismu. Easte ndreptu că scădzu semnificativ vârsta a multor participanţâ la Giocurile olimpiţe mări, aţeale multu ma cunoscute, ama întreaţirile destinate strictu a tinerilor sum 18 an’i fac ma m’iţ efectile negative ale competiţie şi transformă tut lucurlu într-un gioc, altâ turlie multu serios. Olimpiţli tiniri suntu vidzuţ, fără niţe unâ şideare pi dauâ, ca v’initori competitori tru întreaţirile sportive ţi va-s atragâ intirease multu mări, mediatizare mondială şi fonduri di pâradz incredibile. Mulţâ di competitoril’i ţi ţricurâ dzâle trâ mirache la Braşov, tru munţâil’I a Româniil’ei, sum ţercl’urile olimpiţe di iarnă, va-s agiungâ ică suntu deja nume ţi conteadză tru istoria cama multu olimpică a unor sporturi di mare atractivitate şi muşuteaţâ. Tru arhiusita a întrtiţearil’ei di la Braşov, succesulu avea forma a cifrilor: aproapea unâ m’il’e di participanţâ, vârâ 350 di medalii, 45 di state. La final, succeslu înseamnă mulţan’iisirea a finalizaril’ei cu ghine a unui efortu însimnat, bucuril’a a adunaril’ei cu soţâl’i, cu năi soţ şi colegi di competiţie, tut lucurlu la unâ vârstă tru care v’initorulu si scrie cu speranţe. Tute decursirâ fără sincope poate sâ si dzâcâ la final, iara aprecierile a participanţâlor sunt di aţeale ma bunile. Fu unâ turlie di carnaval a neauâl’ei, cu multă căldură şi exuberanţă, ca unâ vacanţă tricută pi pârtia di schi, pi piste ică pi gl’eaţă, într-un decor cu bradz şi cu Martin, ursul carpatin. Easte ţea ma avdzâta figură a Giocurilor olimpiţe a tineretului european, di afom’ia că easte mascota aţistei andâmusire. Easte un personaj ahoria di simpatic, ţi sumarâde, tru stran’e ţi pitrec la tricolorul românescu. Easte pi schiuri, pi patine, ţâne întru mână unâ crosă ică unâ tufehce di-tru probile di biatlon, în poziţii agile di sportiv serios. În total suntu 8 imaghini cu Martin olimpiculu a iarnâl’ei, de faptu supranuma a lui easte ursul carpatin, şi iţe imaghine corespunde a unei probâ di aţeale 8 a întreaţirilor a tinirilor di 14-18 an’i, di la Braşov: schi alpin, schi fondu, biatlon, hochei pi gl’eaţă, ansărituri cu schiurile, patinaj viteză, patinaj artistic şi başi modernul snowboarding. Alantâ olimpiadă di iarnă a tineretului european va sâ si desfăşoarâ piste doi an’i, tru Austria şi Liechtenstein.
24.feb.2013,
Autor: Marius Tiţa
Armânipsire: Hristu Steriu
Prezidentul Traian Băsescu apruchie Nomlu a bugetlui di stat şi Nomlu a bugetlui a a asiguripserilor sociali di stat pi 2013
Prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, apruchie Nomlu a bugetlui di stat şi Nomlu a bugetlui a asiguripserilor sociali di stat pi 2013, adoptati pi 7 di Şcurtu di Parlament. Stâmâna ţi tricu, Nomlu a bugetului fu declarat constituţional di giudicâtorlii ali Curti Constituţionali, cari nu apruchiarâ ici sesizarea ali opoziţii democrat-liberali mutrinda actul normativ. Bugetlu dit estan este întimiliat pi unâ crişeari icunumicâ di 1,6%, unâ inflaţii di mesi di cathi an di 4,3%, un cursu mediu di 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar di 2,1% dit PIB. Apruchiat cu unâ largâ majoritati tu Parlamentul di Bucureşti, bugetlu di stat pi 2013 fu caracterizat di premierlu social-democrat, Victor Ponta, ca hiindalui “nai ma bunlu dit aestu chiro”. Opoziţia democrat-liberalâ pitricu cama di 10 nii di amendamenti, ama niţi unlu nu fu apruchiat.
Guvernul di Bucureşti apruchie ordonanţa mutrinda bâgarea tu practico a timbrului di mediu
Guvernul di Bucureşti apruchie ordonanţa mutrinda bâgarea tu practico a timbrului di mediu — aţea di tora variantâ a taxâlei bâgati tu 2007 di autorităţili români tu scupolu di înnoiri a parcului auto. Timbrul di mediu va s-hibâ bâgat tu practico dit 15 di Marţu, ti amaxilii cu 8+1 locuri, ti alanti categorii di amaxi arâmandalor reglementărili di pânâ tora. Îtu noaua formulâ di calcul nu mai îngreacâ capacitatea cilindricâ a amaxâlei, s-ţâni cont di emisiii di dioxid di carbon. Uidisit cu datili prezentati di Ministerlu a Mediului, pâradzlii ţi lipsescu pâltiţ va s-scadâ cu 60% ti amaxili Euro 2, cu 80% ti aţeali Euro 1 şi cu vârâ 90% ti non-Euro, ta s-nu s-da cali la blocaj la vindearea lor. Timbrlu di mediu tiniseaşti principiul că aţel ţi polueadzâ pâlteaşti, dzâţi ministrul a Mediului, Rovana Plumb, iara aestu lucru agudeaşti multu greu tu motorizărili euro 3 şi 4, ponderea majoritarâ a amaxilor second-hand ancupârati di români. Ti eali, taxa creaşti cu 10-15 %, iara producătorlii spun câ noaua taxâ licşureazâ ancupârarea di amaxi multu vecli şi nu încurajeadzâ ici înnoirea a parcului auto.
Băgată di autorităţli români tru 2007, cu scupolu ti znuearea a parcului auto, taxa di protă ngrăpseari, di nfărmăcari ică di fise/ di mediu – cum nica fu număsită — fu alâxitâ di ma multi ori până tu aestu chiro. Aţea dit soni variantă a aiştei işi tu videală marţă, după ţi guvernul român deadi undă veardi tră băgarea tu practico a timbrului di mediu tră aftukinatli cu nai multu 8 ş-nica un loc, timbru cari va s-bagă tru lucru di tu dzuua di 15 di marţu. Tră alanti categorii di autovehiculi armân ma largu tru practico reglementărli di până tora.
Nâutatea andicra di proiectul pârâstisitu aoa şi un mes di dzâli easti atea că va s-crescâ taxa tră afukinatli diesel Euro 3 şi Euro 4, autorităţli luyursinalui că emisiili nfârmâcoasi suntu ma mări la aesti. Nu suntu zn’iipsiţ aţel’i cari au pâltitâ pânâ tora actuala taxa di nfârmâcari su len turlii, el’i nihiindalui tu zori ta s-pâlteascâ timbrul di mediu. Tu atea ţi mutreaşti aftukinatli înmatriculate/ nyrâpsiti ninti di 2007, tră aesti va si s-pâlteascâ timbrul di mediu maş cându va s-vindâ.
Tru naua formulă di isapi/ calcul numata easti esenţială capaţitatea ţilindrică a aftukinatâl’ei, câţe suntu acâtati tu isapi emisiili di dioxid di carbon. Aşi cum spun datili pârâstisiti di Ministerlu a Fisil’ei, suma di pâlteari scadi cu 60% tră aftukinatli Euro 2, cu 80% tră aţeali dit categoria Euro 1 şi cu aproapea 90% tră non-Euro. Ia ţi spuni Rovana Plumb:
“S-acaţâ tu isapi şi anvicl’earea, respectiv vicl’imea a aftukinatâl’ei. Unâ aftukinâ, cu cât easti ma veacl’e cu ahât perioada a l’ei di banâ easti ma şcurtă şi atumţea s-lugurseaşti că nfâarmâcâ ma puţân, ma s-acâtăm tu isapi că aestu timbru di mediu s-pălteşti maşi unâ oarâ tru perioada di banâ a aftukinatâl’ei.
”Tru minduita a ministurlui, cara taxili vrea s-arămânea la idyiul nivel la vehiculili non-euro, euro 1 şi 2, atumtea vrea s-agiundzeala unâ ambudyiuseari la vindearea a aiştor. Timbrul di mediu tin’iseaşti prinţipiul că poluatorlu pâlteaşti, spuni Rovana Plumb, iara aestu agudeaşti multu vârtos tru motorizările euro 3 şi 4, pondeirea majoritară a aftukinilor second-hand ancupărati di români. Tră aesti, taxa creaşte cu 10-15 %, acă, sinfun cu ţi spun specialiştil’i, suntu ma puţân poluante andicra di ateali non-euro icâ euro 1 şi 2.
Noua taxă aduţi licşurări ti ancupârarea di afukinati multu vecl’i şi nu da curayiu ici ti znuearea a parcului auto, spun producătorl’ii. Năulu timbru di mediu agudeaşti tu autoturismele diesel, cari va s-păltească unâ taxă ma mare andicra di aţeali alimentate cu naftâ. Tu cazul a nâscântor aftukinati vecl’i di 7-8 ani, diferenţa di taxă poate s-agiungâ ş-la 50%.
Ca nâutate, atel’i cari înmatriculează aftuknati electriţi, va s-l’ia unâ primă, un eco-tichet di 2.500 di euro. Analiştii fac timbihi ama că aestă apofasi nu va s-aibâ mari impactu pi pâzari, tu condiţiili tu cari, pâhadzl’i la aesti suntu cabaia mări şi, ma multu, suntu zorea ti alimentari. Tu yinaru 2012, tu România, urdina maşi 10 aftukinati electriţi.
Privatizarea a companiilor di stat easti una di borgili ţi ş-li lo România dinintea a finanţatorlor internaţionali. Dit arada a aiştor s-arădăpseaşti şi combinatlu chimic Oltchim di Rm.Valcea. După ună tentativă eşuatâ di privatizari tru 2012, combinatlu agiumsi tu niputeari di pâlteari di furn’ia a borgilor cabaia mări. Sum zorea tut ma mari a atilor cama di 3 n’il’I di lucrâtori, guvernul caftă cearei. Andrea Bojoi.
Un di nai cama importanti combinati chimiţi dit România, Oltchim Rm. Vâlcea (tru sud), cari agiumsi tu niputeari di pâlteari, meslu ţi tricu, di furn’ia a borgilor di suti di miliun’i di euro, easti tricut pi lista a companiilor di stat cari lipseaşti s-hibâ privatizati. Ti lista aesta s-giumsi pi ună akicăseari cu FMI şi alanţă creditori internaţionali şi tu ea suntu tricuti întreprinderi cu problemi. Tru cazlu Oltchim, ună protã tentativă di vindeari a pachetâl’ei majoritară di acţiuni nu scoasi ici ţiva mbuveti tru bitisita a anlui ţi tricu. Statlu va tra s-hibă dusă ma largu aestă proţedură, ama cu un investitor strategic.
Păna atumţea, ama, lipseaşti s-află ună cali di ndridzeari/ ună cearei ti hala lâhtâroasă a aţilor cama di 3 n’il’i di lucrători a combinatlui, care organizeadză, di mulţă meşi, protesti pi geadei şi grevi. El’i caftă garanţii mutrindalui sigurlăkea a locurlor di lucru, păltearea a restanţilor tră tin’iili di cafi mes şi ahurhearea diznău lucurlu la combinatu. Ministurlu român ali Economie, Varujan Vosganian, s-andămusi cu reprezentanţâl’i a lucrătorlor, a curi lă spusi că nu poati s-ascapâ singur Oltchim şi că ari ananghi de un acord di voli politică di partea a USL (la puteari), di andrupari a sindicatilor ş-di irini suţială. Vosganian feaţi timbihi că niţi un investitor nu va s-yină la ună companie iu lucrătorl’i declară greva a foamitil’ei şi fuvirsescu că va ş-da foc tru dzua anda lă yini arada ta s-l’ia tin’iili di cafi mes. Premierlu Victor Ponta lugurseaşti, di altă parti, că aestu combinat poati s-agiungă diznău cu amintaticu/ viabil, ama nu tu forma/ ndridzearea di tora. Ia ti nă spusi Victor Ponta:
Nu minduescu că vărnu va s-da silă tu activitatea a Oltchimlui la dimensiunea di trei n’il’i ş-cama di lucrători. Ama, ună parti importantă dit Oltchim poati s-hibă revitalizată prit unâ investiţie privată şi prit tăl’earea a alântor contracti-căpuşă”. Prota formaţiune parlamentarâ dit opozitie, PDL, lu află căbati guvernul ti situaţia la cari agiumsi combinatul şi spusi că va s-bagă ună moţiuni simplă pi tema Oltchim. Tu minduita a liderlui democrat-liberal, Vasile Blaga, tută situaţiă easti nica ună spuneari/ ună dovadă că, tru kirolu ali campanie electorală di anlu ţi tricu, USL feaţi tăxeri fără anvăleari: Vasile Blaga spusi:
Di optu meşi di dzâli, guvernele USL ş-arâdu di aestu combinat. Vă aduc aminti diznău că tru proţl’i meşi a guvernului Ponta I, tru mplin proţes di privatizari, alâxirâ caietlu di borgi/ di sarţin’i cari, iniţial, pruvidea privatizarea cu investitori strateghiţ. Ma multu, vor sâ u privatizeadză, ama nâinti u bagă tru insolvenţă, dimec sâ u da ti ici ţiva la soţl’i a lor, aşi cum vor tra s-da şi CFR Marfă.” Pi şcurtu kiro, lucrătorl’i di la Oltchim au nâdie că demersul a autorităţlor români pi ningă Comisia Europeană, nkisitu ti darea a unui agiutor di stat di 45 di miliun’i di euro, va s-hibâ unâ hâirlâticâ.
Print