Radio România Internațional

Category: Oaspiţ la microfonlu RRI

  • Victoríi anustâ ti Simona Halep

    Victoríi anustâ ti Simona Halep

    Inși ghini, pi ihtibari, dupâ nai ma greulu meci ditu bana a marillei giucâtoari românâ di tenis Simona Halep, aşi cumu ea ișiși dzâsi, ațel tu cari lipsea sâ scoatâ tu migdani, dinintea a auzaţiilor di dopaj, că fu tutâ bana unâ sportivâ chischinâ. Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne apruche apelul faptu di Halep şâlli scâdzu la nauâ meși suspendarea di patru ani datu di Aghenţia Internaţionalâ ti Integritatea a Tenislui. Suspendarea fu apufusitâ ti dauâ ași-spusi delicti sportivi – prezenţa tu urinâ ali unâ substanţâ niaprucheatâ/dânâsitâ ş-lucri nibâgati pi aradâ tu paşaportea biologhicâ.

     

    La giudicata TAS, românca nu s-âncuntră anda âlloi dzâsirâ că u avea borgea s-mutreascâ maca intrâ vârâ substanţâ dânâsitâ tu truplu a llei, ama scoasi tu padi că nu avu ahtari naeti ş-dzâsi că testul pozitiv fu rezultatlu ali unâ contaminari a suplimentului alimentar ți lu folosi tu augustu 2022 cu ațea substanţâ dânâsitâ.

     

    Uidisitu cu TAS, Halep scoasi tu migdani că ațea câlcari a nomlui di doping u feați fârâ canâ naeti. Suspendarea s-dizvârtea ditu sumedru 2022, ași că Simona Halep, ți nu mata lo parti la nițci unâ astrițeari di aproapea unu anu ş-giumitati, poati s-intrâ diznău, cânțido, tu circuit.

     

    Reacţia ali românâ vini cușia: tu unâ postari pi Instagram, ea dzâsi câ andrupâmintul dipu mari ditu partea a tâtâloru româñloru âlli feați ma vârtoasâ apofasea ş-u agiută ta s-alumtâ ti aestâ cauzâ pânâ la unâ concluzíi ndreaptâ şi cu nâmuzi. ”Tu aestâ călătoríi cu cripări, pistea mea armasi idyea tu integritatea a averului ş-tu prințipiili a-ndriptatillei ți fu farlu a meu. Acă mi-ncuntrai cu acuzaţii ți atimusescu ş-cu unâ opoziţíi mari, spiritlu a meu armasi amplinu di ihtibari, ancorat tu cândâseara că escu unu sportiv chischinu. Aestâ duchimuseari fu unâ provâ a rezistenţâllei, iara azvindzeara a averlui easti unâ reabilitari dulți-anustâ, cari, a că vini amânatu, mi hârsi multu”, mârtirisi liderlu mondialu di ma ninti.

     

    Mări campioñi ditu lumea a tenislui, cata cumu Chris Evert ş-Boris Becker, s-hârsirâ di scâdeaea a suspendarillei ş-turnarea iruși a românâllei tu circuitul WTA. Antrenorlu Patrick Mouratoglou, cu cari Simona Halep lucră anda fu testatâ pozitiv ş-ti cari fañlli u câtiyursescu ș-dzâcu că di itia a lui s-feați aestu episod dureros ditu bana ş-cariera a campioanâllei, zburâ ti nindriptatea multu mari ți âlli si feați a agiucâtoarillei.

     

    Simona Halep amintă alumta ti imaghini, ama ari nica unâ ti chirerli materiali ditu chirolu anda fu suspendatâ. Ea deadi tu giudico compania canadianâ ți adră  suplimentili nutriţionali di itia ispetea a curi mindueaști că fu testatâ pozitiv ş-caftâ despâgubiri/sâ-lli si pâlteascâ 10 miliuni di dolari.

     

    Pi planu sportiv, analişțâlli sunt di câbuli că Simona, la cama di 32 di añi, ari te-alinari unu munti ta s-intrâ diznău tu toplu a tenislui profesionistu. Tut elli luyursescu, ama, că  forţa mentalâ ş-calitatea sportivâ excepţionalâ, cari i-adus azvindzearea la Roland Garros ş-Wimbledon, alti cama di 20 trofei ş-protlu loc mondialu, pot s-hibâ pindzurlu ti turnarea a llei tu elitâ.

     

    Autoru: Ștefan Stoica

    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • România ndrupaști politica NATO a porțặloru dișcllisi

    Tru unặ andamasi disvặrtitặ tu un kiro arați şi cu pluinâ, hlambura ali Suedie, agiumtâ 32-lu cratu membru ali NATO, fu alinatặ, luni ti prặndzu, la sediul di Bruxelles ali Alianţặ Nord-Atlanticặ. Easti bitisita a calillei tu imnaticlu di aproapea doi ani aliștei vặsilie scandinavặ, cari, după aproapea 200 di añi di neutralitate şi nealiniere militară, și spusi, tru mai 2022, deadunu cu Finlanda, naetea ta s’intrâ tru organizaţia euroatlanticâ după aputrusearea aruseascâ tru Ucraina. Finlanda ș-lu bâgâ tu practico protlu scupo, după ți Turchia şi, deapoa, Ungaria, s-ncuntrarâ ti aderarea ali Suedie. Tra sâ-și da accțeptul, Ankara câftâ și ari loatâ angajamenti susto di câtâ Stockholm mutrindalui combâtearea-a terorismului, iarapoi, pânu tru soni, și Budapesta, cari vârnâoarâ nu spusi ncuntrari limbidâ andicra di aderarea ali Suedie, vulusi protocolu di aderari a vâsiliillei scandinavâ.

     

    Aderarea ali Suedie la NATO easti un evenimentu ”istoric” şi cundilleadzâ maxutarcu câ prezidentulu rus Vladimir Putin “alâtusi” cu minduita-a lui ta s-u-slgheascâ Alianţa, spusi secretarlu ghenearal al NATO, Jens Stoltenberg. ”Atumțea cându prezidentulu Putin nkisi invazia (tru Ucraina) aoa și ndoi añi, el minduita ti ma pțânâ Alianță şi cama multu control tu skinâratlu a vițiñiloru a lui. El vrea s-u-aspargâ Ucraina ca stat suvearan, ama nu u scoasi mbuveti aestâ minduitâ. Alianța easti ma mari şi ma vârtoasâ, aderarea ali Suedie u-anvârtușeadzâ NATO şi fați ma salami ansamblu ali Alianţâ”, spusi Stoltenberg tru unâ conferinţă di presă comună cu premierlu suedez Ulf Kristersson, la sediul di Bruxelles al organizaţie.

    ”Easti unâ victorie ti libertate”, cundillea, la Washington, premierlu suedez, după ți âlli deadi a secretarlui di stat american Antony Blinken documentili ufițiali di aderari, Statele Unite hiindalui depozitarlu a Tratatlui Atlanticului di Nord, vulusitu tru capitala SUA tru anlu 1949.

     

    București, Ministerul Afacerilor Externe salutâ aderarea ali Suedie la NATO pritu dipunearea, la 7 di marțu, a instrumentului di ratificari la Departamentul di Stat ali SUA. Pritu aderarea la NATO, Suedia easti ma vârtoasâ şi ma sigura, iarapoi Alianţa ma anvârtușitâ, lugurseaști Bucureştiul, cari nâpoi spuni că România ndrupaști susto Politica a Uşilor Dișcllisi ali Alianţâ.

     

    La sediul MApN s’țânu, luni, ceremonia di alinari pi catargu hlamburili ali Suedie, Românie şi NATO, tru prezenţa a ministrului Angel Tîlvăr şi a mbasadoarâllei Regatlui ali Suedie tru România, Therese Hyditu. “Deadunu himu ma vârtoși. Tru harea di membru, Suedia va s’agiutâ isa-isa emu lucârli di politicâ și apofasili ali Alianţâ, emu anvârtușearea a foețâloru aliate. Nâulu aliat aduți la measa NATO unâ askeri vârtoasâ şi ghini ndreaptâ ama şi unâ industrie di apărare babageanâ”, nica cundille  easti ananghi şi di meatri pritu cari s’tallei irușea ali Arusie, a deapoa aderarea ali Suedie la Alianţa Nord-Atlantică, deadunu cu Finlanda, va va s’aducâ mari contribtu  ti catastisea integrată di apărari şi discurajare pi flancul estic, asigurândalui coerenţă şi unitate di la Amarea Baltică pânâ la Amarea Lae.”

    Autoru: Corina Cristea

    Apriduţearea: Taşcu Lala

    Ceremonia militară de arborare a drapelelor Suediei, României şi NATO la sediul MApN (sursă foto:facebook.com/angel.tilvar.oficial@Laurențiu Turoi)
    Teremonia militară di alinari hlamburili ali Suedie, României şi NATO la sediul MApN (sursă foto:facebook.com/angel.tilvar.oficial@Laurențiu Turoi)

  • Vacanţâ di schi

    Staţiuñili montani ditu Româníi suntu amplini tu aestu chiro di miracleadzlli a sporturlor di iarnâ. Chirolu mushatu și unu peturu grosu di neauâ suntu ingredientili di prota thesi ti unu sezonu di sucțesu emu ti turişțâ, emu hotelieri. Aestu chiro easti cama di simasíi câțe s-uidiseaști cu “vacanţa di schi” di cari elevilli româñi s-hârsescu tu chirolu 12 di șcurtu – 3 di marțu, chiro ți lu apufuseaști cathi inspectorat şcolar. Ași, vacanţa mobilâ fu aleaptâ di mași dauâ giudeţi, tu chirolu 12-18 di șcurtu, iara treia stâmânâ ditu șcurtu u aleapsi munițipiul Bucureşti ş-alti 25 di giudeţi. Stâmâna ditu soni u aleapsirâ 14 inspectorati şcolari, uidisitu cu datili scoasi tu padi di Ministerlu ali Educaţíi.

     

    Staţiunea Poiana Braşov, ți easti tu Muntili Postăvaru, tu țentrul a Românillei, fu pritu nai ma vizitatili ditu aestu chiro. Uidisitu cu Asociaţia monitorlor di schi Snowpro, pi nai ma multili pârtii/călliuri di aruchișurari di aoa sâ schiadzâ tu condiții buni i acțeptabili, peturlu di neauâ hiindalui di 20-30 di țentimetri. Maca tu Poiana Braşov ş-pi Valea ali Prahovâ gradlu di acâțari fu stâmâna ți tricu di cama di 70%, pânâ tora aesti țifre furâ ma mări, cama multu că tu aestu chiro au vacanţâ ș-mulțâlli elevi di Bucureşti.

     

    Sinferlu a turișțâloru româñi ti vacanți tu vâsilíi criscu anlu aestu, deadi tu șteari unu importantu touroperator. Uidisitu cu datili spusi di elu, volumlu a rezervărlor fu cu 30% ma mari andicra di idyiul chiro tu anlu ți tricu, ma multu bircheavis a ofertilor spețiali la cari pâlteșțâ pțânu di cu chiro, iara diferența s-pâlteaști cu nai multu 14 dzile ninti di dzuua cându lipseaști s-nedz aclo. Criștearea u țâni evoluția a anlui 2023, anda numirlu a turișțâlor fu di arada cu 11% ma mari di anlu di ma ninti.

     

    Ași, uidisitu cu Institutlui Naţional di Statisticâ, yinerli înregistrati tu structurli di aprucheari turisticâ avurâ, tu 2023, 13,65 miliuni di oamiñi, pi crişteari cu 10,5% andicra di 2022, 84,6% hiindalui yineri a turişților româñi. Nai ma mărli crişteri a numirlui di turişțâ furâ înregistrati tu capitala Bucureşti ş-tu protili zoni turistiți ditu vâsilíi: giudeţlu Constanţa, ți ari staţiuñli pi mealul ali Amari Lai, şi giudeţlu Braşov, cu avdzâtili a lui staţiuñi montani.

    Nai ma mulțâlli turişțâ xeñi ți vinirâ tu Româníi, anlu ți tricu, furâ ditu Ghirmâníi (cama di 218.000), ditu Italíi (aproapea 187.000) ş-ditu Israel (vârâ 150.000). Pi di altâ parti, tu 2023 andicra di 2022 numirlu a turişțâlor româñi ți aleapsirâ sâ-şi treacâ vacanţa tu xeani criscu cu 12,6 proțenti.
    Autoru: Sorin Iordan

    Armânipseara: Aurica Piha

  • Proiectu di nomu ti berli energizanti

    Proiectu di nomu ti berli energizanti

    Cu 238 di psifuri/voturi “ti”, unul “contra” ş-12 abţineri, proiectul di nomu ți va ta s-dânâseascâ efectili a consumlui di beri energizanti ș-nu mata lâ da izini a minorloru s-ancupârâ ahtări beri, fu aprucheatu, marţâ, di plenlu a Udălui a Deputaţlor di București. Easti unâ inițiativâ ți șidzu la Senat ma mult dicât vreamu, dzâți suțial-dimocratlu Alfred Simonis, prezidentul interimar a udălui inferior. Uidisitu cu spusa  a lui: “tora ari provi salami, studii, ama ş-moabeț ți li avumu cu suțatili di pârinţâ, di dascali, ONG-uri gâilipsiti di aestu fenomenu, di iu s-veadi că ari multi ahtări beri energizanti ți suntu biuti “cu litri” di fciori tu sculii i nafoara a loru, iara ahtari lucru âlli ducunduseaști a sânâtatillei a lor”.

    Alfred Simonis, ațelu ți anchisi proiectul dzâsi: “Nu fu lișoru ta sduțemu pânâ di capu aestâ alumtâ cu unâ industrii para multu profitabilâ ș-multu avutâ. Ñi lliau borgea, stâmâna alantâ, s-apruchemu ș-nomlu pritu cari s-nu mata s-da izini s-lâ hibâ vinduti ţiyărli electroniți a minorloru ș-vâ asiguripsescu că tu chirolu ți yini, câtu ma ayoñea, nu va s-aibâ izini niți la pocherli electroniți ditu mărli câsâbadz, ama ș-tu ñițļi și-n hori.” 

     

    Proiectul di nomu bagâ pi aradâ dânâsearea a vinderilor câtâ minori di beri energizanti  tu instituţii di anvițari, instituţíi di sânâtati i ti viglleari spețialâ a niscântoru oamiñi cu len turlii di lângori. Aesti beri energizanti au soi di soi di carbohidraţ, vitamini, minerali, cu dauâ i ma multi substanţi cata cumu suntu cafeina, taurina, carnitina, guarana ş-alţi compuşi cu efectu di crișteari a activitatillei a sistemlui nervos țentral. Niscânțâ tiniri au ș-muritâ anda biurâ ahtăti lucri, cundille deputata USR Diana Stoica: “INSP nâ da multi studii. Va vâ dghivâsescu ândauâ efecte arali, cata cum suntu: cripări cu somnulu, stări di anxietati, crișteara a tensiunillei arterialâ, diabet, moarti dinapandica.”

     

    Efectili ti șcurtu ș-lungu chiro a beriloru energizanti âlli ducundusescu ali dezvoltari mușatâ ș-funcţională a truplui, dzâsi ti Radio România ș-prof. univ. dr. Mihaela Bălgrădean, di la Spitalul Clinic di Urghenţâ ti Cilimeañi “Marie Curie”: “Unu organismu reacţioneadzâ cușia anda intrâ tu organismu unâ substanţâ di nafoarâ şi ș-adarâ unâ turlíi di metabolismu ți âlli ducunduseaști a dezvoltarillei normalâ a organismului. Aesti beri energizanti, di cari zburâmu adzâ, agudescu funcţionalitatea normalâ a organismului.”

     

    Proiectul bagâ girime/ghizai ti operatorilli icunomiț ți calcâ nomlu pânâ di 30.000 di lei (vârâ 6000 di evradz), dupâ câtu greu easti lucurlu. Atumțea cându nomlu easti câlcatu diznău, siyura că activitatea a ducheanillei/restaurantului va s-hibâ dânâsitâ ti unu chiro.

     

  • Cetăţenie diplo trã româñilli ditu Spania

    Cetăţenie diplo trã româñilli ditu Spania


    Spania easti unu di statili europeani cari nu aproaki cetăţeni diplo, aria ma maş dauă excepţii, Franţa şi Portugalia. Aşe, tru aestã oarã, cara un român va ta s-hibã cetăţeanu spaniolu lipseaşti s-aibã tiñisitã niscãnti condiţii, ama şi s’tragã mãnã di cetăţenia română – un lucru ţi custuseaşti şi ţi nu easti vrutu, cari feaţi cã numirlu a aţiloru cari feaţirã aestã jgllioatã s’hibã tu numiru ñicu, pãnã tora. Aesta tru condițiile tru cari româñilli suntu a daua comunitati ditu Spania ca mărimi, după aţea marocană: după criteriul a rezidenţãllei ţi u da statlu, neise tora suntu tu numiru vãrã 629 di ñilli di sufliti, ama niufiţialu numirlu treaţi di unã miliuni di bãnãtori.


    Lucãrli va s’alãxeascã, ama pritu bãgarea tu practico a unlui lucru nkisitu tru brumaru 2022, cându fu, tru cãsãbãlu meditearanean Castellón di Plana, andamusea comună a guvernilor ali Românie şi Spanie. Atumţea s-apufusi unã cali deadunu di lucru şi comisii bilaterali cari s’bagã tu practico cetãtenia diplo trã româñilli ditu Spania — unã hãbari aprukeatã cu nãdie şi harauuã di comunitatea românească. Cetãtenia diplo easti un lucru pi cari româñilli ditu Regatlu Iberic ş-lu vrea şi lu-au cãftatã di multu kiro.


    Pritu amintarea aluştui ndreptu s’elimină, prota ş-prota, obligativitatea s’tragã mãnã di cetăţenia română, ama ari şi avantaji punctuali. Ti paradigmã, româñilli va s’poatã s-aibã izini la zãnãţ şi ipotisi ditu poliţie, armată icã administraţie pi cari rezidenţãllii nu pot s’aibã tu aestã oarã, a deapoa amintarea a paşaportãllei spaniolã va lã aducã alti avantaji aluştoru, nica şi, ti paradigmã, călătoria fără viză tru Statili Unite ali Americã.


    Aestu moment easti ma aproapea ca vãrnãoarã. Româñilli ditu Spania pot s’aibã, di estanu, diplo cetăţenia, spusi, luni, prezidentulu a Senatlui di București, Nicolae Ciucă, după andamasea ţi u avu cu omologlu a lui spaniol, cu furñia a vizitãllei ufiţialã faptã tu aesti dzãli tru Regatlu ali Spanie.


    “Vizita tru Spania ahurhi cu unã andamasi cu omologlu Pedro Rollan Ojeda, cu cari zburãmu ti simasia ali diplomaţie parlamentarã tru ligãtura bilaterală dit vãsiliili a noastre. Deadunu putem s’aflãmu cearei comune la problemili a aţiloru dauă societăţ, di li feaţi ligãturli politiţi, comerciale şi culturale. Fui entipusitu di zboarãli tiñisiti, ahoryea, cu cari prezidentulu a Senatlui ali Spanie zburaşti ti româñilli kinduriţ aoa”, angrãpsi ufiţialu român pi un şingiru di soţializari.


    Uidisitu cu prezidentulu a Senatlui, “comunitatea românească ditu Spania ari dinãpoi añi arada di experientã di lucru, easti unã resursă de tru altă calificari şi are o mentalitate occidentală”.


    Textul acordului anamisa di ateali dauã vãsilii mutrinda cetãtenia diplo, fu aprukeatu di dauli pãrţã, spunu izvuri guvernamentale, iara documentul lipsea s’hibã simnatu ti şcurtu kiro, cându premierlu spaniol va s’yinã tru România.




    Autoru: Corina Cristea

    Apriduţearea: Taşcu Lala


  • BNR, prognozâ pi scâdeari ti inflaţíi

    BNR, prognozâ pi scâdeari ti inflaţíi

    Dupâ ți tutu anlu ți tricuțâ țânu la 7% rata a toclui referințâ, acâțat tu isapi di ițido bancâ atumțea cându lâ da împrumuturi a clienţâlor – persoani fiziți i companii – Banca Țentralâ di București apufusi tu yinaru, ama ș-tora, tu șcurtu, s-țânâ idyiul livel. Scâdearea a toclui poati s-facâ mași dupâ doi meși arada di scâdeari a inflațillei, dzâsi guvernatorlu ali Bancț Naționalâ a Românillei, Mugur Isărescu. Aesta fu di 6,6% ru meslu di ma nâpoi a anlui ți tricu, ama alină tu yinaru la 7,4%, anda pârmâtiili alimentari sâ scumpirâ cu 5,6%, ațeali nialimentari cu 7,3%, iara servițiili cu 10,9%, uidisit cu datili a Institutlui Național di Statisticâ. Criștearea ditu protlu mesu a anlui 2024 nu lo pi canâ dinapandica. Fu antițipatâ di analișțâ și spusâ dapoaia di BNR: rata di cathi anu a inflațillei va s-creascâ tu yinaru și va s-ahurheascâ dapoaia preayalea ta sâ scadâ, ama tu unu ritmo ayalnicu, ma s-fâțemu biani emu cu anlu 2023, emu cu luyurserli di ma ninti, dzâțea tu ahurhita a anlui experțâlli ali Bancâ Țentralâ.


    “Criștearea va s-hibâ antrenatâ di fâțearea ma mari și bâgarea, tu yinaru, a niscântor taxi și-impoziti indirecti cu scupolu ta s-facâ ma vârtosu bugetlui”, dâdea tu șteari comunicatlu BNR mutrindalui apofasea di politicâ monetarâ ditu yinaru, anda scâdearea ți va s-facâ dapoaia a toclui ali inflațíi va s-aibâ ca resorturi mări factori ți țân di “efecti di thimellu dezinflaționisti ș-corecții descendenti/ți s-ducu ânghiosu a cotațiilor a materiilor primi agroalimentari ș-a cotațillei a naftâllei, cata cum ș-dinamica pi discrișteari a pâhadzloru a importurlor”.


    Banca Naţionalâ a Românillei ş-actualiză pi lișoarâ scâdeari, pânâ la 4,7%, prognoza tu ți mutreaști livellu a inflaţillei tu bitisita aluștui anu ş-anticipeadzâ ti bitisita a anlui 2025 unâ valoari di 3,5 proțenti, dirmi la limita superioarâ a intervalului mutritu di BNR. Guvernatorlu Mugur Isărescu dzâsi că ari, ama, unâ seríi di factori interni ş-externi ți potu s-bagâ amprenta/vula pi evoluţia a inflaţillei, iara pritu nai ma di simasíi suntu politica fiscalâ, crișterli salariali ș-efectili a bâgarillei tu practichíi a nomlui a pensiilor, ama ş-evoluţiili ligati di ațeali dauâ conflicti militari ți s-facu tora, ditu Ucraina ș-Fâșia Gaza.


    Di Bruxelles, Comisia Evropeanâ mindueaști că politica monetarâ a Românillei va s-armânâ restrictivâ estan şi-că va s-relaxeadzâ mași preaayalea, dinâoarâ cu scâdearea a presiuñloru inflaţionisti. Executivlu comunitar mindueaști că, cu tuti crișterli ți s-feațirâ tu ahurhita a anlui, di itia a criștearillei a niscântor taxi, pâhadzlli va sâ scadâ tu 2024. Uidisitu cu previziuñlli icunomiți di iarnă, scoasi tu padi gioi, executivlu comunitar s-aşteaptă, estan, la unâ crișteari icunomicâ ti România cama scâdzutâ dicum u minduia tu toamnâ, di 2,9% andicra di 3,1 procenti.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • NATO ș-polimlu ditu Ucraina

    NATO ș-polimlu ditu Ucraina

    1


    Catastisea agiundzi s-hibâ unâ di aradâ: anda atacâ așcherea aruseascâ di invazíi cu droni porturli ucraineni di la Dunâ, Reni şi Izmail și marli câsâbă-portu Odesa, di la Amarea lai, s-da alarma ş-tu România viținâ, vâsilíi membrâ ali NATO ş-ali Uniuni Evropeanâ.



    Duñeaua ditu giudeţili Tulcea ș-Galați, dispârţâtâ di Ucraina di cupañia ali Dunâ, apruche, ş-tu bitisita ali stâmânâ ți tricu, mesaje RO-ALERTU, protili di aestâ turlíi ditu 2024 — deadi tu șteari Inspectoratlu ti Catastisi di Urghenţâ Delta. A oamiñlor lâ si feați tâmbihi că pot s-cadâ niscânti lucri ditu spaţiul aerian ş-lâ si dzâsi s-llia misuri ta s-afireascâ și s-apânghiseascâ, ma s-hibâ ananghi. Pi ligâturli suțiali, mulțâ oamiñi ditu aestâ nai dzâsirâ că avdzârâ plâscâneri vârtoasi ma multu chiro di oarâ.



    Unâ altâ turlíi di halat ș-altâ turlíi di alertâ fu faptâ, tu tutâ Alianţa Nordu-Atlanticâ, di prezidentul american di ma ninti, republicanlu Donald Trump, a curi yineari la Casa Albâ pari tutu ma siyurâ. Tamam colegañilli republicañi aluștui lu câtiyursirâ di cara omlu dzâsi că Statili Uniti nu mata lipseaști s-apărâ vâsilii aliati ți nu-și pâltescu contribuțiili la NATO.



    Prezidentul di ma ninti ari câtâyursitâ ș-ma ninti vâsiliili NATO cari nu hârgiuescu cabaia cu apărarea, ama tora âlli ciudusi para multu pi aliaț anda dzâsi că u angâsâeaști Arusia s-atacâ craturi ți nu-și pâltescu facturli cătâ Alianțâ. Zboarâli a lui dusirâ la câtâyurseri ditu partea a prezidentului dimocrat Joe Biden ș-a secretarlui a lui gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, ți cundille că ahtări urnimii aduc zñíi ali securitati ali Alianţâ, thimilusitâ pi apârarea comunâ, ş-âlli bagâ tu piriclu em pi așchirladzlli americañi, em ațelli evropeñi.



    Media câtâyurseaști că Trump scoati tu migdani inexactu di mulțâ añi turlia cum lucreadzâ finanţarea/darea di pâradz ti NATO. Alianţa apufusi un target di 2% dit PIB ti hărgiurili militari ti cathi vâsilíi membrâ, iara nai ma multili nu atingu aestu prag. Cifra easti, ama, unâ urnimíi, nu un contractu bâgatu zorea ș-nu s-da “facturi”, iara craturli membri nu armasirâ nâpoi cu pâltearea ali contribuţíi la bugetlu comun al NATO.



    Tu aestu chiro, dumânicâ, nai ma năulu membru ali Alianţâ, Finlanda, şi-aleapsi un nău prezidentu, premierlu conservator di ma ninti Alexander Stubb, ți agiumsi un atlantistu cândâsit di anda aruşlli u câlcarâ/nâpâdirâ Ucraina, iara vâsilia a lui trapsi mânâ di la dețeniili postbeliți di neutralitati strictâ. Premier anamisa di 2014 şi 2015, Stubb mârtirisea că unâ ditu nai ma mărli alathusi a lui ca şef ali chivernisi di Helsinki fu s-hibâ di câbuli cu adrarea ali țentralâ nuclearâ deadun cu compania aruseascâ Rosatom.



    Prezidentul ali Româníi, Klaus Iohannis, âlli deadi cușia hiritimati e năului omolog finlandez. El dzâsi că așteaptâ cu “hâști s-lucrăm deadun și s-fâțemu ma vârtos parteneriatlu evropean anamisa di Româníi ș-Finlanda” şi “s-nâ apărăm axiili euro-atlantiți”.





    Autor: Bogdan Matei

    Armânipseara: Mirela Biolan


  • Pareili europolitiţi s’ndregu ti alidzeri

    Pareili europolitiţi s’ndregu ti alidzeri

    Anlu 2024 easti un anu mplinu ditu videala politicã. Româñilli suntu griţ ta să-și aleagă europarlamentarllii, primarllii, consilierllii locali, parlamentarllii, ama și prezidentulu a vãsiliillei. Va s’aibã, dimi, patru arãdãriki di alidzeri, nica şi ţinţi, cara ti pezidituțiali, va s’hibã ananghi ti doilu turu di scrutinu.


    Di itia aluştui şingiru di alidzeri, aţeali dauã partidi ţi suntu la guvernari, PSD și PNL, acaãţarã tu isapi s’li ţãnã idyea dzuuã alidzerli europarlamentari cu aţeali locale. Liderlu PNL, Nicolae Ciucă, yinea cu giueapea, că aestã minduitã ta s-ţãnã alidzerli tu idyiulu kiro, dişcllidi calea ti alegãtori, ta s’yinã tu numiru mari la votu. Tu arada-a loru, suţialu-dimocraţllii pripsirã ta s’ţãnã tu idyea dzuuã alidzerli trã Parlamentul naţional cu protlu turu icã defturlu a prezidituţialilor, cari s’adavã la protlu sţernariu.


    Prezidentulu PSD şi premierlu, Marcel Ciolacu, cundillearã că nauă stati ditu Uniunea Europeană va s’ţãnã europarlamentarili cu localili, aşi cã urnekea europeanã easti aprukeatã. Ditu tãburea ali opoziţie, cari cutugurseaşti aesti ripuniri, yini cuminduearea că un actu normativ mutrindalui comasarea alidzerilor easti nidemocraticu, neise calcã nica şi Codlu administrativu.


    Partia AUR (naționalistã) ndreapsi protesti la sediile PSD şi PNL ditu ma multi localităţ. Iarapoi, USR dimãndã că ahurhi lucãrlu cu cãftari/ivind sesizarea-a Comisillei di Veneţia trã unã mindditã tu ligãturã cu ţãnearea tu idyiulu kiro a alidzerloru europarlamentari şi locale cu ma pţãnu di şasi meşi ninti di data cãndu s’dizvãrteaşti scrutinlu.


    Tru aestu kiro, tru ligãturã cu ndridzearea-a europarlamentariloru, protili parei politiţi ditu Parlamentul European lucreadză la strateghia pritu cari minduescu s’aibã andruparea-a electoratlui.


    Tru liegătură cu subiectulu ti comas area-a alidzerilor, eurodeputatlu PSD Victor Negrescu spusi că, “ditu videala europeană, nu ari niţi unã problemăˮ cu unã ahtari apofasi, “ahât kiro cãtu s’faţi unã campanie ti Parlamentul European, cari easti altã turlie andicra di atea mutrindalui alidzerli localeˮ.


    Tutunãoarã, el pãrãstisi minduita-a lui ti yinitorlu comisar european pi cari va lu-aleagã România după alidzerile europarlamentari: “voi ta savemu un comisar cari easti andrupãtu ti suţiitatea românească, s’aibã un debate public tu aestã noimã, s’aibã unã consultare a Parlamentului ali Românieˮ, spusi Victor Negrescu.


    Tu arada-a lui, prezidentulu a Partidlui Popular European, ghirmanlu Manfred Weber, spusi cã easti ananghi ca estul ali Europã s’hibã reprezentat tru yinitoarea cumãnduseari a protiloru instituţii europeane.


    “Tru ipotisili clleaie ali Europã lipseaşti s’aibã echilibrulu geografic. Nu himu pi dauã ti aestu lucruˮ, spusi Manfred Weber. S’cundillemu că, tru primveară, Bucureştiul va s’hibã nicukirlu emu a congreslui Partidului Popular European, emu ti andamasea-a liderlor Partidlui Socialiștilor Europeni.


    Autoru: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Prezidentulu ali Românie tru Parlamentulu Europeanu

    Prezidentulu ali Românie tru Parlamentulu Europeanu



    Ankisitã tru 2022, ti şcurtu kiro di anda Federația Rusă ahurhipolimlu tu Ucrainei, şingirlu di debaturi “Aestã easti Europa” agiumsi la 13-a ediție, tru cadrul a curi prezidentulu Klaus Iohannis pãrãtisi tru Parlamentul Europeanu minduita a lui ti yinitlu ali Europã şi ceareili ti problemele cu cari aestã s’ampuliseaşti. Proiectul europeanu caftã dzuuã di dzuuã, s’hibã acãtatu tu isapi, gaereti arãvdari şi tiñiseari, ma s’vremu s‘armãnemu elefterisiţ tu unã Europă adunatã stogu şi tu prucukie, spusi caplu a statlui românu Strasbourg, iu cundille că România di adzã easti un promotoru vãrtosu ali cilãstãseari coordonatã tru spiritlu a valorlor europeane.



    “Avemu borgea ta s’ndrupãmu unã Europă cari duţi ma largu aesti prinţipii şi valori, nica cãtã soţlli a noştri ditu viţinata europeanuă cari aleapsirã urnekea-a noastrã di democraţie şi dizvultari/ di creaştiri. A deapoa unã hopã/ unã etapă clleaie a aluştui proţesu suntu tamamu alidzerli europene. Lucãrli di amprotusa ţi va li pindzemu deadunu dupu aesti alidzeri, lipseaşti s’nã agiutã s’apãndãsimu cu hãiri dinintea a provocărloru ditu aestu kiro şi s’himu cama ndrepţã ti provocărli a yinitorlui”, lugurseaşti prezidentulu Iohannis, cari adusi aminti tu cuvenda-a lui şi ti provocărli gheostrateghiţi ţi nu s’au faptã pãnã tora şi cu cari Uniunea s’ampuliseaşti tu aestu kiro.



    “Arada internaţională timilliusitã pi lucre kiskini easti bãgatã sumu semnulu antribãrloru, iara ş-iara. Rusia u duţi ninti fuvirsearea şi aputrusearea tu Ucraina. Tru UE pisti tut, instabilitatea şi insecuritatea agiumsirã pi kipitã. Conflictul dişcllisu ditu Orientulu di Mesi, catandisea ditu Amarea Aroşe Roşie şi evoluţiili gãilipsitoari ditu Sahel, tuti aestea au un impactu/goadã sistemicã ti securitatea a noastã”, cundille ufiţialu român. Tru idyiulu kiro, adãvgã nãsu, “alãxerli di climă, griutãtli icunomiţi, migraţia paranomu ma largu aducu tu duñeauã lucre slabi, di u crescu aestã turlie complexitatea a dinamicãllei globalã. Pi ningã tuti aesti provocări, avemu dininti şi unã criză a valorloru şi unã criză a pistipsearillei publiţi tru instituţiili a noastri.”



    Prezidentulu cundille simasia ti cilãstãsearea ali UE ţi ari la thimelliu unitate, solidaritatea, coeziunea și statlu di dreptu nica și acundillea ananghea ti unu agiutoru niacumtinatu ti Ucraina, adăvgãndalui că apărarea ali democrație, a integritatillei teritorialã și a suvearanitatillei, ama şi ali aradã internaționalã ţi au la thimelliu lucre tiñisiti/ reguli nu s’poati si s’alumtã cu unã “armasimu/ nã pidipsimu/ nã curmãmu cu solidaritatea”. Tru discursul a lui, prezidentulu Iohannis spusi că România easti unu di nai ma buni paradigmi a putearillei transformatoari ali UE, cari adusi hãirlãticã incontestabilã și concretã ti cetățeañilli români. “Lãrdzearea-a fumeaiillei a noastã ivrupeanã pritu aprukearea-a nãiloru membri u anvãrtuşeadzã Uniunea”, spusi liderlu di București, anda adusi aminti apofasili istoriţi ţi eara loati tu Consiliul Europeanu tru andreu 2023 tu ligãturã cu Ripublica Moldova, Ucraina, Bosnia și Herțegovina și Georgia. Prezidentulu cundille, tutunãoarã, cã UE lipseaşti s’armãnã un spațiu di libiră urdinari și cãftã aderarea pãnu di mardzinã ali Românie la spațlu Schengen, câtu cama ntrãoarã, aestã turlie da izini a vãsiliillei a noastã ta s’agiutã ti anvãrtuşearea a securitatillei tu UE.



    Autoru: Corina Cristea


    Armãnipsearea/ Stridutsearea: Taşcu Lala



  • Andrupari europeanâ ti Ucraina

    Andrupari europeanâ ti Ucraina

    Uniunea Europeanâ fudi câbuli s-da unu agiutor di 50 di miliardi di evradz ti Ucraina, tu aeșțâ patru añi ți yinu. Câpiili di stat ş-di chivernisi ditu bloclu comunitaru, adunaț Bruxelles, apufusirâ s-âlli da a Kievlui 17 miliardi di evradz di turlíi granturi ş-33 di miliardi di turlíi-mprumuturi. Ungaria, ți pânâ tora fu contra ta s-hibâ agiutatâ diznău statlu ucrainean, votă arada aesta “ti”. Protlu-ministru maghiar, Victor Orban, cari, tu andreu 2023, nu fu sinfunu cu pachetlu finanțiaru, fu cândâsitu ta sâ-și alâxeascâ minduita, ași că liderlli europeñi alâxirâ cu unanimitati di voturi bugetlu multianual ali Uniuni, ți va s-tindâ pânâ tu inșita a anlui 2027.



    Alâxearea bugetarâ di 64,6 miliardi di evradz, ari, pritu alti lucri, ș-1,5 miliardi ti Fondul ti Inovare “Invest EU Orizont Europa” ş-Fondul European di Apărari. Prezidentul ali Comisíi Europeanâ, Ursula von der Leyen, dzâsi că apruchearea a pachetlui di agiutor ti Ucraina âlli da unu mesaj multu vârtos a caplui di Kremlin, Vladimir Putin, ş-easti ș-unu semnal ti partenerlli americañi, anda unu pachet di vârâ 65 di miliardi di dolari ti Ucraina easti dânâsitu tu Congreslu di Washington nica ditu andreu 2023.



    Tu arada a lui, comisarlu european ti pâzarea internâ, Thierry Breton, dzâsi că Uniunea Europeanâ lipseaști s-asiguripseascâ că va s-creascâ multu ayoñia capațitatea di producţíi a industrillei a llei di apărari. El cundille că ațea ți s-adră tu sectorlu di producţíi di muniţíi/gipcané lipseaști s-hibâ teasâ tu tutâ dumenea militarâ europeanâ.


    Thierry Breton: Avemu tihi că tu Europa putem s-adrămu tutu tu dumenea ali apărari, ama nu totna tu oara ți lipseaști, ași că andridzearea uidisitâ ali apărari easti, dealihea, alâxearea di paradigmâ, ți lipseaști s-u bâgămu tu practichíi tu tutâ industria a noastâ di profilu. Ahurhimu cu muniţia/gipcanelu, nâ lomu borgea s-asiguripsimu că putemu s-ufțemu ma bunâ producţia, ta s-âlli dămu ali Ucrainâ tutu ți ari ananghi. Mini, tu potisea ți u amu, nu potu s-asiguripsescu darea aliștei muniţíi tu Ucraina, ama ți potu s-adaru easti s-lleau misuri ta sâ-și creascâ industria di apărari capațitatea di producțíi.


    Comisarlu european âlli câftă, tutnâoarâ, ali Bancâ Europeanâ di Investiţii s-minteascâ tu finanţarea ali industríi di apărari, câțe, mindueaști elu, rolulu ali instituţíi easti ta s-andrupascâ politițli europeni, iara tora apărarea easti unu elementu di prota thesi a aluștor politiț.



    Hâbarea că Uniunea Europeanâ va s-ânvârtușadzâ agiutorlu ti Ucraina fu aprucheatâ cu sârâseari ș-harauâ di Kiev. Prezidentul ucrainean, Volodimir Zelenski, lâ hâristusi a liderlor a vâsiliilor ali UE ş-cundille simasia a apofasillei ți u loarâ tuț ațelli 27 membri, ți, tu minduita alui, scoati tu migdani, nica unâ oarâ, unitatea vârtoasâ a bloclui comunitaru. Zelenski ş-aspusi minduearea că aestâ duțeari ma largu a andruparillei finanțiarâ ali UE va s-anvârtușeadzâ stabilitatea economică ş-finanțiarâ ali vâsilíi ti unu chiro lungu, ș-aestu lucru va u agiutâ ta s-aravdâ agresiunea militarâ aruseascâ.



    Armânipseari:Mirela Biolan

  • Alertâ epidimiologhicâ tu Româníi

    Alertâ epidimiologhicâ tu Româníi

    Ti treia stâmânâ arada, incidenţa a infecţiilor di adilleaticu înreghistrati tu Româníi tricurâ di livelul mediu calculat tu sezoanili ditu soni, iara autorităţli luyursirâ că lipseaști s-bagâ stari di alertâ epidimiologhicâ. Institutlu Naţional di Sânâtati Publicâ raportă cama di 130 di ñilli di cazuri di infecţii di adilleaticu, mash tu unâ stâmânâ, ş-cama di 9 ñilli di cazuri di gripâ clinicâ. Numirlu a cazurlor di infecţíi di adilleaticu diagnosticati easti ti stâmâna 22 – 28 di yinaru și s-veadi că andicra di idyiul chiro ti iarna ți tricu, numirlu a lândzițlor easti cu 35 tru sutâ ma mari.



    Criștearea andicra di stâmâna di ma ninti easti di 8 tru sutâ. Tu ți mutreaști cazurli di gripâ, numirlu a lândzițlor criscu, cathi stâmânâ, cu aproapea 2 ñillii ş-easti multu ma mari andicra di idyiul chiro anlu ți tricu. Cu tuti aesti, catastisea easti ma bunâ tu ți mutreaști infecţiili di adilleaticu acuti severi, ți suntu tora ma pțâni di cum eara stâmâna di ma ninti, ama ș-di anlu ți tricu. Numirlu a morțâlor di itia a viruslui gripal agiumsi la 50, deadi tu șteari Institutlu di Sânâtati Publicâ.



    Ministrul a sânâtatillei, Alexandru Rafila, dzâți că poati s-facâ sțenariul tu cari cazurli di lângoari s-aibâ livelul maxim ânreghistrat anlu ți tricu. Nu va s-avem unâ catastisi tu cari s-hibâ diclaratâ epidimie câțe, aşi cum observaţiili a noasti u spunu, țânearea aluștui trendu criscâtor easti limitatâ ş-pânâ tu bitisita a meslui șcurtu vahi valorili va s-hibâ ma ñiț, dzâsi şeflu di la Sânâtati. El dzâsi că alerta epidimiologhicâ nu ari restricţii, ama maș ândreadzi sistemlu medical ti unâ catastisi ma lai.



    Alexandru Rafila: “Easti zborlu ti treia stâmânâ di crişteari arada pisti livelul di mesi âreghistrat tu aeșțâ 5 añi ditu soni. Va s-dzâcâ stâmânâ epidimicâ. S-feațirâ dauâ ahtări stâmâñi. Aesta easti treia. Nu easti ici țiva altâ turlíi di cum eara anlu ți tricu, nu bâgămu restricţii; ari ligâturâ cu andridzearea a sistemlui di sânâtati ti un numiru ma mari di infecţii di adilleaticu ta s-putemu s-asiguripsimu tuti resursili di cari au ananghi unităţli sanitari”.



    Pi ninga misurli ditu unităţli medicalie, ari urnimii ș-ti sculii. Responsabilii a instituţiilor ti anvițari, lipseaști s-asiguripseascâ materialili sanitari ti cari easti ananghi şi sâ-lli informeadzâ pârinţâlli tu ți mutreaști simptomili ş-simasia a țânearillei a fciorlor acasâ, di cara au seamni di infecţíi di adilleaticu. Ti oamiñi, di arada, armânu urnimiili ți li știmu: s-afireascâ di câlbâlâchi, s-tiñiseascâ nomurli di igienâ, s-șadâ acasâ ma s-hibâ lândziț, s-filiseascâ masca di protecţíi, ma s-hibâ ananghi, şi, nu nai tu soni, urnimia mutrindalui vacținarea antigripalâ, ma multu ti cazlu a categoriilor vulnerabili.



    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Lucârli di prota thesi a nauâllei sesiuni parlamentarâ

    Lucârli di prota thesi a nauâllei sesiuni parlamentarâ

    Senatorilli ş-deputaţlli româñi ahurhirâ, tu dzuua di 1 di shcurtu, unâ nauâ sesiuni parlamentarâ, prota di estanu, ți easti ș-ninti di ațea ditu soni a leghislaturâllei. Pritu lucârli di prota thesi a PSD-lui şi PNL-lui, partidi ți cumâmdâsescu tora, ari ș-proiecti di cari easti ananghi ta s-adarâ jaloanili ditu PNRR, ta s-poatâ s-ducâ ma largu câftărli di pâlteari pritu cari s-aproachi fondurli europeani alocati. Tutnâoarâ, suțial-dimocraţlli ş-liberalli apufusirâ ș-tu şedinţi ahoryea strateyia ti naua sesiuni leghislativâ.



    Proiectili mutrindalui agiocurli di tihi ş-dânâseara a consumlui di droguri suntu pritu lucârli di prota thesi a suțial-dimocraţlor. Liderlu PSD ş-premier, Marcel Ciolacu, deadi tu șteari ș-unâ iniţiativâ leghislativâ tu ți mutreaști plafonarea a dobândzâlor la creditli amintati di instituţiili finanțiari nibancari. Uidisit cu spusa a lui, valoarea acutotalui va s-hibâ rambursatâ, nu mata va s-poatâ s-treacâ di suma diplo ți va u amintâ pritu credit.


    Marcel Ciolacu: Mini voi s-treacâ aestu nomu tu meslu șcurtu. Minduescu că easti multu, s-agiundzi ș-la 1.000%. Ți cara că sumili suntu ñiț, lliei âmprumutu di 500 lei (n.r. 100 di evradz) ș-agiundzâ s-pâlteșțâ unâ dobândâ di 1.000%, ti ațea că nomlu țâ da izini… easti niheamâ ca multu.”



    Lucurlu di prota thesi datu tu șteari di liberali easti unâ leghislaţíi susto ti dânâseara şi vigllearea a consumlui di droguri. Ministrulu ali Justiţíi, Alina Gorghiu, feați apelu cătâ tuț parlamentarilli ta s-aproachi tu proțedurâ-ntroarâ aesti proiecti legislativi. Alina Gorghiu:


    Adrarea a Reghistrului Naţionalu a Traficanţâlor di droguri; nomlu 2 Mai pruveadi ca traficanţâlli di droguri di mari piricllu s-nu mata poatâ s-hibâ bâgaț tu libirtati atumțea cându llia unâ pideapsâ cu condamnari; treilu, adrarea a optu țentri di dezintoxicari şi recuperari a dependenţâlor di droguri.”



    Tu unâ nauâ sesiuni parlamentarâ, formaţiunili ditu opoziţíi vor s-dânâseascâ eventuali crişteri di taxi ş-impoziti şi s-veaglli câlcarea ali Constituţíi. Liderlu naţionalistu AUR, George Simion, dzâți că unâ bâgari deadunu a alidzerlor europarlamentari ş-locali easti unu proțesu niconstituţionalu.


    George Simion: Nu s-poati ahtari lucru, s-votedz primarilli cu trei meși ninti. Va s-ducâ la instabilitati. Ari, chiola, unâ apofasi ali Curti Constituţionalâ. Alidzerli europarlamentari nu pot s-hibâ bagati deadunu cu alti alidzeri.”



    USR, tutu tu opoziţíi, deadi tu șteari ahurhearea ali proțedurâ di sesizari ali Comisíi di Veneţia tu ți mutreaști sțenariul a bâgarillei deadunu a alidzerlor europarlamentari ş-locali cu ma pţânu di şasi meși ninti di vadelu apufusitu. Maca partidili ditu coaliţia la Puteari va s-achicâseacâ ti bâgarea deadunu a niscântoru alidzeri ți va s-facâ estanu, nâ aștiptămu aghenda a Parlamentului s-aibâ ş-alâxeri a leghislaţillei ditu aestâ dumeni, maxus a Codlui administrativ. Aduțemu aminti că estanu, pi ninga alidzerli europarlamentari ș-locali, tu Româníi va s-facâ ș-alidzeri leghislativi ș-prezidențiali.



    Armânipseari: Mirela Biolan Sima

  • Misuri ti fermieri, transportatori și sistemlu sanitaru

    Misuri ti fermieri, transportatori și sistemlu sanitaru

    Nihâristusiț, prota, di zñia a politițiloru comunitari di mediu ș-di afluxlu di produsi agricoli ucraineni tu UE, ți agudeaști productivitatea ș-competitivitatea, fermierlli ditu tut ma multi vâsilii evropeni adrarâ protesti. România, Polonia, Ghirmânia, Spania, Lituania, Olanda ică Franța/Galia suntu pritu vâsiliili iu fermierlli inșirâ pi geadei ta sâ-și aspunâ nihârsitusearea. Tu Româníi, protestili a fermierilor, ama ș-a transportatorlor, ditu aesti stâmâñi ditu soni, lu feațirâ Executivlu di București s-aproachi ma multi misuri. Aesti misuri suntu apandisea ti câftărli a loru. Ași, ti criscâtorlli di carni di văț ş-di bivoliţâ chivernisea apufusi s-da anvârliga di 72 di miliuni di lei (vârâ 14.5 miliuni di evradz), iara ti cathi pravdâ cuantumlu va s-hibâ di 100 evradz. Ti crescătorlli di porțâ va s-da anvârliga di 126 di miliuni di lei (vârâ 25 di miliuni di evradz) ş-ti aței ți crescu pulli, 152 di miliuni di lei (vârâ 30,5 di miliuni di evradz). Pâradzlli va s-agiungâ la fermieri pânâ tu bitisita a melsui cirișaru di estanu.



    Altâ turlíi di agiutor ți Chivernisea va lâ u da a fermierlor va s-hibâ pâradz ti acciza la motorina filisitâ tu agriculturâ. Elli va s-llia pâradz 25% ditu câtu pâltescu motorina ți u filisecu tu agriculturâ. Ti fermierlli ți va s-aibâ zñíi di la xerea ditu 2023, Executivlu apruche unâ ordonanţâ di urghenţâ pritu cari va s-aibâ izini să-şi amânâ pâltearea a ratilor la bănțâ pânâ cându va ș-yinâ tu ori economic. “Tu ți mutreaști transportul, yinimu cu unâ culai ți andreadzi unâ câftari di simasíi a transportatorlor, dzâsi premierlu Marcel Ciolacu — alâximu cadrulu legalu, ta s-nu mata pâlteascâ girime şoferlli di TIR cându âlli treați vadelu ali rovinietâ anda așteaptâ para multu la sinuru.”



    Tu idyiul chiro, Autoritatea di Mutreari Finanțiarâ dzâsi că easti operaţionalâ unâ nauâ formulâ pritu cari s-adarâ isapea a pâradzlor ți lâ da a asiguraţlor cu riscu mari, persoani fiziți ș-juridiți, cari au autovehiculi di transportu cu unâ masâ maxim autorizatâ ma mari di 16 toni. Aesta easti unâ ditu ceareili ti apărarea a asiguraţlor RCA pâzârâpsiti cu reprezentanţâlli a transportatorlor ş-cu aței a companiilor di asigurări. Unu proiectu di nom dat la Senat ari ș-alti misuri ti cari sâ zburâ, cata cumu easti posibilitatea di dânâseari a contractului RCA, certificatul di zñíi şi mutrearea electronicâ pritu ligâtura di cameri, unâ mutreari tu trafic pritu cari s-veadi cându âlli treați vadelu ali asiguripseari. Tu ți mutreaști angajaţlli/arugațlli ditu Sânâtati, s-apufusi unâ crișteari acutotalui a anvelopâllei salarialâ tu dumeanea sanitarâ di 20% ti 2024, ditu cari 5 proțenti furâ chiola pâltiti pritu crișteri bugetari ți li duchirâ ş-angajaţlli/arugațlli ditu Sânâtati, ahuhiindalui cu 1 di yinaru.



    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • Agiutorlu europeanu ti Ucraina

    Agiutorlu europeanu ti Ucraina

    Caplu ali diplomație româneascâ, Luminiţa Odobescu, lo parti, luni, Bruxelles, la andamusea a minişțrâlor di externi ditu statili membri ali UE (CAE). Pe aghendâ fu ș-agresiunea ali Arusie contra ali Ucrainâ. Catastisea di Securitati di la sinurlu ali Românie, ditu reghiunea ali Amarea Lai, easti unu subiectu acâțatu tu isapi isa, emu di aliaţ, emu di UE, dzâsi Luminiţa Odobescu. Copuslu a nostu mutreaști duțearea ma largu a andruparillei ali Ucrainâ, avemu tu naeti s-nâ coordonămu ma ghini și s-aflămu cearei nu maș tu planu bilateralu, ama ş-tu planu europeanu, dzâsi ea nica.



    Tu ți mutreaști agresiunea ali Arusie contra a vâsillei a llei, ministrul ucraineanu di externi, Dmytro Kuleba, dzâsi, pritu vidioconferinţâ, catastisea ți easti aclo ş-evoluţiili interni fapti di șcurtu chiro. Ministrulu românu di externi cundille simasia a țânearillei a subiectului ali agresiuni faptâ di Arusia contra ali Ucrainâ ca temâ di prota thesi pi aghenda ali UE ş-aspusi diznău andruparea multidimensionalâ a llei, cât chiro va s-hibâ ananghi.



    Tutnâoarâ, Luminiţa Odobescu scoasi tu migdani ananghea di predictibilitati ti andruparea finanțiarâ ş-militarâ ali UE ti Ucraina, arada cu apofasea a Consiliului European ditu meslu andreu 2023. Ofițialul românu cundille ananghea/ihtizaia di trițeari a tutulor jgllioatilor ti dișcllidearea a pâzârâpserlor ti apruchearea la UE, emu ali Ucrainâ, emu ali Republicâ Moldova.



    Pi di altâ parti, ministrulu românu dzâsi că va s-andrupascâ Formula di Irini ali Ucrainâ, cu acțentu pi duțearea ma largu a copuslui diplomaticu ti criștearea a scumbusearillei ti andruparea a partenerilor globali. Adusi aminti ș-ahurhita, tu dzuua di 14 di yinaru, a pâzârâpserlor diplomatiți ti adrarea a unlui cadru bilateral di cooperari tu dumeanea a securitatillei, tu bâgarea tu practichíi a Declaraţillei Comunâ G7 ti andrupari ali Ucrainâ (meslu alunaru 2023).



    Dupu minduita a lui, easti ananghi s-ducâ ninti presiunea pi Arusia, pritu usândâ ș-unâ comunicari strateghicâ ți s-ancheadicâ dezinformarea faptâ di aesta, tamam că nâ apruchemu di dzuua cându va s-ancllidâ doi añi di anda ahurhi polimlu, tu 24 di șcurtu 2022. Ucraina easti ligatâ fârâ di altâ di finanţarea ditu partea ali UE ş-ali SUA, anda ș-duți ma largu alumta cu forţili aruseşțâ ți u acâțarâ.



    Aua ș-unu mesu, Ungaria anchidică agiutorlu di 50 di miliardi di euro ali UE ti Ucraina, iara unâ nauâ apofasi poati s-hibâ loatâ tu CE ditu dzuua di 1 di șcurtu. Uidisitu cu spusa a analișțâloru, bitisearea a polimlui easti zori lucru, câțe Arusia poati s-u ducâ ași multu chiro ș-poati s-chearâ suti di ñilli di așchirladz.



    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • NATO, SUA şi Europa

    NATO, SUA şi Europa

    Amintatu tru 1958, ambasadorlu di ma ninti, Washington și ministru di Externe tru proţlli añi 2000, cându România fu aprukeatã tru NATO, Mircea Geană daima fu lugursitu unu fdi nai ma atlantiști politicieañi români. Tu vahtea di kiro 2005 și 2010 eara caplu tu PSD, partia ţi, kiro di trei dekenii ş-cama, easti amprotusa tu sţena politică românească. Și, un lucru ma ayoñea, ca ti ciudie trã liderlli suţialu-democraț, di la Ion Iliescu la Liviu Dragnea, via Adrian Năstase ili Victor Ponta, el vãrnãoarã nu fu protos tru vãrã dosaru penal icã aflatu cãbati ti plagiatu. Tru 2009, Geoană chiru, dinintea al Traian Băsescu, turlu ditu soni tu alidzerli prezidințiali ma pţãnu di unuproţentu.


    Ditu 17 di Sumedru 2019, românlu Mircea Geoană easti secretaru gheneralu adjunctu al NATO, iara tu kirolu ditu soni, scoati tu videalã media şi analiștilli politiţ di București, easti vinitu cama multu tu vãsilie andicra di cãtu easti tu Bruxelles, s’clleamã, nãpoi u spuni mirakea ti s’candideadzã, tu inşita- aluştui anu, ti prezidenţilla ali Românie. Aoa şi ndauã dzãli, secretarlu gheneralu adjunct, nãpoi vini acasă, ta s’pãrãstiseascã Ploieşti cartea “Alumta trã yinitorlu ali Românie. Minduerli a unlui românu tu kipita ali NATO”.


    Cu aestã furñie, tu spunearea-a lui mutrinda lãrguriulu exerciţiu NATO cari va s’ţãnã, tu şcurtu kiro, Polonia, ani cama marli după 1988, Mircea Geoană spusi cã cã aestu tomu s’hibã ghivãsitu ditu videala-a curayilui tãlleatu trã eventuallii adversari.


    “90.000 di oamiñi, echipamenti di lenu turlii, tuţ aliaţllii (…) llia parti la aestu exerciţiu, nica şi ditu vãsilia-a noastã (…) yilipseşţã furteaţa şi axia s’aduţ ditu America di Nordu tu Europa, iruşi şi profesionistu, forţi suplimentari şi că alianţa tutã poati di s’ascumbuseaşti” – spusi Geoană.


    El adãvgã cã America ari ananghi di aliaţ tru Europa şi tru lumea tutã, a deapoa, ma s’hibã cã tu scrutinlu ti di toamnã, Donald Trump nãpoi agiundzi tu Casa Albă, atumţealui va s’aibã “accente diferite” tru relaţia Statele Unite-NATO. Geoană adusi aminti aţea ţi spunea nu maş Trump, ama şi tuţ prezidenţãlli americani: “mulţã di aliaţllii europeni ali Americã nu investescu tru apărari şi America lipseaşti s’pãlteascã trã securitatea aliaţlor,şi tu aestu kiro eli ş’mutrescu lucãrlu ti economie şi ta s’llia gazu ieftinu di la aruşi”. Ama, aduţi aminti secretarlu gheneralu, tru aţelu ditu soni alui zboru mutrinda catandisea a miletillei, di aoa şi aproapea patru añi, Trump u alãvdã NATO.


    Mutrindalui pragiundzeegătirea ali askeri românã ma s’hibã di acţã unã ceamaunã, unu conflictu, Geoană cundille simasia-a exerciţiilor militare. “Cându avdzãţ di exerciţii, s’nu mutriţ altu lucru/ diviniţ preocupaţi. Amu nãdia ti România (…) ca ditu aestă investiţie ma mari (…) s’putem s’avemu unã anaamintari ali industrie di apărare (….) Easti amãrtie s‘nu mindueştã sã scot tu videalã locãri di lucru/ joburi, s’nu mindueşţã unu ecosistem di inovare anvãrliga di zona di apărare” — cundille ufiţialu NATO.


    Armnipsearea: Tashcu Lala