Radio România Internațional

Category: Oaspiţ la microfonlu RRI

  • România andrupasti Ripublica Moldova

    România andrupasti Ripublica Moldova

    “România ndrupaşti susta dişcllidiarea-a negocierilor di adiarare la Uniunea Europeană ali Ripublica Moldova” — nãpoi adusi aminti prezidintulu Klaus Iohannis. Tu unã ngrãpsitã pi şingirlu di socializare, caplu a statlui spusi că feaţi muabeti pi tilefunu cu prezidintulu moldovean, Maia Sandu, ti nai di simasie teme europeane, cu accentu ti ndridzearea- apofasiloru mutrinda Republica Moldova la Consiliul European di stămâna aesta.



    Klaus Iohannis llia parti dzãlli aestea Bruxelles, la summituri europene, contextu tru cari va s’ndrupascã loarea a niscãntoru apofasi mutrinda dişcllidiarea a negocierilor di adiarari la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, cari au di anlu ţi tricu statutlu di vãsilie-candidat. Uidisitu cu spusa al Klaus Iohannis, Uniunea Europeană lipseaşti sã s-aproaki şi s’da seamni limbidz emu ti statili ţi suntu tu Balcañilli di tu Ascãpitatã emu ti Ucraina, Moldovei icã Georgia, maxus tu aestu kiro anda Rusia ahuri cu polimlu.


    Tora ma ninti, premierlu di Chişinău, Dorin Recean, spunea că ari cãbili ta s’amãnã nkisita-a pãzãrãpserloru di adiarari ali Ripublica Moldova la Uniunea Europeană până tru meslu marţu. El cundille,ama, că amânarea dişcllidirloru poati s’hibã unu lucru slabu strateghicu, di cari poati si s’ufiliseascã Moscova.


    Tu unã muabeti telefonică cu premierlu moldovean, primlu ministru Marcel Ciolacu dădia asiguripseri că guvernul ali Românie ma largu va s’ndrupascã vãrtosu imnaticlu european a Chișinăului. Tru contextul a Consiliului European di Bruxelles, el cundille agiutorlu niacumtinatu ţi lu-da România ti Ripublica Moldova ta s’ahurheascã proţeslu di negociere a adirarillei la Uniunea Europeană. “Guvernul a Româniillei va s’ndrupascã ma largu imnaticlu european ali Ripublica Moldova şi s’hibã partener di pistipseari tu tutu proţeslu di adirari”, spusi Marcel Ciolacu.


    Tutunãoarã, tru cadrul a dialoglui telefonic, furã zburãti proiectele di coopearare bilatearală, maxus tru domeniile interconexiunilor energetice transfrontaliere şi a asistenţãllei financiarã pi cari România u da trã dizvoltarea ali Ripublica Moldova.


    Tutu ta s’’ndrupadcã statlu viţinu, aţeali dauã guverne simnarã un Memorandum di Akicãseari mutrinda realizarea-a proiectelor ţi suntu ananghi ti ligarea-a singiriloru di gazi naturali şi energhie electrică. Aşi, uidisitu cu ministurlu ali Energhie, Sebastian Burduja, România va s’aibã contributu dicisiv ti securitatea energhetică ali Ripublica Moldova şi integrarea tru pãzarea di energhie europeană. Pritu aestu Memorandum şi pritu gaereli ţi s’feaţirã tora ma ninti, Republica Moldova s’integreadză efectiv şi ireversibil tru pãzarea unică energhetică europeană, tru idyiulu kiro, aestã turlie u creaşti a llei securitati energetică.



    Bruxelles, Klaus Iohannis va s’ndrupascã și darea-a statutlui di candidat trã Georgia, cum şi dişcllidiarea a negocierilor di adiarare cu Bosnia şi Herţegovina. Cadialihea, România va s’ndrupascã aprukearea şi integrarea aluştoru stati pi thimellilu a meritilor şi criteriilor di adirare, a diapoa aoa Ucraina şi Moldova suntu di alkargu favoriţllii trã unã apofasi a Consiliului trã s’ahuurheascã negocierli di adiarare, di itia-a reformiloru ţi s’feaţirã.


    Apridutsearea: Tashcu Lala



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    România armãni un statu consecventu tru cadurlu a ligãturloru a llei ditu Orientuluu di Mesi şi easti cu idyea minduitã neise ta s’pingã ninti iriñea, a deapoa, va-lli ndrupascã, fãrã alti cãftãri, tru greulu kiro, aliaţlli a llei, hãbãrisi marţã protlu-ministru Marcel Ciolacu, tu bitisita ali andamasi ţi u avu cu omologlu israelianu Benjamin Netanyahu.


    “România armãni un stat consecventu tru cadurlu a ligãturloru a llei ditu Orientuluu di Mesi Mesi. (…)


    Himu cabaia gãilipsiţ ti sila ţi u loarã prişcãviili, cu zñii lãhtãroasi tu arada-a bãnãtorloru, emu a israelieañiloru, emu a palestinieañiloru.


    Voi s’lli-asiguripsescu româñilli ditu vãsilia-a noastră că himu cu idyea minduitã neise, s’dãmu silã, tra s’pindzemu ninti iriñea, ama, va s’ndrupãmu fãrã alti cãftãri tu lãhtãroslu kiro aliaţllii şi soţlli a noştri”, cundille Marcel Ciolacu.


    Vizita-a primlui ministru românu tru Israel yilipseaşti suţata ţi u-ari cu populu israelianu, dupu atacurli teroristi nkisiti di Hamas.


    “Apufusiiu s’yinu adzã Israel di itia cã, tru unu ahtari greu kiro, cata cum aţelu ţi-lu-tricu populu israelianu, partenerllii şi soţlli lipseaşti şi spunã unu-alantu suţãllea anamisa di elli.


    Suţiitatea românească, comunitatea di israelieañi ditu România şi aţea di româñi ditu Israel suntu nvirinaţ, deadunu cu dumnillili a voasti domnule prim-ministru, victimili ţi dotu nu au stepsu, mulleri, cilimeañi, tiniri tu crehta ilikie, dupu atacurli teroriste nkisiti di Hamas.


    Himu nvirinaţ ti oamiñilli ţi kirurã şi aţelli mulţãlli pliguiţ, ditu arada-a aluştoru avea şi cetãţeañi di arãzgã româñã”, spusi Ciolacu.


    România condamnă sertu ateali ţi s’feaţirã tru Israelu tu dzãlili di tu soni,


    “Livelu a fãnicadzloru, ţi-lli feaţi Hamas, unã parei teroristă cari-lli ţãni sclayi bãnãtorlli palestinieañi ta s’bagã tu practico sinferurli a llei extremisti.


    Tru aestã noimã, Parlamentulu ali Românie fu protlu foru leghislativu ditu arada a statiloru dimocratiţi cari apufusi tu unã andamasi comună unã diclaraţie di solidaritati cu statlu israelianu.


    Deadunu cu comunitatea internaţională, România caftă s’hibã silighiţ tuţ ostatiţlli şi bãnãtorlli arãkiţ şi s’tragã mãnã di iţi actu fuvirosu, maxusu contra a locãrãloru ţivili”, declarã Ciolacu.


    Caplu a Executivlui di Bucureşti spusi tru arada-a muabeţloru ţi li-avu cu premierlu israelienu că, dinintea-a atacurlor Hamas, Israelu ari ndreptul si s’apãrã, simfunu cu ndreptulu uminitaru şi feaţi cllimari ta s’da izini ti dişcllideari cãlliurli uminitari ditu Gaza.


    “Escu cãndãsitu cã tutã comunitatea internaţională va s’cilãstãseascã ti dişcllidearea-a cãlliurloru uminitari ta s’hibã asiguripsitã asistenţa ti cari au ananghi arifugaţlli”, declarã Ciolacu.


    Premierlu românu dimãndã haristuserli a lui ti omologlu a lui israelianu, mutrindalui cilãstãsearea-a autorităţloru israelieani şi ti agiutorlu ţi-lu-deadirã trã turnarea tu patridã, tu sigurlãki, a aţiloru cama di 2.200 di cetăţeañi româñi ditu Israel şi nãpoi spusi cã “easti di mari ananghi şi ntrãoarã” unã iriñe pi lungu kiro tru Orientulu di Mesi.


    “Andrupãscu gaereţli deadunu ti purtarea tru sigurlãki a cetăţeañilor români ditu Cumata Gaza, ş-deapoa ahtãri sticuri di oarã vãrnãoarã s-nu triţemu” adãvgã Ciolacu.


    Tu arada-a lui, Premierlu israelianu Benjamin Netanyahu dimãndã a omologlui a lui românu, Marcel Ciolacu, haristuseri ti solidaritatea ţi u spusi România andicra di Israelu dinintea-a atacurloru Hamas. Lumea tiñisitã lipseaşti s’hibã adunatã stogu anvãrliga di Israelulu şi s’alumtã ti curmarea a minarillei Hamas, spusi Netanyahu. Şi deadi asiguripseri că autorităţli israelieani va ‘facã tutu ţi s’poatã ta s’agiutãti purtarea-a a româñilor ditu Cumata Gaza, ahãtu cãtu va s’hibã di cãuli/posibilu.


    “Vãrnu nu poati s’hibã tu iriñe cu Dash, vãrnu nu poati s’facãiriñe cu Al Qaeda şi vãrnu nu poati s’facã iriñe cu naziştilli. Elli lipseaşti s’hibã azvimţã, atumţea va s’avemu iriñe”, spusi Benjamin Netanyahu.


    Tu delegaţia-a Româniillei tru Israel nica suntu ministrul Apărarillei Naționalã, Angel Tîlvăr, ministurlu Afacerlor Externe, Luminița Odobescu, diputatul Silviu Vexler, prezidentulu a Federațiillei Comunitățlor Evreiești ditu România, și ambasadorlu ali Românie tru Israel, Radu Ioanid.



    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    VIZITĂ – Prezidentulu Klaus Iohannis va s’nkiseascã ñiercuri vizită tu Ungarie, cãlisitu di omologlu a lui maghiaru Katalin Novák, aestã hiindalui prota vizitã ufiţialã tru Budapesta ţi u faţi unu prezidentu românu tru 14-lli añi ditu soni. Uidisitu cu spusa ali Administrație Prezidențialã, vizita s’faţi tu contextul a unãllei dinamicã criscutã a ligãturloru tu livelu analtu, dupu vizita ufiţialã ţi u feaţi prezidentulu Katalin Novák, București tru yismãciuni 2022 și cu furñia cã avea loatã parti la 8-lu Summit a Inițiativãllei Trei Amări, nicukiru hiinda România tru yismãciuni 2023. Caplu a statlui nãpoi lu spuni sinferlu şi dişcllidearea ali Românie ti lucãrlu deadunu hãirlãticu, pragmaticu și transparentu cu Ungaria. Aţelli doi prezidinţã va u facã isapi catastisea di adzã tu livelu reghionalu, europeanu și globalu, tru contextulu a polimlui di fuvirseari ţi-lu-faţi Arusia contra ali Ucrainã.



    EXERCIȚIU – Cama di 400 di militari llia parti tu Steadfast Jupiter 2023, nai cama lãrguriu exercițiu NATO asistatu di computeru, disvãrtitu tu Tsentrulu Comunu di Antrenamentu Getica” di Tsincu, nolgica ali Românie. Llia parti askirladz di tu 17 stati aliati și cama di 20 sumunităț di tu pareia di cumandu și forți NATO. Exercițiulu ari tu amprotusa unã abordari di 360 ​​di gradi a securitatillei și apărarillei colectivã ali Alianțã Nordu-Atlanticã. Uidisitu cu spusa a Ministerlui ali Apărari, exercițiul ari tu scãpo s’anvãrtuşeadzã adunarea stogu și interopearabilitatea-a forțãlor armate ascumbusiti și easti hopa di bitisitã ti certificari a Comandamentului Truplui Multinațional di Notu-Datã ditu România, axizitu s’asiguripseasã cumandulu şi controlu a opearațiuñilor terestri ali NATO pi livelu reghionalu, tu iţi catandisi.



    UCRAINA – Prezidentulu ali Ucrainã, Volodymyr Zelenskyy, feaţi marțã unã vizită ufiţialã tru România. Dupu andamsi, prezidentulu Zelensky haristusi ali Românie ti ndruparea ali Ucrainã tru nai ma greulu sticu di oarã ditu istoria a llei. Mjuabeţli cu prezidentulu Klaus Iohannis avurã tu amprotusa securitatea la Amarea Lae, cuupiararea bilatearală, integrarea ali Ucrainã tru UE și euro-atlantică, cata cum și tiñisearea acutotalui/ pãnu di mardzinã/tu capu a ndrepturlor ti inşilli ţi ţãnu di minoritățli naționale. Tu arada-a lui, Iohannis lu-asiguripsi omologlu a lui ucrainean ti apofasea ali Românie tra s’ndrupascã ma largu vãsilia viţinã, ahãtu kiro cãtu va s’hibã ananghi, până la eliberarea-a teritoriului… Zelenskyy avu muabeţ şi cu premierlu român Marcel Ciolacu, prezidentulu a Senatlui, Nicolae Ciucă, și prezidentulu interimaru tu Camera a Deputaţloru, Alfred Simonis.



    ISRAEL — Israelu hãbãrisi cã ascumbuseaşti alţã 60.000 di rezerviști ma mulţã andicra di aţelli 300.000 cari eara cllimaţ cama ninti. Forțe cabaia mãri şi echipamenti greali furã ardãpsiti tu sinurlu di tu Cumata Gaza. 100 di oamiñi acãţaţ di Hamas cându lu-ari atacatã Israelu suntu țãnuti ostatiţi, a deapoa organizația teroristă fuvirsi cã va s’ahurheascã sã-lli vatãmã ma s’hibã cã ma multi ţinti ţivili, va s’hibã bombardate. Isapea-apolimlui anamisa di Israel și pareia teroristă Hamas nãstricu ndauã ñilli di morțã și pliguiţ, tru dauli părțã. Aghențiile umanitari ali ONU feaţirã timbihi ti consecințili greali şi ti consecinţili greali di itia-a Israelui ţi va s’nkiseascã unu asediu total tu Cumata ca apanjdasi ti ataca nkisitã di Hamas. Aghenția ONU tră Cilimeañi easti gãilipsitu ti restricția di apă și alimenti tru Gaza. Tutunãoarã, aghențiile ONU cutugursirã vãtãmarea aisraelieañiloru di pareili armãtusiti paestinieani și lã cãftã s’ãlli siligheascã ustatiţlli.



    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Nãi reacţii la atacurli fapti tu Israelu

    Nãi reacţii la atacurli fapti tu Israelu


    Prezidentulu Klaus Iohannis declarã, sâmbătă, Lisabona, că ataca teroristã di mari, nica ş-ma mari, ţi easti faptã tu Israelu ari un potenţialu multu nfãrmãcatu/ multu toxicu, ta s-u-aspargã, multu di multu, catastisea di tu Orientulu di Mesi. Di cabaia kiro, comunitatea internaţională cilãstãseaşti s’yinã cu cearei tru zonă şi, ti amãrtie, adzã avemu un evenimantu cari nã toarnã cabaia multu tu kirolu di ma ninti. U-avemu nãdia, ama, că lucãrli va s’bagã pi aradã, ti şcurtu kiro şi lumea tutã va ş-si toarnã pi measa di pãzãrãpseri diplomatiţi, spusi prezidentulu Iohannis tru cadurlu a nãscãntoru declaraţii comuni ndrupãti di omologlu portughedzu, Marcelo Rebelo di Sousa.



    El nãpoi spusi, că România cutugurseaşti sertu ataca teroristã tu Israelu. Himu solidari cu Israelu şi cundilleaiu că Israelu ari ndreptulu limbidu ti autoapărari şi tru aestă catastisi, nica spusi caplu a statlui.



    Iohannis declarã că anvãrliga di 800-900 di româñi suntu Israel, mulţã di elli hiindaloru turişti, şi că s’caftã cearei ta s’lli-aducã tu vãsilie aţelli ţi voru sã s’toarnã ntrãoarã tu patridã, lucru cari va s’hibã di cãuli tu şcurtu kiro.



    Autorităţli români caftă cearei ta s’lli-aducã cãtu cama ntrãoarã tu patridã aţelli aproapea 800 di români, ţi suntu hãgilãki tru Israel, vãsilie iu s’apufusi catandisea di polimu di itia a atacurloru nkisiti di minarea Hamas, declarã premierlu Marcel Ciolacu.



    Ministerlu român a Afaceror Externe (MAE) apufusi s’bagã pi lucru Celula di Criză pi livelu a Ministerlui, aesta hiinda tru ligãturã niacumtinatã cu ambasada ali Românie tu Tel Aviv, cu Oficilu di reprezentari ali Românie tu Ramallah şi cu Delegaţia UE ditu Israel, şi veaglle cu ngãtanu catastisea ditu teren cu scãpolu ta s’da agiutoru a cetăţeañilor români cari caftã asistenţă consulară.



    MAE nãpoi u dimãndã hãbarea-a llei mutrindalui criştearea livelu di alertă di călătorie tră Statlu Israel, tru cari s’faţi urminie a cetăţenilor români cari suntu, tranziteadză icã au naeti s’urdină tru Israel, s’mindueascã nica nã oarã apofasea ti urdinari, a deapoa, a aţiloru ţi suntu tu aestã oarã Israelu s’tiñiseascã instrucţiuñili autorităţlor locali, s’apãnghiseascã tru casi şi, cându catandisea va u caftã, di va s’hibã pi halã lae, s’fugã ditu aestã vãsilie.



    Cetăţeañilli români cari suntu pi teritoriul a Israelui potu s’u caftã Ambasada ali Românie tu Tel Aviv şi potu s’-dimãndã a loru vinitã tru reghionu, dimãndãndaloru datili di identificari şi a loru coordonati la adresa di e-mail telaviv@mae.ro, la numirlu di tilefunu di pirmanenţă di tu Ambasada ali Românie tu Tel Aviv: +972 54 5643279, şi la aţelu a Consulatlui Gheneralu di Haifa: +972 543 998 038, tra s’poatã s’hibã cãftaţ şi aflaţ.



    Ministerlu faţi urminie frãndzãli di Internetu http://telaviv.mae.ro, https://consular-protection.ec.europa.eu/travel-advice_en şi www.mae.ro – rubrica Urminii ti urdinari şi nãpoi l’aduţi aminti că cetăţeañilli români cari s-ducu tu xeani au hãzãri serviţiul di alertă pritu SMS, aferentu ali campanie di hãbãriseari Un SMS poati s’ti ascapã cu bana!.



    Prezidentulu a Senatlui, Nicolae Ciucă, prezidentulu a PNL, declarã, sâmbătă, că România easti solidară cu cetăţeanilli israelieni tru aesti greali sticuri di oarã pritu cari trecu şi cutugurseaşti prişcãviili, emu pritu atacurli cu rachete, emu pritu agresiunea a insurgenţãlor contra a bãnãtorloru.



    Alianţa tră Unirea Românilor (AUR/ MALAMA) cutugursi sertu atacurli cu rachete cari s’feaţirã tu Israelu. U spunemu solidaritatea cu statlu israelianu tru aesti oari lãhtãroasi, a deapoa minduerli a noasti suntu deadunu cu taxiratea a fumellilor ţi avurã victimi. Turunãoarã, cãftãmu sdãnãseascã ntrãoarã priscãvillea şi tuti atacurli ţi bagã tu piriclliu bana-a oamiñiloru, dimãndã AUR.



    Ambasadorlu a Israelui tu Bucureşti, Reuven Azar, declarã că ataca nkisitã di organizaţiile teroristi eara minduitã di multu kiro, cu mari ngãtanu şi easti ghini ndreaptã, hiindalui coordonatã di pi uscatu, ditu aerã şi di pi amari şi ari tu scãpo emu militarllii, emu bãnãtorlli israelieni.



    Avemu hãbãri ţi spunu cã au intratã ascumta terorişti pi teritoriulu a Israelui, tru ma multi hori şi cãsãbadz ditu notlu a patridãllei. Serviţiile di securitate şi forţãli aerieani cilãstãsescu s’u-aibã tu mãnã catandisea cu scãpolu ta s’ãlli veagllje oamiñilli.



    Cadealihea, himu ndrepţã s’pindzemu aestã atacã. Israelu easti ghini ndreptu sã s’veaglle. Tutunãoarã, el cundille că scãpolu atacãllei teroristã easti ta s’vatãmã câtu cama mulţã ţivilli israelieni, cari suntu tufikisiţ fãrã s’aleagã vãrã di elli. Isapea ţi u feaţirã easti cu alathusu, minduirã că Israelu va s’aproaki unã ahtari catandisi, ama dotu nu-ari, s’aprukemu, va s’dãmu apandisi cu furteaţã, nica spusi ambasadorlu Reuven Azar.



    Polimlu nkikisi anda eara yiurtusitã dzuua ditu soni a sãrbãtoarillei uvriascã Sukkot tru Israel, cându mulţã hãgilãkeari şi turişţã yin tu patridã tru kirolu di adye şcolarã. Tutunãoarã, s’umplu 50 di añi ş’nica nã dzuuã di anda avea ahuhritã polimlu anamisa di araghi şi israeliañi tu 1973, anda furã vãtãmaţ 2.600 di israelieni şi nai ma pţãnu 9.500 di morţã şi kiruţ di partea arabă tru 3-li stămâñi di alumti.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Cându va s’yinã oara, sã s’lãrdzeascã UNIA IVRUPEANÂ?

    Cându va s’yinã oara, sã s’lãrdzeascã UNIA IVRUPEANÂ?



    Unia Ivrupeanã easti rezultatlu unãllei dizvãrteari di integrari și lãrdzeari cu hãirlaticã lucãrlu si niacumtinari.


    Dupu thimilliusearea, tru 1951, ţi u feaţirã aţeali șasi vãsilii – Belghia, Ghirmãnia, Frãnția, Italiia, Luxemburgulu și Vãsiliile di Nghiosu – a Comunitatillei Ivrupeanã a Cărbunilui și Cilekillei, pri-imnãtoarili aliştei di adzã Unia Ivrupeanã, s’feaţirã deapoa, ma multi dãldzã di lãrdzeari.


    Dupu aţeali ditu 1973, 1981, 1986, 1995 și 2004 vini arada, tru 2007, a dalgãllei cu protagonistili România și Vãrgãria, și deapoa aţea ditu 2013.



    Unã ñicã isapi, scoati tu videalã cã, di un dekeniu, Unia Ivrupeanã numata ari aprukeatã tru arãdãrikili a llei vãrnã vãsilie.


    Nica şi aţea sã spunemu cã, tru 2020, kiru şi un membru – Marea Britanie — dupu anãmusitlu Brexitu, ţi va s’dzãcã, tu aestã oarã, Unia ari 27 di stati.


    Vãsiliili cari tricurã pritu yila caudinae cu ndridzerli ti aderari știu că, tru cadurlu a politicãllei di lãrdzeari, candidațllii lipseaşti sã spunã, cã suntu axi, s’lucreadzã şi s’tiñiseascã pãnu di mardzinã, arola di membri ali Unie, s’clleamã, easti ananghi, s’tiñiseascã cu sirţãlle cãftãrli bãgati dinintea-a loru.


    Cu alti zboarã, politica di lãrdzeari caftã un protsesu, ţi nai multili ori, s’faţi zorlea, ghini ma, pãnu tu bitisitã, aduţi hãirlãticu ti dauli pãrţã — emu ti candidaț, emu ti Unia Ivrupeanã.


    Andãmusiţ Granada, tru Spanie, liderlli ali UE feaţirã muabeti, tu aestã bitisitã di stãmãnã, nica şi ti nãdiili mutrindalui lãrdzearea ivrupeanã.


    România, reprezentată di prezidentulu Klaus Iohannis, ndrupaşti proţesili ti aderari nu maş ti Ripublica Moldova şi Ucraina, viţinili a llei, ama şi ti vãsiliili ditu Balcañi, şi deapoa, spuni tu idyiulu kiro, cã easti ni-alithea hãbãrisearea a nãscãntoru vadeadz ti lãrdzeari:


    “Ma s’hibã di s’faţi unã jgllioatã apufusitã tru ţi mutreaşti Ucraina icã Moldova aestã nu va s’hibã apufusitã mãni. S’facu muabeţ cari va s’ducã la unu planu strateghicu ti añilli ţi yinu. Trã mine işiş şi trã noi, la noi, tru România, dealihea easti di mari simasie cã Ucraina şi Moldova s’facã iruşi jgllioatili ti intigrarea ivrupeanã, ti aţea avemu faptã unu lobby vãrtosu.”


    Tru aestã oarã, 5 stati ditu Balcañilli di tu Ascãpitatã au statutlu di candidatu şi, tru niscãnti cazuri, nkisirã cu pãzãrãpserli. Easti zborlu ti Arbinişia, Bosna şi Herţegovina, Makedonia di tu Araţili, Muntenegru şi Sãrbia.


    S’nu u-agãrşimu niţi Turkia, cari va, s’hibã şi ea tu harea di membrurã ali Unia !


    Kosovo, a curi indipendenţă easti pricãnuscutã maş di nãscãnti di tu statili membri ali UE, pitricu tru 2022 unã cãftari ti aderari.


    Tru Europa di tu Apiritã, Ripublica Moldova şi Ucraina amintarã tru 2022 statutlu di vãsilie-candidatu, a deapoa, Georgia tutu aşi, ari nãdie, s’amintã şi nãsã aestu statutu.


    Chişinăulu şi Kievlu voru şi eali cã pãzãrãpserli propriu-dzãsi di aderari s’ahurheascã cãtu cama ayoñea, a deapoa Parlamentul European tamamu ţi vulusi unã rezoluţie pritu cari caftã ali Comisie s’nkiseascã iruşi proţedurli cu Ripublica Moldova.



    Autor: Roxana Vasile


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Cooperari româno-americană trã apărari

    Cooperari româno-americană trã apărari

    .


    Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, eara anamisa di liderlli politiţ aliaţ cu cari şeflu di la Casa Albã, Joe Biden, avu, marţã, unã teleconferinţă. Aesta fu ndreaptv, idyealui cumu aţeali di ma ninti, neise aţeali muabeţ cari s’feaţirã di la nkisita-a polimlui, agiutorlu ti Ucraina şi problimili di mari ananghi tu liãturã cu apãrarea şi securitatea.


    Liderlu di la Casa Albă, deadunu cu secretarlu gheneralu NATO, Jens Stoltenberg, lli-asiguripsi aliaţlli că va’lli si da agiutoru ali Ucraina, cãtu va s’aibã ananghi. Acã ateali ditu soni ahãrdziti finansii nu pruvedu fonduri ti Kiev, di itia ali opoziţieţi u faţi tãburea conservatoari, Joe Bidin, ma largu lã nagã zori aluştoru şi spuni că Partia Ripublicanã, cari u-ari majoritatea tu Cameara-a Reprezentanţãlor, lipseaşti ş-tiñiseascã zborlu şi s’asiguripseascã votarea-a agiutorlui ţi easti ananghi ti Ucraina ta s’poatã si s’apurã. Statili Uniti, aduţi aminti Reuters, u cumãndusescu coaliţia occidentală cari ndrupaşti Ucraina şi easti protlu furnizor di agiutor trã aesta, sumu turlie di armamentu greu şi sofisticatu.



    Di altã prti, prezidentulu Biden nãpoi lu spusi angajmantulu a Statilor Uniti trã securitatea-ali Românie şi alãntoru aliaţ di pi flanculu di cãtã tu apiritã, scuţãndalui tu videalã aţea di tu soni dizvãrteari recenta disfăşurare tru vãsilia-a noastră di avioanie di alumtã americani F-16 suplimentari.



    Uidisitu cu spusa-ali administraţie prezidenţialã di Bucureşti, muabeţli avurã tu scãpo şi asiguripsearea a securitatillei alimentarã şi a şingirurloru di mari ananghi cu aprovizionarea. Prezidentulu Iohannis cundille că Arusia lipseaşti s’curmã atacurli tu porturli ucraineani di la Dunaru, tru viţinata aprukeatã cu României, cari suntu crimi di polimu e di polimu şi au tu scãpo aspardzirea a mãyãziiloru di yiptu nica şi infrastructura critică di aprovizionare, zñiipsindalui şi transportul pi Dunaru. El pãrãstiri liniili di acţiuni fapti până tora pi livelu naţional şi aliatu, pritu anvãrtuşearea-a meatriloru di viglleari, creştirea-a vigilenţãllei, monitorizari şi poliţie aeriană tru reghiunea ali Âmarea Lae şi haristusi alu NATO, cata cumu şi a Statilor Unite ali Americã ş-alãntoru aliaţ di agiutorlu ţi lu-deadirã tu aestã noimã.


    Liderlu di Bucureşti cãftã a liderloru ţi eara viniţ ta s’da siulã a gaereţloruy mutrindalui asiguripsearea-a rolãllei di tãlleari curayilu ama şi apărari pi Flanculu di tu Apiritã şi la Amarea Lae, cu ma muyltã hãiri şi cama ghini calibratu la catandisea di securitati di tora. Klaus Iohannis cundille că tru aestã noimã sunt anãnghisitie capabilităţ cama multi. Trã ditectarea şi interţeptarea-a dronilor, ama şi ti unã apărari aeriană ma vãrtoasã, tu simfune cu apofasili ţi eara loati la Summitul di la Vilnius.


    România, deadi asigurări şeflu a statlui, îva s’da agiutorlu tu harea di suţatãr, ahâtu kiro cãtu va sahibã ananghi, agiutorlu ti Ucraina, pi tuti comatli relevanti — nica şi tranzitlu di yiptu. Prezidentulu a SUA şi liderllii participanţã alãvdarã gaereţli ţi li feaţi România ta s’agiutã Ucraina, nica şi ti antrenarea a piloţlor ucraineañi pi avioane F-16.


    Autor: Stefan Stoica


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Nãulu anu universitaru

    Nãulu anu universitaru



    Tru România, luni, ahurhi nãulu anu universitaru, sumu semnulu a idyiloru veclli provlimi: abanudonlu universitaru, subfinanuţarea nvăţământului, căvgadzlli di plagiat și ixikea a hălăţloru. Cazarea tru cămini easti ună altă provlimă, mulțã di studenţã facu timbihi ti condițiili nitiñisiti, di aestă itie aleg s’şeadă cu niki.



    Finanuțaria s’faţi per persoană, s’clleamă cathi ună instituție di nvățămãntu superior llia ahãnţa pãradz câț studenţã ari, exighiseaşti un profesor.


    Aestu lucru forțează universitățile, cari di arada nu para au alti izvuri di finansii, neise ãlli trecu studenţãlli anu di anu, baş nica şi tu condițiile tu cari studențãll respectivi nu vrea s’hibã pi livelu la cari lipsea ta s’hibă. Și aesta di itia că tu oara anda elimiñi un student s’keari și finanuțarea pi cari țã-u-aduţi aestu, nica spusi elu.



    Universitatea di Medicină şi Farmacie Carol Davila ditu Bucureşti va s’aibã estanu anu aproapea 13.5000 di studenţã. Nãulu bãrnu di studenţã medicinişti va s’partã simbolic, tutu kirolu a añiloru di studii di licenţă, numa a mediclui neurolog Ovidiu Alexanudru Băjenaru, personalitate marcanută a medicinãlleei româneşti şi internaţionale.



    Și la Universitatea Naţională di Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica ditu Bucureşti va s’aibã estanu cama di 40.000 di studenţã, ama şi 2.000 di cadre didactice. După ţi sfeaţi unã, pritu comasari, cu Universitatea ditu Piteşti, instituţia ahurheaşti anlu universitaru cu unã nauã numã: Universitatea Naţională di Ştiinţă şi Tehnologie.



    Anlu universitaru 2023 – 2024 easti un nãu capitulu tru bana academică a Universitatillei, Naţionalã di Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale catacum şi continuarea tru dizvultarea şi creastirea aliştei ca instituţie di nvăţământu superior. Aestu momentu marcheadză oportunitatea tra s’yulipsească ti obiectivili şi valorli a llei, ta ‘mutreascã cãtã excelenţă şi ta s’yiurtuseascã diversitatea şi contribuţia a cathiunlui membru a comunitatillei a llei academiţi, dimãndã UNATC.



    Nãulu anu universitaru s-dişcllisi si tru instituţiile militari di nvăţământu superior, ditu arada aluştoru și Academia Tehnică Militară Ferdinand I ditu Bucureşti. Instituţia ari cama di1.000 di studenţã, ditu cari 300 tru anlu I.



    Tru Capitală, Politehnica fu nai ma căftată universitate anlu aestu, a deapoa yini Facultatea di Automatică şi Calculatoari, cadealihea şi Universitatea di Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.



    România ari tru aestu kiro 53 di universități di stat acreditate și 33 di universități particulari, iara numirlu a studențãlor scadi di la anu la anu. Mulțã ditu absolvențãllii di liceu aleg să studieadzã la universitățile ditu xinãtati. Nu lipseaşti s’agãrşimu nica şi aţea cã, nomlu a nvățământului fu alãxitu di 117 ori, maş anamisa di 2010 și 2021, coerența și consecvența suntu ixiki, ti amãrtie ditu aestu sistemu.


    România easti tu coada-a clasamentului europeanu când yini zborlu di finanuțarea nvățământului. Tru aestu anu, educația românească lo 3,2% ditu PIB, un proţentu multu ñîcu raportat la anãnghiserli di adzã.




    Autor: Mihai Pelin


    Armãnipsearia: Taşcu Lala

  • Andrupari tră adirarea la spațiul Schengen

    Andrupari tră adirarea la spațiul Schengen


    Invocândaloru un control ţi nu eara duri ti dăldzăli di migranți, Austria şi Olanda aspulbira, nica nă oară, nădiili ali Românie și Bulgarie, tru andreu anlu ţi tricu, tru Consiliul JAI, ambuyisindaloru ună apofasi pozitivă mutrinda adirarea aţiloru două văsilii la spațiul Schengen. Tră România, opoziţia vini maş ditu partea Vienei, ama tră admitere easti ananghi di unanimitate, plus că Bucureștiul faţi tandemu cu Sofia tru procesul di aderare la Schengen, iara ună dicuplare nu easti acăţat4 tu isapi.



    Di atumţea, cu tuti gaeretli fapti di autoritățile ditu atali două văsilii, nu s’alăxi dipu multu. Olanda ahurhi s’da semnale diplomatice că poati s’tragă măna di la veto-ul contra Bulgariei, neise va u alasă Viena izolată tru UE pi aestu subiectu, ama Austria armâne susta pi poziții, nai ma puțănu diclarativ. A respins inclusiv apelul recent al șefei Executivului comunitar, Ursula von dir Leyen, care tru discursul său anual mutrinda starea UE i-a cerut să permită intrarea României şi a Bulgariei tru Schengen “fără nicio trutârziere”.



    România aşteaptă şi merită o dicizie pozitivă tru timpul preşedituţiei spaniole a Consiliului UE cu privire la extindirea spaţiului Schengen, diclară acum, ditu nou, și preşedituta Legislativului european, trutr-un interviu organizat di European Newsroom tră agenții la sediul Parlamentului European ditu Bruxelles. Roberta Metsola s-a arătat optimistă tru legătură cu intrarea aţiloru două văsilii tru spaţiul european di liberă circulaţie.



    “O meritați trucă ditu 2011. (…) Cred că vom reuşi să găsim o soluţie. Avem aşteptări trualte di la această preşedituţie tră a trucerca să lucreze cu colegii austrieci şi cu alţii, dacă există alte văsilii undi continuă să existe trutrebări şi cred că aceasti trutrebări îşi pot primi răspunsurile, a diclarat Metsola.



    Tru un interviu dat a unei televiziuni particulare ditu România, prezidentulu a Parlamentului European caftă ca Europa s’nu mata alsă impresia că născănti văsilii suntu di mâna a doaua. Lipseaşti si s’llia meatri tră s’asiguripsească ună Europă unită, tru cari România şi Bulgaria numata suntu ţănute la porţăle Schengen, tru care extremismul nu easti alăsat s’acaţă silă şi tru care valorile dimocratice suntu vigleati dinintea ali fuvirseari arsă”, deiclară Roberta Metsola.



    Amânările succesive ale diciziei mutrinda adirarea României şi Bulgariei la spaţiul di liberă circulaţie truseamnă un prejudiciu dublu tră cele două văsilii, limitarea dreptului mutrinda libertatea di mişcare şi costuri suplimentare tră economiile lor, a amintit, di altfel, oficialul european. Diși criteriile di adirare sunt trudiplinite di peasti 12 ani, românii și bulgarii sunt obligaţi să piardă timp cu controalele la frontieră, iar pagubele di natură economică sunt considirabile.



    Uidisitu cu ministrului român al transporturilor, Sorin Grindeanu, menţănearea României nafoara Spaţiului Schengen implică chirearii economică di până la 2% ditu PIB, iara Guvernul di București intenţioneadză s’caftă/să-lli si păltească.



    Autor: Corina Cristea


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Di ţi s’asparu româñilli?


    Majoritatea a românilor lugursescu că lucărli tru România s’ndreaptă cama multu pi ună cali alăthusită, spunu rezultatele a unui sondaj adratu di Centrul di Sociologie Urbană şi Regională – CURS, publicate dumănică. Uidisitu cu cercetarea, proporţia a atiloru cari au aestă cădăseari easti di 69%, tu kirolu anda 22% lugursescu că lucărli acăţară calea aţea bună, iara 9% nu ştiu ică nu apăndăsiră. Tutunăoară, 41% ditu aţelli ntribaţ suntu cu minduearea că piasti un an situaţia a lor va s’hibă ma greauă, 38% că va s’hibă idyea, iara 18% că va s’hibă ma bună. Simfunu cu sondajlu, protili probleme cu cari s’ampulisescu românii suntu inflaţia – 19%, veniturile niţ şi impliţit nivelul di bană – 17% şi corupţia şi furlăkea – 16%. Probleme transfrontaliere catacum migraţia şi polimlu ditu Ucraina adună gaile maş 3% ditu apăndăsitroi, la egalitate cu aţelli cari identificară clasa politică şi infrastructura ali Românie ca nai marli problemi. Tru aţea ţi mutreaşti pistipsearea tu instituţiile naţionale, pi primul loc suntu pompierii cu 73%, deapoa armată cu 68% şi bisearică – 63%. Ti Organizația Tratatlui Atlanticului di Nord au pistusini 42% ditu românikiro tu cari 52% au niheam şi multu pţănă pistipseari tru NATO. Tutunăoaă, maş 35% ditu participanţii la sondaj au multă şi dipu multă istipseari tru Uniunea Europiană, procentul aţiloru cari au pţnă şi dipu ptănă pistipseari tru UE hiinda di 59%.


    Clasa politică şi conduţirea statului suntu tu coada clasamentului ti pistipserea ţi u spunu româñilli. 13% au pistipseari tru trucredire tru Prezoidenţille şi tru Parlamentul di Bucureşti şi maş 10% tru partidili politiţi. Ambodyiurli ţi li ari România ti aderarea la Spaţiul Schengen tălleară nădia a cetăţenilor a llei. Ase, 60% ditu aţelli ntribaţ minduescu că văsilia nu va s’hibă aprukeată tru spaţiul european di liberă circulaţie şi maş 27% pistipsescu că România va s’hibă aprukeată tru aestu club tru 2023. Austria easti vidzută di 41% ditu români ca hiinda responsabilă tră niadirarea României la Schengen, tu kirolu anda 21% lu stipsescu Guvernul ali Românie şi 12 proţente Consiliul Uniunii Europine. Sondajul nica yilipseaşti că, ma s’aibă dumănica yinitoare alidzeri parlamentare, giumitate ditu români va s’voteadză aţeali dauă partidi cari ancurpilleadză tora coaliţia di guvernare – Partidul Social Dimocrat şi Partidul Naţional Liberal. Ase, 31% ditu aţelli ntribaţ au pistusini tru PSD, 19% PNL, tu kirolu anda partidile ditu opoziţie – Alianţa tră Unirea Românilor şi Uniunea Salvaţi România vrea s’adună 18 şi, respictiv 11% ditu sufragii, iara Uniunea Democrată Maghiară ditu România vrea s’amintă 5 procente. Sondajul CURS fu adratu pritu metoda “faţă-tru-faţă”, tru perioada 12-22 yismăciuni, pi un eşantion reprezentativ naţional di 1.008 respondenţă şi ari ună marja maximă di alathusu di plus-minus 3,1%



    Autor: Sorin Iordan


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Polimu ti multu kiro tru Ucraina

    Polimu ti multu kiro tru Ucraina



    Secretarlu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, feaţi timbihi că lumea nu lipseaşti s’așteptă ună bitisită a polimlui ditu Ucraina invadată di trupele ruse. Tru un interviu publicat, duminică, di grupul german di presă Funke și aleptu di media internațională, el adusi aminti că “nai ma multi dipolimili ţănu ma multu andicra di cătu s’aștipta cându ahurhiră” și cundille că, “ti aţea, lipseaşti s’nă ndridzemu tră un polimu lungu tru Ucraina”. Stoltenberg nica spuni că “tuț vremu s’yină iriñea iruşi”, “ama, tru idyiulu kiro, lipseaşti s’pricunuştemu (că) ma s’hibă di prezidentulu (Volodimir) Zelenski și ucraineañilli dănăsescu cu alumta, văsilia a lor numata va s’armănă tu bană”. Alliumtrea, spune el, “cara prezidentulu (Vladimir) Putin şi Rusia dipun armele, va s’avemu irine”. Tru aţea ţi mutreaşti vrearea a Kievlui ta s’aderă la Alianța Nord-Atlantică, secretarlu gheneral spuni că “nu ari şubei că, ma ayoñea I ma amănatu, Ucraina va s’hibă tru NATO”. “Cându va s’botosească aestu polimu, va s’avemu ananghi di garanţii di securitate tră Ucraina. Aşe, poati si s’facă diznău aţea ţi s’feaţi” — nica feaţi timbihi Jens Stoltenberg.


    Comentatorllii aducu aminti că, la summitul NATO di la Vilnius, di anul aestu, lidirii Alianţei au convenit că Ucraina ar putea adiara odată ce va trudiplini anumite condiţii privind respectarea dimocraţiei şi a statului di drept. Or, scandaluri recurente di corupţie explodiază la Kiev, unele privind tocmai truzestrarea armatei cari luptă cu ruşii sau sistemul gheneralizat di şpăgi ditu comisariatele militare, prin cari numeroşi bărbaţi buni di front scapă di trucorporare. Tru teren, trudilung invocata şi trudilung aşteptata contraofensivă ucraineană, diclanşată tru vară, e mult mai lentă dicât spearau responsabilii di la Kiev şi protectorii lor occidintali. O dată la câteva săptămâni, ucrainenii anunţă elibeararea câte unui sat, tru gheneral complet dipopulat şi ras ditu temelii di ocupanţi. Pe di altă parte, orgoliul di aşa-zisă mare putere şi apetitul teritorial al ruşilor suntuu diparte di a fi fost satisfăcute. Moscova controlează, parţial şi precar, doar patru regiuni ucrainene, două – Lugansk şi Doneţk -, tru est, două – Herson şi Zaporojie – sud, plus peninsula Crimeea, anexată, fără luptă, trucă ditu 2014. E prea puţin faţă di ce le-a promis Putin alor săi, pe 24 februarie 2022, când a ordonat diclanşarea invaziei.


    Niţi liderlu di la Kremlin, septuagenar şi resentimentar, niţi anturajul lui apropiat, ce repetă pe toate vocile elucubraţia dispre dinazificaria unei Ucraine condusă di un prezidentulu uvreu, nu pari s’hibă resemnaţi cu faptul că tancurile lor n-au intrat tru Kiev. Ma multu, cu tuti dăldzăli di sancţiuni occidentale, economia rusă, transformată tru economie di polimu, pari s’ţănă keptu şi s’poată s’finanţeadză ma largu invazia. Ari, dimi, tuti premisele ca alumtele s’continuuă, acă işişi experţăllii di aclo faţiră isapea că bugetul Fedearației Ruse tră sănătate, tru tutu anlu 2023, easti isa cu doi meşi di polimu.



    Autor: Bogdan Matei


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Interviu (pritu tilefunu tu 6-li di Alunaru 2013) cu tenismena armãnã SIMONA HALEP

    Interviu (pritu tilefunu tu 6-li di Alunaru 2013) cu tenismena armãnã SIMONA HALEP

    Interviu cu tenismena armãnã SIMONA HALEP


    Pritu tilefunu tu 6-li di.Alunaru 2013


    Autoru: Taşcu Lala


    Ali agiucătoari română di tenis Simona Halep, di fară armãneascã, ãlli deadiră 4 añi di suspendari tu agioclu cu ñica topă di tenisu, tră dopaju. Di aestã itie minduimu s-u-andrupãmu Simona Halep cu Vrearea şi Tiñia Armãneascã. Ti aţea dãmu, ma largu interviulu ţi ãlli lu-aveamu loatã pritu tilefunu, anda avea agiumtã pi treilu locu WTP.


    Ahurhiiu s-agiocu tenisu la patru anʹi ş-giumitati, câţe Coli fratili a meu ahurhi s-agioacâ şi el cu cusuriñilli a melli, şi atumţea, neşu cu ellli unâ dzuuâ la terenlu di tenisu şi atumţea antrenorlu Stan Ioan ânʹi dzâsi câ lipseaşti s-adaru şi io tenisu câ pot s-agiocu pi un nivelu ma mari…


    REPORTER- Tu emisiunra di toraseara la rubrica “Oaspiţ la microfonu” avemu harauua şi tiñia s-şidem di zboru cu unâ nauâ steauâ a sportului, neise şi a sportului armânescu. Easti zborlu ti Simona Halep.


    Spunem unâ nauuâ steauâ, minduim cu nâdie, câ aestu easti averlu şi nu nâ câftaţ câsuri, dupu alţâ sportivi cu anami, armâñi, cata cumu footbolerlu Gica Hagi, handbalistulu Cristian Gaţu, icâ Dominic Moceanu tu gimnasticâ.


    Ia câ vini arada, cumu spuneamu s-şidem di zbor cu unâ nauâ steauâ tu sportu, tu tenislu di câmpu, easti zborlu ti Simona Halep dupu a llei perfermoanţi a kirolui dit soni, dimec ti turneulu di Nurnberg ţi lu amintă şi deapoa aţelu di tu Olanda di Hertogenbosch, a nu dip tu soni, câ agiumsi ş tu doilu tur la turneulu di Wimbledon.


    Ma prota ş prota să-lli spunem bunã seara şi ghini vinişi tu emisiunea pi armâneaşti di la RRI, tinʹisitâ Simona !


    SIMONA HALEP — Bună seara ş’ghini v-aflaiu !


    REPORTER — Simona, tu ahurhitâ, ti ntrebu cari easti Simona Halep, cari suntu pârinţãlli a tãlli ?


    SIMONA HALEP — Mama easti Tana alu Iota alu Geavela, tata easti alu Halep, Coli al Halep Stere şi am un frate, Coli.


    REPORTER- Ţi ilikie, câţ añi ari Coli al Halep ?


    SIMONA HALEP — Şaptisprâyinghiţ di añi.


    REPORTER- S-ţâ bâneadzâ, ş-tini s-bânedz. El easti ma mari di tini, nu sâ spuni ilikia, ama easti cânâscutâ şi ilikia, s’clleamă câţ añi ai ş-tini dupu turneeli iu suntu tricuti aclo, ilikiili, anʹilli ţi lli-ari cafi unã agiucâtoari. Simona, cându ahurhişi cu tenislu di câmpu ?


    SIMONA HALEP — Ahurhii s-agiocu tenis la patru añi ş-giumitati, câ Coli fratili a meu ahurhi s-agioacâ şi el cu cusuriñilli a melli şi neşu cu elli unâ dzuuâ la terenlu di tenisu şi antrenorlu Stan Ioan âñi dzâsi câ lIpseaşti s-adaru şi io tenis câ pot s-agiocu pi un liveul ma mari, potu s-agiungu bunâ…tenismenâ.


    REPORTER- Va s-dzâcâ Simona di nʹicâ nu trâdzeai mânâ. Ţâ spuseşi cu mintea, ţi maşi ficiorlli potu s-agioacâ, s-adarâ, s-facâ sportu, nu ? Şi atumţea ţâ vini şi a ţaia hâştea, ţâ vini şi a ţaia harauua ta s-gioţ. Cari furâ deapoa alanti etapi ta s-dzâcu aşiţi cu …iu fâţeşi ma largu tenis, cu ţi antrenori ?


    SIMONA HALEP — Ahurhii cu Ioan Stan deapoaia adrai cu Ene Nicuşor tut Constanţa, deapoaia adrai cu Dragu Daniel, tut Custanţa agiucaiu… şi yinitorlu Liviu Panait tutu di Custanţa.


    Dapoia la 16 di aañi fudzii Bucureşti s-mi antrenedzu câ la Constanţa añi lipsea ma mulţâ parteneri di antrenamentu ş nu aveamu.


    REPORTER- Ţâ lipsea ma mulţâ parteneri di agiocu. Nu ti ntribai, cu llirtari Simona, maia, paplu cari suntu ?


    SIMONA HALEP — Paplu easti Coli al Halep ş maia easti di al Maşcu.


    Dit studio:


    CRAINIC (Taşcu Lala) — Vruţ ascultâtori, ti furnʹia câ tu interviulu telifonicu avum unâ dânâseari a ligâturâllei a noastâ cu Simona Halep, adâvdzem dupu spusili a llei ditu bitisita a interviului şi numili a pâpânʹilor, dupu mamâ-sã, spusi cu mari tinʹie di oaspita-a noastâ, Simona.


    Ia-lea numili a pãpãnʹilor dupu dadâ-sa:


    – maia, dupu mamâ-sa ali Simonâ easti Maria Pufleanu, feata al Stila Goş şi pap-lu ali Simona dupu mamâ-sa, easti Ioti Pufleanu al Geavela.


    Ascultaţ ma largu interviulu a nostu cu tenismena Simona Halep.


    REPORTER — Aşi, ş elli pâpânilli s-hârsescu cu tini, s-hârsirâ, tora, dupu aesti dauâ performanţi mãri ?


    SIMONA HALEP — S-hârsirâ şi s-hârsescu, câ hiu nipoata a lor.


    REPORTER — S-hârsescu câ, ia ţi anami nâ adusi Simona Halep. S-triţem ma largu Simona. Cumu fu turneulu di Nurnberg, prota ?


    SIMONA HALEP — Nurnberg fu niheamâ cama zori, câţe fu primlu, avui ş emoţii mări; fu naima muşeatlu turneu di pânâ tora şi mi hârsiiu multu di multu câ amintaiu aclo.


    REPORTER — Ti hârsişi multu di multu şi … dealithea cã ţâ bâgaşi tu minti ta s-lu aminţâ aestu turneu nu-i aşi, aţeliu di Nurnberg tu alumta cu ghirmana Andreea Petcovici 6-3; 6-3’ şi s-triţem tora la turneulu dit Olanda, nu doilu turneu.


    SIMONA HALEP — E, ditu Olanda, di Hertogenbosch aclo fu suprafaţâ diferitâ agiucai pi iarbâ; Nurnberg agiucai pi zgurâ, fu treatirea cama cu zori, câ nu i lişor n’tenisu s-agioţ di pi unâ suprafaţâ pi alantâ aşi di la unâ dzuuâ la alantâ. Avui meciuri greali, ama Dumidzălu ñi-ahiută ta s’amintu şi aclo.


    REPORTER- Aşi easti cu agiutorlu al Dumidzã tricuşi ma largu…aşi easti cadealihea Simona, ama s-triţem tora la turneulu di Wimbledon. Amintaşi tu protlu turu şi vini.. aţelu ambodyiu câ ti acâţãasi di mesea, aţelu ponu tu mesea-ts tu mecilu cu naima vârtoasa, naima tu puteari, cumu u-ari numa …Na Li, agiucâtoarea.


    SIMONA HALEP — E. Numirlu şasi (6) n’lumi, e agiucã multu ghini, şi io agiucai ghini, ama eramu armasâ, câ aveamu agiucată tu ma multi multi meciuri, ma nãinti…


    REPORTER — Earai armasâ, nu ?


    SIMONA HALEP — E, earamu armasâ, armaşu niheamâ şi mi acâţã ponlu tu păltări, ama nu fu ţiva greu ş-tora hiu ghini.


    REPORTER — Tora eşţâ ghini. Ţâ uram ş-multâ, multâ sânâtati ta s-treţ ma largu, s-nu ai cripări cu ponlu, cu lăngoarea ţi u ai dinăpoi tu mesi, Simona. Vream s-ti ntrebu cându ti aduñi acloţi cu agiucâtoarili şi agiucâtorlli de, cumu ti spunñ tini, dinintea-a loru ? Nu ntreabâ ti numa a ta ? Ţi eşţâ tini, armânâ, makidoancâ ? Cumu eşţâ, cumu ti spuñi ?


    SIMONA HALEP — Aoa n’ţarâ, la noi, mi antreabâ. Tuţ ştiu câ hiu armânlâ, ama tu xeani nu, elli nu ştiu. Io ñi-băgaiu tu minti nica şi s’s-lâ exighisescu; eara multu entipusiţ, acă nu para akicăsescu elli.


    REPORTER — Nu para akicâsescu elli, cari suntu armânʹilli, cari lã easti arãdãţina ?


    SIMONA HALEP — E, e…


    REPORTER — Ama tini ţâ faţ kiro tra s-lâ spuñi ş-cari suntu armâñʹilli icâ makidonʹilli nu, câ u avem ş’numa di makidoñi… câţe yinimu, di iu yinimu maca himu ş’makidoñi ? Câţe nâ spunu a nauâ şi makidoñi ? Custanţa nu nâ spunu ş’makidoñi ?


    SIMONA HALEP — E, makidoñi nâ dzâcu…


    REPORTER — Câ yinimu dit Makidunie, pâpânʹilli a noşţâ…nu ? Aestâ vreamu, s-ti ntrebu, cu numa, câţe nâ spunu ş-cu numa makidoñi…


    SIMONA HALEP — Nu ştiu câţe, ama…


    REPORTER — Vahi câ pâpânʹilli a noşţâ vinirâ di nghios, dit Makidunie, nu ?


    SIMONA HALEP — E, aşi easti.


    REPORTER — Avdzâşi cânticlu aţelu, “Tu Makidunie ţi ghini eara/ Alexandru a nostu cara s-nu kirea”…lu-avdzâşi aestu cânticu ?


    SIMONA HALEP — A, e normal câ lu-avdzâiu, e şi mi ariseaşti multu di multu e, e.


    REPORTER — Ti ariseaşti multu, di multu nu …


    SIMONA HALEP — Mi ariseaşti, e…


    REPORTER- “Alexandru a nostu cara s-nu kirea”, câ agiumsim ş-la cânticu vream s-ti ntrebu cumu ţâ treţ tkirolu adyi ? Ccându ai kiro s-ti duţ la vârâ searâ armâneascâ, la numtâ, la vârâ pâtigiuni ?


    SIMONA HALEP — Nu para am kiro s-mi duc, maşi aşi la ndauă earamu, pâtidzaiu aoa şi vără dauâ sâptamâñi, unâ featâ.


    REPORTER — S-ţâ bâneadzâ hllina !


    SIMONA HALEP — Mulţumesc ! Unâ featâ, nica earam şi la pâtigiunea a verişoarăllei a mea, un ficioru avumu. Earamu tamamu tora sâmbâtâ, dupu ţi viñiu ditu turnee. Negu căndu ş-cãndu ama nu dipu multu. Alliumtrea ascultu maşi muzicâ armânească.


    REPORTER — Aaa bunu, bunu lucru maca asculţâ şi muzicâ armâneascâ şi vream s-ti ntrebu ţi interpreţ, ţi formaţii, ţi parei ti arisescu, di căntătorlli ?


    SIMONA HALEP — Di tuti li ascultu, ama nai multu mi ariseaşti cântarea al Hrista Lupci. Nʹi-ari scoasă ş-canticu cându earamu nʹică.


    REPORTER — Ţâ scoasi şi un cânticu cându earai nʹicâ. Va lu câftãm, maca Hrista Lupci s-nâ spunã aestu cânticu cari ţâ lu adră. Nu şteam ti aestâ hâbari câ scoasi şi un cânticu cu tini şi vahi va nă-lu pitreacâ. Şi noi redacţia armâneascâ sâ-lu silighim ti tinʹia a ta, ti muşeata amintari, performanţa ţi u avuşi tu aesti stâmâñi dit soni cu tenislu. Plãcãrsimu, ţi turnee yinu di aoa şi nclo ?


    SIMONA HALEP — Mâni neg Budapesta, am un turneu aclo ş-deapoa Bastad tu Suedia neg ş- deapoaia va s-yinu acasâ trei siptâmâñi. Deapoaia n’America neg la USOpen ta s-agioc aclo. Easti un turneu di mari shlem, cata cumu Wimbledon-lu.


    REPORTER — Ghini Simona, noi redacţia armâneascâ ţâ haristusim câ ţâ fţeşi oarâ ti aestu interviu. Ascultâtorlli a emisiunillei a noastâ va s-hârseascâ, va u avdâ Simona pânâ şi aţelli di Australia, câ şi aclo agiucaşi aoa ş-trei patru añi/ meşi di dzâli, Melburne. Io ti aveam câftatâ şi atumţea.


    Tu aţelu kiro cându agiucai tu Australia aveamu faptâ muabeti cu redactorlu di la Radio Sydney, Nick Cheaici icâ Zica Dzurdzu s-ti caftâ añi şi pari câ ti câftarâ, ama eara kirolu şcurtu ta s-ţâ llia un interviu.


    Aestâ spuneam câ va s-hârseascâ armânʹilli di iuiţido dit Europa, dit Balcani, di tu Americâ, Australia şi Canada câ u avdzârâ Simona Halep şi ma multu câţe nâ hârsişi cu atali amintâri cu aesti dauâ turnee şi ţâ uram multâ multâ sânâtati şi s-aminţâ şi alanti mari schlem-uri di tu Australia, di tu Europa di Roland Garos câţe lu-amintaşi cându earai junioarâ.


    Multâ, multâ sânâtati şi tu soni, ma s-vrei sâ spuñi un zboru ti armânamea di iuţido ?


    SIMONA HALEP — Mulţumescu multu, di multu, ti tuti ! Şi voi s-dzâcu câ hiu armânâ, ş-mi mârescu, câ hiu armânâ ş-câ himu diferiţ andicra di alanţâ.


    REPORTER — S-bânedz Simona ! Multâ, multâ sânâtati ! Hâirlâticâ tu lucurlu a tau, tu sportulu ţi s’agioacã pi kilimea veardi, cându ai agioc pi iarbâ şi pi arina aroşi, anda agiots pi zgurâ ! Sânatati multâ, s-nâ bânedz !


    SIMONA HALEP- Sânâtati multâ ! Ş-voi s-bânaţ !


    Bucuresti, tu 6-li di Alunaru 2013


    RRI -Sectia armâneascâ


    Reporteru: Tascu Lala




  • Simona Halep, s’hibă tu bitisită di carieră?

    Simona Halep, s’hibă tu bitisită di carieră?



    Simona Halep, amintătorea diplo di Grand Şlem, la Roland Garros şi Wimbledon, şi ma ninti numirlu ună mondial, treaţi sticlu di oară cu nai ma marea zori ditu bana sportivă. După un an tru cari nu putu s’llia parti la turnee, românca fu suspendată ti unu kiro di patru añi tră dopaju. Hăbarea vini di la Aghenţia Internaţională tră Integritate tru Tenis. Aesta spusi că unu tribunalu independentu u-ari suspendată Halep tră dauă călcări ahoryea a Programlui Antidoping tru Tenis, ună ligată di aţea că aflară ună substanţă ţi nu ari izini/ tsi easti interdzăsă, neise roxadustatu la US Open tru 2022, dupu unu testu antidoping tru kirolu ali competiţie iara a daua ti neregulile tru paşaporta-a llei biologhică. Paşaporta biologhică easti unu trastu electronicu a valorloru ti niscănti dati biologhiţi, adunati pi hiotea-a kirolui di la aistă sportivă, ditu cari potu s’hibă scoasi tu videală niscănti valori di thimelliu şi ari căbilea si s’veadă niscănti niputeri/ anomalii. Tribunalu apufusi că agiucătoarea feaţi călcări di nomu cu a llei naeti tu Regulamentulu Antidoping.



    Instanţa apruke giueapea/ argumentul ali Simonă că lo suplimenti alimentari contaminate, ama apufusi că volumlu nglliţătu di agiucătoari nu putea s’da ca rezultat concentraţia di roxadustat ţi eara aflată tru mostra pozitivă.



    Simona Halep să spusi ciudusită si anvirinată di aestă apofasi şi dimăndă că va u contestă tru Tribunalu di Arbitraju Sportiv di Lausanne, tru Elveţia. Tutunăoaă, dimăndă că va s’da tu giudicu compania cari ălli deadi suplimentili alimentari contaminati. “Aţelu ditu soni anu fu nai ma greulu meci ditu bana-a mea şi, ti amărtie, alumta va u ducu ninti. Bana tută u ahărdziiu ti muşeatlu agiocu di tenis. Tiñisescu pănu di mardzina regulili cari kivernisescu/ guverneadză sportul a nostru şi escu pirifană că vărnăoară nu amu loată, cu a mea şteari ică nu, ună substanţă ti cari nu s’didea izini. Nu aproakiu apofasea-a lor pritu cari mi curmară ditu antriţeri ti un kiro di patru ani”, spusi românca tru un comunicatu. Ea spuni că părăstisi a tribunalului spuneri/ dovedz căndisitoari tru apărarea-a llei, nica şi multi ntribări leghitimi mutrindalui concluziili ligatu di testile tru paşaporta biologică.



    Simona easti haristusită ti andruparea ţi u avu di partea părinţăloru, a fratilui, di la soia tută, di la soţllli şi a aţiloru miraclleadz ti agioclu di tenisu di lumea tută. Presa tru România zori u cioamină hăbarea ca ti ciudie a pideapsăllei, ună cari, confirmată di cătă la TAS, easti cu căbili ti s’agiungă tu btisită di carieră aestă mari steauă a tenislui şi a sportului românescu.



    Comentatorllii probi dizavueadză, di altă parti, teoria ali conspiraţie cari ahurheaşti s’hibă ţăsută şi la cari nu pţăñi suntu aţelli ţi ioparda suntu hăzări să-u-mbărţiteadză cu a loaru minti. Hăbarea ti suspendari vini tamamu tu stămăna tu cari Simona avea işită ufiţialu ditu clasamentul WTA, ti xikea di puncti. Ună căbili ti turnarea-a llei, tru SUMEDRU 2026, ică ma ayoñea cara instanţa ditu Elveţia va-lli ñicureadză pideapsa, nsimneadză, cumu ţi s’hibă, s’facă ună gaereti babageană, neise nu ari preaclle, ti cari specialiştilli nu vedu di căuli s’hibă la ună sportivă cari va s’umplă anlu di amntari, tu bitisita di mesu Yismăciuni, neise 32 di añi.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • SOTEU 2023: Interviu cu Șefa-a Reprezentanțăllei di la Comisia Europeană tu România

    SOTEU 2023: Interviu cu Șefa-a Reprezentanțăllei di la Comisia Europeană tu România


    Cathi anu, tru meslu Yismăciuni, prezidentulu ali Comisie Europeană părăstiseaşti dinintea-a Parlamentului European cuvenda mutrindalui Catastisea a Uniuniillei, tru arada a curi faţi isapi ti realizărli băgati tu lucru tu anlu ditu soni, cu ună mutrită ti provocărli comuni și părăstisindalui lucărli di amprotusa ti anlu yinitoru, tră Uniunea Europeană și nu maş.



    Tru cuvenda a llei ditu 2023 mutrinda catastisea Uniunillei, prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, părăstisi ñiercuri, 13 di yismăciuni, Strasbourg, tru plenlu a Parlamentului European, ma mărli lucri di amprotusa și inițiativi emblematiţi ti anlu ţi yini, pi thimellilu a succţesilor și a realizărlor ţi s’feaţiră tru Uniunea Europeană tu añilli ditu soni. Fu aţea ditu soni cuvendă ditu aestu mandat leghislativu, ninti di alidzerli ivrupeani ditu 6-9 di cirişaru 2024.



    Sidzumu di zboru după cuvenda mutrindalui Catastisea Uniuniillei cu doamna Ramona Chiriac, Șefa a Reprezentanțăllei di la Comisia Europeană tru România.



  • Medalii mondiali tră canotajlu românescu

    Medalii mondiali tră canotajlu românescu


    România bitisi cu iho di mari vazi Campionatlu Mondial di Canotaj, cari anlu aestu s-dizvărti Belgrad, tru Sărbie. Tru dzuua ditu soni ali compitiţe, sportivlli români amintară dauă medalii di malămă.


    Protlu amintaticu lu-avură tu antriţearea diplo vâsli pareia di feati. Românţili Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, campioanili olimpiţi en titre, să spusiră cu livindeaţă, dinintea-a pareiloru ditu Lituania şi Statili Unite ali Americă, cari bitisiră pi locărli doi, respectiv trei. Vini deapoa oara di mari livindeaţă a pareiillei di optu şi nica ună a featiloru. Tru prova văsilikească ali compitiţie, varca românească ţi ankisi cu pareia adrată ditu Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Adriana Adam, Iuliana Buhuş, Mădălina Bereş, Amalia Bereş, Maria Tivodariu, Ioana Vrăceanu şi Victoria-Ştefania Petreanu antricură vărţăli a pareiloru ditu Statili Unite ali Americă şi Australia, cari agiumsiră pi aestă aradă, sclleamă doilu şi treilu locu pi podiumu.



    Sportivlli români, nu eara, dotu haristusiţ s’yină acasă maş cu medaliile ditu nai ma scumpulu metal. Sâmbătă, pareia di patru rame featili, adrată ditu Mădălina Bereş, Maria Tivodariu, Magdalena Rusu şi Amalia Bereş, amintară asimea, a deapoa pareili di rami diplo a featiloru, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel, a deapoa pareia di feati diplo adrată ditu, Mariana-Laura Dumitru şi Ionela Cozmiuc, amintară medaliili di brundzu/ di tungi.



    La fciori, pareia di optu ş-nica unu ali Românie amintă paturlu locu, dupu pareili a aţiloru ditu Marea Britanie, Olanda şi Australia şi, acă nu amintă medaliili, s-califică ti Agiocurli Olimpiţi di Paris. Cu niheamăză kiro ninti di nkisita ali compitiţie ditu Sărbie, prezidentulu ali Federaţie Română di Canotaj şi caplu ali Agenţie Naţională tră Sportu, Elisabeta Lipă, ţi agiumsi s’hibă protlu canotor ditu lumi cari amintă optu medalii olimpiţi, spunea că scăpolu ali federaţie ti antriţearea mondială di Belgrad easti calificarea-a ma multiloru parei di canataju tră Agiocurli Olimpiţi di Paris.



    Tutu cu tutu, România agiumsi cu 11 ditu aţeali 13 di parei a llei ţi s’calificară ti compitiţia sportivă cari va s’ţănă anlu ţi yini tru capitala ali Franţă tru vahtea di kiro 26 di Alunaru-11 di Agustu. Tu ediţia di ma ninti a Agiocurloru Olimpiţi, a curi nicukiru cu ndridzerli eara Japonia, canotajlu românescu amintă trei medalii – ună di malămă la diplo văsli pareia di feati şi dauă di asimi la diplo rame şi patru rami la ficiori neise şi bitisi pi paturlu locu tu planlu a proviloru tuti ţis’ţănură, neise ţi eara tu programulu. Cu aţeali ţinţi medalii amintati la Mondialili di Canotaju ditu Sărbie, România bitisi pi paturlu locu, hiindalui antricută maş di Olanda, Marea Britanie şi Italia. Anlu ţi tricu, la Campionatili Mondiali di Račice, tu Cehia, România amintă patru medalii di malămă tru provili di simplu vâsli pareia di feati, diplo rami pareia a fciorloru, diplo vâsli pareia a featiloru di optu ş-nica ună pareia di feati.


    Autoru: Sorin Iordan


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • NATO – vigilenţă criscută pi flanculu esticu

    NATO – vigilenţă criscută pi flanculu esticu


    Dupu atacurli unu dupu alantu ali ali Rusiei TU ucrainene di la Dunăre, armasaturi ditu ună dronă rusească zădzură dzălili di ma ninti și tru România, tru ună localitate ditu judițul Tulcea, aproapea di sinurlu cu Ucraina.


    Asi, reprezentanți a Ministerului ucrainean di Externe dimăndară proţlli ti aestu incidentu, ama inițial Ministerul Apărării di la București negă informația. S’turna deapoa ti subiectului, menționânda că “ditu informaţiile obţănute pritu sistemele electronice di supravegheare şi pritu alanti halaţ di monitorizare, nu rezultară fuvirseri militare directe la adresa teritoriului nostru naţional ică a apilor teritoriali ali României”. Fură tutunăoară disemnate, nica spuni MApN, echipi di cercetare tru teren, inclusiv pi Dunăre, tră verificări suplimentare.


    Statul român fu tru legătură pirmanentă cu NATO – da asigurări ministerul di la București. Asi, Alianța, pritu boaţea-a secretarului genearal Jens Stoltenberg, spuni că autorităţile române hăbărăsiră aliaţllii ti armăsăturli di dronă aflati pi teritoriul a văsiliillei şi că s’dizvărteasti ună investigaţie, ama nu ari niţi nă dovadă că vahi fu ună manevră intenţionată ali Rusie, că maş un accident. Stoltenberg adusi aminti, ñiercuri, tru arada a unei discuţii cu comisiile di afaceri externe şi di apărare ditu Parlamentul European, că NATO ş-anvartusi ma multu ca varnaoara prezenţa pi Flancul Estic şi că tute statele membre suntu apărate pritu năile planuri militare.


    Asi, tru contextul situației di la sinurlu ali României cu Ucraina, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, cari avu muabeti, la București, cu ambasadoarea SUA tru România, ES Kathleen Kavalic, alavda vartoasa solidaritate exprimată di aliaţ. Aţelli doi oficiali zburara ti situaţia generată dupu aţeali ditu soni atacuri ali Federaţie Ruse tu porturli fluviali ucrainene, tru proximitatea a sinurloru ali Românie.


    Incidintul cu armasaturli di dronă aflati tru România fu zburatu şi tru cadrul unei convorbiri telefonice ditu ministrul di externe, Luminiţa Odobescu, şi secretarul di stat american, Antony Blinken. Aţelli doi zburără şi di consolidarea cooperarillei bilatearală tră s’veaglle securitatea spaţiului aerian şi, tru context, fu menţionată dislocarea a niscantoru avioane di alumtă F-16 ali Forţelor Aeriene americane pi teritoriul României. Uidisitu cu un comunicat al MAE, şefa diplomaţiei române saluta agoiutorlu si solidaritatea SUA şi a Aliaţilor cu România şi cundille importanţa menţăneari tru atenţia NATO a evoluţiilor ditu Amarea Lae şi regiune.


    Tu arada-a lui, secretarul di stat al SUA cundille solidaritatea cu România şi haristusi ti andrupamintulu pi cari aesta îlu da ali Ucraina, cum şi tră meatrili suplimentare loati tră facilitarea tranzitului birikeatea ucrainene pi teritoriul a statului român. Oficialu american spusi, nica cundilleadza MAE, interesul şi implicarea ali Românie tră idintificarea a niscăntoru cearei hăirlătiţi tru aestu context, deadunu cu SUA, Comisia Europeană şi Ucraina.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala