Radio România Internațional

Category: Oaspiţ la microfonlu RRI

  • România la Forumlu di Davos

    România la Forumlu di Davos

    Aoa ș-aproapea doi añi, cându prezidentul arus, Vladimir Putin, dâdea cumandul ti acâțarea ali Ucrainâ, România ș-aspusi nica di prota andruparea ti vâsilia viținâ, câdzutâ, diznău, pradâ a imperialismului fâr’ di vindicari ali Moscovâ. Cama di şapti miliuni di țetăţeñi ucraineni fudzirâ di dinintea aților ți vor sâ-lli calcâ ș-tricurâ sinurlu românescu. Nai ma mulțâlli ș-dusirâ exodlu ma largu, tu vâsiliili ditu ascâpitata ali Evropâ, ama vârâ sutâ di ñillii aleapsirâ s-armânâ aoa.


    Anu, Constanţa, protlu portu românescu di la Amarea Lai, avu nai ma marli volumu di pârmâtii proțesati ditu isturia a lui: 92,5 miliuni di toni, unâ crișteari di 22,5 di proțenti andicra di anlu 2022. 25 di miliuni di toni, ditu cari cama di 14 miliuni furâ maș yiptu, furâ pârmâtii ți lipsea s-agiungâ tu pâzărli ditu lumea ș-ți eara viniti ditu Ucraina, a curi porturi maritimi ş-fluviali furâ multu chiro anchidicati ş-bombardati di aruși. Politicu, diplomaticu, loghisticu, umanitaru, Bucureştiul fu ș-armâni unlu ditu nai ma consecvenţâlli suporteri a Kievlui.



    Lucrâli nu s-alâxirâ niți tu 2024. Ministrulu românu di Externi, Luminiţa Odobescu, giudică, diznău, sertu polimlu di agresiuni ali Arusíi şi spusi iarapoi andrupâmintul ți nu s-alâxeaști ali Româníi ti independența, suveranitatea ş-integritatea teritorialâ ali Ucrainâ. La cânâscutlu Forumu Economicu Mondialu di Davos, ofițialul românu scoasi tu migdani riscurli ți atacurli aruseșțâ contra a țivililor ucraineni ş-ali infrastructurâ criticâ ucraineanâ li ari ti securitatea reghionalâ.


    România easti unâ prezenţâ activâ, em tu planu reghionalu, em tu Uniunea Europeanâ — dzâsi nica, tu Davos, maș ti Radio România, Luminiţa Odobescu: “Lucurlu a nostu activ tu proțeslu di tindeari, nu maș cu partenerilli ditu Balcanilli ditu Ascâpitatâ, ama ș-cu partenerilli ditu Apiritâ, easti ş-fu unâ temâ di mari simasíi pi aghenda a moabețlor. Furâ ma mulțâ lideri ditu Balcani prezenţâ, ama ş-lideri ditu apirita ali Evropâ, cu cari, siyura, zburâmu ți s-adrămu ma largu ti apruchearea di Uniunea Evropeanâ. Iara România lucreadzâ activu, nu maș ti andrupari politicâ ş-ti demersurli diplomatiți ți va li adarâ, ama ş-pritu lucru ți s-veadâ, pritu andrupari ti andridzearea ali administraţíi, ti apruchearea a leghislaţillei, ti turlii-turlii di reformi”.



    Tut stâmâna aesta, ministrulu românu ali Apârari, Angel Tîlvăr, avu unâ moabeti, tu reghimu vidioconferinţâ, cu omologlu a lui ditu Ucraina, Rustem Umerov. “Âlli dzâshu a ministrului Umerov că România giudicâ cu nai ma sertili zboarâ agresiunea aruseascâ, atacurili contra a miletillei ş-ali infrastructurâ țivilâ ucraineanâ, acţiuni ți criscurâ multu tu stâmâñili ditu soni, ş-lu asiguripsimu că România va s-andrupascâ ma largu Ucraina, arada di aliaț ş-parteneri” — dzâsi ministrulu Tîlvăr. Doilli ofițiali zburârâ ș-di misurli concreti ti fâțearea ma sânâtoasâ a ligâturilor bilaterali tu dumenea ali apărari, cu acțentu pi simasia a anvițarillei/antrenarillei a piloţlor româñi ş-ucraineni tu Țentrulu Evropeanu di Anvițari/Antrenari F-16 ditu România.



    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • Protesti ş-misuri guvernamentali

    Protesti ş-misuri guvernamentali

    Chivernisea di București lo un protu setu di misuri tu transporturi ş-agriculturâ, di ispetea a protestilor a șoferlor ș-a fermierlor/ciuflicarlor ți facu protesti, di cabaia chiro, tu tutâ vâsilia. Tu dumenea a transporturlor, furâ alâxiti nomuri tu ți mutreaști zixirea a camioanilor la sinuru, inspecţia/mutrearea tehnicâ, faptâ cându ș-cându a vehiculilor, ică atestarea profesionalâ a şoferilor.


    Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, s-află, tutnâoarâ, culaia ti unu nivelu bunu ti poliţa RCA la transportul di pârmâtíi.“Va s-hibâ unu pâhă bunu, tamamu ș-ti ñițlli transportatori cu dauâ, trei camioani, ți nu au posibilităţli a firmilor cu vehiculi multi. Ma multu, va s-poatâ s-hibâ pâltitu prea-ayalea-ayalea RCA-lu, nu tutu dinâoarâ, ș-va s-aibâ ș-posibilitatea s-nu pâlteascâ poliţa cât chiro camionlu easti parcatu tu unu loc di itia a turlii-turlii di furnii.”



    Tu agriculturâ, a cultivatorilor di yiptu va lâ si da pâradz ti zñiili ți va li aibâ. Ti aesti lucri, ama ș-ti alti misuri ți furâ apufusiti, nâ zburaști diznău premierlu Ciolacu: “Va s-aibâ unu andrupâmintu di 100 di evradz ti 1 ihtaru cultivatorilli ditu sectorlu vegetal ti chirerli ți va li aibâ di sibepea a polimlui ditu Ucraina la culturli ditu toamna a anlui 2022. Pâradzlli ti cathi întreprinderi agricolâ nu poate nu poati s-treacâ di 280.000 di evradz. Luyursim că, cama di 162.000 di oamiñi va s-llia aeshtsâ pâradz ş-va s-aibâ unu efortu/copusu bugetar di vârâ 250 di miliuni di evradz, pâradz, ți suntu nica di tora pruvidzuț tu bugetu. Ma multu, easti ti achicâseari ș-câftarea di fâțeari isa a permislui auto la categoriili B ş-B1 ti duțearea a tractoarilor. Andreapsimu ș-cripara a utilajilor agricoli pritu fâțearea ma largâ a excepţiiloru di la inspecţia/mutreaea tehnicâ ți s-fați cându ș-cându ș-a înmatricularillei/anyrâpsearea a lor pânâ la categoria a vehiculilor ți imnâ prea-ayalea-ayalea. Registrul Auto Român va s-poatâ s-adarâ ITP-lu la vehiculi agricoli i forestieri cu laboratoari mobili, bash la sediul/scamnul a fermâllei/ciuflicâllei.”



    Fu mutritâ ș-pripunirea di amânari ti unu chiro, a platâllei a ratilor la creditili a producătorilor agricoli ți avurâ zñíi di xerea ți s-feați anu, pripuniri ți lipseaști, ama, s-hibâ apufusitâ deadunu cu sistemlu bancaru.


    Cu tuti misurli spusi di Executiv, protestili s-dusirâ ma largu, acă numirlu a lor scâdzu. Bucureşti, Primăria autoriză unâ manifestaţíi ti dzâlili di duminicâ, luni ş-marţâ, tu mesea ali capitalâ, ti 5.000 di oamiñi ș-200 di tractoari ş-capiti di TIR.



    Protesti tu tutâ vâsilia andreapsirâ ș-yiațrâlli di familíi ș-ațelli ditu ambulatoriili di spețialitati, ta sâ scoatâ tu migdani că nu voru sâ scadâ pâradzlli ti decontarea a servițiilor medicali, aşi cumu pripunea autorităţli tu năulu contractu-cadru. Dupâ pâzârâpseri, s-apufusi s-hibâ țânutu bugetlu di tora pânâ tu 30-li di cirișaru, dzuuâ cându Chivernisea ali Româníi va s-lipseascâ s-aflâ alti cearei, ta s-agiungâ pâradzlli pânâ tu bitisita a anlui.



    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • România yiurtusi Dzuua a Culturâllei Naţionalâ

    România yiurtusi Dzuua a Culturâllei Naţionalâ

    15 di yinaru easti Dzuua a Culturâllei Naționalâ tu România, dzuuâ tu cari s-ancllisirâ, tu 2024, 174 di añi di anda s-află poetlui Mihai Eminescu, ațelu ți easti luyursit di critica literarâ postumâ nai ma di simasíi boați poeticâ ditu literatura româneascâ. Tu 2010, Camera a Diputaţlor di București apruche unu proiectu di nomu iu dzuua di amintari alu Mihai Eminescu, poetu, prozatoru, dramaturgu, giurnalistu, agiundzea s-hibâ ș-Dzuua a Culturâllei Naționalâ.



    Tu vâsilíi, dzăț di muzei, biblioteț, săli di conțerti şi spectacoli, țentri i instituti di culturâ dizvârtirâ activităţ ta s-yiurtuseascâ aestâ sârbâtoari.



    Academia Românâ, deadun cu Academia di Ştiinţi ali Republicâ Moldova, andreapsi, tu formatu hibridu, unâ sesiuni festivâ comunâ. Iventul s-feați tu idyiul chiro em tu Aula ali Academíi Românâ, em tu Sala Ñirlâ ali Academíi di Ştiinţi ali Moldovâ.


    “Dzuua a Culturâllei Naționalâ șeadi sum semnul al Mihai Eminescu, unu vizionaru, ți scrisi tu spiritlu a popului a lui, ama cunuscu ș-armonia a milețlor a lumilleiˮ, dzâsi prezidentul ali Acadimíi Românâ, Ioan-Aurel Pop.


    “Nu scrisi casten ti unu locu ş-unu chiro. Eminescu scrisi ti nibitiseari. Ti ațea, dzuua anda s-află zdruditlu fcioru pi ațeali oahti di Ipoteşti easti dzuua cu tihi a mirâllei aluștui popul, ți fu luyursitâ cu mintimineațâ tu dauli craturi româneşțâ ş-tu suflitli a româñlor di iuțido ca Dzuua a Culturâlleiˮ, adâvgă Ioan-Aurel Pop.



    Simasia aliștei sârbâtori ti țânearea ș-criștearea ali idintitati naţionalâ fu scoasâ tu migdani ş-di prezidentul ali Acadimie di Ştiinţi ali Moldovâ, Ion Tighineanu. Aestu feați tâmbihi “duțearea ma largu a copuslui ti adrari cât cama multi apunțâ di ti lucru deadun ta s-apruchemu ațeali dauâ mealuri a Prutului, pânâ cându va s-chearâ sinurlu bâgat zorlea di sinferlu geopolitic a niscântor reghimuri dictatoriali”.



    București, Muzeulu Naţional di Isturíi a Românillei dișcllisi unâ expoziţíi tematicâ cu numa “Monumenti ali culturâ veaclli ș-ali limbâ literarâ româneascâ ditu patrimoniul ali instituţíi”, iara, la Muzeulu a Hărţâlor, fu andreaptâ conferinţa “Miopíi istoricâ. Cumu explicămu/exiyisimu isturia pritu arta contemporanâ”. Opera Naţionalâ Bucureşti yiurtusi, tu arada a llei Dzuua ali Culturâ cu premiera a spectacolului “Oedip” di George Enescu, sum lumâchița dirijoralâ alu Tiberiu Soare, anda Teatrul Naţional avu spectacoli-lecturâ.



    Dzuua ali Cultu fu, tutnâoarâ, yiurtusitâ ș-tu hoara botoşăneanâ Ipoteşti iu ș-u tricu ficiuramea poetlu Mihai Eminescu. Aclo, scriitori, oamini di culturâ, elevi ş-dascali l-u adusirâ aminti poetlu fârâ preaclli ali literaturâ româneascâ. Dzuua ali Culturâ Naţionalâ fu yiurtusitâ ș-tu xeani, pritu Institutlu Cultural Român, ți andreapsi, cu aestâ funíi dzăț di iventuri, câlisindalui publiclu la conțerti expoziții, spectacoli di teatru și baletu, recitaluri di poezíi.



    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • Prezidenta Maia Sandu laureatâ a Premiului Timişoara ti axii evropeni

    Prezidenta Maia Sandu laureatâ a Premiului Timişoara ti axii evropeni

    Prezidenta ali Republicâ Moldova, Maia Sandu, apruche sâmbătâ Premiul Timişoara ti axi evropeni, adratu di Municipiul Timişoara ta s-tiñiseascâ personalităţ pricunuscuti pi planu internaţional ți, cu apufuseari, curai ş-creativitati, scotu tu padi ică apărâ axiili evropeni tu Uniunea Evropeanâ, ama ș-nafara a llei.



    Dimarhul ali Timişoarâ, Dominic Fritz, scoasi tu migdani că yinitorlu deadun evropean easti ma fragili ş-ma fuvirsit di cumu fu vârâoarâ, dupâ 1989, iara competiţia anamisa di democraţiili liberali ş-reghimurli autoritari crescu. Maia Sandu s-aleadzi di alanțâ nu maș ca unu lideru vârtosu ti populu a lui, ma ca unu modelu ti miliuni di evropeni ți suntu nafoara ali Moldovâ. Prezidenta Maia Sandu pistipsi tu aspiraţiili evropeni ali Moldovâ atumțea cându mulţâ li luyursea utopiți. Cu para multu lucru, apufuseari, curai ş-cu unâ tiñii cumu aretcu s-vedu tu politicâ, alumtă fârâ dânâseari ta s-adarâ unâ cali evropeanâ ti Moldova, dzâsi Fritz.



    Aprochiu aestu premiu ca unu votu di pisti ti capațitatea ali Republicâ Moldova ş-a cetăţeñlor a llei ta s-ducâ pânâ u soni alumta ti libirtati; unâ alumtâ ndreaptâ, legitimâ ş-di cari easti ananghi ti yinitorlu a nostu ş-a ântreglui continentu. Ți videm aoa, Timişoara, ți videm tu câsâbadzlli evropeñi vrem ş-ti Republica Moldova, dzâsi Maia Sandu. Şefa a statlui moldovean dzâsi că tindearea ali Uniunâ Evropeanâ câtâ Apiritâ easti unâ reparaţíi istoricâ la scarâ largâ. Aestâ reparaţíi nu va s-hibâ canâoarâ acutotalui maca stati cata cum suntu Republica Moldova ică Ucraina armânu nafoarâ a spaţiului comunitaru. Tu añilli dit soni, putumu s-ascâpămu di dependenţa di gazlu arusescu, reorientămu exporturli a noasti câtâ năi pâzări iu s-nâ vindemu lucârli, adrămu năi călliuri apunțâ ș-li andridzemu ațeali ți suntu asparti, li adrămu călliuri ți va nâ leagâ di Uniunea Evropeanâ. Republica Moldova nu mata adarâ ți va Kremlinlu, ama ș-pufiseaști singurâ mira şi s-duți pufisitu câtâ calea a integrarillei evropeanâ, scoasi tu migdani prezidenta ali Republicâ Moldova.



    Maia Sandu scoasi tu migdani că aestu lucru fu pricunuscut di statili ali Uniuni Evropeanâ atumțea cându, tu andreu 2023, ea apufusi că Republica Moldova, deadun cu Ucraina, pot s-anchiseascâ pâzârâpserli di aprucheari ca apartenenţa aților dauâ vâsilii la comunitatea di axii evropeani să-şi aflâ confirmarea istoricâ pritu apruchearea la UE. Ea lâ hâristusi ti andruparea ți vâsilia a llei u apruche ditu partea ali Româníi, unâ andrupari nicondiţionatâ, frăţeascâ.



    Maia Sandu, dzâsi că Federaţia Arusâ deai, tut tut aestu chiro, s-aspargâ arada ș-putearea di Chişinău, cathi oarâ vrândalui s-filiseascâ reghimlu ditu reghionlu transnistrean, ama vâsilia a llei adarâ tutu ți poati ta s-ancheadicâ aesti duchimâseri. Ea dzâsi nica că Republica Moldova că ari nâdia că va s-aibâ andruparea ali Româníi ş-ali comunitati internaţionalâ. Ştim că aestâ primuvearâ Arusia s-da diznău s-aspargâ catastisea dit vâsilíi, scoasi tu migdani Maia Sandu.



    Prezidenta ali Republicâ Moldova fu aprucheatâ, tut sâmbătâ, de Custodili ali Cârunâ di vâsille, Margareta, ş-Prințipili Radu la Castelu Vâsilichescu Săvârşin. Dupâ prândzu, prezidenta ali Republicâ Moldova vizită Parcul Vâsilichescu şi Muzeulu Vâsilichescu a Automobilului deadun cu Taifa Vâsilicheascâ.



    Mi hârsii sâ-lli vedu diznău Majestatea a ljei Margareta, Custodili ali Cârunâ di vâsille ș-Alteța a Llei Vâsilicheascâ Prințipeli Radu, ți mi apruchearâ la Castelu Vâsilichescu Săvârșin, ți easti aproapea di Timișoara. Ași cumu s-fați di arada, avui parti di unâ aștiptari dipiratâ ș-moabeț multu buni ti ligâturlli ti anami anamisa di Republica Moldova ș-România, anyrâpsi prezidenta. Âlli hâristusi ali Majestati a Llei ti vrearea ți u ari ti vâsilia ș-oamiñlli a noșțâ, ama ș-ti andruparea a llei, ți nu duți ma aproapea di yislu a nostu evropean. Apofasea pozitivâ ditu andreu ali Uniuni Evropeanâ, ta s-ahurheascâ pâzârâpserli di aprucheari cu Moldova, s-fați ș-di furnia că Majestatea a Llei Margareta și Mârillea a Lui Vâsilicheascâ Prințipili Radu, promovarâ tu capitalili evropeani nâdiili a moldoveñilor ta s-agiungâ membri aili taifâ evropeani.



    Tu aestâ vizitâ, plantămu ș-unu cupaciu pi aleea a Cupacilor Bitârñi ditu parcul a ciuflicâllei vâsilicheascâ, ca semnu ti suțata streasâ ți u avemu cu Casa Vâsilicheascâ ali Româníi, adâvgă Maia Sandu.


    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima



  • Chivernisea dișcllisi calea ti bâgari pi lucru tu sistemlu sanitaru

    Chivernisea dișcllisi calea ti bâgari pi lucru tu sistemlu sanitaru

    Bâgărli pi lucru tu sistemlu medical furâ dișcllisi di Chivernisea ali Româníi, dupâ ma multi câftări. Unâ ditu eali vini ditu partea a Colegiului a Yiațrâlor di București, ți feați unu apelu câtâ Ministerlu a Finanţilor ti apruchearea a memorandumlui di la Ministerlu a Sânâtatillei ti spitalili țoi suntu sum cumandul a lui, cata cum ș-a ațel a Ministerlui a Divlupearillei ti unităţle di sum cumandul a autorităţlor locali.



    Colegiul, ți dzâsi că nai ma laili catastisi s-vedu, tu aestu chiro, ma multu tu Camerli di Gardâ, di itia a numirlui ñicu di yiațrâ, adusi aminti că bâgărli pi lucru tu sistemlu publicu, dimi ș-tu sistemlu publicu di sânâtati, furâ ângllițati tu giuitatea a anlui ți tricu.



    Colegiul feați tâmbihi că xichea di personal tu spitale duți la câpâiarea a ațilui ți easti tora, cari lipseaști s-lucreadzâ ma multi sâhăț, ți, pi ninga câpâiari fizicâ, poati s-aducâ zñíi ș-a calitatillei a actului medical ți âlli si da a pacienţâlor ș-la amânarea a lui. Ași, tu catastisea a presiunillei ditu partea a sistemlui sanitar, Executivlu apufusi să scoată la concursu cama di 7.600 di posturi tu unitățli medicali cu xichi di personal. 2.500 ditu posturi suntu ti yiațrâ. Unităţli sanitari ți câftarâ scutearea a posturlor la concursu lipseaști s-ahurheascâ unâ ș-unâ aesti proțeduri.



    Premierlu suțial-dimucrat Marcel Ciolacu dzâsi că bugetlu a Ministerlui a Sânâtatillei easti cu 40% ma mari andicra di ațelu di anlu ți tricu și scoasi tu migdani că ițido pâiteari lipseaști s-veadâ tu serviții ma buni ti pacienţâ. Elu dzâsi că s-deadirâ, chiola, 6,6 miliardi di lei (anvârliga di 1,3 miliardi euro) prit cari furâ ancllisi borgili ti anlu ți tricu ditu sistemlu sanitar ş-furâ asiguripsiti, tutnâoarâ, hărgili di arada ti melsu aestu ti yitrii ş-servițiili medicali.



    Tu arada a lui, ministrul a Sânâtatillei, Alexandru Rafila, dzâsi că furâ aprucheati tuti posturli di yiatru câftati di unităţli sanitari, a că aestea suntu sum cumandul a Ministerului a Sânâtatillei ică a autorităţlor locali. Nica ma multu, tu Memorandumul pripus di Ministerlu a Sânâtatillei, cama di 365 di posturi ditu ațeali aprucheati ti scutearea la concursu suntu tu servițiili di ambulanţâ, câțe di mari simasíi easti medițina di urgenţâ ş-vor acâțari tu isapi intervenţiile ți lipseaști sâ s-facâ tu aestu chiro la turlii di câftări.



    Alexandru Rafila lâ câftă a unităţlor sanitari s-nu aşteaptâ para multu chiro şi s-ahurheascâ dinâcali proțedurle legali ti andridzearea a concursurloru di bâgări pi lucru. El dzâsi că, dupâ inșearea tu padi, chiro di 30 di dzâli, poate s-andreagâ concursul ti acâțarea a postului. Ministrul a Sânâtatillei dzâsi nica că, la nivelu a Chivernisillei, va s-ducâ ma largu moabețli ş-uidisit cu ți ananghi au, va s-poatâ s-ahurheascâ ş-alti memorandumuri ta s-aibâ izini s-dișcllidâ ș-alti posturi estan.


    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • România tu STRIKFORNATO

    România tu STRIKFORNATO

    România agiumsi 15-lu membru ali Forțâ ti Andrupari şi Agudeari alu NATO – STRIKFORNATO, deadi hâbarea Ministerlu ali Apârari di Bucureşti. Caplu a Cratlui Major ali Forţâ Navalâ ali Românii, vițeamiralu Mihai Panait, lo parti tu dzuua di 10 di yinaru, tu scamnul a Comandamentului di Oeiras, Portugalia, la țeremonialu di anâlțari a hlamburâllei naţionalâ ali Românii. Aestu avu unâ andamusi bilateralâ cu omologlu a lui portughezu, amirălu Henrique Eduardo Passaláqua di Gouveia e Melo, iu zburârâ lucri ligati di fâțearea ma sânâtoasâ a lucurlui deadun anamisa di Forţili Navali Români ş-ațeali ali Portugalii. Apruchearea la nai ma pututlu grup naval ali Alianţâ “easti unâ jgllioatâ ți fați nica ma vârtoasâ suțata anamisa di Forţili Navali Români şi STRIKFORNATO”, dzâsi ministrul român ali Apârari, Angel Tîlvăr. El scoasi tu migdani că, ti România, hopa aesta easti ș-ma di simasii câțe estan s-ancllid dauâ dețenii di anda vâsilia a noastâ agiumsi membrâ a NATO.



    Lucurlu deadun anamisa di Forţili Navali Români şi STRIKFORNATO ahurhirâ aua ș-cama di unu anu, baș ș-prit partițiparea cu ofiţeri la activităţli ş-misiuňli adrati di Comandamentul Aliat Andâmusit. STRIKFORNATO ari capabilităţi cu capațitati multu mari di agudeari, ș-grupuri/tâbâbii di alumtâ a portavioanilor, parei expediţionari ş-parei di agudeari adrati dit crucişătoari, distrugâtoari ş-fregati. România ari unâ forţâ navalâ maritimâ niheamâ ca ňicâ, di 45 di navi, cabaia veclli ş-cu sistemi di armi ș-aestea veclli ş-tu catastisi slabâ. Easti zborlu di fregatili a Vâsillelui Ferdinand, Vâsiloaňia Maria ş-Mărășești, corveti, navi ți poartâ racheti, navi ți bagâ mini ş-di diminari, navi auxiliari ş-loghistiți. Di altâ parti marina militarâ yini cu un adilleatic ău andicra di vecllili hâlăț militari; ari oamiňi buňi, cama di 7.000 di marinari ș-așchirladz ți s-antreneadzâ tu ițido condiții și s-andregu multu ghini. Uidisitu cu site-ul ufițial ali Forţâ ti ăndrupari ş-ăgudeari al NATO,



    Amarea Lai easti unu locu țentral ti securitatea evropeanâ ș-ari unâ simasii strateghicâ ti Alianță. Aliațlli NATO lucreadâ di arada tu aestâ nai, uidisitu cu ândreptul internațional, mutrindalui dipriunâ apili ta s-asiguripseascâ libirtatea di navigații. Ma s-hibâ di tâllearea a curailui nu ș-giundzi scupolu, unâ acțiuni nyii ș-di pistusini ta sâ scoatâ tu migdani borgea colectivâ andicra di asiguripseara a teritoriului ali Organizaţii a Ahicâsearillei a Atlanticlui di Ncheari va s-hibâ di prota thesi ti apărarea cu sucțes a ațilui 1 miliardu di țetățeňi a lui, dzâsi STRIKFORNATO. Comandamentul s-andrupaști pi un memorandumu di achicâseari simnat di 13 membri ali NATO: Danemarca, Frânția, Ghirmânia, Gârția, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania, Turcia, Marea Britanii și Statili Uniti ali Americâ. Arada di eali, vinirâ tora Lituania ş-România. Ditu 2012, STRIKFORNATO ari scamnul tu câsâbălu portughez Oeiras ş-easti cumândusitu di amiralu di 3 steali ali Marinâ a Statilor Uniti ali Americâ, Thomas E. Ishee, cari easti ș-comandantul ali 6 flotâ ali Americâ.



    Autor: Sorin Titus Iordan


    Armânipseari: Mirela Biolan Sima


  • Zñiili a iarnãllei tu apirita ali Românie

    Zñiili a iarnãllei tu apirita ali Românie


    După un kiro di iarnă caldã, sezonlu araţi s’dukeaşti multu di multu tu apirita ali Românie, iu deadi neauã şi tufani cabaia. Giudeţili Iaşi, Neamţ, Vrancea, Buzău, Galaţi icã Brăila ssuntu aţeali nai cama zñiipsiti di kirolu slabu. Ma multi localităț armasirã fără energhie electrică. Urdinarea pi cãlliuri s’faţi cu zori di itia-a vimtului ţi bati vãrtosu şi u ñicureadzã videarea ama şi di neaua bãgatã dipli, dipli pi cali.



    Autorităţli ncllisirã, ti şcurtu kiro, urdinarea pi ma multi cumãt di cãlliuri naționali. Tutunãoarã pi ndauã tronsoane, s-au bãgatã restricții di urdinari trã camioanele di pisti 7,5 tonuri. Zori mari veadi giudeţlu Galați (sud-est), iu fu apufusitu planlu aroşu di intervenţie după ţi un microbuz cu 17 di călători s-arăsturnã di itia-a vimtului ţi bati cu vãrtuşeami. Un altu microbuz s-arăsturnã pi unã cali naţionalã, iara un autocar nmatriculat tru Republica Moldova derapã/arkiuşirã.



    Tru idyiulu kiro pi calea di heru s’nreghistreazdă amãnãri la ma multi trenuri, amãnãri cari suntu și di durata a oriloru. Tru ţi mutreaşti aeroporturli, s-dimãndarã amãnãri di 20 – 30 di minute trã operaţiunile obligatorii di degivrare la aeronave. După neurli cabaia mãri şi tufanea di luni, autoritățli ditu giudeţlu Iași apufusirã s’ncllidã sculiili liceele şi grădiniţele ti dzuua di marțã, dupu maş unã dzuuã di la vacanţa-a sărbătorlor di iarnă. Apofasea u loarã membrilli a Comitetlui Judeţean trã Situaţii di Urgenţă, adunaţ tu unã andamasi di ananghi.


    Siguranţa-a cetăţeañilor lipseaşti s’hibã tu amprotusa, iara, tru aestã oarã, niţi reprezentanţãllii a Primăriillei Iaşi şi niţi aţelli a Consiliului Judiţean nu potu s’asiguripseascã cã urdinarea va s’facã tu sigurlãki şi că elevllii nu va s’nglleaţã pritu staţii icã tru aftukinatli di transport ambudyiusiti tu neauã, dimãndarã autoritățli. Şi tru judeţul viţinu, Neamţ, cursurile suntu curmati tru ndauã unităţ di nviţămintu. Cursurli tu sculii ditu optu giudeţi suntu suspendate tru format fizic, oarili va s’ţãnã online.



    eurli şi tufanea facu zñie şi tu Moldova, iu meteorologii dimãndarã unã avertizare cod portocaliu di intemperii şi perturbări tru domeniul a transporturilor. Comisia trã Situaţii Excepţionale Chişinău apufusi curmarea-a a lucãrlui tu instituţiili educaţionale, şcoli şi grădiniţe, ditu capitala Chişinău, ti dau dzãli, tru perioada 9-10 di yinaru. Tutunãoarã, luni, fu curmatã activitatea instituţiilor publiţi, cu excepţia aţiloru ţi lucraeadzã ta s’da neaua nanãparti ama şi tru spitali.



    Tut luni, ma multi curse aeriene cari lipsea s’dipunã icã s’azboairã di pi Aeroportul Internaţional di Chişinău furã anulate, iara reprezentanţãllii a Aeroportului spusirã că, di itia a vimtului şi a neauãllei cabaia mari, nu putu sã s’facã lucãrlu di degivrari. Traversarea a camioanelor pritu portul vamal di sinuru Leuşeni-Albiţa fu și ea restricţionată. Autorităţli române curmarã, ti şcurtu kiro urdinarea-a camioanelor di itia a neauãllei şi a arkiuraticlui pi cãlliurli publiţi.



    Autoru:Leyla Cheamil


    Armãnipsearea: Taşcu Lala




  • Misuri ti sistemlu medicalu

    Misuri ti sistemlu medicalu

    Dumenea a sânâtatillei easti unlu di lucârli ți lâ aduți cripări a româñilor, dupâ cum s-veadi dit antribărli bâgati a duñeauâllei. Birocrațií ţi nã stuhineadzã, spitali veclli, cabineti medicali fârâ echipamentili di prota thesi, yiațrâ ți llia pâradz di la oamiñi, ți condiționeadzâ actulu medicalu, concursuri calpuzani ta s-acațâ locări di lucru ti manageri, lucri ancupârati multu ma scumpu, țiva nu easti xichi dit ți, profesionalu, u ari numa di comorbidităț a sistemlui sanitar românescu. Pi ninga tuti aesti, di multu chiro s-fați unâ dealihea hemoraghií di cadri medicali. Cu tuti că, tu añilli dit soni, yiațârilli llia tutu ahânțâ pâradz cumu ațelli dit ascâpitata ali Evropâ, mulțâ fugu nica tu xeani, anda llia di creaști numirlu a horloru și a câsâbadzlor ți nu au yiațrâ.



    Tamamu stâmâna aesta, managerlu a Spitallui Clinic di Cilimeañi Dr. Victor Gomoiu di București, Maria Enescu, scoasi tu migdani catandisea di la camera di gardă ali unitati medicalâ, xichea di personalu “multu mari” ș-asistentili ți suntu câpâiti. Xichea di cadri medicali, dzâc nica oamiñilli dit sistemu, fu faptâ ma lai di dânâsearea a oamiñiloru ţi lipsea s’hibã bâgaţ pi lucru – misurâ dit unã pachetã ma mari, pufisit/ apufusitu di chivernisea PSD-PNL ta sâ scadâ deficitlu/ xikea bugetarã.



    Presa deadi tu padi, ama, că, tu un an anda s-adarâ alidzeri europarlamentari, locali, leghislativi și prezidențiali, politițieañilli știu s-u adarâ ma dulți hapca amară ți tut elli u deadirâ. Premierlu suțialu-democratu Marcel Ciolacu dzâsi, gioi, că unâ prioritati/ un lucru di amprotusa a echipâllei executivâ easti andridzearea cușia a criparillei a yiațrâloru rezidenţâ cari loarâ examenlu di spețialitati tu inșita-a anlui ți tricu. “Ari vârâ 4.500 di yiațrâ tu cari cratlu român investi suti di miliuni di evradz şi lipseaști s-nâ asigurpisim că elli va s-armânâ tu vâsilií. Ti ahtari lucru, tu chirolu ți yini, ministerlu a Sânâtatillei şi ministerlu a criștearillei/diveloparillei lipseaști s-actualizeadzâ listili cu locărli di lucru, ţi suntu libiri şi s-yinâ tu Chivernisi cu năi memorandumuri di scuteari la concursu a aluștor. Lu plâcârsescu, tutnâoarâ, ş-ministerlu a Finanţilor s-lucreasdzâ deadun cu noi ta s-andridzem ma ayoñea aestu lucru.” — dzâsi protlu ministru, tu ahurhita a protâllei şedinţâ di Chivernisi di estanu.



    Memorandumurili ahurhiti di dauli ministeri tu ți mutreaști scutearea la concursu a locărilor di lucru dit sânâtati pot s-hibâ aprucheati stâmâna ți yini — dzâsi, tutu gioi, ministurlu a Sânâtatillei, Alexandru Rafila, șoțu di partidu cu premierlu. Ași, cathi unitati sanitarâ va s-poatâ s-andreagâ concursuri ti acâțarea a thesilor libiri di yiatru i asistentu medical. Dit opozițií, USR dzâsi că ari unâ xichi di cama di 20.000 di asistenţâ ş-personalu medicalu auxiliar şi di vârâ 8.000 di yiațrâ, tu tutâ vâsilia.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armãnipsearea: Mirela Biolan (Sima)




  • Darea-loarea deadunu rachetili Patriotu

    Darea-loarea deadunu rachetili Patriotu

    Alianța Nord-Atlantică dimăndă că agenţia a llei di dari-loari va s’ndrupască ună parii di vâsilii membre, ntrâ cari Germania, Ţările di Jos, România şi Spania, cu un contract di ancupărari până la 1.000 di rachete di apărari antiaeriană Patriot. Achiziţia multinaţională consolidată, tru spiritlu ali Iniţiativă europeană di scut aerian (ESSI), aărdzeaști economii di scară şi ndrupaști lărdzearea a capacitatillei di producţie a năilor rachete GEM-T tra sda cali la căftarea ți easti tu creaștiri”, cundilleadzâ alianţa militară transatlantică tru un comunicat. Contractul, tru valoari di 5,5 miliardi di dolari, fu datu ali companiei COMLOG, un joint-venture anamisa di ună companie americană și ună ghirmană, a deapoa volumlu mari a comenzii va sndrupască dișcllidearea a unei unităț di producție tra rachetele Patriot tru Germania.



    Rachetele Patriot au ună custuseari di aproximativ 4 miliuňi di dolari cumata, ama contractul anvăleaști și furnizaria di piese di alăxeari și znuearea-a a loru. Agenția NATO di Sprijin şi Achiziţii declară că aestă achiziție ari tu scupo anvărtusearea catastisillei di discurajari a aliațlor tru contextul tru cari Rusia ș-lu creaști asaltul aerian tu Ucraina. ”Atacurile cu rachete și drone rusești tru țivilli, căsăbadz și localitățli ucrainene spuni cât di importantă easti apărarea aeriană modernă. Intensificarea-a producțiillei di băruti easti esențială tra securitatea Ucrainăllei și tra a noastră”, declară secretarlu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg. Alianța Nord-Atlantică da ali Ucraina maș agiutoru non-letal, ama membrii organizației pitrecu a Kievlui armati și muniții individual i colectiv. Statele Unite ale Americă şi Germania au datâ până tora rachete Patriot ti Ucraina tra s’u-agiută s’contracareadză atacurli ruseşti tru căsăbadzlli şi infrastructurli a llei, iara aesti livrări bitisirâ parţial stocurli. SUA s-vidzurănica și constreasi s’caftâ alăntoru stati, ntră cari şi Japonia, sagiută znuearea-a aloru.



    Di itia aliștei căftari, tru a daua giumitati a meslui andreu, Japonia li hăbinisi restricţiile mutrindalui exportul di arme, tra prima oară tru aestu ditu soni dekeniu, apofasea istorică a autorităţilor nipone permițândalui vindearea cătră Statele Unite a sistemelor di apărari aeriană Patriot. Washingtonul, tu arada a lui, va s’poatâ sda ali Ucrainei ma multe ahtări sisteme. Programul Patriot easti tru aestă oară nai ma scumpu programu di armătuseari ali Armată Română. România ari tru aestă oară patru ahtări sisteme, ditu ațeali şapte comandate, tra cari va spăltească tut cu tut aproapea patru miliardi di dolari. Ateali trei va shibă operaționalizate până tu ișita a anlui. Rachetele Patriot pot sazboairâ cu 5.000 di kilometri pi oară şi pot sagudească drone, elicoptere, avioane, ama şi rachete di croazieră. Armata României, cari, ahurhindalui cu anlu 2023 va saibă 2,5 % ditu PIB, va saibă 200 ahtări rachete, tru valoari di 1 miliardu di euro, livrarea va sfacâ tu ma multi hopi.



    Autoru: Corina Cristea


    Armănipsearea: Tașcu Lala


  • Declaraţii mutrinda aprukearea tu Schengen

    Declaraţii mutrinda aprukearea tu Schengen

    Ahãtu kiro cãtu nu suntu aprukeaț tu Spațiul Schengen, di liberă urdinari, româñilli şi vãrgarllji ma largu sdukesc tu catastisea di cetățeañi di mâna-a daua ali Uniunii Europeane – fați timbihi di mulțã añi, presa și clasa politică di București și Sofia.


    Aestã prublemã veadi zori, cãnãscutu hiindalui, cã anlu aestu, ditu cirişaru Uniunea va ş-aleagã un nãu Parlamentu, a deapoa, ma nu da cali ti aestu ndreptu şi dauli craturi suntu alãsati nanãparti, cumu nu lã si cadi, atumțealui aestã catandisi hãrneaşti cota

    electorală a partidelor eurosțeptiți i cadealihea antieuropeane tu aesti dauã vãsilii.


    Membri a structurlor comunitari nica ditu 2007, România și Vãrgãria suntu țãnuti tu anticamera Schengen, cama di dzaţi añi, kiro tu cari Croația, intrată tu Uniune tãş tu 2013, ari futã, aoa şi un an, aprukeatã tu spațlu di libirã urdinari. Aclo, cama di 400 de miliuñi di oamiñi potu surdinä elefteru, fără controali tu sinurli interni.


    Ditu arada-a statiloru membri ali Uniuni Europene, maş Vãrgãria și România, ama și nisiili Kipru şi Irlanda nu fac parti ditu Spaţlu Schengen. Aestu, ari ama, patru vãsilii non-UE: Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia. Ti aprukeari nãi membri, easti ananghi di vrearea-a tutãloru vecllilli membri, a deapoa Olanda ari ambudyiusitã, pãnã tora, candidatura ali Vãrgãrie, kiro tu cari Austria ari bãgatã keadicu ti aprukearea ali Românie.



    Tu bitisita-anlui ți tricu, guvernili di Haga şi Viena canda sã spusirã cama cu akicãseari şi trapsirã mãnã, tu ligãturã cu cãftãrli a loru andicra di România şi Vãrgãria. Ațeali dauã vãsilii ditu sud-estul ali Uniuni va sintrã tu spaţlu Schengen, tu meslu marțu, ama maş cu sinurli aerieani şi maritimi.


    Va shibã scoasi controalele maş tu yimbrukili ditu aeroporturi şi porturi. Aeroportulu Otopeni “Henri Coandă”, nai marli ditu vãsilie, easti ndreptu nica ditu 2011 ti operarea Schengen spusi admistraţia aluştui, ti Radio România. Aesta aduți aminti că dauã cirecuri ditu pasageri au curse cãtã şi di cãtã vãsilii Schengen.



    “Easti unã dzuuã di mari pirifañe” ti România şi Bulgaria – vini cu spusa preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, tru un mesaj publicat pi internetu tru română şi vãrgarã. “Statili europeani lu-andrupãscu adzã ndreptulu a a nostu ţi nã si cadi ta s’himu membri tu spaţlu Schengen. A româñiloru lã si cadi nãmuzea şi tiñia şi s’hibã mutriţ isa cu tuţ alanţã cetăţeañi ali Ivropã” — u spusi hãrãcopu, Bucureşti, premierlu Marcel Ciolacu.



    Alliumtrea, opoziţia parlamentară ãlli stipseaşti guvernanţãlli că, tu anu electoralu, lã vindi a româñilor unã pseudovictorie, di itia cã ma largu aeşţã va s’şeadã oari buni cu aştiptarea la sinuru, iara economnia naţională va s’hibã pi kireari ma largu cu pãradzlli, di itia a sticurloru di oarã a transportatorloru, cu aştiptarea pritu yimbruki.



    A deapoa, pi ningã aestea, guvernanţãlli tãxescu cã va li ducã ninti pãzãrãpserli ti scuteari restricţiili şi tu sinurli terestre. Toradioarã, nu easti limbidu cãndu va s’facã aestã jgllioatã, tu condiţiile tu cari, cundilleadzã pitricutlu di la Radio România dusu Bruxelles, Austria ari, nica seamni di ntribari tu ligãturã cu axia ali Românie şi Vãrgãrie ta s’kiverniseascã prublema ali migraţie.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armãnipsearea: Taşcu Lala
















































  • Omlu a Anlui 2023 la Radio România Internaţionalu

    Omlu a Anlui 2023 la Radio România Internaţionalu



    Vruţ soţ, Radio România Internaţionalu u dusi ninti adetea pritu cãftarea minduitãllei tu lao –ascultãtorlli şi ufilisitorlli di Internetu, şingirili suţiali, ta s’apufuseascã cari di personalităţli a kirolui di adzã alãsarã toru, nai cama multu tru 2023, tru noima hãirlãticã, tru lumi.


    “Omlu a Anlui 2023 la RRI” fu aleptu Antonio Guterres, Secretarlu Gheneralu ONU.


    Ia cumu Christer Brunström, ditu Suedia, u exighisea alidzearea:


    “Easti zori mari s’aflli unã persoană cari avu cadealithea contributu ti thimilliuseari unã lumi ma bunã tru anlu 2023. Ma mulţãlli di tu arada-a oamiñiloru cari eara tu amprotusa-a hãbãrloru feaţirã tamamu alliumtrea. Cu tuti aestea, după unã isapi faptã cu ngãtanu, lu-pripusirã Antonio Guterres, Secretarlu Ghenearalu a Națiunilor Unite. El fu unã boaţi vãrtoasã cari cãftã dãnãsearea-a ceamauniloru armati și a polimiloru di fuvirseari, cundillindalui tutunãoarã cã easti ananghi ta s-acãţãmu tu isapi alãxerli climatiţi. Ti amãrtie, s’pari, că ma mulţãlli di liderlli mundialli nu-lu-ascultă”.



    Deapoa, Malik Momin Raza Khokhar, di Pakistan, yinea cu aestã giuvapi: “Angajamentulu a lui andicra di diplomație și coopeararea internațională alăsã torlu, ti niagãrşeari tu sţeana mundialã, di lu-feaţi un simbulu a nãdiillei şi a progreslui tru cilãstãsearea ti aflari simfunia globalã.”



    Dupu Gutteres ascultătorlli şi ufilisitorlli RRI, lu aleapsirã Pãpãlu Francisc şi laureata Nobelu trã Iriñe, activista iraniană trã ndrepturli a omlui Narges Mohammadi.



    Nica eara alepţã şi jurnaliştilli di lumea tutã cari s’ncuntreadzã ti polimu, maxusu tru Ucraina și Gaza, și cari ma largu pitrecu hãbãri tiñisiti mplini di averu, acaã banal ã easti tu piriclliu, ti populu palestinian şi victimili a polimlui ditu Cumata Gaza. Anamisaa di liderlli pripuşi trã “Omlu Anlui 2023 la RRI” eara şi prezidentulu ali Ucrainã, Volodimir Zelenski, Vãsillelu Charles III-lu ali Mari Britanie, Tsai Ing-Wen, prezidenta-a Taiwanlui, premierlu israelianu Benjamin Netanyahu, dimarhulu di Timişoara, Capitală Europeană a Culturãllei tu 2023, Dominic Fritz.



    Eara pripusã tu harea di “Omlu Anlui 2023”, anamisa di alţãlli, cantautoarea şi activista suţialã americană Taylor Swift şi Hosai Ahmadzai, prezentatoari TV ditu Afganistan.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armãnipsearea: Taşcu Lala




  • România, tru Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu marţu 2024

    România, tru Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu marţu 2024



    Premierlu Marcel Ciolacu dimãndã, Niercuri dicseara, că româñilliu va s’aibã hãiri di avantajili a spaţlui Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu meslu marţu a anlui yinitoru. După 13 di añi, birikeavis Aţilui di Analtu, România va s’intrã tru Schengen. Nica şi Portul Constanţa va ş_creascã exponenţial importanţa. Escu cãndãsitu că tru 2024 va s’ncllidemu pãzãrãpserli şi ti sinurlu terestru, spusi Ciolacu.



    La aestu proiectu naţionalu s-ari cilãstãsitã cabaia muyltu. Lãharistusescu a tutãloru aţiloru mintiţ cu lucãrlu şi maxus a soţloru a melli ditu aestu Guvernu cari dusirã ma largu cu cilãstãserli acã anlu ţi tricu uşa ti Schengen părea acutotalui ncllisã, dimãndã premierlu Marcel Ciolacu.



    Ministerlu Afacerlor Interne dimãndã că, tu 23 di andreu, agiumsi pi unã akicãseari politicã deadunu Ministerili tu idyea ipoitisi diu Austria şi Vãrgãria mutrindalui tindearea-a spaţlui Schengen cu România şi Vãrgãria la sinurli aesrieani şi maritime ahurhindalui cu meslu marţu 2024.



    Va s’aibã muabeţ tru 2024 şi ti bãgarea tu lucru a acquis-ului comunitar Schengen ti sinurli terestre, tru streasă ligătură cu meatrili compnsatorii mutrinda anvãrtuşearea-a controlului tu sinuri şi bãgarea tu practiko a Acordului Dublin, dimãndã Ministerlu.



    Tu kirolu a dzãliloru di 26 şi 27 di andreu, s’ţãnurã muabeţ pi canali diplomatiţi, anamisa di Ministerele di Interne şi di Externe, inclusiv pi livelu a misiunilor diplomatiţi acreditate la UE, mutrindalui proiectulu di a[pofasi a Consiliului cari s’ncurpilleadzã juridicu respectivlu acordu politic. Bãgarea tu practico a acordului politic tru unã apofasi nsimneadzã acordulu a tutãloru statelor Membre UE, imnaticu proţeduralu ţi va s’ducã ninti şi gioi, 28 di andreu 2023, adăvgã Ministerul Afacerilor Interne.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armãnipsearea: Taşcu Lala


  • Referendumlu trã Europa tru Republica Moldova

    Referendumlu trã Europa tru Republica Moldova



    Prezidentulu ali Ripublica Moldova, Maia Sandu, spusi cã ari naetei s’candideadzã trã un nãu mandat tru 2024 şi u lo borgea s’ducã ninti misiunea di integrare europeană. După priloarea-a mandatlui tru 2020, ea cãftã a Parlamentului s’ndreagã un referendum trã aderarea la UE. “Tru aţelli trei ani di mandat, aprãftãsimu deadunu cu cetăţeñilli s’avemu ma largu irini acasă, s’nvãrtuşimu independenţa-a vãsiliillei, avem un Guvernu şi ahurhim pãzãrãpserli ti aderarea ali Ripublica Moldova la UE. Yinitorlu a nostru easti tru fumeallea europeană şi easti ananghi să spunem limbidu dinintea-a vãsiliillei ţi cali nkisimu trã Republica Moldova. Caftu a parlamentului s’iniţieadzã organizarea-a unui referendum tru toamna anlui yinitoru, tru cari votlu a cetăţenilor va s’hibã apufusitoru” – cundille Maia Sandu. Chişinăulu lipseaşti s’facã multi jgllioati di ma marea simasie tu cadurlu a misiunillei a lui di integrari europeană, adăvgã ea şi deadi asigurări că easti ndreaptã s’ducã ninti lucãrlu pi aestã cali.


    Va s’hibã treia oară cându Maia Sandu candideadză la prezidenţille, după ţi fu azvimtã di socialistul pro-arus Igor Dodon tru 2016 a deapoa ș-lo revanșa, tru unã victorie di mari vazi contra a lui tru 2020. Aduţemu aminti că, tru 2020, liderlu a Partidlui Acţiune şi Solidaritate (PAS), prooccidentalu, Maia Sandu, agiumsi prezidentu ali Ripublica Moldova. Un an ma amãnatu, forţa politică amintã majoritatea tru Parlamentu după alidzerli ţãnuti ninti di kiro s’da silã tu cilstserli ti politica mutrindalui aprukearea di UE şi di SUA.


    Tru 2022, Republica Moldova lo statutlu di candidatu trã aderarea la UE deadunu cu Ucraina. Tru 2023, liderlli europeni apufusirã, tu 14-tsi di andreu, că negocierile cu R. Moldova lipseaşti s’ahurheascã, a deapoa sã s’facã unã nauã evaluare pritu Comisia Europen tru meslu marţu 2024.


    Tru kirolu a conflictului ucrainean, Chişinăulu ahurhi sã zburascã ti “fuvirsearea arusă” şi s’ñicureadzã ligãturli cu Comunitatea-a Statiloru Independenti (CSI). Maxus, tru meslu mai, Maia Sandu u stipsi Moscova că avu naeti s-li “arăstoarnã” autorităţli di Chișinău. Tru idyiulu kiro, opoziţia, inclusiv Partia Socialistã aţilui di ma ninti prezidentu Igor Dodon, lugurseaşti că actuala cumãnduseari a statlui lucreadzã sumu cumandulu a “curatorlor occidentali”.


    Tru 1991 Moldova apufusea allei independinţa andicra di Uniunea Sovietică, a deapoa România fu protlu cratu cari u pricãnuscu. Un anu ma amãnatu, reghionlu separatistu Transnistria, ţi easti anamisa di arãulu Nistru și Ucraina, işi di facto, di sumu controlu autorităţlor di Chișinău după un conflictu armat tu cari murirã suti di oamiñi şi tranşatu unãoarã cu intervenţia trupilor viniti di Moscova, neise u deadirã tu mana-aribelilor secesionişti. Militari aruși, nica ari tu Transnistria, cari functioneaza aproapea ca un cratu di sine-stãtatoru, cu un teritoriu di circa 4.100 kmp (cat un judeţu ditu România) și populatie pro-arusă di giumitati a miliuni di oamiñi. Transnistria ari moneda-a llei işiş, a llei işiş pașapoarti și ploaci auto di anmatriculare speţifiţi, acã nu easti pricãnuscută di comunitatea internațională.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armãnipsearea: Taşcu Lala






  • Parlamentul ali Românie vulusi bugetulu ti anlu 2024

    Parlamentul ali Românie vulusi bugetulu ti anlu 2024



    Suţata suţialu-liberală ţi easti la guvernari apufusitã şi spusi a llei minduitã , a deapoa proiectul di bugetu ţi-lu-pripusi fu vulusitu di legislativu. Eara trei dzãli di debatu tru plenu, multi ori apreşi em şi nitiñîsiţ. Responsabili cu ţircul eara şi aestã aradã, reprezentanţãlli di la Alianţa trã Unia-a Românilor (AUR), formaţiune radicalu-naţionalistă, populistã-suveranistă, lugursitã cvasiunanim, di presa nipartizană şi di alanti partii, exponent-a curentlui/ minduitãllei extremistã. Tru bitisitãfinal, Alianţa trã Unia-a Românilor (AUR) nu ş-deadi votlu, niifharistusitãã că nu-lli si aprukearã amendamentili la proiectul di bugetu.


    Uidisitu cu iniţiatorlu, executivlu PSD-PNL, bugetlu easti minduitu ti unã crişteari icunomică di 3,4%, unu dificitu di 5 proţenti, avãndalui tu prota thesi investiţiili şi ari la thimelliu un planu concretu di ordonari ti hãtgili bugetari şi unã pachetã di misuri ta s’creascã lucrlu cu adunarea a pãradzloru şi s’curmã hãirlãtivu evaziunea fiscalã.


    Easti un bugetu ti româñi, declarã premierlu social-dimocratu Marcel Ciolacu, după vuluseari:


    “Nu easti un bugetu trã politicieni, easti un bugetu pi dizvultari. Anvãlimu investiţiile, idyea cata cumu anlu aestu, suntu ma mãri andi cumu easti consumlu, a nu dip tu soni, tu yiniotorlu anu taxili nu-ari s’creascã“.


    Protlu-ministru nu apruke idheea că bugetlu poati s’hibã supraestimatu. Elu taxi cã va s’aibãcama di 80.000 di nãi locuri di lucru şi cişteri cu tiñiili di cafi mesu di 5 % tru sectorlu publicu.


    Ma multu, executivlu va s’bagã tu lucru tut ţipripusi, nica ş digitalizarea Agenţillei Naţionalã di Administrari Fiscală, deadi asiguripseri capalu a guvernului.


    Ditu opoziţie, Unia Salvaţ România cutugursi susto bugetulu, pi cari lugurseaşti nirealistu, şi votã contra. Prezidentulu USR, Cătălin Drulă: “Easti doilu an arada cându adraţ un bugetu cu venituri supraestimatie şi hãrgi sumuestimati. Unâ guvã di nai pţãnu 40 di miliardi di lei (8 miliardi di euro-n.red.), un dificitu bugetuaru di 130 di miliardi di lei – aestea suntu coordonatili a bugetlui ţi-lu-pripusitu a Parlamentului”.


    Liberalu, deputatu Florin Roman ãlli deadi aestã apandasi: “Easti unã altă minciună. Sã spusi că nu ari pãradz, duri trã investiţii şi avem cama di 7,1-7,2 proţenti ditu PIB trã investiţii. Avem Programlu Naţional Liberal “Anghel Saligny”. Sturlu doi di pensii ( administrati privat – n.red.) creaşti şi vãrnu n ava nimeni nu s’alokeaşti di elu“.


    Furã vulusitue şi ndauã ñilli di amendamenti dipusi, ţi eara viniti emu di la puteari, emu di la opoziţie, cari va s’hibã finanţate pritu redistribuirea di fonduri. Tru forma pripusă di guvernu tricu di Parlamentu şi bugetulu ti asigurărli suţiali. Aestea pruvedu, anamisa di alti, criştearea-a pensiilor di la 1 di Yinaru cu rata ali inflaţie, respectiv 13,8%, şi nãi crişteri la pensii, cu diferiti proţenti, tru yismãciuni, după isãkili ţi va s’hibã adrati tu simfunie cu nãulu nomu a pensiilor.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armãnipsearea: Taşcu Lala




  • Timișoara, 34 di ani după cumitie

    Timișoara, 34 di ani după cumitie


    Aţelli ditu soni 80 di añi a secolui tricut eara anamisa di nai uruţlli ditu istoria ali Românie. Hiindalui la puteari di un cirecu di etã, agiumtu septuaghenaru, dictatorlu comunistu Nicolae Ceaușescu eara tu prota thessi cu aţea nistrãxitã mãrille a pirsonalitatillei.



    Eara calificat ca hiindalui gheniu di poeţlli a lui di avlie, a deapoa propagandișţãlli ditu aparatlu a partidlui unic lu spunea cu numa ti caplu a unãllei vãsilie hãrãcoapã și avutã, pi cari u duţea cãtã yislu di malãmã a duñeauãllei, comunismolu. Pțãnili oari di emisie ale televiziunii di stat lli-eara ahãrdziti acutotalui, a deapoa radiouli și ziarele, controlati sertu di regim, s’antriţea, tu arada a loru, tru diatrirbi la adresa a secretarlui ghenearalu a partidlui.



    Ayanghea di aestu teatru pãnu di mardzinã tru kipita-a reghimlui, vãsilia triţea unã sertă criză icunomică și trãdzea di arcoari, di foamiti și di frixi. Apartamentele di bloc, școlliurli, sălile di spictacolu arămânea niangãldzãti tu iarnă. Pritu dukeñili alimentare nu avea aproapea ici ţiva ti mãcari sh alti ahtãri. A deapoa, vãrnu numata muta capu, di itia cã poliția politică a reghimlui, Securitatea, ş-avea ndreaptã un mit a omniprezențãllei, omnisciențãllei și omnipotențãllei, cari u lãhtãrseqa luma tutã.



    Cu kirolu, tu hãvaia-a alãxerloru nkisiti di Moscova cu aţelu ditu di ultimul lidiru sovietic, reformatorlu Mihail Gorbaciov, alanti dictaturi comuniste cãdea, ditu raţili, ași-dzãsa republică dimocrată ghermană, până tru sud, tru Vãrgãria viţinã cu România. Tãşu tu andreu 1989, dalga-a alãxearillei agiumsi tu România, Timișoara, cãsãbã cu multili mileţ și ţi eara a aproapea di Ungaria, ti cari sã spunea că easti nai ma hãrãcoapã baracă ditu lagăru, și di Iugoslavia, I avea işitã di ma muytiu dekenii ditu tu urbita ali Uniuni Sovieticã.



    Acţiunea di andrupari a pastorului reformat maghiar Laszlo Tokes, aflat sumu vigllearea a Securitatillei și care lipsea s’hibã purtatu ditu cãsãbã, s-alãxi, tru 15 di andreu, tru unãcadealihea cumitie contra a dictaturãlle comuniste. Indiferent di etnie sau confesiune, tot mai mulți oameni s-au raliat mișcării di protest, iar aparatul di represiune a reacționat brutal, a dischis focul asupra manifestanţilor şi, kiro di ndauã dzãli, vãtãmã aproapea 100 di pirsoane și pligui alti ndauã sute. Pi 20 andreu, ama, armata numata aminã tufeki ta s’vatãmã români și s-trapsi tu cazărmi, neise aşi Timișoara agiumsi protylu cãsãbã elefterisitu di comunism ditu văsilie.



    Revolta acãţã iruşi şi tu alţã cãsãbadz mãri și agiumsi tu kipitã tu 22 di andreu, București, cu fudzearea alu Ceușescu tru un elicopter cari abuirã di pi scamnulu a comitetului central al partidului. Acãţaţ şi giudicaţ minutişu Ceaușescu și nicukira-a lui, Elena, furã tufikisiţ tru 25 di andreu.



    Acã după fuga lor, tu hãvaia ali alathusi maxusu hãrnitã di noaua puteare, unã mintãturã di revoluționari autentiţ și comuniști di mâna a daua, neise nică unã ñille di oamiñî vrea s’hibã vãtãmaţ tru dzãlili Revoluției ditu România, goala văsilie ditu estul Europãllei tru care alãxearea di regim s’feaţi cu virsari di sãndã.



    Armãnipsearea: Taşcu Lala