Radio România Internațional

Category: Oaspiţ la microfonlu RRI

  • Lucărli di amprotusa tru sesiunea parlamentară

    Lucărli di amprotusa tru sesiunea parlamentară



    Senatlu şi Camera-a Deputaţloru di București ahurhiră luni a daua sesiuni parlamentară ordinară a anlui. Ditu arada-a lucărloru di amprotusa s’arădăpsescu, pi ninga borgea ţi prindi s-u llia/ angagimentulu a Guvernului tră ună pachetă legislativă cari mutreaşti alăxeri fiscale şi reforma ali administraţie, un nău nom a pensiilor ică pideapsi cama serti tră şoferlli ţi suntu la volanu şi au biută alcoolu ică cu drogurli:


    Premierlu Marcel Ciolacu, liderlu a PSD: “Ştim că ari multe inechităţ tru veclliulu nomu a pensiilor. Tu aestu kiro, nica avem pensii di 1.500 lei (n.r. 300 euro), ama şi di 30-40.000 lei (n.r. 6 – 8.000 di euro). Amu faptă muabeti cu soţlli a melli şi ti pacheta cari va s’hibă parti ditu nomu, s’clleamă tru nomlu di asumari răspundirea, emu ti combătiarea-a evaziunille, cu reformili ditu administraţia locală, emu cu meatrili ţi voru loari ta s’himu tu mărdziñili a unlui dificitu ma ñicu andicra di atelu di anlu ţi tricu”.



    Di altă parti, primlu ministru eara cabaia cu cilăstăseari, dzălili di ma ninti, anda eara dusu Bruxelles, ta s’căndăsească Comisia Europeană di axia-a executivlui di Bucureşti ta s’tiñisească ună nauă ţintă/ un nău scupo di deficitu bugetaru anlu aestu, cu un procentu ma mari andicra di aţelu ţi ş-lu lo borgi România, di 4,4%, tră s’anvălească agiutorlu pi cari Bucureştiul lu-ari data ali Ucraină şi ali Ripublica Moldova, viţini craturi. Deapoa PNRR și pensiili speţiali eara şi eali tu amprotusa-a muabeţloru ditu păzărăpserli fapti nu di multu kiro.


    Nica şi partenerlli di guvernari a suţialu-democrațloru, liberallii, dimăndară că un nău nomu a pensiilor, cari s’ndreagă inechităţli ditu sistemu, easti lucărlu di amprotusa. Toradioară ama, documentul mutrindalui reforma-a pensiilor speţiali fu declaratu parţial niconstituţionalu di giudicătorlli a Curtillei Constituțională ali Românie, acă alăxerli fapti tu pensiili speţiali suntu ună căftari ditu PNRR.


    Deapoa, opoziția hăbăriseaşti că va s’nkisească cu ună moţiune di cenzură macă pacheta di misuri fiscalu-bugetari va s’hibă adoptată printu angajari, neise aţea-a Guvernului. Liderlu USR, Cătălin Drulă, lugurseaşti că ună creaştiri a taxilor şi a impozitiloru nu easti ună cearei viabilă.



    Cătălin Drulă: “Ciolacu s’ndreadzi s’aangroapă iconomia ali Românie! U ari faptă cu ayălisearea ali creaştiri iconomică, nu alină, ni dipuni, deapoa business-urile s’plângu, numata ari cumendză, scadu vinderli şi vor s’crească taxili şi s’lli-avină investitorlli ditu România. Ca ţi turlie? Tra s’păltească nota di pălteari ti hărgiuerli fără minti, făru di noimă la buget”.


    Marcel Ciolacu deadi, ama, asiguripseri Bruxelles că România easti un parteneru di pistipseari şi responsabilu şi maxus corectu, emu ti Consiliu, emu Comisie, emu ti Parlamentulu Ivrupeanu.


    Experţăllii guvernamentali români ma largu facu muabeti cu ufiţialli europeañi ti păzărăpseari diznău PNRR-lu, cu acăţari tu isapi prinţipiili apufusiti di premieru tu andamasili ţi li avu avu Bruxelles. După ţi Comisia Europeană va s’veadă ţi reformi va s’adară guvernul, ea va s’pripună a Consiliului Europan ună xanapăzărăpseari ti valoarea-a deficitlui bugetar, lucru ţi da izini a Bucureştiului s’aibă, s’amintă un deficitu ma mari. Ună apofasi mutrindalui năulu proţentu poati s’hibă loată pănu tu işita-a anlui.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Alăxeri tru Poliţia română

    Alăxeri tru Poliţia română


    Poliția Română va s’hibă reorganizată. Hăbarea fu faptă di ministrul di Interne, Cătălin Predoiu, cu ucazia prezentării concluziilor Corpului di Control tru cazul traghediillei di la 2 Mai,iu un şofer drogat di 19 ani vătămă doi tineri și pligui alţă trei cari imna mardzina di cali. Aestu fu dănăsitu tru trafic di poliţişti cu aproapea trei săhăţ ninti ta s’aamaă accidentulu rutier şi dus la secţie iu, după ţi fu testat tră alcool iara rezultatul işi negativ, fu alăsatu tra s’fugă. Tru context, Cătălin Predoiu spusi că alăxearea va s’ahurhească di la Inspectoratul di Poliție Constanța, iu alumta cu criminalitatea “fu kirută” tru añilli ditu soni.Tru contextu, el dimăndă că s’apufusi cercetarea prealabilă tră neglijență tru cazlu a ma multiloru ofițeri implicaţi tru kivernisearea albu a cazlui di la 2 Mai. Anamisa di aţeli vizaț easti și șeful Poliției județene, Adrian Glugă, cari ş-deadi demisia ditu ipotisi. Ministrul tăxeasti ună resetare completă a aparatlui di aplicari a nomlui ditu structurile MAI, ama şi a structurăllei Ministerului Afacerilor Interne ca atare.


    Va s’ahurhescu aestă resetare nu pritu strategii şi teorii, că maş pritu misuri concrete aplicate tru teren, di la bază, ditu geadei, aclo iu cetăţeanul lipseaşti s’hibă protejat. Va s’ahurhescu ditu giudeţlu Constanţa şi va u tindu priayalea ayalea tru tută văsilia. Judeţul Constanţa, deadunu cu Bucureşti, easti unu ditu nai ma dificile comunităţi ditu punctul di videală mutrinda băgarea tu practico a nomlui şi a provocărilor implicate di fenomenul criminologic, spusi Cătălin Predoiu.


    Tutunăoară, ministrul va ta si s’facă ma multi alăxeri la legislația rutieră. El nica spus că ari naeti s’militarizeadză tuti instituţiile di nvăţământu ale MAI și că va minduescu diznău Agenţia Naţională Antidrog, raportat la evoluţia consumului tru România. Aoa, Cătălin Predoiu tăxeaşti cooptarea a aţiloru nai ma buñi specialiști. Ase, va s’hbă tu planu reorganizarea ali Academia di Poliţie şi şcoala di agenţi di poliţie ali Poliţie Române, Poliţia di Frontieră, Jandarmeria, centrele di pregătire şi aplicarea statutului cadrelor militare la nivelul tutulor aistoru instituţii di nvăţământu.


    Tru context, ministrul ali justiţie, Alina Gorghiuspusi că alumta contra a fenomenului drogurilor caftă efort comun şi adăvgă că numirlu di procurori cari lucreadză tu aestu kiro ti dosarele referitoare la droguri easti unu multu ñicu. Aesta spusi şi ti făţearea ma serti pideapsili tră aţelli cari s’alină la volan după ţi biură ică consumară alcool ică droguri, ama și la partea di educaţie cari ţăne di prevenirea consumului di droguri. Uidisitu cu ministrului justiției, aproapea 4.700 di dosare mutrinda drogurile fură soluţionate tru aestu an tru România, acă maş 14 di procurori activează tru secţia di combatere a traficului di droguri ditu structura centrală a DIICOT. Tru aestu kiro, aeşti au tru lucru 7.000 di dosare mutrinda drogurile, ditu cari 2.700 fură discllisi tru proţlli şase meşi a anlui.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • România ndrupaşti integritatea teritorială ali Ucraină

    România ndrupaşti integritatea teritorială ali Ucraină



    După ţi Rusia s-trapsi, tu giumitatea a meslui alunaru, ditu ună achicăseari ţi dădea izini ali Ucrainei să-şi exportă producţia agricolă – esenţială tră securitatea alimentară mondială – bombardamentele ruse fapti multi ori arada tu porturli maritime şi fluviale ucrainene asparsiră cama di 270.000 di tonuri di yipturi, spun autoritățli di Kiev.



    Maş aprindu ñiercuri, ti exemplu, un nău bombardamentu tru portulu Ismail aflatu la Dunăre – un punct esenţial ti purtarea a yiptului – aspulbiră 13.000 di tonuri di yipturi, spuni ministrul ucrainean ali infrastructură, Oleksandr Kubrakov. Ma multi terminale di yipturi şi măyăzii private fură asparti, catacum şi infrastructuri tră transportul di părmătii.



    București, acțiunile ali Moscovă tru Ucraina suntu cutugursiti di autorităț. “Escu lăhtărsită di atacurli niacumtinati ali Rusie tru portulu Ismail. Constantu, askerili arusi fac zñie maxutarcu a ţivililor ucraineni şi au tu scupo infrastructura critică a exportului di yipturi. Aestea suntu crimi di polimu. România şi comunitatea internaţională va lă caftă giueapi pritu justiţie a tutăloru aţiloeu ţi au căbati”, spusi şefa ali diplomaţie române, Luminița Odobescu, pi un şingiru di socializari.



    Bucureștiul ma largu va u ndrupască Ucraina “tru alumta a llei mplină di curayiu ta ş-amintă acutotalui şi diznău integritatea teritorială”, spusi, tru idyiulu kiro, ofiţialu român, cari avu, ñiercuri, ună intervenţie online, tru cadrul a treilui Summit ali Platformă Internaţionale Crimeea. Aestu adună, uidisitu cu autorităţli ucrainene, reprezentanţi ditu cama di 60 di văsilii şi organizaţii internaţionale. “Tricură 18 di meşi di la ahuhrita-ali invaziei rusă”, cundille Luminița Odobescu, ama, adăvgă, năsă, “agresiunea ali Rusie nu ahurhi cu polimlu nkisitu pi 24 di şcurtu 2022, ama cu arăkearea paranomu a Peninsulei Crimeea, tru 2014”.



    “Aţeali ditu soni atacuri uruti tru porturli ucrainene di pe Dunăre, multu aproapea di sinurlu cu România, spuni, nica ună oară, vrearea ali Rusie ta s’aprindă aestu conflict”, lugurseaşti Luminița Odobescu. ”Val u ndrupămu populu ucrainean şi di cu ndreptul a lui suveran ta ş-apufusească elefteru yinitorlu, fără ingerinţe di nafoară”, adăvgă năsă: “Doneţk easti Ucraina, Herson easti Ucraina, Lugansk easti Ucraina, Zaporojie easti Ucraina, Crimeea easti Ucraina”.



    “România ma largu va u ndrupască indipendenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină, năuntrulu a sinurloru a ljljei pricunuscuti internațional”, spusi Luminiţa Odobescu, yilipsinda că Bucureștiul fu deadunu cu văsilia viţină ditu prota dzuuă a polimlui şi ma largu va s’hibă deadunu cu ea, până di “victoria finală”. Ofiţialu român zbură şi ti cazuri di călcare a ndrepturilor a omlui tru teritoriile ucrainene aputrusiti di forţili ruse, calificânda aesti acţiuni ca hiinda crimi di polimu.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Andamasea reghională di Atena

    Andamasea reghională di Atena



    Cu itia că s-umplură dauă dekenii di la summitul di la Sărună, tru Gărţie, la cari s-băgară thimeallili ti lărdzearea ali UE cătră Balcañilli ditu Ascăpitată, șefi di stat și di guvern loară parti Atena, la călisearea a premierlui grec Kyriakos Mitsotakis, la ună andamusi informală.



    Avănda tru scupo s’treacă tu aradă progreslu faptu tru añilli ditu soni – dizvoltarea a coopirarillei regionale tru sud-estul ali Europă, ama şi provocărli dipu mări mutrinda evoluţiile a conflictului ditu Ucraina — andamasea adusi tru capitala elenă lideri ditu Sărbia, Muntenegru, Ripublica Moldova, Macedonia di Nord, Kosovo, România, Vărgăria, Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, ama și prezidenţălli a Consiliului Europian și Comisiei Europine, Charles Michel, respictiv Ursula von der Leyen.



    La andamasea ditu Gărţie agiumsi inclusiv prezidentulu ali Ucraină, prezenţa al Volodimir Zelenski la aestă andamasi hiinda mutrită ca un mesaj vărtosu di agiutoru tră Ucraina şi tră pirspictiva euroatlantică ti tută reghiunea. “Lipseaşti s’nă aduţemu soţlli, yinitorllii membri ali UE, ma aproapia di noi mult ma ayoñea. Ma largu va li surpămu keadiţli anamisa di regiunile a noastre”, spusi pi ună platformă, prezidenta ali Comisie Europine.



    Pi ningă tema tindearillei UE, andamasea avu tru prota thesi securitatea energetică şi sancţiunile contra ali Rusiei, la cari Belgradlu nu aderă. Neise, mutrinda ncuntrarea a prezidentului ali Sărbie, Aleksander Vučić, ditu declaraţia finală ali andamasi di la Atena fu eliminat apelu ta si s’bagă sancţiuni contra ali Rusiei di itia ali agresiuni contra ali Ucraina – relatează Sputnik.



    Participanţălli aprukeară importanţa ti duţearea ma largu a dialoglui constant şi a coordonarillei mutrinda securitatea şi cooperarea economică reghională şi năpoi spusiră solidaritatea cu Ucraina şi cu Ripublica Moldova. Tutunăoară, năpoi fu spus andrupămintulu tră procesul di extindire cu Balcanii ditu Ascăpitată şi statili ditu viţinătatea estică.



    Tru intervenția a lui, premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, părăstisi pi largu andrupămintulu a Bucureștiului tră Ucraina, cum şi provocărli cu cari s’ampulisescu ciuflikearlli români, pi fondul situației ligate di yipturli ucrainene. Tru aestu contextu, premierlu pripusi un mecanism european di kiverniseari a transportului di gărnu şi ahărdzeari di fonduri suplimentare tră industria agroalimentară şi dizvoltarea infrastructurăllei speţifică.



    Tutunăoară, şeflu a Executivului român cundillea importanţa strategică a lărdzearillei Spaţlui Schengen şi cundille ananghea di aderarea iruşi ali României. Inclusiv tru cadrul discuțiilor pi cari li avu cu prezidenta ali Comisie Europeană, Marcel Ciolacu căftă intensificarea a gaereţloru comune tră aderarea ali Românie la zona di libiră urdinari. Nu dip utu soni, premierlu anvărtuşi ananghea ti unitati la nivel european şi pripusi dizvultarea a niscăntoru proiecte reghionale comune tru domeniul ali energhie, comerţului şi combaterillei fuvirserli hibridi.



    La Atena, premierlu român avu muabeti cu omologlu grec ti lărdzearea a cooperarillei bilaterale şi regionale, iara tru kirolu ali andamasi cu liderlu di la Kiev, lu asiguripsi pi prezidentulu Zelenski că România ndrupaşti Ucraina până la victoria aliştei şi deapoa la reconstrucţia a văsiliillei.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Agiutoru românescu tră Ucraina

    Agiutoru românescu tră Ucraina



    România ș’pripuni s’agiungă prota platformă di exportu a yipturloru ucraineani, tru contextul a blocadăllei băgati di Rusia aluştoru exporturi şi a bombardarillei aţiloru importante porturi ucrainene la Amarea Lae şi Dunăre. Premierlli români şi ucrainean, Marcel Ciolacu şi Denis Şmîhal, s’akicăsiră, la andamasea ţi u avură viniri București, ti făţearea diplo tranzitlu a yipturloru ucrainene pritu România, iara ţinta easti că ma multu di giumitati ditu aesti yipturi s’hibă exportate pri aoa. Șeflu a guvernului di București cundille că misurile adoptate la nivel naţional, cata cum şi aţeali pi livelu european, va s’aibă tu videală, isa-isa, ananghea ti andruparea ali Ucraina, ama şi aştiptărli şi cilăstăserli leghitime a producătorlor şi fermierilor români.


    Marcel Ciolacu: România va s’cilăstăsească ma largu, idyea cum pănă tora, ti licşurărli mutrinda exporturli di yipturi ucrainene cătră păzărli internaţionale. Pritu România avemu nădia s’treacă pisti 60% ditu volumlu total a exporturilor di yipturi ditu Ucraina. Apufusim deadunu ună ţintă ambiţioasă – dublarea tru perioada yinitoari a volumlui tranzitlui di yipturi ucrainene pritu România, di la dauă miliuñi di tonuri tru mesu cumu easti tu aestu kiro, la patru miliuñi di tonuri. Tru aestă noimă, va nă concentrămu eforturile ti dizvoltarea a capacităţilor şi coridoarelor ţi suntu dişcllisi: prota ş-prota, a canalui Sulina şi a portului Custanţa. Tutunăoară, tricum tru revistă proiectili pi cari li avem tru lucru tră creaştirea a traficlui maritim, fluvial, feroviar, rutier, cum şi la punctili di triţeari a sinurlui.


    Tru arada a muabeţloru fu cundilleată importanţa ti colaborarea anamisa di aţeali dauă văsilii, cum şi cu partenerllii internaţionali. Ma ninti, Galați la andamasea anamisa di miniştrillli responsabili di transporturi şi infrastructură ditu România şi Ucraina, oficiali americani tăxiră asistenţa a Statelor Unite tră licşurarea a tranzitlui aluştoru yipturi, di cari ţăni siguranţa alimentară mondială. București, Marcel Ciolacu şi Denis Şmîhal simnară alti dauă acorduri bilaterale cari mutrescu pricunuştearea unu-alantu a documentilor di studii şi la dişcllidearea a unui nou punct di treaţiri a sinurlui anamisa di România și Ucraina, la Sighetul Marmaţiei. Tru context, Marcel Ciolacu năpoi lli-adusi aminti a omologlui ucrainean că Bucureștiul va ti minoritatea română ditu Ucraina idyili ndrepturi pi cari li ari minoritatea ucraineană tru România. Tu arada a lui, premierlu di la Kiev haristusi ali Românie tra s’hibă apanghisearea a emigranţilor ditu văsilia a lui, tră solidaritatea tru polimlu contra ali Rusiei, tră aţea că asigură tranzitlu a părmătiiloru ucrainene şi tră andruparea ali Ucraină pi calea ti integrarea tru Uniunea Europeană.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • România cutugurseaşti atacarea-a ţintiloru ţivili tru Ucraina

    România cutugurseaşti atacarea-a ţintiloru ţivili tru Ucraina


    “România cutugurseaşti sertu atacurli fapti ma multi ori arada di Rusia contra a oamenilor nistipsiţ şi ali infrastructură ţivilă, nica şi a silozurilor di yipturi ditu porturile ucrainene Reni şi Ismail. Pritu aesti călcări flagrante ali legislaţie internațională, Rusia bagă ma largu tu piriclliu securitatea alimentară globală şi siguranţa navigaţiillei tru Amarea Lae”.


    Caplu a diplomațiillei di București, Luminița Odobescu, lo meatri după năi atacuri a forților arusești contra a porturilor adusi aminti – porturi la Dunăre — agiumti prota cali di exportu a yipturiloru ucrainene, după ţi Rusia s-trapsi meslu ţi tricu ditu Iniţiativa ali Amarea Lae. Aestă inițiativă, ndrupătă di Organizația a Națiunilor Unite, dfădea izini ti exportul a yipturiloru ucrainene pritu ună cali sigura pi Amarea Lae, ama Moscova nu apruke ta s’u prilundzască. Furñia spusă di Rusia: nu eara tiñisită componenta akicăsearillei ţi pruvidea dari cali ti exporturli di yipturi şi angrăşăminte aruseşti, angriunate indirect pritu efectul a sancţiunilor financiare occidentale contra ali Moscova. Di atumţea, Rusia bombardează cu regularitate infrastructurile portuare ucrainene la Dunăre, aflate la ñică distanță di România, pi 24 di alunaru hiinda faptă prota atacă cu drone tru aţeali două porturi, di itia a curi fură asparti ma multe măgăzii şi infrastructură portuară. Ninti ta s-li ataca porturile di la Dunăre, forţele aruse avea gudită kiro di ma multi stămăñi porturile ucrainene di la Amarea Lae, maxus Odesa, di iu eara exportate ma ninti yipturi ucrainene.


    București, și Ministerul ali Apărari Naţională cutugurseaşti sertu atacurile executate fapti ma multi ori arada di forţele armate ale Fedearaţie Ruse contra a zonelor lbănati di populaţia ţivilă şi a elementelor ditu infrastructura critică ali Ucraină.


    “Polimlu di agresiune nkisitu di forţele ruse contra ali Ucraină easti ună călcari flagrantă a ndreptului international”, spuni tu un comunicat ministerul, cari precizeadză că structurile a lui, cari asigură monitorizarea spaţiului aerian, nu aflară fuvirseri di turlie militară contra a teritoriului naţional ică a apilor teritoriale ale României.


    Ministerul Apărarillei Naționale dimăndă, ama, că li anvărtuşi meatrilri di vigilenţă apufusiti simfunu cu planurli naţionale şi aliate şi monitorizeadză tru niacumtinatu spaţiul naţional terestru, maritim şi aerian tru cooperare cu structurile NATO, acţionând tră anvărtuşearea ali apărari pi tutu Flanc estic şi discurajarea a iţi agresiuni contra a teritoriului aliat.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • România şi securitatea-a flancului estic al NATO

    România şi securitatea-a flancului estic al NATO



    Tră doilu an arada, Dzuua Marinăllei, sărbătoarea-a forţelor navale ditu România, fu nsimnată avânda tru fundal conflictul ruso-ucrainean. Polimlu di la sinuru, relevanţa strategică criscută ali Amarea Lae şi securitatea pi flancul estic al NATO eara tu amprotusa tu arada a zboarăloru ţănuti di nai ma analti ufiţialităţ a statului, prezenti, Custanţa, la ţeremonii.



    Prezidentulu Klaus Iohannis spusi că securitatea României fu anvărtusită şi că eforturile di anvărtuseari a structurilor Alianţei di pi teritoriul a văsiliillei, maxus a pareiillei di alumtă NATO thimiliusită tru 2022, va s’hibă dusi ninti. România, cundille prezidentulu, ari un rol multu important tru Amarea Lae şi, deadunu cu partenerllii ditu NATO, reprezintă ună forţă di discurajare şi apărare a flancului estic.


    Klaus Iohannis: “Forţele Navale Române au un contributu semnificativ ti făţearea ma bună securitatea regionale, europeane şi euroatlantică. Misiunile disvărtiti di aliaţllii şi partenerllii a noştri ditu NATO şi ditu Uniunea Europeaană, aţea turlie că apile teritoriale şi aţeali a lumillei s’hbă ma sigura, scot utu videală acutotalui aestu lucru”.



    Tu arada a lui, premierul Marcel Ciolacu spusi că executivul ţi lu-cumănduseaşti va s’ahărdzească păradzlli ţi suntu ananghi ti modernizarea a forţilor navale. Marcel Ciolacu: “Tru harea di prim-ministru ali Românie, borgea-a mea easti ti s’asiguripsimu resursele anănghisiti tră armătusearea şi modernizarea Forţelor Navale Române. Tru aestă noimă, alocarea bugetară tră Apărare criscu ditu aestu an la 2,5% ditu PIB. Val u ţănemu aestu livel şi tru añilli yinitori”.



    Fost şef al Statului Major, Nicolae Ciucă, toraa lider politic şi prezidentulu a Senatului, spusi că zona ali Amarea Lae agiumsi un locu di mari hearbiri a globlui şi ună zonă di mari relevanţă strateghică tră partenerllii nord-atlantiţ. Securitatea alustor api asigură stabilitatea ti tută regiunea şi u alăxeasti România tru un furnizor important di securitate, spusi Nicolae Ciucă.



    Ministrul Apărarillei, Angel Tîlvăr, spusi că polimlu ditu Ucraina spuni cât di importantă easti ca România, văsilie cu ieşeari la Amarea Lae, s’dispună di capacităţi tră ş’veaglle apile teritoriale şi zona economică exclusivă. Alianţa, nica spusi Tîlvăr, yilipseaşti că easti unită, că relaţia transatlantică easti vărtoasă şi că angajamentul asumat prin Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic easti di nizdrunţinari.



    Şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, adusi aminti că, tru aestu an, Forţele Navale viniră cu prezenţa militară tru Amarea Meditearană, după ună curmari di doi ani, iara aesta spuni că Forţele Navale Române şi Armata României suntu un furnizor di securitate emu tru Amarea Lae, ema şi tru Amarea Meditearană.



    Tru harea di ministru di Interne, Cătălin Predoiu declară că România, văsilie di sinuru a Uniunillei Europeane şi a Alianţei Nord-Atlantice, realizează, cu profesionalism, responsabilităţile cari li ari tru calitate di membru a alustor organizaţii-clleaie tră prucukia şi siguranţa a văsiliillei.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Călbălăki la amari şi la munti

    Călbălăki la amari şi la munti



    Ca tru cathi an tru aestă pirioadă, litoralu românescu la Amarea Lae easti distinația preferată a unui mari numiru di români: pi 15 di agustu s’yiurtuseaşti Dzuua ali Marină, a deapoa weekend-ul prilundzitu di anlu aestu fu ună furñie ma multu ti alidzearea a stațiunilor di la mealu ali amari. Datili ofiţiale spunu că pisti 120 di ñilli di turiști suntu tora la amari tru minivacanţa di Sămta Maria. Gradlu di acăţari locărli tru unităţile di cazare di pi litoral trecu di 90%, iara multi hoteluri, pensiuni ică vile suntu la capaţitate maximă, acă păhadzlli suntu pi nai ma analtulu nivel. Mamaia, Eforie Nord şi Neptun suntu locărli cu nai ma marea călbălăki tru staţiuni, iara turiștilli suntu ditu tute zonele a văsiliillei. S’ţănu evenimente pi tutu litoralu: festivalurli di muzică aducu ñilli di tiniri pi plajele ditu Venus şi Vama Veche, iara serli di teatru, muzică şi balet suntu caplu di afiş tru Mamaia şi Constanţa, iu Corlu Manrigal ndreadzi un şingiru di spectacole pi Faleza-a Cazinoului.



    Evenimentele ahurhiră di ndauă dzăli și va sducă ninti tută stămăna. Tentrul di griutate a manifestărlor organizate di Forţele Navale Române tră sărbăturisirea a Dzuuăllei ali Marină va s’hibă pi 15 di agustu, Custanţa. Marinarllii militari va s’prezintă, după ună absenţă di patru ani, Exerciţiul demonstrativ cu numa “Forţele Navale Române 2023”, pi sţena maritimă di dinintea a Comandamentului Flotei. După alocuţiunile a persoanilor ufiţiali şi serviciul religios, va s’hibă lansate, tru apa ali amari, ancore di lilici ti aduţeari aminti eroilli marinari, cari ş-lu dormu somnul di daima tru ahăndusimea a apilor. Zeul Neptun va s’alăncească ditu largul ali amari pritu ună poartă di apă, asiguripsită di remorchere. Va s’hibă data aşi nkisita a demonstraţiilor, unăoară cu salutlu di dişcllideari a exerciţiului executat di elicoptere şi ambarcaţiuni rapidi, cari va s’poartă hlamburili ali Românie, Alianţ4llei Nord-Atlantice şi Uniunillei Europeane. Dupu aestu momentul va s’facă urdinarea a Pamporillei-şcoală “Mircea”, Ambasadorlu Onorific ali României pi amărli şi oceanele a lumillei, avânda cadeţllii di la Academia Navală “Mircea cel Bătrân” pi vergi. Publiclu va s’poată s’hărsească di pi falezele ditu Constanţa şi Mangalia cu exerciţiile demonstrative a forţilor navale şi defilarea a dzăţ di pampori militare, deadunu cu aeronavi şi elicoptere, militari ditu structurli ali apărari naţională, ama şi a văsiliiloru partenere ditu cadrul Alianţăllei.



    Tru porturli turistiţi va s’hibă organizate agiocuri şi concursuri marinăreşti, iara seara, după ritrădzearea cu torţi a marinarilor, autorităţile locale va s’ndreagă un spictacol multimedia realizat tru premieră tru România cu agiutorul dronelor luñinoase şi artificiilor. Ministerlu di Interne dimăndă că li cirscu dispozitivele di aradă publică, maxus tru zonili cu călbălăki, tru condiţiile tru cari tru tută văsilia va s’hibă organizate evenimente cu public tru numiru mari. Inclusiv tru zona montană cătă iu dusiră, tut aşi, mulţă români tră s’arihătipsească di dzălili adyi ali minivacanță di Sămta Maria.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Păhălu ti energhie, diznău plafonat

    Păhălu ti energhie, diznău plafonat



    Guvernul di București apufusi ca păhadzlli la energjie s’hibă plafonaţ și tru aestă iarnă, aşi cum s-feaţi şi tru sezonlu tricut. Tru aestu kiro, Ministerlu ali Energiei lipseaşti s’ndreagă, tru şcurtu kiro, programlu tră sezonlu arai şi să-lu prezintă a guvernului. Premierlu Marcel Ciolacu căftă a ministerilor di resortu s’ndreagă programlu tră iarnă tru domeniul energetic, emu tră populaţie, emu tră producţia economică şi să-lu prezintă a executivlui. Purtătorlu di zboru a Guvernului, Mihai Constantin “Premierlu Marcel Ciolacu căftă a ministerelor s’ndreagă asigurarea energiillei tru sezonlu araţi tră populaţie şi tră producţia economică. Tutunăoară, adză fu aprobată ună ordonanţă di urgenţă pritu cari s’asiguripseaşti decontarea a niscăntoru pălteri tră furnizorllii di energie, atea turlie ca sistemlu s’hibă ma largu perfect funcţional, cu păhadz plafonaţ tră cetăţeni, cum easte şi tru aistu kiro.”



    Aoa şi doi ani, păhadzlli la energie ahurhiră s’alină spectaculos, la nivel mondial, zñiipsinda emu consumatorlli casniţ emu atelli non-casniţ. Criștearea ahurhi di itia ali pandimie di COVID-19 și a căftarillei internațională tut ma mari. Tru 2022, polimlu ali Rusiei contra ali Ucraină și apofasea a llei unilaterală ta s’curmă livrările di gaze cătră născănti state membre ali UE u feaţiră ma sertă criza și ase s-nreghistrară valori recordu la păhadzlli ditu energie. Aestea yilispsiră ama seamni di stabilizare tru aestu an, parţial dupu politiţli şi intervenţiili a guvernelor UE. După ţi scădzură păhadzlli internaţionale, s’veadi aestă tendință şi tru ţi mutreaşti producţia energiei electriţi. Tru aestu contextu, Comisia Europeană şi Banca Mondială feaţiră urminie ali Românie s’tragă mănă di la plafonarea a păhadzloru la energhie, tră s’echilibreadză finanţele publice şi s’tiñisească regulile fiscale tru 2024. Tru văsilie, păhadzlli la energie electrică şi gaze naturale fură plafonaţ di la 1 di brumaru 2021, pi fondul di liberalizari a păzarillei di resort, di la 1 alunaru, tru idyiulu an. Nai ma avantajaț di aestă plafonare fură atelli cu un consum ñicu.



    Ase, tru prezent, la energia electrică, ari plafoane di 68 di bani (circa 13 eurocenți) şi 80 di bani (circa 16 eurocenti) pi kilowatt oră tră consumlu ñicu (0-100 kWh), respectiv mediu ( 100-255kWh). Aţelli cari au un consum ma mari, di pisti 300 di kilowați oră, beneficiadză di un păhă plafonat di 1,3 lei (26 eurocenți). Tutunăoară, ntreprinderli ñiţ şi di mesi, industria alimentară şi atea farmaceutică, serviţiili comunitare şi lăcaşurile di cultu păltescu 1 leu pi kWh (circa 20 di eurocenți). Tru ţi mutreaşti păhălu la gaze naturale, aestu armâne idyea cum până tora — muştiradzlli casniţ păltescu 31 di bani (circa 6 eurocenți) pi kilowatt-oră, iara atelli non casnici, 37 di bani (circa 7 eurocenți).



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Isăkili ali Băncă Națională

    Isăkili ali Băncă Națională



    Banca Naţională ali Românie u mutri hiinda tru creastire, la 7,5%, prognoza di inflaţie tră bitisita-a aluştui an, uidisitu cu năili isăki prezentate, ñiercuri, di guvernatorlu Mugur Isărescu. Prognoza inițială eara di 7,1 procente. Tu bitisita-a anlui yinitoru, inflaţia easti lugursită ti 4,4 proţente. Simfunu cu sţenariului di bază, rata anuală ali inflaţie va s’ñicureadză niacumtinatu până la orizontul ali proiecţie neise cirisaru 2025, ama tru un ritmo ma atenuatu relativ. Mugur Isărescu cundille că maş niscănti impoziti majorate duc la creastirea ali inflaţie, şi neise aţeali directe pi consum, accizele şi TVA. “Majorarea impozitelor pi venit, ti exemplu, poate s’aibă nica şi un efectu ana. Easti ma zori ti făţeari isapi la creastirea impozitarillei pi venituri. Ea duţi la scădearea căftarillei agregateˮ, exighisi guvernatorlu a BNR. Simfunu cu prezentarea, scenariul di bază fu adratu pi thimellilu ali legislaţie ţi easti tu aestu kiro la momentul anda eara adrată proiecţia şi nu includi impactul a misurilor di anvărtuşeari fiscală zburăti tora ma ninti, di autorităţ. Guvernatorlu BNR nica cundille că da seamne di ayăliseari emu creaştirea economică emu consumlu.



    “Avem creastire economică, ama slăghită cabaia ti estanu, comparativ cu ţi minduimu noi că va si s’facă tu ahurhita-a anlui. Avem ună creaştiri a ritmului anual a consumlui populaţiillei tru T1. Lişor, nă lo pi napandica şi noi. Avumu ună creastire a consumului vinită ditu amintatiţi, ama videmu ună ayăliseari a consumului. Multu vizibilă easti aestă ayăliseari, easti ligată, vahi, şi di depozitele la termen ali populaţie. Criscură cabaia tu aestă perioadă, categoric şi di itia a tocurloru ma mări, dimi, consum ma ñicu, economisiri ma mariˮ.



    Tru aestă noimă, Mugur Isărescu spusi că România lipseaşti s’aibă ună creaştire economică bazată ma pţăn pi consum și ma multu pi investiţii. Aduţearea-a fondurilor europeane, cundille năsu, easti esenţială ditu aestă videală. Tru idyiulu kiro, Mugur Isărescu declară că Banca Naţională ndrupaşti, acutotalui, un program a guvernului di ajustare şi anvărtuşeari fiscală. El sumlinie, ama, că apofasea lipseaşti s’hibă loată easti politică, nu fiscală. Tut ñiercuri, Institutul Naţional di Statistică dimăndă că dificitlu a ziyăllei comerciale tru primlu semestru aluştui an fu di pisti 13,3 miliardi di euro, ma ñicu cu aproapea 2,1 miliardi di euro andicra di aţelu nreghistratu tru prima giumitate a anului tricut. Uidisitu cu INS, tru perioada 1 di yinaru – 30 di cirişaru 2023, ponderi importante tru structura exporturilor şi importurilor li au grupi di produse catacum maşini şi echipamente di transport neise pisti 45,% la export şi aproapea 36,% la import, ama şi alti produse manufacturate.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • 10 di agustu după 5 ani

    10 di agustu după 5 ani

    Pi 10 di agust 2018, reprezentanţă ali diaspora organizară Bucureşti un mare miting contra a guvernului di stânga ditu aţelu kiro. Aestu eara stupsitu, nica di anda fu băgatu tu ipotisi, tru yinaru 2017, că mindueaşti s’alăxească imnaticlu di arada ali reformă tru justiţie tra s’s’lli-ascapă di aruşfeti liderlu social-dimocrat ditu epocă, Liviu Dragnea, şi pi aprukeaţlli a lui. Mitingul, la cari loară parti dzăţ di ñilli di oamiñii, s-bitisi cu intervenţia tru forţă, lugursită disproporţionată şi tru bună misură nintimilleată, a forţilor di arada. Tru 2018, procurorllii antimafia şi antiterorismu dişcllisiră un dosar, cari ama fu clasat doi ani ma amănatu şi ridişcllisu tăşu tu primvearea-a anlui ţi tricu, dupu contestația faptă di un protestatar.


    Tora, Parchetul Ghenearal dimăndă că şefañilli ali Jandarmeriei ditu aţelu kiro, ama şi alță angajați ali instituției va s’hibă giudicaţ tră infracțiuni catacum abuz tru serviciu, fals intelectual și purtaticu abuzivu. Uidisitu cu procurorlli, tru data di 10 di agustu 2018, cu ucazea-a mitingului di protest ţi s’ţănu Bucureşti, ningă sediul a Guvernului, comandantul acţiunillei şi coordonatorlli aliştei, tuţ colonei tru Jandarmerie, ș’feaţiră ună turlie cu nitiñisearea a nomurlorum zănatea di serviciu și deadiră cumandu a efectivilor di jandarmi ditu subordini, cu călcarea a dispozițiilor legale, intervenția cu zorea cu scupolu ta s’arăspăndească tută duñeaua di protestatari prezentă. Faptili a inculpațlor avură drept consecințe, spunu anchetatorlli, ngărdearea a libirtatillei di adunari și a ndreptului la integritate fizică și psihică a manifestanțălor, catacum și provocarea di suferințe fiziţi ică leziuni, ţi mutrea 50 di dzăli di yitripseari medicale tră vindicarea, unui numir di pisti 400 di persoane.


    Ditu cercetărli fapti tru cauză işi tu migdani că intervenția tru forță a jandarmilor s-feaţi cu călcarea a principiilor necesității, gradualității și proporționalității, principii consacrate di reglementările legale tru materie și yilipsiti tru jurisprudința CEDO. Ase, jandarmii acționară nu maş contra a persoanilor cari manifestau preşcav, cu scupolu ti izolarea aluştoru și băgarea tu lucru a misurlor legale, ama și contra manifestanților iriñeatiţ, cari constituiau marea majoritate a protestatarlor. Militarllii jandarmi ufilisiră cu furñia a executarillei misiunea grenadi di mână cu efect acusticu, grenadi di mână cu efectu iritant lacrimogen, cartușe cu efect iritantu lacrimogen, pulverizatoare di capacitate mărită și pulverizatoare di mână. Uidisitu cu Ministerlu Public, ditu persoanele vătămate, cama di 300 s-constituiră tu părță ţivile tru cauză.


    Comunitatea Diclic, cari easti ună platformă di petiții, apeluri la acțiune și activism online creată exclusiv tră România, căftă a Tribunalului Militar Bucureşti s’giudică tru regim di urgenţă dosarlu 10 August, di itia că armasiră maş 3 ani până di prescrierea faptelor, iar stipsiţlli pot s’ascapă di pideapsă. Membrilli a Comunitatillei Declic va s’yină tru Piaţa Victoriei, pi 10 di agustu, tră s’caftă justiţie tră victimili a abuzurilor fapti di jandarmi tru anlu 2018.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Cooperari militară România – Ripublica Moldova

    Cooperari militară România – Ripublica Moldova

    România easti etimă s’da asistenţă di spicialitate şi agiutoru ti Askerea ali Republică Moldova tru multiple domenii – spusi, luni, ministrul ali Apărari, Angel Tîlvăr, cu ucazea a vizităllei ţi u feaţi năsu Chişinău. El lo parti la recepţionarea a aţiloru ditu soni dări ţi li feaţi Ministerlu pi cari îlu cumănduseaşti tră Armata moldoveană neise pritu echipamente individuale di protecţie balistică, respectiv căşti di protecţie di turlia Kevlar şi vesti antigăgoşu, ama şi autoturisme di teren.


    Aestă donaţie easti un exemplu concret a cilăstăserloru a Bucureștiului ta s’agiută ti asigurarea resurselor anănghisiti tră armătusearea a militarilor Armatei statului românofon viţinu – spusi ministrul Tîlvăr.


    Donațiile — adusi aminti năsu – fac parte, dimi, ditu ună gaereti niacumtinată ali României di andrupari a Republicii Moldova tru domeniul di armătuseari ali Armatei cu echipamente moderne.


    Oficialu român eara dusu Chişinău la călisearea a omologlui Anatolie Nosatîi. Discuţiile anamisa di aţelli doi avură tu aradă coopeararea bilaterală tru domeniul Apărarillei, catacum și cooperarea tru context regional, NATO şi al Uniunii Europeane. Nu armasi nanăparti, dealihea, evoluţia a mediului di securitate di itia a polimlui di agresiune purtat di Rusia contra ali Ucrainei, cu accent pi situaţiile provocate di bombardamentele ruseşti tru porturilor ucrainene di pi Dunăre, tru viţinata a sinurloru cu România şi Republica Moldova.


    Tutunăoară fu adusă aminti diznău andruparea pănu di mardzina ali României tră avansarea-a Chișinăului tru imnaticlu pro-european, catacum şi importanţa ti participarea a llei la proiectele subsumate a iniţiativăllei regionale Procesul Reuniunilor Miniştrilor ditu Europa di Sud-Est (SEDM), format tră cari România exercită prezidenţillea rotativă, ditu meslu alunaru a aluştui an până tru alunaru 2025. Ligat di aest ditu soni subiect, miniștrilli Angel Tîlvăr și Anatolie Nosatîi feaţiră isapi ti jgllioatili ţi lipseaşti s’li facă Republica Moldova tră pregătirea a procesului di aderare la aestu format regional di consultări politico-militare.


    “Puteţi s’băgaţ besa pi tut agiutorlu a nostru, aţea turlie că dezideratul aderarillei la SEDM s’hibă agiumtu tru kirolu ana easti pi lucru mandatlu ali Românie la prezidenţillea aluştui forum. Yinearea ali Republica Moldova cu tuti ndrepturli la aestă iniţiativă va-lu anvărtuşeadză statutlu a llei tru plan regional şi internaţional şi va s’aducă noi oportunităţ di cooperare tru plan militar cu văsiliili ditu regiune” – spusi Angel Tîlvăr. Aducănda aminti ti rezultatele pozitive ale aţillei ditu soni andamasi a Comisiei militare mixte româno-moldovene di la Târgu Mureş, ditu meslu cirişaru, la nivel di secretari di stat, ministrul Tîlvăr cundille:


    “Cooperarea bilaterală tru domeniul ali Apărari aagiumsi pi un nivelu multu bunu, iara aestu lucru nă hărseaşti şi nă da sila s’nidzemu ninti tru aestu ritmo iruşi”.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Andamasi tră Ucraina, tru Arabia Saudită

    Andamasi tră Ucraina, tru Arabia Saudită



    Oficiali ditu dzăţ di state ditu lume analizară tru ună andamasi cu ușile ncllisi disvărtită tru Arabia Saudită, posibile cearei tră dănăsearea a conflictului anamisa di Rusia şi Ucraina. Riadlu vru, maxus, ca la aesti muabeţ s’llia parti Brazilia, India, China şi Africa di Sud, stati cari deadunu cu Rusia ncurpilleadză pareia BRICS.



    Uidisitu cu Kievlu, muabeţli di Jeddah nu fură ici lişoari. Prezidentulu Volodimir Zelenski spusi că delegaţia ucraineană ş-lu prezentă planlu di irine tru dzaţi puncte, cari pruveadi ritrădzearea acutotalui a askeriloru aruse di pe teritoriul ucrainean.



    Tu arada-a lui, șeful administraţiei prezidinţiale di Kiev, Andri Ermak, lugurseaşti că andamasea lu spusi diznău andrupămintulu a văsiliiloru participante tră principiul di inviolabilitati a sinurloru. El spusi că fură prezentate ma multi mindueri tu ligătură cu principiile clleaie ali formulă di irine ucraineane, ama tuţ aţelli prezenţă lu spusiră angajamentul a văsiliiloru a loru andicra di principiile a Cartăllei ONU, ntră cari ndreptul internaţional şi tiñia andicra di suveranitate. Ma multu, spusi șeflu ali cancelarie prezidinţială, reprezentanţăllii ali delegaţie ucraineană zburără ti apărare, garanţii di securitate, investiţii, importanţa tră dizvărtearea a unlui summit global tră irine, catacum şi ti “acordul a yipturloru”. Rusia nu lo parti la summit, ama Kremlinul spunea că va li monitorizeadză muabeţli.



    România, reprezentată tru Arabia Saudită di fostul ministru di Externe Bogdan Aurescu, tru aestu kiro consilier prezidinţial, și spusi andrupămintulu susto tră formula di irine pripusă di prezidentulu Volodimir Zelenski. “Iţi irine yinitoare lipseaşti s’garanteadză securitatea Ucrainei năuntrulu a sinurloru a llei pricunuscuti internațional și libertatea tra s-ducă ninti cu alidzerli suverane, fără interferențe. România ma largu va s’ndrupască Ucraina ahătu kiro cătu easti ananghi tra s’amintă aestu polimu”, dimăndă Bogdan Aurescu.



    Aduţemu aminti că atea ditu soni rundă di negocieri di irine ruso-ucrainene s’ţănu tru marţu anlu ţi tricu Istanbul. Cama deapoa, Kievul condiţionă iţi tratative cu Moscova di ritrădzearea didipu a askeriloru aruse ditu Ucraina şi restabilirea a sinurloru a llei pricunuscuti internaţional. Ma multu, Kievul va s’hibă thimilliusitu un tribunal cari s’giudică crimili di polimu fapti di forţili militare ruse, garantarea a securitatillei ti centralili nucleare şi garanţii di securitate suplimentare tru spaţiul euroatlantic.



    Tu arada a llei, Rusia spuni că easti hăxări ti negocieri di irine, ama caftă a Kievului s’pricunoască “năile realităţ teritoriale”, ună spuneari maxus ti teritoriile ocupate di forţele militare ruse. Sesiunea anuală a Adunarillei Generale a Națiunilor Unite ditu yismăciuni va s’ndreagă ună altă oportunitate tră Ucraina ta şi spună argumentele. Văsilia, ari tru planu, tutunăoară, un summit ma amănatu ti di toamnă tra s’anvărtuşeadză andrupămintulu tră formula a llei di irine tru dzaţi puncte, tcu nădia că aestea va s’hibă thimellilu la iţi acordu yinitor.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Neptun Deep, ună jgllioată ninti

    Neptun Deep, ună jgllioată ninti



    Planlu final di dizvoltare a dzăcămintelor comerciale ditu zona Neptun Deep ditu Amarea Lae fu confirmat di către Agenţia Naţională tră Resurse Minerale, dimăndă OMV Pitrom şi Romgaz, companiile ţi exploateadză gaze naturale ditu pirimetrul adusu aminti. Neise, proiectul agiumsi tru faza di dizvultare, cari nsineadză emu darea a contractelor, emu executarea a activităţilor di foraj şi construire a infrastructurii anănghisită tră trădzearea a gazilor naturali.



    OMV Pitrom ari simnată contractul prinţipal, tru valoare di 1,6 miliardi di euro, cu firma Saipim, ună multinaţională italiană di servicii pitroliere şi una ditu nai ma mare companii di aestă turlie ditu lume. Aesta va s’da serviţii di management, proiectare, achiziţii, fabricari, asamblare, transportu maritim, instalare, testare şi băgarea tu lucru tră instalaţiile maritime ditu cadrul a proiectului. Ma multu, contractul implică testarea şi băgarea tru lucru, tră staţia di misurare a gazelor naturale, şi secţiunile di ninngă amealu şi di pi uscat a conductăllei di producţie gaze, cari va s’hibă construite di alţă contractori. Atribuirea contractului s-feaţi dupu un proţes public di achiziţie.



    Neptun Deep easti nai ma marli proiectu di gaze naturale ditu zona românească ali Amarea Lae, iara OMV Petrom şi Romgaz, va s’investească pânu di 4 miliardi di euro tră faza di dizvultare a aluştui. Neptun Deep va s’aibă ună producţie di apraopea 100 miliardi di metri cubi di gaze naturale, România agiungăndalui aşe nai marli producător di gaze naturale ditu UE.



    Di altă parte, tru meslu cirişaru, OMV Petrom dimăndă că află năi resurse di naftă şi gazi naturale tru sud-vestul şi sudlu ali Românie, investiţia tru campania di foraj di explorare agiumsi la aproapea 20 milioane euro. Tutu cu tutu, discopirirli agiungu la piste 30 milioane bep (baril echivalent petrol) resurse recuperabile, echivalentul a trei pătrimi ditu producţia realizată di companie tru anlu 2022.


    OMV Petrom easti nai ma mari companie di energie ditu Europa di Sud-Est, cu ună producţie anuală di naftă şi gaze la nivel di grup di aproapea 43 milioane bep tru 2022. Gruplu easti prezentu tru România şi tru văsiliili viţini pritu intermediul a aproximativ 780 di benzinării, sumu dauă branduri, OMV şi Petrom. Tru OMV Petrom acţionarllii români au pisti 42% ditu acţiuni (statul român, prin Ministerul Energiei, ari aproapea 20,7%, iar 21,7% li au fondurli di pensii ditu România, la cari s’adavgă aproapea 500.000 di investitori individuali şi alti entităţi româneşti). La Romgaz statul român ari 70% ditu acţiuni.



    Di altă parte, OMV Petrom easti nai ma mari contribuabil la bugetlu di stat ditu România, cu aproapea 39 miliardi di euro reprezentânda taxe, impozite şi dividendi plătite tru perioada 2005 – 2022. Tru aidyea perioadă, compania investi aproximativ 17 miliardi di euro. Tru 2022 impozitili păltite di OMV Petrom asiguripsiră 7% ditu veniturile fiscale ali României.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • UNTOLD 2023

    UNTOLD 2023



    Tu aestă bitisită di stămănă, Cluj-Napoca s’ţăni nai ma marli și aștiptat festival di muzică a anlui ditu România. Și, giudicânda după numirlu tru creaștire a xeñiloru cari yin maxus tră el, și unu ditu nai ma populare, tru plan internațional! Anamisa di 3 și 6 di agustu, la UNTOLD, agiumtu la a 8-a ediție, suntu aștiptati cama di 400.000 di pirsoane. “Va s’hibă nai ma muşeată ediţie di până tora, cu numirlu nai ma mari di participanţă, aştiptăm tru medie iuva la cama di 100.000 cafi dzuuă.” – declară, marță, tru ună conferinţă di presă, directorlu di comunicari Edy Chereji. Organizatorlli tăxescu expirienți ahoryea ti tuti ilikiili și gusturli. Aţelli ñiţ va s’aibă, tră prota oară, un locu a lor, iu părinţăllii pot s’lli-alasă, tra si s’hărsească isihi tu festival. Deapoa, tru cadrul UNTOLD easti organizat și nai ma mari festival di street-food ditu România. Există, tutunăoară, zone di shopping, cu nai ma interesanti creaţii a niscăntoru creatori di modă. S’dăm, ama-a, Cezarlui ţi easti a Cezarlui și să zburămu ti partea artistică! Cama di 250 di artişti naţionali şi internaţionali di top fură călisiţ s’concerteadză pi sţenele di la UNTOLD. Trupa Imagine Dragons, tră prota oară tru România, tăxi un show excepţional. Aleapsiră, tutunăoară, si s’toarnă Cluj-Napoca David Guetta, ama şi Armin Van Buuren, cari cundille, ma multu ori arada, că festivalu ditu România easti preferatlu a lui, itie tră cari, anlu aestu, mindui s’aibă un momentu speţiali. A aţiloru aduşi aminti s’adavgă Bebe Rexha, Ava Max, Martin Garrix, Steve Aoki ică Salvatore Ganacci.



    Nica va să spunem că festivalu s’tindi pi ună suprafaţă di 235.000 di meatri pătraţ. Sţena prinţipală, di pisti 500 di tone, ari cama di 900 di metri pătraţi di ecran LED, 32 di meatri anălţime, 110 metri lărdzimi şi 30 di meatri ahăndusimi. Citia ari ună dişcllideari 24 di meatri. Cum tema UNTOLD 2023 easti The Light Phoenix (ʹLumina Phoenixʹ), aesta va si s’veadă tru decorurli di pi mainstage și di pi stadionlu Cluj Arena, buisisitu cu pisti 1.250 di agocuri di videală tru tuti dzălili şi nopţăle di festival. Personaje măyipsiti, animatori şi dansatori va s’alagă, tutunăoară pritu festival. Iara surprizele nu s’dănăsescu aoa! Tră buna disvărteari a UNTOLD, organizatorllii şi autorităţli colaboreadză aţea turlie că tută lumea s’hibă tu sigurlăki. Nilli di lucrători ditu Jandarmerie, Poliţie, ditu Inspectoratul tră Situaţii di Urgenţă, Agenţia Naţională Antidrog ică ditu Brigada di Combatere a Crimăllei Organizată suntu prezenți, tru zonă, tru tut kirolu a aţiloru 4 dzăli di zaeafeti. A lo lă si adavgă aproapea 800 di agenţă di securitate privată tru pirimetrulu a evenimentului. Şuier va u cumăndusească, şi tru aestu an, divizia di echipaje canine, maxus ndreapti tră patrulare. Va s’hibă băgati, tutunăoară, dauă spitale mobile şi trei locuri di protu- agiutoru. Ama s’nu băgămu arăulu ninti și s’lă urămu a tutulor participanților “discurmari muşeată”.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala