Radio România Internațional

Category: Carnet cultural

  • Româñilli de ningă noi

    Româñilli de ningă noi

    Reuniunea a Teatrilor Naționale Românești de Chișinău s’dizvărteaşti tru perioada 15-28 yismăciuni 2022 și adună teatrili de pi dauli mealuri a arăului Prutu.


    Interviu cu regizorlu Petru Hadârcă, directorlu a Teatrului Național “Mihai Eminescu” di Chișinău, organizatorlu a evenimentului, andreptu și cu agiutorlu a Ministerlui ali Cultură, Educație și Cercetari ditu Republica Moldova, a Ministerlui ali Cultură și Identitati Națională ditu România, a Institutlui Cultural Român di București și Chișinău și a Biroului de Coopearare ali Elveție tru Republica Moldova.



    “Artiştilli tră irini, libirtate, nădie” easti motto-ulu a ediţillei de anlu aestu a Reuniunillei Teatrilor Naționali Românești di Chișinău ti cari zburămu tamamu tora cu directorlu a Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” di Chisinau nicukirlu si organizatorlu a aluştui evenimentu de tradiţie.


    Regizorlu Petru Hadărcă easti deadunu cu noi. Ghini n-aflămu, diznău !


    Petru Hadărca — Haristusescu tră căliseari ! Si tamamu mindueamu tră aţea că spusitu pi motto-ulu pi cari ălu lansămu la editia a VII–a a Reuniunillei Teatrilor Naţionale si ñi-aduş aminti ună spuneari a unlui mari politician, a unlui analtu funcţionar de Moscova pe cari ăl cunuştem tuţ, Rogojin, cari spunea nica ditu 2015 că “noi nu avem ananghi di tancuri tra s’himu nicukiri Chisinau” si ia că şi adză escu ahănda căndăsitu că alumta aţea marea s’duţi nai ma pţănu la noi, tru Basarabia toradioară, nu pi terenu militar şi aestă easti tru sinidisea a oamiñiloru şi minduescu că rezultatul va s’hibă apufusitu di un model mental ali cultură cătă cari va s’ndreaptă publiclu largu. Ti aţea, proiectul Reununiunillei Teatrilor Naţionale Româneşti la Chisinău cari agiumsi tora la aestă ediţie şi mi hărsescu că agiumsi normalitate şi easti di cabaia kiro ună traditie, s-amintă tru 2014 atumţea căndu băgămu tru practico cu llirtatlu Ion Caramitru aţea alăxeari di turnee anamisa di aţeali daua teatri, Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” di Bucuresti şi Teatrul “Mihai Eminescu” di Chisinău, cumu ghini spunea llirtatlu Ion Caramitru “ adi s’intră pi stenă Caragiale şi Eminescu şi s-amintă atumţea pritu ună diplo vreari, pritu ună provocari. Prota ţănea di turlia estetică şi di sinferlu a nostru profesionalu tra s’himu ligaţ cu minarea teatrală ditu România, cu proţesele teatrale ditu lume si tra s’dămu silă a lucărlui teatralu ditu Republica Moldova. Si ia că vini aţelu sticu di oară tru 2014 si deapoa tru 2015 candu prota ediţie a reuniuniunillei teatrilor nationale, neise agiumsi aşi cumu spun spectatorlli si nu maş, că easti unu di nai ma di simasie evenimente teatrale a anlui tru Chisinău. Reuniunea a Teatrilor Nationale Românesti nă aduţi un modelu valoric tră noi, tră societatea română si tră româñilli di iuţido.


    Roxana Ioegulescu Bandrabur — Si cari, tră doilu an arada s’hărseaşti di Analtulu Patronaju Prezidenţialu durusitu di prezidenta ali Republică Moldova, Maia Sandu si di prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis.


    Petru Hadărcă – Aesta easti ună tiñie tră noi şi nă ascumbuseaşti nica ş-ma multu, aţea turlie că spectacolele aleapti ti editia a VII–a s’hibă nai cama avuti. Ghini ma, di arada teatrele nationale, tut kirolu la Chisnău, yin cu spectacole premiate la Gala a Premiilor UNITER, premiati la alti festivaluri importante internaţional. Si yin numi avdzăti a teatrului românescu. Suntu regizori mări, spectacole realizate de Silviu Purcărete, di Radu Afrim, di Claudiu Popa di Cristian Hadji-Culea suntu spectacole cu actori muşeaţ, mări actori. Maia Morgenstern va u avem anlu aestu tru “Casa di la hoară” un spectacol a Teatrului Naţional di Bucureşti.


    Sunt gaereţ fapti nu maş di mini ama şi di managerlli de teatru şi anlu aestu maxus va s’haristusescu a aţiloru doi ministri ali Cultură emu di Bucuresti emu di Chişinău cari agiutară financiar posibilitatea tra s’yină teatrile la Chisinau tră un şcurtu kiro di dauă stămăñi ahătu cătu va s’ţănă Reuniunea a Teatrilor Naţionale.


    Roxana Iorgulescu Bandrabur — Dimecu tamamu perioada anamisa di 15 di yismăciuni şi 28 di yismăciuni.


    Petru Hadărcă — Aţea ţi lipseaşti s’cundilleamu easti că pi ningă ministerili tră cultură easti si soţlu a nostru comun Institutlu Cultural Român a curi lli-aduţemu haristuserli ţi ălli si cadu. A deapoa ti prota oară anlu aestu eavemu ună premieră absolută tru sinlu a fumeallillei teatrilor nationale românesti, neise călisimu si Teatrul Naţional Academic “Ivan Franco” di Kiev cari si el fu thimilliusitu tamam aoa şi 100 di añi, idyea cum şi teatrul a nostru.


    Va s’hibă aoa tru dzuua di 26 di yismăciuni cu un spectacol premiat, cu un premiu mari, la un festival International ditu Europa, di Budapesta, anlu tricutu cu spectacolu “Coriolanus” di Shakespeare. Si lli-aştiptămu cu emoţii tuţ atelli cari dimăndară că va s’yină anamisa di noi.


    Roxana Iorgulescu Brandabur — Suntu 17 di teatre de pi dauli mealuri a Prutlui cadealihea că şi Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” ţi lu adusitu aminti deaneavra ama si Teatrul Naţional Radiofonic maca tut himu la Radiodifuziunea Română, 24 di spectacole tru sălliurli di teatru, 9 audiţii a spectacolilor radiofoniţi, lansări di carti, proiecţii di filmu, ia că nu nă dănăsimu maş la filmu, expozitii di cadhuri, atelieri, master class-uri, evenimente online muabeţ şi alti ahtări. Dimecu cum spusitu un regal.


    Petru Hadărcă — Haristusecu că adusitu aminti di Teatrul Naţional Radiofonic easti prezentu di la prota ediţie si cu cari avemu andreaptă achicăseri culturale de añi di dzăli, cu distributie di pi dauli mealuri a arăului Prutu si cu actori ahăt di la Teatrul di Chisinău ama si di la teatrili naţionale ditu România. Un argumentu furteaţă căţe cultura, teatrul, di multu kiro u freadzi telea anţăpătoasă de la Prut…


    Neise, u feaţimu Unirea. Aşi cum aţelli doi ministri tru ună conferinţă de presă, dl. Lucian Romaşcanu si dl Sergiu Prodan dzăţea: “Himu maş ună cultură cu doi miniştri aşi şi noi, io dzăcu că himu maş unu teatru românesc ahăt aţelu di Chisinau, pănă Timişoara, pănă Oradea, actorlli zburăscu idyea limbă, atea muşeata tru sţenă, limba româna, zborlu al Nichita Stănescu, “patrida-a noastră easti limba română, nu maş …”.


    Roxana Iorgulescu Bandrabur — Domnule Hadărcă vă oru s’aveţ aesti dzăli mplini di harauuă, tră atea că vă si cadi pănu di mardzină, ti gaeretea mutrinda unu ahtari evenimentu. Vă haristusescu, multu di multu !


    Petru Hadărcă — Vă haristusescu, multu di multu, nica nă oară. Mi hărsiiu multu şi avui mari miraki s’vă avdu, s’nă lomu di limbă.


    Autor: Roxana Iorgulescu Bandrabur


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Alina Grigore, premiată la San Sebastian cu marli premiu Burlida di Malămă

    Alina Grigore, premiată la San Sebastian cu marli premiu Burlida di Malămă




    După ţi anlu tricutu amintă marli premiu – Burlida di Malămă – la Festivalul di Film di la San Sebastian (Spania), la recenta ediție a Festivalului Internațional di Film Transilvania (Cluj-Napoca), primul film al regizoarăllei Alina Grigore, “Crai Nou” (Blue Moon) amintă Premiul tră Dibut. “Crai nou/ Blue Moon” easti scris şi regizat di Alina Grigore și îlli ari tru distribuție pe Ioana Chiţu, Mircea Postelnicu, Mircea Silaghi şi Vlad Ivanov. Scenariul a filmului easte inspirat din experiența personală a actrițăllei și regizoarăllei Alina Grigore, cari bănă ună parti ditu ficiurami tru ună hoară ditu giudiţlu Neamț. “Maxus featili nu avea niţi ună șansă s’evolueadzăe, abuzul fizic și psihic la cari era stuhinati di agoiumsi un lucru di aradă tru mediul di la hoară”, spuni Alina Grigore anda ş-aduţi aminti ti atelu kiro. Crai Nou easti pirmitusearea a tinirăllei Irina, cari vrea s’evadiadză ditu ună familie toxică şi nyiseadză s’ducă la studii tru capitală, ama eşueadză, contaminată di prişcăvillea di anvărliga. Trofeul amintat la San Sebastian di “Crai Nou” tiñiseasti un filmu adratu fără păradz di la Centrul Național ali Cinematografie, di ună echipă multu didicată. Zburămu cu Alina Grigore ti premiul amintatu, ti cum putu s’alăxească tru ună pirmituseari cinematografică ună experiență bănată și ti metoda a llei di lucru ţi nu easti di arada di dinăpoia a filmului.


    Alina Grigore: “Bănaiu un kiro la hoară, aveam șapti añi cându fudzii di București s’bănedzu tu ună hoară ditu giudiţlu Neamț și avui un șoc cultural cabaia vărtosu. Fu nica ma șocantu cu cât eram multu ñică și eram nviţată cu altă turlie di comunitate, ași că angrăpsiiu nica di atumtea un jurnalu a lucărloru fapti anvărliga şi angrăpsiiu și ma amănatu, ma mi turnaiu căndu ş-căndu la ateali frăndză. Prota, nu avea un interes a părinților andicra di educația a cilimeañiloru, tră atea că interesul a lor era prota ş-prota s-armănă tru bană, aţea ţi dotu nu easti blamabil. Ama cum prota cilăstăseari eara supraviețuirea, cilimeañilli era ancurajaț s’lucreadză acasă ică s’fugă s’lucreadză tru xeani. Ni aducu aminti di un moment tru cari eu mi duţeamu acasă să-ñi adaru temele, iara soaţa a mea nai ma bună s’duţea acasă și s’acăta cu lucurlu dimi cu săparea, aesta eara tru clasa a I- a ică a II-a, tru anii 90. Ti amărtie, situația nu s-alăxi multu, niţi tora cilimeañilli ditu mediul rural nu suntu acurajaț să-și ducă ninti studiile. Cu inspiratia ditu aţea ţi aveam vidzută, ahurhiiu ma amănatu s’ngrăpsescu aţea carti pi cari voi s-u public și poate va u fac la un moment dat. La filmul aestu lucrai ufilisinda folosing metoda di lucru a școlii di actorie InLight, aesta nsimnânda că lă pripunem actorilor ună idie pi cari u dizvoltăm deapoa deadunu. După ţi angrăpsiiu scenariul fu un lucru multu mari, zburămu și ahăndusimu situațiile și personajele cu actorii, cu directorul di imagine, cu editorul. Și ași ahurhimu s’flămu cari eara motivațiile a personajelor.”



    Ti ansimnă ufilisearea a metodăllei di actorie InLight, metodă cari da și numa a unei școală fondată di Alina Grigore diadunu cu ună parei di artiști, nă spune regizoarea a filmului “Crai Nou”.


    “Ti aduţem noi pritu InLight easti că nă concentrăm pe colaborarea cu actorii și cu alanţă membri a echipăllei. Neise lă dămu curayiu la tuţ ditu echipă să spună cum ved lucărli, şidimu di zbou cu directorul di imagine, cu editorul, aprofundăm scenariul și zburămu ti personaje și situații.


    Ditu vidiala a mea easti un lucru multu captivantu. Scriem fișe di personaje, yinimu cu propuneri, improvizăm, legat di aestă pirmituseari avemu căftată şi aflămu aduteri aminti comune, tema hiinda ligată di familie easti imposibi s’nu aflli lucri comune. Și tută aestă cercetare, tut aestu background îllli agiută multu di multu a actorlui. Easti di mare agiutor atumţea cându ești pe set s-ță aflli lucri comune cu alanţă, s’cunoști motivațiile a partenerului di scenă. Aestu fu un aspect, diapoa avui sinferu ti ţi minduescu și cum exploreadză actorllii a scenariul. Tră mine turlia aesta di lucru colaborativă easti multu importantă. Când s’apriduţi un text mi intereseadză inclusiv ţi mindueaşti apriducătorlu ti textul respectiv, ași că easti evidint că pripunirile actorilor și a membrilor a echipăllei ñi si par multu serti. Añi si pari ma cu hăiri colaborarea tră aţea că tru momentul tru cari îlli alași pi alanţă s’exploreadză, elli agiungu la un nivel multu analtu di creativitate și easti tru hăirea a ta, ca regizor, tini poţ s’ti ufiliseştă di aesta creativitate. Ani, cara ești ma multu turlia di regizor cari maş coordonează, nu ari dipu multă multă comunicari. Dispre asta easti InLight, dispre colaborarea cu ceilalți. Și dacă ai trucredire tru genul acesta di abordare, părerea mea easti că aduci mai multă emoție, mă refer tru special la construcția personajelor.


    Ma multu, ai ună echipă ma hărăcoapă, cari știe că s’poati s’exprima liber avanda maş ndauă limite, dialihea ţi s’li aibă tu isapi. Avea ndauă secvențe tru cari actorllii avură libertate totală, spunu maxus ti ună secvență cu Mircea Postelnicu și Ioana Chițu, ti cari tută lumea spusi că iși ca un dans, ca un tango anamisa di directorul di imagine, regizor și actori. Și, neise, aesta am miraki, ca realizarea unui film s’hibă ca un giocu diadunu.”


    Până la “Crai Nou”, regizoarea Alina Grigore eara cunuscută maxus ca actriţă. Giucă tru ndauă seriale şi tru lungmetrajul “Ilegitim”, regizat di Adrian Sitaru, la cari fu și scenaristă.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala

























  • Regizorlu Gavriil Pinte, nominalizat la Premiile UNITER

    Regizorlu Gavriil Pinte, nominalizat la Premiile UNITER

    Trei ditru producțille a Teatrului Naţional Radiofonic – Radio România fură nominalizate la Premiile UNITER, categoria Nai ma bun spectacolu di teatru radiofonic: Un secolu di teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriillei niaprukeată, sţenariu di Mariana Onceanu, Radio Noir. Pirmituseri polițiste (Sezonul 1), dramatizari radiofonică di Mihnea Chelaru, şi Cazlu Tudor Vladimirescu, sţenariu radiofonic di Gavriil Pinte.



    Gavriil Pinte bitisi Facultatea di Actorie la Târgu-Mureș și Facultatea di regie la Universitatea di Artă Teatrală şi Cinematografică, Bucureşti. Andreapsi spectacole tru teatrili ditu București, Satu Mare, Ploieşti, Baia Mare, Tulcea, Miercurea Ciuc, Giurgiu, Sibiu, Constanţa, Oradia, Timișoara. Ditu anlu 1999 până tru aestu kiro easti regizor artistic tru cadrul a Redacțiillei Teatru a Societatillei Române di Radiodifuziune, tru cadrul a curi andreapsi ma multe spectacole di teatru radiofonic. Apruke multi premii tră regie ditu arada a curi aduţemu aminti Premiul UNITER tră Teatru Radiofonic tru 2OO2, 2OO3 și 2O11. Gavriil Pinte andreapsi spectacole după bana și opera a ma multoru scriitori: “Un tramvai număsitu Popescu – după bana și opera a poetului Cristian Popescu (spectacol cari s-giucă la București și Sibiu, tru un tramvai ţi eara tru trafic),”Ispita Cioran” – după bana și opera al Emil Cioran, “Ghidlu a ficiuramillei turnati” – după Andrei Codrescu, “Călătoria” – după Constantin Abăluță, “şi aţelli ditu soni va s’hibă aţelli ditu soni” după Ioan Es. Pop.



    Aţelu ditu soni spectacol radiofonic simnat Gavriil Pinte, Cazlu Tudor Vladimirescu, nkiseaşti di la personalitatea al Tudor Vladimirescu, cari s-amintă tru 1780. Tudor Vladimirescu fu domnu a Țarăllei Românești şi conducătorlu a Revoluțiillei di la 1821, unu ditu evenimentele cari alăsară toru tru ahurhita a procesului di xanaamintari naţională a Româniillei. Tru 1821, sum numa “Căftărli a norodului românesc”, Tudor Vladimireascu făţea cunuscut programlu ali revoluţie, cari pruvidia, prota ş-prota, nimintearea a puterilor xeani tru lucărli di năuntru a văsiliillei și realizarea a născăntoru reforme. Easti lugursitu protlu documentu cu caracter constituţional ditu Ţările Române.


    “Născăntiori Vladimirescu fu idializat, mortificat tru clișee. Nu avum naeti s’adrămu un spectacol patetic, ma, tutunăoară fu alargu di noi iţi mindueari parodic, iţi turlie di ironizari și duţi tru dirizoriu pi marli pandur. Spusim sinferu ti un erou cari, ninti di tuti, fu omu. Ama un om cari agiucă un rol istoric di prota thesi și agiumsi erou național. Scenariul acaţă pi napadica lucre ditu bana publică al Vladimirescu, împiltiti cu lucre ditu bana a lui privată, diadunu ancurpilleadză atea ţi vahi eara ti dilihea el, un omu yiu”. Ași exighiseaşti, pi şcurtu, regizorlu Gavriil Pinte naeţli a lui tu ligătură cu spectacolu di teatru radiofonic Cazlu Tudor Vladimirescu.


    Gavriil Pinte: “Versiunea radiofonică fu preţedată di ună versiune di sţenă, tră atea că, inițial, spectacolu s-giucă pi ună hamunisie ţi avea anvărliga brațili a Jiului, tu intrata a căsăbălui Târgu Jiu. Spectacolul s-giucă noaptea, iara coloana sonoră fu asiguripsită di formația Bucium, cumăndusită di Andi Dumitrescu. Tuti s’feaţiră live, pots’număsescu aestu spectacol ună operă rock. Ni si păru hăirl4tică muzica aţiloru di la Bucium tră aestu spectacol tră aţea că rock-ul easti o muzică aribelă, revoluționară, ași cum fu și Tudor Vladimirescu ca personaj istoric. Fu un spectacol cu ună distribuție cabaia mari, 60 di artiști, iara dupu aestu spectacol minduiimu că ti bun va s’hibă s’adrămu și ună versiune radiofonică. Sigura că nu avum cum s’asiguripsimu tră spectacolul radiofonic ună distribuție fadrată ditu 60 di artiști, ama nregistrările fură fapti maxus tră versiunea radiofonică. Idyea, scenariul fu minduitu avănda tu vidială specificlu și sirţăllea radiofonică, iara nregistrările s’feaţiră tru incinta a teatrului ditu Târgu Jiu. Mi hărsescu că aestu spectacol beneficiadză și di ună versiune radiofonică, tră atea că easti un spectacol important emu ti timini, emu ti pareia di la Târgu Jiu, ucazi cu cari lă haristusescu a artiștilor tră aestă colaborare extraordinară. Voi s’adavgu că trupa di actori a Teatrului Dramatic “Elvira Godianu” ditu Târgu Jiu easti cumădndusită di Cosmin Brehuță, un om timiraki, un director acutotalui atipic tră peisajul teatral românesc. Emu scenariul radiofonic, emu aţelu tră scenă ș-revendică paternitatea nu ditu clișeele cari compun di multi ori, ti amărtie, imaginea el Tudor Vladimirescu, că ditu traghedia antică, ditu dramaturgia shakespeariană, avânda și ndauă accente suprarealiste.”


    Spectacolul realizat di Gavriil Pinte, cu furñia a Bicentenarlui Tudor Vladimirescu și adratu tru colaborari cu Teatrul Dramatic Elvira Godianu ditu Târgu Jiu, lli-ari tru distribuție, ntră alţălli, pi Mihai Rădulea, Oana Marinescu, Cosmin Brehuță, Eugen Titu, Mădălina Ciobănuc, Monica Sfetcu, Georgiana Enache, Cornelia Diaconu, Adilina Puzdrea, Luminița Șorop.


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala

























  • Traducătorlu Sean Cotter

    Traducătorlu Sean Cotter

    Anlu trecut a apărut tru America varianta tru limba engleză a romanluui Craii di Curtea-Veche, semnată di traducătorlu Sean Cotter. Sean Cotter prida literatură comparată și traductologie la Universitatea Texas ditu Dallas. Easti specializat tru modirnism, teoria și istoria traduţearillei și tru literatura Europei di Est. Craii di Curtea-Veche, romanlu al Mateiu Caragiale, alăncitu tru 1929, easti lugursitu unu di nai ma importante ditu literatura română, adună anvărliga a lui mulţă fani și fu aleptu, tru un top realizat di revista Observator Cultural tu ahurhita a anilor 2000, nai ma bun roman al literaturăllei române.



    Siddzum di zboru cu Sean Cotter ti procesul di apriduteari a romanlui Craii di Curtea-Veche (Rakes of the Old Court), cari ţănu unsprădzaţi ani, ti ateali ditu soni apriduteri pe cari li feaţi şi ti aprukearea a lui di literatura română.



    Sean Cottter: ”Tru SUA, literatura română nu easti cunuscută. Northweastirn University Press ari ună serie didicată ti literatura universală și editorllii avură sinferu s’publică aestă carte, di ună mari năutate tră ghivăsitorlli americani. Mini lă spuş că easti ună carte multu importantă, di ună muşuteaţă ţi nu ş-ari preaclle, și că easti amărtie ca cititorii americani s-nu u cunoască. Specialitatea a mea, ca profesor universitar di literatură comparată, easti modirnismul european, angrăpsiiu ti Lucian Blaga, T.S.Eliot și ti altă scriitori ditu perioada respectivă. Voi să spun că eara hirescu s’agiung și la cartea al Mateiu Caragiale și pricunosc că tră mine fu ună provocari, ună ambiție apridutearia aluştui text ti cari să spune că easti tru mare parte intraductibil. Tru ţi mi mutreaşti, acaţu salami iţi zboru, nu pot s’alasu ici ţiva nanăparti. Ași că pot să spun că fu ună ligătură multu streasă cu textul al Mateiu Caragiale, un om ici di arada. Mi agiută multu documentarea ţi u feciu, ghivăsinda cata tut ţi s’ngrăpsi ti Mateiu Caragiale, ahurhinda cu G. Călinescu și Șerban Cioculescu și bitisinda cu Nicolae Manolescu și Cosmin Ciotloș. Șerban Cioculescu adră nica şi un dicționar di zboară ufilisiti di Mateiu Caragiale și aestu lucru ñi-agiută multu di multu.


    Ama, esențial tră s’agiungu tru universul alustui scriitor, fu să-ñi lu imaginez ca pe un personaj, s’akicăsescu cum minduea și cum angrăpsi aestă carte, avui ananghi di aesta imagine tra s’adaru una apunti anamisa di mine și textul original. Ti aţea spun că documentarea, tru cazul apridutearillei a Crailor di Curtea-Veche, fu esențială, ñiă ghivăsiiu tut ţi s’ngrăpsi ti opera a lui, ama și biografia al Mateiu Caragiale. Pi Mateiu Caragiale va-lu zuyrăpsescu, prota ti prota ca hiinda un dandy. Tru literatura di limbă engleză ari aestă turlie di personaj/ autor, Oscar Wildi și Edgar Allan Poe sunut dauă ditu exemple. Aestă turlie di litearatură, literatura toradioară di limbă engleză mi agiută multu tra s’lu akicăsescu şi s’lu apriducu pi Matei Caragiale.”



    Sean Cotter agiumsi prima oară tru Bucureşti tru 1994, di itia a unei ștampile băgată alătusitu. Avea 23 di ani și lucra ca voluntar tră ună organizație guvernamentală:


    ”Așa s-feaţi, lipsea s’agiung tru Kazahstan, earam voluntar trutr-o organizație guvernamentală, Corpul Păcii. Și am fost foarte fericit că am ajuns tru România, diși nu știam mai nimic dispre această țară, o spun cu toată sinceritatea. Știam maş că da” eara da” și că nu” eara nu”, ama li alătuseamu cătivărăoară și zboarăli aestea. Feciu un curs di limba română, cari eara organizat tru clădirea a unei școli generale ditu Piața Amzei, aclo anviţaiu intensiv româna, patru oari ndzuuă. Ni aduc aminti că la aţel cursu profesoara nă provocă s’făţemu ună apriduţeari a Poemului di Nichita Stănescu, a aţillei poezii şcurtă: Spuni-ñi, cara va ti acaţu ună dzuuă şi va ţă başu talpa a ciciorului, nu-i aşi că va să şkioapiţ niheamă, diapoa cu asparizma s-nu ñi kisedz băşearea?


    Cum predau traductologie la Universitate, lă pripun și mini cându ş’cându a studinților mei s’traducă aestu poem. Așa că probabil maş tru un an fu tradus di pisti 400 di studinți, putem să spunem că easti nai ma apridusă poezie ditu limba română. Litearatura română easti multu aproapea di suflitlu a meu. Mirakea a mea tră litearatura română s’dipluseaşti, pă tru soni cu bana a mea.”



    Sean Cotter apridusi tru limba engleză mulţă scriitori români: Mircea Cărtărescu (Orbitor, Aripa stângă/“Blinditug — The Left Wing”), Nichita Stănescu (“Roata cu o singură spiţă”/ “Wheel with a single Spoke”), T.O.Bobe (“Bucla”/Curl”), Nichita Danilov Suflete la second-hand”/”Second-hand Souls”), Liliana Ursu (Zidul di lumină”/ Lightwall”), Magda Cârneci (“FEM”). Anlu acesta, tot tru apridutearia lui Sean Cotter, va apărea tru America Solenoid, romanlu di Mircea Cărtărescu distins cu importante premii internaționale. Sean Cotter easti și autorul cărții Litearary Translation and the Idia of a Minor Romania (Rocheastir University Press, 2014), cari amintă Premiul Bianual tră Carte acordat di Society for Romanian Studies. tardu


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala
























  • Adeti circulară la Muzeulu a Huryeatlui Român

    Adeti circulară la Muzeulu a Huryeatlui Român

    Meşlli mai și cirişaru aduc la Muzeulu Național al Huryeatlui Român (MȚR) ună expoziție de artă contemporană colaborativă – “Adeti circulară (Conectat la natură)”, ună andamasi anamisa di artiști contemporani consacrați și masturi tradiționali, cari ţăni yii vecllili isnăhi — ună ndziminari anamisa di inovație, tehnologii, act artistic și artizanat. Sidzumu di zboru cu managerlu MȚR, Virgil Nițulescu, ti conceptul expozițional, ti artiști și masturi și, nu dip utu soni, ti ună şcurtă istorie a proiectului:


    “E, ună turlie ahoryea andicra di ţi s’ari faptă la noi tru muzeu. Aestu conceptu nkiseaşti de la ună inițiativă cari datează ditu anlu 2017 și cari avea numa “România Tradițiilor Creative”, lansată atumţea di fostul manager Vintilă Mihăilescu și Teodor Frolu. Era ună inițiativă cari minduea s’aducă tu idyiulu locu artiști contemporani cari da unăo atenție ahoyea ti cultura tradițională românească.


    Aestă aradă, expoziția “Tradiția circulară” nkiseaşti, dimi, de la un atelier tru cari lucreadză deadunu, aoa la sediul a Muzeului, ună parei adrată ditu 6 artiști contemporani și 6 masturi tradiționali românești: artiștilli Teodor Graur, Mircea Cantor, Marius Alexe – Bean, Oláh Gyárfás, Virgil Scripcariu și Dan Vezentan. Cathi unu di elli ari ningă el, ași cum spuneam, un masturu tradițional specializat pe ună isanfi. Și vas ă spunu aoa numili a lor, neise Viorel Gheorghe, Tănase Burnar, Adrian Mihaiu, Melinda-Maria Andras, Csaba Balint și Csaba Racz. Sunt masturi olari, textiliști, di keali, masturi cari lucrează tru lemnu și cari aduc, cathi unu di elli, cunuștearea ditu bărnu tu bărnu a unui meșteșug specific tradițional românesc. Și minduescu că easti, păn tu soni, zborlu ti ună alăxeari di experiență, di itia că elli nveaţă de la artiștilli contemporani niscănti tehniţ noi ică niscănti idei noi, cari urdină tru arta contemporană ditu România, ama, dealihea că ma important easti fluxul alliumtrea, atelu di la aeşti masturi cătră artiștilli contemporani, cari suntu multu interesaț s’exploateze filonlu tradițional tru arta a lor cotidiană. Suntu artiști dukimăsiţ di aţea că nu pot s’hibă originali ică easti ma zori s’esţă original și s’ai ună identitate marcantă pi plan internațional, cara nu ankiseştă de la aţea ţi easti speţific tru comunitatea tru cari ti amintaşi.”


    Unu ditu co-organizatori și unu ditu inițiatollrii a proiectului ditu 2017 “România Tradițiilor Creative”, proiect cari şidzu la thimellilu a expozițiillei di tora “Adeti circulară”, arhitectul și antreprenorul de industrii creative Teodor Frolu nă zbură ti isnăhili cari amintară expoziția, ti implicarea a masturlor și artiștilor contemporani, și ti linia crehtă cari amparti un artist vizual de un artizan tradițional.


    Teodor Frolu: “Sigura, ună stămână fură atelierele dişcllisi aoa tră masturi și artiști, ama mulță di elli lucreadză de ma mulță añi deadunu și scupolu a nostru easte sa spunemu cât de contemporan și actual easti, neise, meastișugul tradițional și cum poate s’hibă transformat de cătră artiștilli contemporani tru niscănti opere de artă de analtu nivel. Și cum aeasti lucrări pot s’agiungă, s’adavgă la colecții private i particulare, și aoa spunu maxus ti Mircea Cantor, la Teodor Graur, Dan Vezentan, Oláh Gyárfás și Virgil Scripcariu, cari sunt artiști cari ș-trag vără turlie resursele creative ditu zona aesta a meastișugului tradițional. Și nu dip tu soni Bean – Marius Alexe ditu trupa Subcarpați, cari năpoi adusi căvala tru arada a tinirilor pritu muzica pi cari u fac elli. Di pţănu kiro thimilliusiră “Centrul Cultural Subcarpați” și îlli videț cum cathi un di elli, mindueaşti, păn tru soni pritu lucrările de artă contemporană pe cari li pripun, s’analţă, să spunu aşi, vizibilitatea și s’certifică vără turlie valoarea aluştoru oameni. Di itia că, păn tu soni aoa s-adunară un artizan, un masturu cari easte tru idyiulu kiro artist și un artist cari easte tru idyiulu kiro un artizan și un multu bunu masturu. Di itia că și artiștilli suntu, păn tru soni, masturllii contemporani ma s’vreţ, lucreadză direct tru material, lucreadză cu tehniţ diferite și sunt multu buni tru aţea ţi fac cu mâñili și cu mintea și cu imaginația.”


    Tu bitisita a experiențăllei de la MHR, tru cadrul a expozițiillei “Adeti circulară”, aprăftăsimu s-şidemu di zboru cu Mircea Cantor – artist vizual român cari băneadză și lucreadză la Paris, unu ditu reprezentanții nai ma importanți ai artei contemporane românești și nu maş, laureat a premiului “Marcel Duchamp” tru 2011 la FIAC (Târgul Internațional de Artă Contemporană de la Paris). Cantor nă mărturisi ti aţea ţi nsimneadză arta tradițională tru artă a lei işiş și ti colaborarea continuă pi cari u ari cu meastișugari:


    “Añi si pari că easti un moment unic tru istoria alustui muzeu, de colaborare anamisa di artizani și artiști. Ama tră mine easti un proces hirescu, natural, s’lucredz cu artizanii și s’lă pricunoscu aestu aport tru arta mea. Easti importantă noțiunea tra s’da credit și s’pricunoască că tini lucredz cu un masturu, că tini lucredz cu un pielar, tini lucredz cu unul cari lucreadză lână, dimi tuti aesti lucruri lipseaşti s’intră tru ună aradă, tră atea că avem maş de amintari. Ună turlie di andrupari reciprocă, de pricunoaștere reciprocă și de akicăseare, și profesională, și financiară, tute lucărli aestea lipseaşti s’hibă tru ună linie hirească a disvărtearillei a lor și nu poati că maş s’nă facă ma avuţ, nica si publicul, s’ancurajeadză pritu aestă turlie di oamiñni cari vor s’lucreadză și dukescu că elli pot s’preia aeastă cunoaștere de la masturii cari sunt tru bană. Nkisinda ma largu, cadealihea, publicul lipseaştis’hibă educat, cilimeañilli pritu programe educaționale multu ferme tru școli, vinite de la Ministerul Nvițămintului, pritu programe financiare, să s’nveaţă tru școli comate aesta, că faţ aestu lucru și de miraki, ama și poț s’aminţă. Poți s’ţă aminţă bănaticlu ditu aesti meșteșuguri pi cari li aflămu aoa, la Muzeul a Huryeatlui. Și atumţea, minduescu că va s’adară un efect de domino pe lungu kiro, cari pot s’hibă multu pozitiv tră tută lumea, dimi și tră artist și tră artizani, tră societatea civilă, tră nvițămintu și vrea s’hibă maş pi linia ascendentă.”


    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearea: Taşcu Lala
























  • 23 Mai – Ziua Naţională a Armânilor/Dzuua Natsionalã a Armãnjlor

    23 Mai – Ziua Naţională a Armânilor/Dzuua Natsionalã a Armãnjlor

    Dumânicâ, 22-li di Maiu, sihatea 18:00: Lila Cona (di Beligrad) va s-pârâstâseascâ “ANTOLOGHIA A PUEZIILJEI ARMÃNEASCà CONTEMPORANÔ


    Locu: ARCUB — Hanea Gabroveni (sucachea Lipscani, nr. 84-90, prota patumâ); muabetea va s-dizvârteascâ tu ‘msheata expozitsii micro-macro Trans CORDIAL”, tsi adutsi deadunu artishtsâ armânji (i tsi au ligaturâ cu lumea armâneascâ)

    Moderatoru: Alexandru Gica


    Duminică, 22 mai, ora 18:00: Lila Cona (Belgrad) va prezenta “ANTOLOGHIA A PUEZIILJEI ARMÃNEASCà CONTEMPORANÔ


    Loc: ARCUB – Hanul Gabroveni (Str. Lipscani nr. 84-90, etaj 1); discuţia va avea loc în frumosul cadru al expoziţiei micro-macro Trans CORDIAL”, ce prezintă lucrările unor artişti armâni (sau care au legătură cu lumea armânească).

    Moderator: Alexandru Gica


    Luni 23-li di Maiu, sihatea 18:00: proyramâ di cântitsi/giocuri armâneshtsâ

    Locu: parclu Obor (ninga Dimarhia a Sectorlui 2)

    Eventu andreptu tu sutsatâ cu Dimarhia a Sectorlui 2 — Bucureshti


    Luni 23 mai, ora 18:00: program de cântece/dansuri armâneşti

    Loc: parcul Obor (lângă Primăria Sectorului 2)

    Eveniment organizat în parteneriat cu Primăria Sectorului 2 — Bucureşti



    Marţi 24 mai ora 20.00 — Concert Sala a Pălatillei cu Elena Gheorghe shi oaspitslli a ljei – Armâna Mea.


    “Mi hărsescu că muzica mea adună oamiñilli și că unăoară tru an, anlu aestu pi 24 mai, români și armâñi va s’treacă ună seară mşeată tru cari cântă și gioacă deadunu”, declară Elena.


    Elena Gheorghe andreadzi un nău show cu muzică armânească la Sala Pălatillei tru 24 di mai 2022. După succeslu anreghistrat tru 2019 cu spectacolu Lunâ Albă, Elena Gheorghe va s’durusească tru 24 mai 2022 un nou show di muzică armânească la Sala a Pălatillei, “Armãna mea”.


    Mă bucur că muzica mea unește oameni și că o data pe an, anul acesta pe 24 mai, români și aromâni petrec o seară în care cântă și dansează împreună”, a declarat Elena.


    Elena Gheorghe pregătește un nou show cu muzică armânească la Sala Palatului pe 24 mai 2022. După succesul înregistrat in 2019 de spectacolul Lunâ Albă, Elena Gheorghe va susține pe 24 mai 2022 un nou show de muzică armânească la Sala Palatului, “Armana mea”.



  • “Spioni di ocazie”, un nou documentar di Oana Bujgoi Giurgiu

    “Spioni di ocazie”, un nou documentar di Oana Bujgoi Giurgiu

    Oana Giurgiu, regizoare, producătoare di film și director executiv a Festivalui Internațional di Film Transilvania yini diznău (după Aliyah DaDa, proiectat tru premieră tru 2015) cu un nău documentar: “Spioni di ocazie”.


    Oana Giurgiu, regizoare, producătoare di film și director executiv a Festivalui Internațional di Film Transilvania yini diznău (după Aliyah DaDa, proiectat tru premieră tru 2015) cu un nău documentar: “Spioni di ocazie”.


    Bazat pi fapte și mărtirii reale, filmul recreeadză pirmitusearea a născăntoru acțiuni di spionaj ţi nu suntu di arada, cari băgară damca ti totna pi dizvărtearea a Doilui Polimu Mondial: recrutarea a născăntoru tiniri sioniști ditu Palestina, pitricuţ năpoi tru văsiliili a lor di origine ditu Europa di Est, inclusiv tru România, tră s’llia informații ti germani. Documentarul avu premiera la TIFF 2021 și amintă Mențiunea Spicială a Juriului tru cadrul Compitiției Românești la Astra Film Festival Sibiu 2021. Oaspită la RRI, Oana Bujgoi Giurgiu spusi că cilăstăsi multu tră documentare și că pirmitusearea ditu film nkiseaşti di la ună secvență ditu primul a llei film, Aliyah DaDa:



    ”Easti ună pirmituseari ditu kirolu a Doiui Polim Mondial, cama di tamam zburămu ti anul 1944, un an cu multe cutulburări și alăxeri di situație, un an tru cari polimul părea că s’aproaki di bitisită şi s’căfta cearei tra s’veadă cari easti mira a prizonierilor aliați ditu Europa di Est. Easti un moment tru cari vărnu ditu un serviciu secret ari aestă idie multu giunească și ţi nu easti di arada, s’recruteadză niscănţă oamiñi aplo și să-i trimită tru Europa di Est, tră aţea că aestă misiune nu vrea s’eara băgată tu practico di spioni britanici ică americani, vrea s’eara acăţaţ ună ş-ună. Și atumţea s’agiumsi la aestă cearei, ta s’recrutedză spioni ditu atelli cari avea agiumtă s’emigreadză tru Palestina ninti di polim.


    Pi şcurtu mutrinda pirmitusearea Spionilor di Ocazie, pot să spunu că easti ună turlie di Inglourious Basterds tru variantă reală, tră aţea că lucrli aestea nica şi s’feaţiră, iar mini — lipseaşti s-pricunnoscu – mi inspiraiu ditu trailerul filmului faptu di Quentin Tarantino. Pirmitusearea ditu Spioni di Ocazie easti una multu puțăn cunuscută tru România, idyea, multu pţănu cunoscută și tru alanti văsilii iu s’făţea acțiunea. Lipseaşti spusă că pirmituserli ditu film nu s’fac maş tru România, suntu ma multe văsilii mintiti. Ti amărtie, noi himu nviţaţ s’nviţămu istoria noastră, locală, națională, plasată tru un context ma largu internațional, ama vărnăoară nu știm cum zñiipseaşti niscanti dicizii politice i militare, ti exemplu, văsiliili di anvarliga, viţiñilli di aproapea. “


    Tră reconstituirea pirmituserloru cu spioñilli di ocazie, Oana Bujgoi Giurgiu apeleadză la suite di caduri, realizate di Alex Gâlmeanu. Montajul easti ali Letiția Ștefănescu, sound disign-ul lui Sebastian Zsemlye, iar muzica originală easti compusă di Matei Stratan. Filmărli s’feaţiră tru România, Israel și Slovacia. Oana Bujgoi Giurgiu.



    ”Escu un regizor di ocazie. Și la primul a meu film situația fu idyea, tră aţa că vrui să spunu multi pirmituseri di hazi, mpline di substanță, cari easti amartie s-nu hibă spusi. Tru cazul aestu, a documentarelor cari prezintă pirmituseri ditu tricutlu kiro, problema easti că suportul di imagine pi cari lu aduc dininti arhivele di film, singurele pi cari poț s’li vedz ditu perioada respectivă, suntu multu oarfăni. Ma multu, hiinda zborlu di polim, imaginile pi cari poţ s’li ufiliseşţă tu unu filmu di aesta turlie suntu, nai cama multu, nafoara a filmărilor di pi front, jurnalele țănute di atelli implicaț, aţeali jurnale di polim. Vrănda s’yilipsescu irmituserli personale a protagoniștilor a mei lipsea s’aflu ună cearei, s’lă dau bană cu niscănţă actori, și alepşu aestu şingiru di caduri ca modalitate.


    Fu lucru mari, pi cari nu mat ava lu urhescu diznă. Cu realizatoarea a montajului, Letiția Ștefănescu, colaborez di multu kiro, ti aţea pot să spunu că ambărţitămu multu di multu ditu un film, nu pot s’mi spunu mini uniclu autor al unui film, cum ţi s’hibă nu pot s’fac aesta. Tru cazul alustui film lipseaşt să-lli aduc aminti tuţ aţelli cari suntu părtași la opera finală. Alex Gâlmeanu, autorul a fotografiilor, easti un artist extraordinar, muzica originală easti compusă di Matei Stratan și, tută coloană sonoră easti ună lucrare tru sine. Sound disign-ul easti simnat di Sebastian Zsemlye, practic tut ţi nsimneadză iho easti reconstruit, tută ambianța sonoră. Minduescu că Spioni di Ocazie easti un film tru cari s’veadi ţi nsimneadză lucurlu tu parei.”



    Ditu distribuția a filmului Spioni di Ocazie fac parte actorllii Paul Ipate, Daniel Achim, Ioan Paraschiv, Mihai Niță, George Bîrsan, diadun cu mulță actori niprofesioniști. Anamisa di atelli cari da boaţi apersonajelor suntu Istvan Teglas, Ionuț Grama ică Radu Bânzaru.


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala
























  • Premiile Radio România Cultural

    Premiile Radio România Cultural

    Gala Premiilor Radio România Cultural, agiumtă la a XXI-a ediție, s’ţănu tora ayoñea pi scena Teatrului Odeon ditu București, după doi ani di absență di furñia a pandemiillei di Covid-19. Gala Premiilor Radio România Cultural easti singurlu eveniment cari premiadză tuti domeniile culturăllei ditu România, tru cadrul aliştei ediții aniversare hiinda tiñisiti nai ma importante aprăftăsiti a culturăllei româneşti ditu anul 2021. Premiul di excelență al Galei Premiilor Radio România Cultural eara durusitu a doctorului Cătălin Dinciu și a pareiillei di Tearapie Intensivă a Spitalului Judițean Piatra-Neamț, oamiñi cari ș’băgară bana tu piriclliu ti ascăparea-a pacienților a lor tru kirolu a tragicului incendiu ditu 2020.



    Premiul special tră educație fu durusitu a platformei di pregătire la matematică MateX.xyz. Platforma fu thimilliusită di 8 olimpiţ cu scopul ti să-lli pregătească online tră Evaluarea Națională pi elevllii oarfăñi di clasa a VIII-a. Premiul special tră știință fu durusitu a fondatorului Graphs.ro, Dragoș Vana. Platforma a lui prezentă, tru cathi dzua, dati mutrinda evoluția pandimiillei di coronavirus ditu România și informații ti campania di vaccinare anti-COVID. Ahurhitu ca un proiect personal, cu resurse personale, tru apriliu 2020, Graphs.ro agiumsi ună sursă di referință și ună hălati indispensabilă ti viglleari a pandimiei ditu România. Premiul special tră literatură fu durusitu a Librăriillei “La Două bufnițe” ditu Timișoara, un proiect cultural di anvergură, un exemplu di armăneari tru bana culturală tru grealili dzăli a lockdownului.



    Raluca Selejan și Oana Doboși, thimilliusitoarili a librăriillei La două bufniţe, la durusearea a Premiul Special tră Litearatură dat di RRC: “Haristusimu RRC și juriului cari nă aleapsi ti aestu premiu. Easti un premiu cari yine tru un moment tru cari aproapea că earam hazari s’dipunem armele după doi ani multu grei, ama el nă aduţi aminti că anvărliga di librăria noastră s’nclligă ună comunitate ahât muşeată, aproape di noi când nă easti multu greu, fără să știe că nă easti multu greu. Vrem s’lă haristusimu a părinților noștri cari nă andrupără totna și haristusită a loru librăria noastră armasi tru bană diapoa şi la tuţ soţlli a noștri. Pandimia fu ună perioadă greauă tră aţea că la noi tru văsilie, după cum știț, cartea nu easti esențială, librăriile nu sunt viglleati legislativ, nu avem un nomu a păhălui unic a cartillei, asi că aţelli golli ţi potu s’veaglle aestă păzari și cărțile suntu ghivăsitorlli. Vremu, tutunăoară, să-lli haristusimu a profesorului și scriitorului Daniel Vighi, cari atumţea când earam multu tiniri pistipsi tru noi cum puțănă lume pistipsi, cari nă diadi curayiu s’agiundzemu aţea ţi himu adză și di la cari nviţămu că tru literatură nu ari weekend, vacanță ică sărbători. Tut di la Daniel Vighi nica nviţămu că nai ma mari haraua pe cari ță-u aduţi literatura easti aţelu moment di solitudini a andamasillei anamisa di text și ghivăsitoru și ti aţea avemu nădie s’vă aduţem cît ma multi cărță cât ma aproapea. Vă căndăsimu s’ndrupăţ librăriile fiziţi tră aţea că librarllii vă așteaptă cu multă vreati tru librării.”



    Simona Popescu fu premiată tru cadrul a Galăllei Premiilor Radio România Cultural tră Cartea plantelor și prăvdzălor” (editura Nemira). Simona Popescu easti autoarea volumilor di poezie Xilofonul şi alte poeme (1990), Pauză di respirație (împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, 1991), Juventus, (1994), retipusite integral tru colecția Opera poetica (2021), și Lucrări tru veardi. Pledoaria mea tră poezie, 2006. Ngrăpsi romanul Exuvii (1997; şapte ediții pînă tru 2021), un volum di eseuri, Volubilis (1998), și cărță di critificțiune tră poetul suprarealist Gellu Naum, Salvarea speciei. Dispre suprarealism și Gellu Naum (2000) și Clava. Critificțiune cu Gellu Naum (2004). Simona Popescu:



    Îlli haristusescu a juriului și escu tiñisită că easti un premiu durusitu di RRC. Vă haristusescu că vă dănăsitu tru gărdina a mea cu dişcllidiari la amare şi cătă ocean, ași cum îlli spun mini a cartillei. Easti ună carte di 300 di frăndză ş-cama, cu dzăţ di plante și prăvdză, neise pretexti ta să zburăscu ti lumea largă, ti specia umană, nu maş ti plante și prăvdză, și tra s’agiundză la multe teme ale litearatură, s’hibă eali mări, ñiţ şi di mesi. MInduerli a meali nai buni s’ndreaptă cătă soaţăli a meale bune nominalizate diadunu cu mini, Ștefania Mihalache și Miruna Vlada, și cadialihea cătă tuţ atelli cari ngrăpsiră cărță di poezie bune și multu bune, ama nu maş di poezie, tru 2021.”



    La categoria Proză fu premiată Alina Nelega, tră romanul ”un nor tru formă di cămilă” (Editura Polirom) iar la categoria Teatru, Teatrul Andrei Mureșanu” ditu Sfântu Gheorghe tră spectacolul Consimțământ” di Evan Placey, tru regia al Radu Afrim. Filmul Otto Barbarul, tru regia Ruxandrei Ghițescu amintă Premiul RRC la categoria Film, iar aţeali patru expoziţii personale simnate Mircia Dumitrescu eara premiate la categoria Arte Vizuale. Premiul la categoria Știință fu durusitu al Răzvan Cherecheș, Directorul Dipartamentului di Sănătate Publică a Facultatillei di Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, tră campania di promovare a misurilor di sănătate publică anti-COVID ditu România. La categoria MUZICĂ fură premiaț Nicu Alifantis & Zan, tră albumul ”Dimov • Leoneed is love”, iara la la categoria Educație, Asociația Narada — tră proiectele cari aduc tehnologia secolului 21 ma aproapea di educație.


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala

























  • Regizorul Mihnea Chelaru, nominalizat la Premiile UNITER

    Regizorul Mihnea Chelaru, nominalizat la Premiile UNITER

    Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România amintă trei nominalizări tră Premiile UNITER (Premiile Uniunii Teatrale ditu România) la categoria Nai ma bun spictacol di teatru radiofonic. Easti zborlu di spectacolele Un secol di teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interdzsă, scenariu di Mariana Onceanu, Radio Noir. Povestiri polițiste (Sezonul 1), dramatizare radiofonică di Mihnea Chelaru, şi Cazul Tudor Vladimirescu, scenariu radiofonic di Gavriil Pinte.


    Călisitu la Club Cultura, regizorul Mihnea Chelaru easti pricunuscut ca un inovator tru domeniul artei nihadzloru, spectacolele și creațiile a llei amintănda multi premii la importante festivaluri internaționale dedicati teatrului radiofonic, ca New York Festivals Worlds Best Radio Programs/ Festivalurile a nai ma buniloru Programe di Radio ditu Lume și Concursul Internațional di Creații Radiofonice di un minut di la Montreal.


    Zburămu cu Mihnea Chelaru ti mirakea a lui tră teatrul radiofonic, tră recenta nominalizare la Premiile UNITER, și ti cum agiumsi s’adapteadză radiofonic ţinţi pirmituseri ditu antologia Noir di București, publicată la Editura Tritonic. Ateali 5 episoadi avură premiera tru 2021 și fură lansate tru idyea dzuuă la Radio România Actualități și pi platforma eteatru.ro, secțiunea podcast. Mihnea Chelaru semneadză emu dramatizarea radiofonică, emu și regia artistică și sound disign-ul a respictivelor producții inspirate di pirmituserli a scriitorilor Bogdan Hrib, Tony Mott, Dan Radoiu, Daniel Timariu, Ștefan Dicebal Guță. Mihnea Chelaru.


    “Prota ş-prota, escu un fan a alustui gen, al literaturăllei noir, și tru momentul tru cari aflamu literatură noir românească di multu bună calitate, vruis s’aamau aestu serial. Atumţea avumu ună andamasi cu Attila Vizauer, redactorul șef al secției Teatru Național Radiofonic, și cu scriitorul și editorul Bogdan Hrib și u scoşu tu vidiala idiea a mea cari părea puțăn nibunească, ama lă arisi a loru și ia că s-alăxi tru aestu serial pi cari vremu s’lu duţemu ninti. Alepsu numa a Povestiri polițiste. Sezonul 1 tamam tru idiea că va s’ducu ninti proiectul, cu nadia va s’hibă și sezoanele 2 și 3. Pot sa spunu că avut succes, tră atea că tru momentul tru cari serialul fu lansat online, agiumsi diplo traficul pi aţea pagină, pi eteatru.ro, ași că pot să spun că lumea apreciadză pirmituserli polițiste. Ma multu di ahât, amintamu un public nou, dukimu că tru pandimie multă lume lu xanaafla teatrul radiofonic.”



    Mihnea Chelaru easti aţelu cari feaţi nregistrarile “on location” tru teatrul radiofonic ditu România. Eara tru 2008, când a nregistră spictacolul “Bărbierul ditu Sevilla”, regia Toma Enache. Diapoa alte spictacole (“Argentina”, regia Ilinca Stihi, “Metamorfoza”, regia Ion Andrei Puican, “Over the Rainbow”, regia Mihnea Chelaru și Ion Andrei Puican, “Sărmanlu meu tata”, regia Attila Vizauer) cari s’hărsiră di idyea tehnică di nregistrare și amintara premii la festivalurile internaționale di gen.


    Mihnea Chelaru: “Tinirlu bărnu easti nviţatu s’amintă informația iruşi, dizvoltarea media avu contribut la aest lucru. Am observat și tru festivalurile internaționale la cari am fost, piesele cari nu dipășeau 40 di minute erau cele mai apreciate. Dacă dipășesc 40 di minute, constatarea mea easti că până și oamenii di radio se concentrează mai greu la o producție di gen, indiferent cât di bine easti realizată. Eu, având și formația di regie film, am trucercat să duc sunetul di teatru radiofonic truspre sunetul di film, ama păstrând totuși elementele cari ajută teatrul radiofonic. Tră că și tatăl meu a lucrat la Radio România, a fost regizor muzical tot la Teatrul Național Radiofonic, am ascultat teatru radiofonic di mic. Și nu mi arisea s’avdu una boaţi cari părea nregistrată tru unăudae, iar pi fundal s’avdza pulli, nu puteam s’fac ligătura anamisa di elementele respictive. Di aţea vrui s’aduc actorul tru cadrul original, aţea turlie că tutu tabloul s’hibă perfect, s’pară că tuti suntu nregistrati tru idyiulu loc.”



    S’pare că tru pandimie publicul ridiscopiri teatrul radiofonic. Ari un interes tut ma mare tră aest gen, spune Mihnea Chelaru. “Easti un lucru pi cari l-am remarcat, tru multe țări, și mă voi rezuma să dau ca exemplu Rusia, Norvegia și Canada, secțiile di radio drama ale posturilor publice au disființate. Trusă di câțiva ani s-a remarcat un trend ascendint al acestui gen, publicul easti ditu nou interesat di teatrul radiofonic și au truceput să se redischidă și unele ditutre redacțiie cari erau truchise și să producă ditu nou spictacole. Și tru America teatrul radiofonic dispăruse, aoa şi 10 ani nu mata s’fătea ici teatru radiofonic, ama iată că recent au apărut o mulțime di producători particulari cari fac teatru radiofonic, pi ningă posturile naționale. Easti dimi un gen cari pare că s’toarnă. Anlu aestu va avea loc Festivalul Internaţional di Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, pi cari noi, Radio România, îl organizăm di aproapi zece ani. Cari yini la festival va s’veada un grup di oameni miraclleadz, cari lu-au tu vreari teatrul radiofonic”



    Cosmin Şofron, Daniela Ioniţă Marcu, Nicoleta Lefter, Ion Arcudianu, Marius Călugăriţa, Cristi Dionise, Bogdan Isopiscu, Sabina Lepădătescu și Alin Potop se numără printre actorii ditu distribuția producției di teatru radiofonic Radio Noir. Povestiri polițiste (Sezonul 1).


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala























  • Expozițiile a anlui 2022 la Muzeul Municipiului București

    Expozițiile a anlui 2022 la Muzeul Municipiului București

    Ma multi expoziţii di pictură, sculptură şi gravură, cari bagă tru valoari patrimoniul babageanu ali instituţie şi Pinacotecii Bucureşti, va s’hibă organizate di Muzeulu a Municipiului Bucureşti tru aestu anu. Va s’hibă aduse tru menga a publicului casele-atelier di artist, ama și colecţiile di costume, documente rari, artă populară şi caduri ditu veclliulu Bucureşti. Muzeul ş-ari ahurhita tru apofasea a Consiliului Comunal al Primăriei Bucureştilor, di la bitisita a meslui cirişaru 1921, pritu cari s-pripusi thimilliusearia a unui muzeu comunal. Tru 1956 sediul a muzeului easti stabilit la Palatul Suţu (monument istoric, datânda ditu 1834), iara tru 1959 s’faţi ridişcllidiaria tră public a Muzeului di Istorie a Căsăbălui Bucureşti. Dupu unificarea a secţiilor di istorie şi artă a s’amintă Muzeul di Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, iara 15 di ani ma amanatu, tru 1999, instituţia ş-amintă numa di la thimilliuseari, Muzeul a Municipiului Bucureşti.


    Tru aestu kiro, Muzeul Municipiului Bucureşti ari tru componenţă 14 muzee, colecții şi case memoriale. Unu ditu aesti muzee, Muzeul “Theodor Aman”, ș-lu așteaptă publicul la ună nauă expoziţie temporară cari ari vernisajul pi 7 aprilie și arămâne la dispoziţia a publicului până tru marţu 2023. Ditu 27 mai, la Muzeul Frediric Storck și Cecilia Cuțescu Storck va s-dişcllidă expoziția “Di la Cap Caliacra la Balcic. Itinerar plastic”. Elena Olariu, director adjunct la Secția Artă, Restaurari, Conservari a Muzeului Municipiului București, na zburaşti ti aesti expoziții cari s-discllid curundu la Muzeul Municipiului Bucureşti.


    “Muzeul Theodor Aman easti unu ditu muzeele nai ma muşeati ditu București, aoa easti colecția a pictorului Theodor Aman și fu și casa a lui, probabil că multă lume lu-ari vidzută muzeulu. Pi atelli cari nu-l cunoscu, îlli călisescu s’nu ascappă aestă furñie, casa easti ti miraki. Easti ună casă veaclle, pi cari u conservămu, cu scupolu ta s’tănemu interiorul ași cum eara dicorat cându băna pictorul. Cum vă spuneam, pi ningă expoziția permanentă, tru meslu april dişcllidimu ună expoziție cu numa Aman tru plein air. Aesta va s’dzăcă că părăstisimu maxusu ţi ari pictată artistul tru exterior. Easti ună temă aleaptă multu inspirat di soaţăli a noastre, di itia că easti ună furñie ta s’vidimu gărdiñili ţi li pictă Theodor Aman. Tru meslu mai va s’avemu ună altă expoziție idyealui interesantă la Muzeul Frediric Storck și Cecilia Cuțescu Storck. Pictorița Cecilia Cuțescu Storck eara dusă daima tru voltili a llei la Balcic, iu s’aduna cu Văsiloañea Maria a Româniillei, di cu cari avea ună streasă suţată. Astfel că expoziția va prezenta lucrările Ceciliei Cuțescu Storck inspirate di aceasti locuri. Va fi o călătorie artistică, vom vedia și interiorul casei, cu câteva lucrări inedite ditu casa familiei Storck, nădăimu că va s’hibă ună expoziție interesantă. Dimi, noi organizăm cathi an ñiţ expoziții la Muzeul Stork, iara aesta arada apufusimu s’nă minduimu tut la Balcic “



    Tu bitisita a meslui aprilie va s’dişcllidă la Palatul Suțu expoziția “Acte domnești fanariote ditu colecția a Muzeului Municipiului Bucureşti”, iara ditu 18 mai, tru idyea casă va s’hibă vernisată expoziția “Țările Române. Peisaje tru gravura Europeană di secol XIX”. Aestă expoziție valorifică patrimoniul ditu Colecția di Tipărituri și Imprimate a Muzeului Municipiului București și mutreaşti s’introducă vizitatorul tru universul românesc ditu secolul al XIX-lea. Va s’hibă expuse cama di 50 di lucrări cari zugrăpsescu locuri ditu Țările Române surprinse di gravori xeñi, aducânda tru atenție elemente di arhitectură urbană ică rurală. Tru meslu august, va s’hibă vernisate dauă expoziții: “Seria Donații și donatori – Donația Ioana Gabriela și Alexandru Beldiman” (la Palatul Suțu) și “Sum nsemnul a regalitatillei: Cadurli a unei tiniră prinţipesă” (la Muzeul Nicolae Minovici). Elena Olariu, director adjunct la Secția Artă, Restaurari, Conservari a Muzeului Municipiului București nă zbură ti expoziția programată tru meslu yismăciuni la Palatul Suțu, “Familia, Credința și Căminul a pictorului Gheorghe Tatarescu”.


    “Va s’hibă ună expoziție didicată a casillei al Gheorghe Tatarescu, ase că va s’expunim multi obiecte ditu casa respectivă. Easti zborlu ti obiecte cari fură restaurate și aest lucru s’faţi di itia a soţloru a mei cari aprăftăsiră s’restaureqdză ună mari parte ditu patrimoniul Casei Memoriale Gheorghe Tatarescu, zburăscu emu ti obiecte, emu ti tablouri. Va s’prezentămu cearamică, icoane pictate, cărță, obiecte ale artistului, ndauă picturi tru ună ñică expoziție, atea turlie că publicul s’veadă aesti obiecte ti miraki cari s’hărsescu și di restaurari. Va s’hibă prezentate tru premieră, ocazie cu cari prezentăm și lucurlu a soţloru a noștri di la secția di Restaurari. Vahi dipu puțănă lume știe că nai ma multi ditu obiectele expuse trec și pritu laboratoarile di restaurari, iu lucreadză soţ di a noștri cari fac unu lucru mai puțăn cunoscută a publicului, ama pi cari noi minduimu s’u-aduţemu tru atenție pritu aesti tipuri di expoziții.”


    Tru meşlli yismăciuni şi sumedru Muzeul Municipiului Bucureşti va s’bagă tru valoari, pritu expozițiile a lui, creația a trei sculptorițe: Elena Surdu Stănescu, Henriette Cihoschi și Doina Lie.




    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala
























  • Topi și oamini. Artiști uniți contra polimlui

    Topi și oamini. Artiști uniți contra polimlui

    Poate s’hibă arta ună armă contra polimlui? Ti s’faţi atumţea căndu artiști plastiţ s’adună s’mută capu contra evenimentelor actuale?


    Expoziția Topi și oamini. Artiști uniți contra polimlui” s’ţăni tru perioada 12 martie — 3 aprilie la București și adună artiști ditu România și Ucraina tru un mesaj-protest. Tră cum s’amintă expoziţia și ti dzăţli di artişti expozanţi şidzumu di zboru cu colecționarul, istoricul di artă, curatoarea Raluca Ilaria Dimetrescu:



    74 di artiști ma ghini spus, 18 ditu Ucraina. Situațiile di criză și situațiile di urgență cafta reacții, nu cafta, provoacă reacții di urgență. Ahât di impresionați himu tuţ ti atea ţi s’faţi tru Ucraina, că nă manifestăm ași cum știm noi artiștii: mintinda niheama lucarli, mutrinda ţitatea, tarele cetatillei, a lumillei și reacționamu. Tuti ntrăoară s’feaţiră, normal, tru dzua a doua a polimlui spusi Duri, dăm cali a aliştei expoziții”. S’aduna agiutoari la Celula di Artă” și Carol 53”, locul tru cari easti aesta expoziție și Daniel Loagăr, atel cari easti coordonator aoa, spusi Raluca, hadi, s’faţem expoziția aesta, Topi și oamini”. Dzăsimi feaţimu. Și grimu artiști, cari apandasira tuţ prezent”. Ndoi di elli avea lucrări pe tema polimlui. Avem un artist cari multu mi ariseasti, basarabean, cari avea una lucrare excepțională ti conflictele cari fura ma ninti tru Ucraina, lu cllimai cu atea lucrare, Valeriu Șchiau.


    Neise, marea majoritate a artiștilor lucrara maxusu ti aestă expoziție. Beaver, cari a făcut și afișul, și coperta Facebook și Instagram, imaginea expoziției. Alexandru Ranga, cari a lucrat special un obiect, o sculptură, foarte interesantă. Dinis Nanciu, Mircea Diaconu cari au lucrat special tru metal, sculptori. Ștefan Radu Crețu, cari a făcut grafică, pe Ștefan Radu Crețu îl cunosc di mult, iar disenele lui ti acest conflict, acest polim, au fost postate pe Instagram. Avem un reporter di polim, Alfred Schupler, cu niște imagini tulburătoare. Avem imagini cu protestile românilor di la Paris, fotografie, dici tut reportaj, Maria Scarlat Malița. Trei artiste ucrainene lucra cu Daniel Loagăr, atelu cu Celula di Artă” și proiectul NeoNlitic”, tru cari inclusi artiști ditu tută zona Balcanilor şi adiacentă. Una ditu aesti artiste gri artiști, cunoștințe și prieteni di-a llei activiști, și toți au răspuns. Disigur, nu am putut avea lucrările fizic, nu se poate primi nimic ditu Ucraina, se pot doar trimite ajutoare. Și pitricura texte, imagini, disene, tuti suntu extraordinar di cutulburător. Și agiumsimu la 18 artiști ditu Ucraina.”



    Artistul Daniel Loagăr, coorganizator al expoziției, na zbură şi el ti dimersul prit cari s’aminta aestu proiect și ti complexitatea lucrărilor prezente tru expoziție:


    Easti ună expoziție prit cari u spunemu solidaritatea, empatia și agiutorlu andicra di viţiñilli şi soţlli a noștri. Neise, mii adraiu, pritu intermediul atelierului tru cari lucredzu, Would Be Nice”, un proiect internațional aoa şi doi ani cu artiști ucraineni și români. Avea numa ”NeoNlitic 2”. Di atumtea ramaşu soţ cu ndoi artiști ditu Cernăuți, iar tora când polimlu lă bătu la ușă, noi lă ansărimu ti agiutoru. Ahurhinda ditu a doua i a treia dzuua di polim, noi adiunamu agiutoare dzua du dzua, donații, și pitricumu la două dzali ună dubă ncărcată cu alimente, cu medicamente, cu strañe groase la Cernăuțişi ma largu, aţea ditu soi aftukina agiumsi tru zona Kiev. Expoziția di adza, proiectul Topi și oamini”, easti tru colaborare cu curatorul Raluca Ilaria Dimetrescu. Tru ună seară, anda zburamu ti fuvirseri ţi suntu tu aestu kiro, maxusu nuclearu pitricumu aesta idie a Ralucăllei, cari ari ndaua cu numa Dulţeñi și oamini”, Lilici și oamini”, și ea ansări ntrăoară, contactă artiști ditu România, cari andrupara proiectului, una parte ill-aus mini, iar pe aţell ditu Ucraina, tut mini diadunu cu soţlu a meu ditu atelierul Would Be Nice”.


    Nu avum limitări tru ligature cu tehniţli. Avem sculpturi, avem linogravură, avem grafică, avem instalații, avem pictură, avem instalație vidio, avem filme. Nu au avut limitări. Mesajul pe cari l-am transmis artiștilor a fost: creați ti ceea ce simțiți tru momentul ăsta, ce gândiți tru momentul ăsta. Și binetruțeles, toți suntem antipolim și toți trucercăm să-i sprijinim pe vecinii noștri ditu Ucraina. E un mesaj di spearanță, tru primă fază, un mesaj di solidaritate, di prietenie și cred eu că ar trebui să transmită și un mesaj că nu se mai poate așa, că ne-a ajuns. Toate operele se pot cumpăra, un procent di 20% ditu valoarea lor se va duce către Ucraina, toți artiștii au fost di acord cu asta.”



    Raluca Ilaria Dimetrescu vru s’cundilleadza ti momentele pe cari le b, asanamu aspectele caritabile a proiectului și un posibil traiect yinitor:


    O catandisi di ananghi. Ună criză locală și planetară. Polimlu contra Ucrainei easti tema cari adună aești artiști, cari lucrară cu sufletul la gură. Easti ună expoziție protest, Topi și oamini. Artiști uniți contra polimlui”, easti și o expoziție caritabilă. Ea are loc trutr-un spațiu undirground, nu easti trutr-un spațiu instituțional tocmai pentru a sublinia urgența. Nu te duţ tru un loc comod, cu ñili albi, curat, cându tini ai ţiva ta să spuñi urgent, niţi nu ai locu. Tute locurile sunt acatati. S-adunară tuț acești oamini, lucraă special pe aestă temă, majoritatea lucrară pi aestă temă a polimlui purtat di Putin. Easti un polim purtat di bărbaț, agresiv și vărtoşi, contra mullerloru, a cilimeañiloru, a civililor, a unui popul cari nu-lli cartea cu ici ţiva, vrea maş ta s’aproaki di Europa.


    La vernisaj adramu ună turlie di bilet di intrare, cari nsimna adutearea a născăntoru agiutoari, fizice, gen conserve, alimente neperisabile ică lucri di igienă, ti victimele polimlui și ti arifugațllii ditu Ucraina. Vindumu obiecte realizate di artiști. Le vindim ma largu. S-adunara și ţiva paradz. Cu aești păradz va s’ancupărămu lucre ţi suntu ananghi ti arifugaț și victimili alustui polim. Mesajul easti că polimlu lipseasti s’dănăsească tora. Easti un mesaj di irini, easti un protest contra polimlui. Tru expoziție s-adunară artiști baş și după ţi s’feaţi vernisajul. Putem s’nidzemu ninti, ţăni di locarli ţi va li aflamu. Cu siguranță, artiștii va s’lucreadză ma largu pi aesta temă. Și s’nu agarşimu că himu vulnearabili tru iţi moment.”


    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearia: Taşcu Lala




















  • “Miracol”, un nău film tru regia al Bogdan George Apetri

    “Miracol”, un nău film tru regia al Bogdan George Apetri

    “Miracol”, nai ma nău filmu regizat di Bogdan George Apetri, ruleadză tru cama di 40 di cinematografe ditu 20 di căsăbadz ditu România. “Miracol” ndzimineadza intensitatea a unei drame și tensiunea unui thriller psihologic cu suspansul și intriga ngatanu construită a unui filmu polițistu și îlli ari tru rolurile principale Ioana Bugarin și Emanuel Pârvu. După “Neidintificat”, amintatorlu a trofeului ANONIMUL 2021, “Miracol” easti a doua parte a unei trilogii a curi acțiune s’disvărteaşti tru Piatra Neamț, căsăbălu natal al regizorlui Bogdan George Apetri, stabilit tru America di ma ghini di 20, profesor di regie la universitatea Columbia, tru New York. Ampărțăt tru două capitole, “Miracol” u mutreaşti tinira călugăreauă noviţi Cristina Tofan (interpretată di Ioana Bugarin) cari iase ditu mănăstiru tra s’ducă la spitalul ditu căsăbălu viţin.



    A doua parte a filmului lu-ari tru ţentru pe Marius Preda (Emanuel Pârvu), inspectorlu di poliție nkisitu pi toarăli a llei, cari-lli rifaţi calea jgllioată di jgllioată. Investigația a lui aduţi la luñină indiţllii și confesiuni cari conduc nu maş cătă averlu greu di akicăseari di dinăpoia a acțiunilor Cristinei, ci și la un posibil miracol. Zburămu cu Bogdan George Apetri ti legătura ditu filmele cari compun aestă trilologie și ti receptarea a filmului Miracol, cari avu premieara mondială la Festivalul Internațional di Film di la Veneția (1-11 yismaciuni 2021), marcând și prima participari ditu 12 ani ditu soni a unui lungmetraj românesc tru secțiunea competițională Orizzonti.


    “Easti ună trilogie, ama nu easti orlea zorlea ună trilogie tipică, tru cari filmele au ligătură un- alantu, ase că aţelli cari nu vidzură Neidintificat pot s’veadă Miracol și va s’akicăsească pirmitusearea. Pirmituserli nu sunt multu legate unu-alantu, nu au ună legătură multu streasă, sunt dimi ahoryea. Easti zborlu ama di idyiulu univers, nascanti personaje principale ditu un film agiungu secundari tru alantu, tru turlia aesta u minduiiiu trilogia, ca hiinda adrată ditu trei filme ahoryea ca narațiune ama facu parte ditu idyiulu univers. Ni vini aestă idie ghivasinda Comedia Umană di Balzac cari, după cum știț, easti ditu unu şingiru di cărți cu pirmituseri ahoryea ama cu personaje pe cari le aflămu tru ma multe ditu aesti volume. Ași ñi vini idiea, cari ñi si păru multu bună. Nu easti zborlu niţi di un serial TV, ama niti di niscănti filme complet indipendinte, tră mine easti un experimentu multu interesantu, idyiulu căsăbă s’veadi tru trei filme și căsăbălu aestu agiundzi elu işiş unu personaj.


    Practic, un film easti ună ngrăpseari niacumtinată. Ai ună idie, u dizvolță, diapoa lu scrii scenariul, agiungânda la a doua, a treia versiune, nscanti ori poț s’agiundză la 10 versiuni. Iar când ești pe platou rescrii diznău, tră atea că tas atumţea ești față tru față cu actorii, cu aaverlu a pirmitusearillei. La montaj yini altă rescriere, nica şi mixajul sonor, multu important și el tră pirmituseari, nai puţănu aşi vedu lucrurile, baş alegânda iholu di fundal rescrii vara turlie filmul, di lu ancartă cu ună năuă emoție. Ași că aesta nseamnă un film, una continuă rescriere, ş-aduţi mult cu procesul di scriere a unei carti, cario știe, poate va sa scriu și ună carte tru yinitor. Evidint că sunt diferențe ca proces, ama sunt și multe multi lucre ţi ş-aducu ti realizaria unui film și scrierea unei carti. Și multu important tră un regizor easti alidzearea unei idii, a unei pirmituseri cu cari spoată s’băneadză ndoi ani, cari să-l cil4stăsească tut aestu kiro. Idiea filmului Miracol nivini tru 2018 și tru veara 2019 anda filmam la Piatra Neamț, avui tihea s’filmez ninte di pandimie, ama ghinionul să-l lansăm tru pandimie. Post-producția daulilor filme, Neidintificat și Miracol, fu realizată tru Cehia, la studiourile Barrandov, iu lucrai cu ună echipă senzațională.”



    “Miracol”, nai ma nău lungmetraj regizat di Bogdan George Apetri, fu elogiat tru presa străină, după premiera di anlu tricut tru cadrul secțiunii competiționale Orizzonti a Festivalului Internațional di Film di la Veneția, didicată filmelor cari reprezintă nai ma noi și expresive tendințe ditu cinematografia internațională. Publicația Variety concluziona că “Miracol” fu “unu ditu nai ma bune filme ditu cadrul Festivalului di la Veneția”. Bogdan George Apetri participa la premieara filmului și fu diadunu cu ma marea parti ditu echipă. “Mi hărsiiu că la Veneția eara vinita mari parte ditu echipă. Eara viniţ la premiera mondială actorii principali, producătorul Oana Iancu, directorul di casting Cătălin Dordia, mi hărsiiu cabaia că acești oameni ditu echipa cu cari lucrai multu eara viniţ Veneția. A fost o împlinire sufletească multu mari și echipa s-a bucurat di succesul filmului. Iar acum, la lansarea filmului, mi hărsescu ca esc utu vasilie tră atea că așa a s’pot s’lliau parti la multe proiecții.”



    Diadunu cu Ioana Bugarin și Emanuel Pârvu, ditu distribuția filmului “Miracol” nica fac parte Cezar Antal, Ovidiu Crișan, Valeriu Andriuță, Ana Ularu, Valentin Popescu, Marian Râlea, Nora Covali, Natalia Călin, Cătălina Moga, Olimpia Mălai, Vasile Muraru și Mircea Postelnicu. Imaginea filmului easti simnată di Oleg Mutu, scenografia fu realizată di Mihaela Poenaru, costumele sunt simnate di Liene Dobrāja, iara di machiaj lucră Bianca Boeroiu. Filmul easti produs di Oana Iancu și Bogdan George Apetri prin naua a lor casă di producție THE EAST COMPANY PRODUCTIONS. Proiectul participă la secțiunea Works in Progress ditu cadrul Les Films di Cannes à Bucarist tru anul 2020.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearia: Taşcu Lala






















  • România la Bienala Internațională di Artă di Veneția

    România la Bienala Internațională di Artă di Veneția

    Proiectul thimilliusitu di cunuscuta regizoare și scenaristă Adina Pintilie, amintăoarea Ursăllei di Malămă la Berlin tru 2018 tră filmul a llei di debutu, “Touch Me Not”, fu aleptu dupu unu concursu național organizat di Ministerul Culturăllei, Ministerul Afacerilor Externe și Institutlu Cultural Român. Sidzumu di zbou ti proiectul amintătoru cu Attila Kim, Comisarul a Româniillei tră Bienală:


    “Amintătorlu fu aleptu pi thimellilu a unlui concurs cari s-dizvărti anlu ţi tricu şi s’bitisi anlu aestu. Aleapsi proiectul Adinăllei Pintilie, ti aţea că easti un proiectu cari s’distanțeadză di media, di iu u cunuștem noi pi Adina Pintilie multu ghini, și neise filmul, faţi ună jgllioată cătră spectatori, cătră mutritori și aduţi filmul multu ma aproapea, ălu distructureadză și îlu dimonteadză pi cumăţ și căsliseaşti spectatorllii la un dialog ti intimitate și ti relația cu truplu. Aestă experiență s’faţi ntreagă cu ună instalație di realitate virtuală, pritu cari mutritorlli suntu călisiţ s’intră efectiv tru chealea-a personajelor ditu documentar, tru cadrul a nauăllei Galerie a Institutului Cultural Român di Veneția ică pi online.”



    Iu s’ţănu evenimentele artistiţi ale Românie la Bienala di Artă di Veneția? Attila Kim:


    “România llia parti la Bienala di Veneția tru spațiulu a llei işiş, Pavilionul României, cari easti tru epicentrul a Bienalei di Veneția, tru Giardini dilla Biennale, ditu 1938. Ma multe văsilii au pavilioane naționale tru Veneția, ama România easti tru postura singulară tru cari reprezentarea a noastră la Veneția s’dizvărteaşti tru dauă spații diferite, tru Pavilionul României ditu Giardini, respectiv tru Noua Galerie a Institutlui Cultural Român.


    Ca tu cafi ediție a Bienalei, expoziția principală, pi ningă reprezentările naționale, pi ningă pavilioanele naționale, easti expoziția internațională di artă, cari anul aestu easti curatoriată di Cecilia Alemani, la cari participă 213 artiști, ditu cari două artiste invitate ditu România, Alexandra Pirici cari fu autoarea proiectului cari u reprezentă România la a 55-a ediție a Bienalei di Artă di Veneția, tru 2013, cu un performance, respectiv sculptorul Andra Ursuță, cari băneadză momentan tru New York.


    Pi ningă aestă participare tru expoziția internațională di artă, cari easti ñiedzlu a Bienalei di Veneția, România nica llia parti cu un proiect multu important la aestă ediție, tru cadrul a proiectelor colaterale, Pavilionul ERIAC, cari s’concentreadză pi promovarea culturii și artăllei rome ditu tuta Europă, prezintă ună expoziție a artistului român Eugen Raportoru.”



    Sidzumu di zbou cu Adina Pintilie ti proiectula echipăllei a llei – ti conceptul și cercetarea artistică, lucurlu di dinăpoia proiectului și ti impactul vizual și emoțional a proiectului tră vizitatorllii a Pavilionului Româniillei:


    “Nă hărsimu multu di multu s’putem s’adrămu proiectul și va s’hibă ună perioadă dificilă, ama multu interesantă. Cercetarea artistică, neise, nu proiectul aestu, cercetarea artistică ditu cari aestu proiect s-amintă cu mulță añi năpoi ditu ună turlie di curiozitate și ananghea ta s’nă reeducam, ma s’pot să spunu aşi, tru materie di intimitate și corporalitate. Dimi, știm tuț că tru familie, tru societate, criștem cu născănti idii tră trup, ti muşuteată, ti vreari ti relaționare, cari idii suntu di multe ori tru contradicție cu experiența reală a banăllei a noastre și atumţea, ditu curiozitate aesta, diadunu cu ună parei di colaboratori, performeri și echipă, ahurhimu diadunu aestă turlie di laborator, ma s’pot să spunu aşi, un incubator emoțional, tru cari minduimu s’agărşimu tut ţi ştimu și s’mutrimu limbidu cum oamiñilli, neise, s’băneadză intimitatea, tru ună turlie reală, indiferent di idiile și miturli cu cari criștem cu tuț. Și tru proiectul aestu di auto-reflexivitate și di experimentare a relaționarillei cu alantu, vrem s’lu aduţemu a publiclui. Un lucru multu important easti limbajlu audiovizual, turlia tu cari turlia aesta di cercetare artistică poate s’hibă transmis a unui public și modalitățile pritu cari publicul poate s’agiungă parte ditu aestu proces di cercetare pritu cari triţemu tuţ. Și prima formulă pi cari u explorămu fu cinema-ul, cu filmul “Touch Me Not” cari ieși tru 2018 și easti multu interesant tră noi s’lucrăm tru formatul di instalație vidio. Lucrăm tru paralel tru ma multe formate: instalație vidio, film, performance intearactiv, carte și experiență online. Și tora nă concentrăm pi instalația audiovizuală multimedia, pi cari u prezentăm tru pavilion, complementată di extensia VR (realitate virtuală) di la spațiul di la ICR, tră aţea că easti un tip di limbaj acutotalui diferit di film, cari ță aduţi dininti un acutotalui altă turlie di relaționare anamisa di truplu a vizitatorului și truplu a performerilor. Dimi, practic, tini ca vizitator, andicra di cinema, iu ești multu alargu di experiența di pi ecran, tru spațiul di expoziție tini inţră. Tru spațiul nostru di cercetare artistică, tini ca vizitator, inţră fizic și emoțional și la nivel auto-reflexiv, tru tipul di experiență pi cari noi u pripunem. Aesta ñi si pare un tip di limbaj artistic multu, multu interesant.”



    I iu nkisiră tuti? Cari easti mecanismul psihic și creativ di producție efectivă cari generează un ahtari proiect? Adina Pintilie:


    “Sincer, nu moinduimu tru termeni di societate, tru termeni exteriori. Lucrul aestu, interesul tră zona aesta, di corporalitate și intimitate, ankisi ditu interior, ditu interiorul a nostru, a aţiloru cari participăm la proiect. Cathi unu di noi avem proţeslu a nostrum işiş di raportare la truplu işiş, la experiența idintitatilleii, și practic diadunu explorăm ună zonă cari, cadialihea, că tru momentul tru cari lucrarea artistică agiundzi tru spațiul public, va ds’eclanșeadza tru spectator idyea turlie di reflexivitate. Escu căndăsită că va s’agiungă s’diclanșeadza ună conversație publică pi născănti teme – truplu, intimitatea, idintitatea suntu niște lucri multu importante tră cathi unu di noi. Tru idyiulu kiro suntu zone sensibile ti cari nă easti multu zori s’comunicăm.”



    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearea: Taşcu Lala






















  • Parapirmituseri ditu București

    Parapirmituseri ditu București

    Nu di multu kiro eara lansată prota carti angrăpsită di cilimeañilliii și adolescențălliii ditu București ţi adună pirmituseri cari scotu tu videală leghendili și pirmituserli ditu istoria-a căsăbălui. Easti zborlu ti Parapirmituserli ditu București, unu tomu ţi adună pirmituseri simnati di amintătorlli a concursului cu idyea numă, lansatu tru ahurhita-a anlui 2021. Antologhia Parapirmituseri ditu București fu tipusită tru un tiraju di vără ndauă ñilli di exemplari di cătră Compania di Livrării București (CLB), şingirlu di livrării nai ma longevivu ditu România, cu agiutorlu a Primăriillei București și ali ARCUB. Cartea easti ampărţătă fără păradz tru tuti aţeali 40 di livrării ditu şingirlu a CLB, cu scupolu ti promovarea-a lecturăllei. Inițiatorlli a proiectului Parapirmituseri ditu București suntu Compania di Livrării București deadunu cu Headsome Communication.



    Oana Boca Stănescu, prezidenta-a Headsome Communication, inițiatoarea și coordonatoarea aluştui proiectu:“Cartea aesta s-amintă tru arada-a unlui evenimentu a Companiillei di Livrării București. Mini mi inspirară și ma largu mi inspiră activitățli CLB, cari ari cama di 71 di añi di activitate pi păzarea-a cartillei, escu entipusiită di aestă amintari a lor, CLB aprăftăseaşti ta să-lli ţănă aproapea tuţ atelli cu vrearea ti carti ditu capitală. Tru 2020 Compania di Livrării București s’ndridzea ti sărbăturisearea 70 di añi di la thimilliuseari și, cum ndridzemu proiecti culturali deadunu, di niheamă kiro, avemu tu planu unu desfășurătoru multu livendu. Vini deapoa, pandemia și nu mata avumu kiro ti tuti evenimentili băgati tu planu, ama tutu aprăftăsimu să scutemu ncapu, s’duţemu pănu di mardzină ndauă evenimente. Unu di aesti fu iniţiativa ti siminari poñi tru capitala București, tru idheea că CLB easti aproapea di ghivăsitorlli ditu capitală di aproapea trei bărnuri și s’mindueaşti cu vreari și la yinitorlu bărnu. Evenimentul ti cari zburăscu s-dizvărti tru Parcul a Tiniramillei, aclo ndreapsimu aţea ascumbuseari ti siminari poñilli.



    Ași avdzămu pirmituseri ti Valea a Plângutlui, ti ună băsearică nicată, ti balta Cocioc ditu Parculu a Tiniramiljlei, a deapoa mini și alță oamiñi ma tiniri di mini dukimu că nu știmu dipu multu ti aesti locări. Aşi nă dusimu cu mintea că vahi niţi bărnurli di adză nu para suntu nviţati cu pirmituserli și legendili ti București. Ași minduimu s’nkisimu idheea ti aestu proiectu pritu cari nă pripunemu s’li xanamintămu leghendili și pirmituserli ditu București. A deapoa ma s’nu aveamu agiutorlu și vrearea-a Companiillei di Livrării București – tră aţea că Parapirmituserli ditu București suntu un proiectu marca CLB — nu vrea lu scutemu ncapu aestu proiectu, neise nu vrea s’eara băgatu tu practico. Cahara di noi, di vără ndoi añi avemu dininti ună ascumbuseari, ună vreari ti litearatura tră cilimeañi, avem mulță autori români contemporani cari angrăpsescu literatură tră cilimeani. Pistipsescu că easti unu lucru ti anami ţi poati s’hibă adratu tu ună păzari di carti dipu oarfănă, di itia că ma vrei s’ndredz năili bărnuri di ghivăsitori lipseaşti s’lli-angăldzăşţă di cu kiro cu ghivăsearea.”



    Marieta Seba, directoarea ghenerală a Companiillei di Livrării București: “Aestu proiectu, ași cum spusi și Oana Boca Stănescu, s-amintă la aţelu evenimentu di siminari cupacilli, andreptu di noi, di CLB. Tru 2020 noi nă aveamu pripusă s’yiurtusimu multu ma muşeatu aţelli 70 di añi umpluţ di CLB, cu andridzeari ma multi evenimenti și tu amprotusa s’avemu publiclu, comunicarea. Ghini ma, di itia-a pandemiillei numata fu di căbili s’nă băgămu tru practico idheili, a deapoa-a colaboratorloru a noștri lă vini aestă idhee ti siminari cupacilli tu Parculu a Tiniramillei. Fu unu evenimentu la cari viniră și mulță cilimeañi. Anda vidzumu cu cătă harauuă viniră cilimeanilli la evenimentu, nă vini idheea ta s’nsimnămu aţelli 70 di añi umpluţ di CLB nu maş pritu aestă acțiuni. Atumţea minduimu să scutemu şi ună cărtică. Avemu elpidha că aestă va s’hibă ahurhita-a unlui proiectu cari s’dizvărtească ti ma mulță añi și s’agiungă unu proiectu ma lărguriu cari să-lli mintească cu lucărlu nai mulţălli ditu arada a scularloru. Tru tutu atea ţi adrămu pănă tora adrămu cu multă miraki, cu tutu suflitlu, aestu easti și sloganlu a nostru, Cu vrearea ti carti. Tră noi, la CLB, vărnăoară nu fu zborlu ti păradz, cathi oară minduimu s’darămu lucri di sinferu și creativi cari s’nă spună tu duñeauă, atea ţi mhimu, acă bugetlu nu fu duri.”



    Ioana-Alexandra Anastasiu di la Școala Generală 280 easti ună ditu arada-a amintătorloru a concursului Parapirmituseri ditu București. Pirmitusearea-a llei ti Casa Capșa poati s’hibă aflată tru antologia lansată tora ma ninti di Compania di Livrării București (CLB), Parapirmituseri ditu București.


    Ioana-Alexandra Anastasiu: “Loaiu parti deadunu cu doamna profesoară di religie la un cursu opționalu ţi avea numa Călători pritu București. Deapoa, la cafi oară di cursu zburamu ti legendili și istoria-a casiloru ditu București, aşe că atumţea cându nviţaiu ti aestu concursu, Parapirmituseri ditu București, apufusiiu ună ş-ună s’lliau parti, di itia că u-amu mirakea ti limba română și ti istorie și mindueamu că easti ună bună furñie s’ñi spunu, aestă turlie, aesti mirăki a meali. Alepşu s’ngrăpsescu ti Casa Capșa di itia că easti ună di nai ma muşeati şi pirifani casi ditu București, easti ună casă a curi ălli tricură praglu multi personalităț, maxusu tru perioada La Belle Epoque. Daima u mutrescu cu miraki aestă casă și mi hărsiiu că avui furñia s’ngrăpsescu ti ea.”


    Di itia că proiectulu avu mari hăiri şi maxusu mari sinferu tu arada-a cilimeañiloru și a tinirloru, organizatorllii ș-pripunu sanvărtuşeadză aestă inițiativă, aşi că nkisiră a daua ediție a concursului di pirmituseri tru ahuhrita-a anlui 2022.




    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala



















  • Hipodrom, un roman autobiografic simnatu Nora Iuga

    Hipodrom, un roman autobiografic simnatu Nora Iuga

    După publicarea a romanlui Hipodrom (editura Polirom, 2020), scriitoarea Nora Iuga spuni că s’arihătipseaşti scriinda poezie. Nora Iuga, ună ditu nai ma apreciati scriitoari contemporani, s-amintă tru 4 di yinaru 1931. Easti poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunillei Scriitorilor ditu România și a PEN Club. Tipusi cama di 20 volume di stihuri și di proză, ntră cari Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Opinii dispre dureare (1980), Inima ca un pumnu di boxeur (1982, 2000), Piața cerului (1986), Dactilografa di noapte (1996, 2010), Spitalul manechinelor (1998, 2010), Autobuzul cu cocoșați (2001, 2010), Petrecere la Montrouge (2012), Cîinele ud e o saltie (2013), ascultă cum plăngu parantezele (2016), Săpunul lui Leopold Bloom (1993), Sexagenara și tânărul (2000), Harald și luna verdi (2014). Volumele a llei di proză și poezie fură traduse tru ma multe limbi. Tru anlu 2007 lo Premiul “Friedrich-Gundolf”, ahărdzitu di Diutsche Akademie für Sprache und Dichtung, și tru 2015, la recomandarea prezidentului ali Germanie, Joachim Gauck, fu tiñisită cu ordinul “Crucea di merit” tru grad di cavaler. Tru anlu 2017, prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, u tiñisi cu Ordinul Național “Tră Merit” tru grad di Comandor.


    U călisimu Nora Iuga la RRI tră s’nă zburască ti atelu ditu soni roman a llei, Hipodrom, un roman cu vărtoasi accente biografice, ahărdzitu ti căsăbălu iu s’ndreapsi: Sibiul. Aoa s’andămusi cu căluyărealili di la Mănăstirlu a Ursulinilor, aoa ălu vidzu Jovis, calu alb ditu vitrina al Schuster, cari lli-armasi ti aduţeari aminti, aoa pridă limba germană tru kirolu a regimlui comunistu, di agiumsi prefearata elevilor.


    Nora Iuga: “Proiectul aliştei carti easti multu veclliu. S’aibă vără 15 di ani di când minduescu că escu borgi aluştui căsăbă. Ama nu easti zborlu ti ună borgi tu noima di obligație, di p4lteari unu împărmut. Insist tu parcursul a cartillei ti aestă număseari, Hermannstadt, tră atea că mini di aestu căsăbă escu ligată, di Hermannstadt, ma pțăn di Sibiul actual. Tră atea că aclo dukiiu ti prota oară arisearea tu ilikia di dzaţi añi, fără s’dukescu ţi nsimneadză aestă ndziminari di sentimente, nu puteam s’dukescu atea senzație ditu ună seară di iarnă, când alăgamu pi geadeia prinţipală cătă Împăratul Romanilor, nai ma importantu hotel săsescu ditu Sibiu. Aclo concerta afendi a meu, cari eara avyoulist și șef di orchestră, iara io mi ayuñiuseamu să-lli duc sacâzlu cu cari aundzea hirili di peru a arcușului. Căsăbălu aestu ñi deadi furñia ti andamasi cu oamini cari alăsară tor utu mira a mea. Ti amărtie, mulţă ditu arada aluştoru dusiră la Aţelu di Analtu. Numata sunt căluyărealili di la Mănăstirlu a Ursulinelor, ti cari amu borgi giumitati ditu hiinţa a mea. Când aduc zborlu, tru cărțăle a meale, di Nora A și Nora B nu u spunu ta nalliurea, escu adrată ditu dauă giumităţ antagoniţi, ama nu easti un lucru nafoara di arada. Escu căndăsită că tru cathi om ari dauă personaje antagoniţi și aproapea incompatibile, cari s’văryesu tutu kirolu. A deapoa cara Nora A easti zurlia nibună, Nora B easti mintimena cari îlli faţi tut kirolu morală a Norăllei A.”



    Zburămu cu Nora Iuga și ti turlia tru cari construi romanlu Hipodrom, cari llia pi napandica unu bănaticu sumu trei dictaturi, ateali apufusiti di Carol II-lu și Ion Antonescu, deapoa dictatura comunistă.



    Nora Iuga: “Ari dauă categorii distincte di scriitori, născănţă cari construiesc și alțălli cari s’alasă conduși di aţel dicteu interior, iara io fac parte, dealihea, ditu a daua categorie. Dicteulu aestu interior poati s’hibă comparat cu aduţerli aminti, tră aţea că noi nu putem s’controlămu aduţerli aminti cari yin pisti noi. Iara născănti di aestea aduţeri aminti au ună ahtari concretețe că aproapea nă aspari, di itia aduterloru aminti putem năpoi s’bănămu născănti evenimete aproapea ași cum eara. A ñeia ni si pari că aduţerli aminti pot s’hibă comparati vără turlie cu yisili, cari pot s’acaţă tăpărli a născăntoru lucre ţi li tricumu tu bană multu kiro ninti, ama tu ună formă niheamă alăxită. Ama noi putem s’aflămu ateali evenimente triecute cu multu kiro ma ninti, știm că unăoară și vărăoară di multu kiro canda bănămu aesta. Tu auşaticu, când ești maş tini golu, harauua nai cama mari easti s-ță vedz ateali di năuntrulu a tău, ama aesta nu nsimneadză s-ti raportedz orlea zorlea la tricutlu a tău biografic. Ași cumu iasi tu videală şi ditu carte, bănaiu sumu trei dictaturi și pot să spunu că u voi multu perioada monarhiillei ţi u bănaiu tu ficoiiureată și cari ñi-armasi vărtosu tu minti, nu pot s’minduescu altă perioadă ma muşeată. Daima bănaiu sumu semnulua niscăntoru contradicții, ama, cilimeanu hiinda, nu dukeamu că easti ună nidriptate s’aladz cu cicioarli goale ași cum îlli videam huzmikearlli ambulanță cu vindearea. Cidie, și tora anda minduescu ti atelu kiro, ăni si pari că vedu unu film mplinu di poezie. Voi să spun că eu nu pot s’giudicu multu sertu lumea, pistipsescu căţe cathi unu di noi are arădăţini multu ahăndoasi tru ficiurami, a deapoa aesti arădăţiñi nu pot s’hibă arupti di vărnu. Lucri ţi out s’hibă amendabile adză eara tră mine unu izvuru di harauă”.


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearia: Taşcu Lala