Radio România Internațional

Category: Carnet cultural

  • Ridişcllidearea tră public a Muzeului BNR

    Ridişcllidearea tră public a Muzeului BNR

    Muzeulu a Băncăllei Naționale a Româniillei (BNR) năpoi s’dişcllisi tră public, ahurhinda cu bitisita a anlui tricut. Vizitatorlli pot s’veadă năili znueri a muzeului, inclusiv un lingou di malămă ditu rezerva BNR. Expoziția permanentă a muzeului și expozițiile temporari suntu părăstisiti după conţepti moderne, la standardi muzeale europene. Anaparti di exponati, publiclu va s’aibă ucazea să s’hărsească cu muşeata casă neoclasică ditu Centrul Vechi ali capitală.


    Ti clădire și ti BNR, ti ună şcurtă istorie a aluştoru şidzumu di zboru cu Ruxandra Onofrei, expertu a Muzeului BNR:


    “Banca Națională, ca instituție, fu thimilliusită tru anlu 1880. Fu un elementu di mari modernitate a statlui român tru epocă, ditu videala-a cronologiillei thimilliusearillei, banca noastră fu a 16-a bancă centrală ditu lume. Proţlli dzaţi añi Banca Națională lucră tru ună altă clădire, ama tru 1882 ancupără di la stat terenlu a unăllei fostă hani, Hanea Șerban Vodă, pi armăsăturli a curi practic lipsea tra s’analtă aestu edificiu. Tru 1884 Banca Națională îlli călisi doi arhitecță francezi multu ghini cotaț tru epocă, Cassien Bernard și Albert Galleron, iara elli pripun aestu stil neoclasic cu elemente eclectiţi cari easti inspirat ditu arhitectura franceză di la bitisita a secolui XIX și prima parti a secolui XX.


    Muzeulu a nostru lucreadză tru una ditu nai ma importante saloni ditu Banca Națională pi cari noi u număsim “Sala di Marmuru”. Aesta apănghiseaşti tru aestu kiro și expoziția temporară ahărdzită ti Văsillelu Mihai I. Și aestă sală, tru 1890, cându Banca Națională practic s-mută tru aestu sediu, eara număsită “Sala Ghișeelor” tră atea că tu ahurhiturli a llei, Banca Națională avea, pi ningă borgili specifice ţi li cunoaștem, și Relații cu Clienții, opearațiuni. Sum cathi arcadă a sălălleii avea câte un birou, dinăpoia a aluştui lucra un funcționar bancar, tru mesea di sală avea ună measă lungă cu scamnuri, pi cari muştiradzlli afla formulare tipizate. Acustica a sălăllei easti ma specială, și dimi easti aspartă, s’creeadză un tadi turlie di ecou, cari nu da izini ca un muştiră s’avdă ică s’aleagă cu exactitate ţi să zburaşti deadunu cu elu. Cathi unu funcționar bancar avea seiflu a lui iu tănea paradz și valori cu cari lucra pisti dzuuă, noi băgămu aesti dauăsprădzaţi seifuri tru expoziția a noastră permanentă, iara vizitatorllii a noștri va s’poată să s’hărsească cu aesti vitrine iu va s’veadă diferite obiecte, monede, bancnote ică alte elemente di valoare și extrem di interesante ditu colecția muzeului nostru.”



    Ruxandra Onofrei nă spusi și ndauă lucre minuţişu ti expoziția permanentă a muzeului:


    “Expoziția a noastră permanentă ari pi ningă sălile spectaculoase ditu Pălatea Veaclle a Băncălleii Naționale, iu funcționează muzeul a nostru, istoria circulațiilei monetare pi teritoriul di adză a României nkisinda ditu secolul V ninti di Hristolu, cu monedele bătute la Cetatea Histria, și tricânda cronologic pritu tuti alanti perioade istoriţi până tru anlu 186, cându fu băgatu sistemlu monetar românesc. Avem ună altă secțiune a expozițiillei permanente cari acaţă tu isapi istoria a leului, moneda naţională, ditu momentul 1867 și până la monedili și bancnotele di adză. Aveam și ună selecțiune cu nai yilipsitoari monede cari urdinară pi teritoriul a văsiliillei a noastre.”



    Una ditu expozițiile temporare ale Muzeului BNR, expoziția “100 di ani di la amintarea a Regelui Mihai I (1921-2017)”, atradzi vizitatorlu tru mesea “Sălii di Marmuru”.


    Ti expoziție nă zbură Ruxandra Onofrei: “Aestă expoziție fu adrată tru colaborare cu Casa Regală a Româniillei, cu Arhivili Naționale, cu Muzeul a Hoarăllei “Dimitrie Gusti” și cu Muzeulu Militar Român “Ferdinand I”. Expoziția a noastră dedicată a Regelui Mihai I, dedicată ti 100 di ani di la amintarea a lui, fu dişcllisă tu 25 di sumedru a anlui 2021 și va s’ţănă până tu bitisita a meslui mai, dimi până la 31 mai 2022. Nă pripusimu ună incursiune tru bana a atilui ditu soni suvearan al văsiliillei a noastre, ahurhinda ditu prima ficiurami și bitisinda cu ilikia a senectutillei. Practic bana a Regelui Mihai I s’dipluseaşti cu multi momente importante tru istoria noastră națională pe cari li bagămu tru aestă expoziție, ama avem și niscănti artefacte ma puțăn convenționale pi cari li prezentăm aoa: cum va s’hibă ti exemplu certificatlu di amintari a Regelui Mihai, cari easti expus tră prima oară publicului.


    Avem ndauă caduri cari lu spunu vasillelu Mihai tru ipostaze inedite. Avem lucrări di control a regelui ditu perioada școlarizarillei și prezentăm evident, bitisimu practic incursiunea noastră, cu emisiunea jubiliară realizată de Banca Națională cu ucazea aliştei aniversari, iu avem ună monedă ditu malămă di 500 de lei, cu un titlu cu ună puritate di 999,9 și avem și ună replică a monedăllei “Ardealul Nostru”, cari fu emisă tru ahurhita-a anlui 1945 și cari easti cunuscută a publiclui ma mutu sumu paranuma “Cocoșel”. Tru oara a emisiunillei aliştei monede, tu ahurhita a anlui 1945, guvernul cilăstăsea, di u băgă tru vindeari, s’protejeadză economiile a populațiillei și tru idyiulu kiro s’tempereadză inflația di la cari tută lumea s’aștipta unăoară cu bitisita a polimlui.”


    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearea: Taşcu Lala














  • Atlaslu a Culturăllei – așidzăminti culturali di pritu locurli a horloru

    Atlaslu a Culturăllei – așidzăminti culturali di pritu locurli a horloru

    S-lansă tora ma ninti volumlu “Atlaslu Culturăllei”, cari aduţi tru atenție ună problemă ţi numata poate s’hibă amânată: reactivarea așidzămintiloru culturale ditu mediul rural ditu România, elemente esențiale di infrastructură publică, di cultură și educație. Volumlu ş-pripuni s’facă isapi catastisea-a culturăllei tru spațiul rural, mutrinda aspecte cum gradlu di distribuție a elementelor di infrastructură, specificlu a evenimentelor culturale și multi alti. Inițiatorlu a volumlui easti Institutlu Național di Cercetare și Formare Culturală (INCFC), aflat sumu cumandulu a Ministerlui a Culturăllei, şi easti realizat cu agiutorul a Institutlui Național di Statistică (INS). Directorlu a INCFC, Carmen Croitoru, declară:


    “Easti ună prota nkisită a noastră ditu un programu ţi lu ahurhimu tu añilli di ma năpoi, dimi nă pripusimu s’misurămu ţi s’faţi tru cultură și, cara nu vrea s-avemu agiutorlu di simasie a INS-ului, vahi nu vrea s’nkisimu aestu planu, ama ahurhimu s’investigăm și s’cartografiem aesti infrastructuri culturale cari sunt prima keadică di consum și prima barieră di izini la cultură tru România.”



    Carmen Croitoru deadi ndauă date ti proceslu realizarillei volumlu, ti posibile cearei, aducănda aminti ti creatorlu a sociologiillei românești, Dimitrie Gusti (1880-1955):


    “Voi s’vă daua ndauă informații tehniţi ligate di echipa Atlaslui: easti un studiu cari ahurhi și s-disvărti ti unu kiro di doi ani, fură añi di adunari datili, di documentare, di statistică, di teren, inclusiv teren ca tu kirolu al Dimitrie Gusti, atea tin ă hărsi cabaia, s’videmu cum poati să s’facă și cercetare sociologică cu turlia aesta. Nu easti orlea zorlea ună furñie di mari harauuă, tră aţea că el pănu tu soni expuni ună catandisi cari easti ma ayoñea lăhtăroasă. Avem tru România născănti instituții tru locurli di pritu hori cari lipseaşti s’adapă cultură. Ti s’faţi ma largu, va s’videţ tu aestă carti, tră aţea că nu totna borgea-a instituțiilor s’bagă tu lucru. Tru prinţipiu, ea easti una ditu nai ma lărgurii inițiative di cartografiere pi cari minduimu s’li tindemu și la alti tipuri di instituții. Noi adrămu aestu lucru și tră ‘băgămu tu practico ună pripuniri di politică publică mutrinda aședzămintele culturale, di ita că nica ari cearei. Ari multi ONG-uri cari au ahurhită inițiativă di intervenție culturală și lipseaşti maş s’ndrupască dipu ptănu s’agiungă iu lipseaşti.”



    Prezidentulu a Institutlui Național di Statistică, Tudorel Andrei, zbură ti avantajele aliştei cercetări, di scoasi tu migdani ndauă date statistice importante:


    “Protlu lucru ta s’adari ghini easti s’ai ună misurari corectă, s’ai ună yilipseari a realitatillei și ma multu di ahâtu, s’ai ună bază di date cari s’hibă actualizată dzuuă di dzuuă. Altăturlie, cafi oară va u lomu ditu ahurhită, construim și nu știm iu himu și nu vas ă ştimu iu vremu s’agiundzemu. Ti pot să spunu mini ca statistician: ţi observăm? Că populația a Româniillei, ahurhinda ditu añilli 1970, ditu mediul a hoarăllei, ca pondire tru populația totală, scădzu multu pţănu. Armasimu tu atea plajă 46-50%. Viţiñilloi a noștri au ună pondire sumu 20%. Dimecu, noi avem ună pondire dipo a populațiillei. Altu averu ţi lu aflămu tu ţifrili statistice, mulță cilimeañi voru ta s’fugă ama, ti amărtie, avem ună populaţie auşită tru mediul rural. Sunt multe giudețe, maxusu anvărliga di București și anvărliga a mărloru căsăbadz, iu avem ună populație cu ilikia di mesi di cama di 48-50 di ani. Emu ţi serviciu cultural lipseaşti s’oferă colectivitatea locală, s’oferă statlu român aliştei populații auşită? Și aesta easti ună mare problemă: serviciul cultural lipseaşti s’hibă adresat andicra di ilikie ti persoanili ditu zona respectivă.”



    Un alt invitat tru cadrul evenimentului, managerlu a Muzeului Național a Huryeatlui Român, Virgil Nițulescu, ne-a diclarat:


    “Vrea s’avemu ananghi di mulță ani di dzăli di ună ahtari lucrare. Easti amărtie că tăş tora avem la dispoziție ună ahtari bază di date și ună ahtari analiză, tră atea că Institutul Național di Cercetare și Formare Culturală aesta faţi: faţi analize și discllidi terenul tră lansarea di politit publice. Institutul deadi aestă hălati cu un raport exhaustiv va u spunu, multu ghini structurat, reprezentativ, ună analiză multu serioasă ti catandisea a așezămintelor culturale ditu mediul rural. Ditu aestu punct nkisimu noi tra s’videmu ţi avemu ti adrari ma largu, căţe catandisea easti la nivel național. Maş tu ndauă comunități ditu văsilie există așezăminte culturale cari sunt tru ună catastisi multu bună, au ună activitate remarcabilă, sunt, bubukisiti, majoritatea a aședzărilor rurale ditu România sunt cu ixiki tu ţi mutreaşti infrastructură culturală funcțională și nu s’agărşimu că aclo băneadză ăscănţă concetățeni a noștri. Și statlu român, și pi ningă statul român autoritățile publice locale lipseaşti s’ndreagă condiții isa ti tuţ cetățenlli români, cari ţi s’hibă loclu tu cari băneadză.”



    Managerlu a Bibliotecăllei Națională a Româniillei, Adrian Cioroianu, cundille ateali două mari cauze a situației actuală, reveninda la contribuția a sociologlui Dimitrie Gusti, ama aesta ca ună matimă di adză:


    “Voi maş s’vă aduc aminti dauă lucruri: tru istorie, di regulă, trutotdiauna un efect are mai multe cauze. Ceea ce se trutâmplă acum cu această situație dizastruoasă a involuției culturăllei tru mediul rural easti rezultatul mai multor cauze. Pe di-o parte sunt cauze politice, sau mai bine spus politizarea excesivă a unor lucruri cari nu ar trebui politizate, cum ar fi educația, cultura, sănătatea, securitatea. O altă cauză easti îmbătrânirea. Aceasta easti ună cauză reală di cari oamenii di știință, statisticienii, zbuăsc și contra a curi nu maş că nu loăm misuri, ama niţi barimu nu discutăm ti misuri potu s’hibă loati. Noi zburămu ti Gusti și dispre anul aestu di grație 1921, când România eara dificitară ditu multi puncte di videală, ama eara trufloritoare ditu punctul di videală a natalitatillei. Ta s’hiu sincer, Europa tuta auşeaşti, și easti vahi prota problemă a lumillei modirne. Ama, vără turlie nu işiş tiplu di societate tru cari noi bănămu va s’alăxească? Soluția, ditu punctul a meu di videală, nu easti s’nă turnămu la Gusti. Gusti, tră anii 1920 fu un vizionar, noi lipseasti s’căftămu vizionarii di adză tră lumea di mâni.”



    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearia: Taşcu Lala














  • “Născăntiori cadu peani di neauă, altiori yini scutidea”, la Festivalu

    “Născăntiori cadu peani di neauă, altiori yini scutidea”, la Festivalu

    Filmul Născăntiori cadu peani di neauă, altiori yini scutidea/Snowing Darkness simnat di Gabriel di Achim avu premiera mondială tru selecția competițională Rebels With A Cause ditu cadrul a aţillei di-a 25-a ediții a PÖFF – Tallinn Black Nights Film Festival, cari s-disvărti tu bitisita a meslui brumaru. Festivalu a curi primă ediție s’ţănu tru 1997 tru capitala estoniană easti unu ditu nai ma importante evenimente dedicate a cinema-ului ditu Europa, cu una ditu nai ma vizibile secțiuni competiționale ditu regiune. Născăntiori cadu peani di neauă, altiori da cu scutidi easti produs di Mandragora, iara lansarea a lui tru cinematografili ditu văsilie easti programată tră prima parte a anlui.



    Zburămu cu Gabriel Achim ti traseulu ndilicatu a treilui lungmetraj a lui, Născăntiori cadu peani di neauă, alteori yini scutidea: “Ti amărtie, bănămu un kiro cari lipseaşti s’nă tornă cătă lucărli esențiale, s’nă agiută s’tiñisimu ma multu timpul, s’căftăm ma multu calitatea. Ama nu s’feaţi aesta, s-feaţi ună diluari a valorlor, iara artili canda suntu tut ma inutile, tră aţea că oamiñilli s’dipărteadză lişoru, lişoru di eali.


    Potu să spun că “Născăntiori cadu peani di neauă, altiori yini scutidea” easti un film adratu aproapea independentu, finanțarea multu ñică nu nă deadi di mănă s’avemu niţi echipă mari, niţi mulţă actori. Ama escu nviţatu cu aestu lucru și până tu soni lucărli s’ligară tră aţea că putui s’adaru unu filmu cari ñi-ariseaşti multu di multu.


    Ninti ta s’ahurhescu lucărlu la filmul aestu aveam unu proiectu cari avea amintată finanțari pritu programlu Media ali UE, avea coproducătoru francezu, avea loată ndauă premii internaționale di dizvultare pritu circuitlu festivalier. Eara unu proiectu cari părea s’hibă treilu lungmetraju adratu di mine.


    Ti amărtie, nu putui s’amintu finanțari ditu România și dukiiu că numata ari noimă s’facu aplicaţie la Centrul Național ali Cinematografie. Avui atumţea ună muabeti cu regizorlu Cristi Puiu, cari, ma mi vidzu multu lăhtărsitu di itia că nu pot s’negu ma largu cu proiectul respectiv, mi căndăsi să scriu un scenariu nkisinda di la catandisea aesta tru cari earamu. Aveamu nica dauă stămâni până tu oara anda lipsea s’facu aplicaţia, ama mi ascumbusiiu și scenariul respectiv deadunu cu Cosmin Manolache, cu cari colaboredzu di arada. Cându feciu montajlu a filmului trapşu mănă di la niscănti lucri pi cari li aveam tru scenariul inițial, tră aţea că vrea s’işea multu complexu, dipu multu setat pi idheea aesta ti s-lu provoca pi spectator, ta s-lu facă s-iasă ditu catandisea a lui di tinihae. Minduescu că ma s-lu alăsamu tu turlia respectivă vrea-lli dipărtamu dipu multu spectatorlli. Și atumţea minduiiu diznău.


    Işi un filmu tuot ună structură complexă, ama ună cama di suţată și ma aproapea di naeţli a meali, cari acă va-lli solicită spectatorlli, va s’mbărţiteadză aţea ţi ñi pripuşu s’lă dimăndu. Pot să spunu că u supliniiu ixikea-a păradzloru pritu entuziasmul a echipăllei. Avui şi ună scenografă excepțională, Ana Gabriela Lemnaru, deapoa, ună echipă multu di multu profesionistă cu cari lucredzu și la serialu Las Fierbinți.”



    “Snowing Darkness” / ” Născăntiori cadu peani di neauă, altiori yini scutidea “relateadză catandisili pritu cari trezţi Teo, un regizor cari repetă cu actorlli tră un nău proiectu. Subiectul, autobiografic, easti derutantu nica ditu ahurhită: frimtărli a unui regizor cari bagă tu scenă ună piesă di teatru ti drama ţi u băneadză după moartea-a fiticăllei a lui, dupu ună lăngoari incurabilă. Tu kirolu anda niinteadză, pirmitusearea compusă ditu ţinţi variante di lucru, scoati tu videală episoadi incerti, la limita anamisa di bană ficțiune, accentuânda dilemili.


    Gabriel Achim: “Easti ună pirmituseari multu complexă. Dimi, easti unu filmu adratu ditu ţinţi pirmituseri, suntu 5 actori cari gioacă roluri diferite, iara singurllii cari suntu deadunu cu noi tru tutu kirolu a pirmitusearillei easti personajlu principal și fitica a lui. Alanţă actori gioacă ma multi roluri, cum spuneam easti ună pirmituseari complexă, pi cari easti zori să u spuñi tu ndauă zboară. Nuntrulu a nostru easti daima scutitdi, iar tru scutidi ai totna surprize. Și ași easti și filmul aestu, cu multe surprize, născăntiori ti faţi s’tă hibă frixi, altiori ti faţi s’arădz.”



    Dedunu cu Bogdan Dumitrache, interpretlu a rolu principal, ditu distribuția a filmului nica fac parte actorllii Anca Androne, Luiza Gherghinescu, Gheorghe Ifrim, Rolando Matsangos și Silvana Mihai. Scenariul easti simnatu di Gabriel di Achim și Cosmin Manolache, imaginea di Adrian Iurchevici iara producătorlli a filmului sunt Anca Puiu și Smaranda Zărnoianu. Realizat cu agiutorlu a Centrului Național ali Cinematografie, Dacin Sara și a Societatillei Române di Televiziune, filmul easti distribuit tru România di Iadasarecasa. Gabriel Achim easti cunuscutu tră lungmetrajili Ultima zi/ Dzuua ditu soni (Premiul la Dzălili a Filmului Românescu tră secțiunea Lungmetraju, TIFF), Yislu al Adalbert (Premiul Gopo) și tră popularlu serialu di televiziune Las Fierbinți..



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearia: Taşcu Lala











  • Alina Grigore, marli premiu Scoica di Malămă la Festivalul San Sebastian

    Alina Grigore, marli premiu Scoica di Malămă la Festivalul San Sebastian

    Filmul di debut a regizoarăllei Alina Grigore, “Crai Nou” (Blue Moon) amintă anlu ţi tricu marli premiu – Scoica di Malămă – la unu ditu nai ma anamusiti festivaluri di film ditu Europa, aţelu ditu San Sebastian (Spania). “Crai nou/ Blue Moon” easti scris şi regizat di Alina Grigore și lli-ari tru distribuție Ioana Chiţu, Mircea Postelnicu, Mircea Silaghi şi Vlad Ivanov. Scenariul a filmului easti inspirat ditu experiența personală a teatrinăllei și regizoarăllei Alina Grigore, cari ș-bănă ună parti ditu ficiurami tu ună hoară ditu giudețlu Neamț.


    “Maxusu featili n-avea niţi ună șansă s’evolueadză, abuzul fizic și psihic la cari eara băgati di avea agiumtă unu lucru di aradă la hoară”, spuni Alina Grigore anda ş-aduţi aminti di aţelu kiro. Crai Nou easti pirmitusearea a tinirăllei Irina, cari va ta s’fugă ditu ună familie toxică şi nyiseadză s’ducă la studii tru capitală, ama eşueadză, nfărmăcată di prişcăvillea di anvărliga. Trofeulu amintatu la San Sebastian di “Crai Nou” tiñiseaşti un filmu adratu fără păradz di la Centrul Național ali Cinematografie, di ună echipă multu cilăstisitoari. Zburămu cu Alina Grigore ti premiul amintatu, ti cumu aprăftăsi s’alăxească tru unu pirmithuseari cinematografică ună experiență bănată și ti metoda a llei di lucru ţi nu fu di arada dinăpoia a filmului.



    Alina Grigore: “Io bănaiu un kiro la hoară, aveam șapti añi cându fudzii di București s’bănedzu tuună hoară ditu giudeţlu Neamț și avui un șoc cultural cabai mari. Fu cu ahătu ma șocantu cu cât earam multu ñică și earam nviţată cu altă turlie di comunitate, ași că angrăpsiiu nica di atumţea un jurnal a lucărloru ţi s’făţea anvărliga angrăpsiiu şi ma largu, cu turnarea căndu ş-căndu la aţeali frăndză. Prota ş-prota, nu avea un sinferu a a părințălor andicra di praxea a cilimeañiloru, di itia că sinferlu a lor eara tru prota ş-prota ta s’armănă tu bană, aţea ţi nu easti ici ti pişmani. Ama cum prota cilăstăseari eara armănearea tu bană, cilimeañilli eara ancurajaț s’lucreadză acasă ică s’ducă ti s’lucreadză tru xinătati. Ni-aducu aminti di kirolu anda io nidzeamu acasă s’ñi-adaru temili, a deapoa soaţa a meanai bună s’duţea acasă și lipsea ta s’acată lucurlu cu săparea, aesta s’făţea tru clasa a I-a ică a II-a, tru anii 90. Ti amărtie, catandisea nu s’alăxi dipu multu, niţi tora cilimeañilli ditu hoari nu suntu acurajaț ta ş’ducă ma largu studiile. Maca mi Inspiraiu ditu ţi aveamu vidzută, ahurhiiu ma amănatu să scriu aţea carte ti cari amu miraki s’u public și poate va u fact u vără kiro. La filmul aestu lucraiu ufilisinda metoda di lucru a școlăllei di actorie InLight, aesta nsimnânda că lă pripunem actorilor ună idhee pi cari u dizvoltăm deapoa deadunu. După ţi ngrăpsiiu scenariul vini arada ti unu lucru niacumtinatu, zburămu şi ahăndusimu catandisili și personajele cu actorlli, cu directorlu di imagine, cu editorlu. Și ași ahurhimu s’videmu cari suntu motivațiile a personajelor.”


    Ti nsimnă ufilisearea-a metodăllei di actorie InLight, metodă cari da și numa a unei școală thimilliusită di Alina Grigore deadunu cu o echipă di artiști, nă spuni regizoarea a filmului “Crai Nou”.


    “Ti aduţemu noi prin InLight easti că nă minduimu maxusu ti colaborarea cu actorlli și cu alantă membri a echipăllei. Dimi lă dămu curayiu la tuţ ditu echipă să spună cum ved lucărli, şidemu di zboru cu directorlu di imagine, cu editorlu, ahăndusimu scenariul și zburămu ti personaje și situații.


    Ditu a mea videală easti unu lucru multu cilăstisitoru şi cu miraki. Scriem fișe di personaje, yinim cu propuneri, improvizăm, ligat di aestă pirmituseari căftămu şi aflămu aduţeri aminti comune, tema hiinda ligată di familie easti imposibi s-nu aflli lucri. Și tută aestă cercetare, tut aest background lli-agiută multu a actorlui. Easti di mari agiutoru atumţea când ești pi set ta s’aflli idyili lucre ţi ti leagă cu alantă, s’cunoști motivațiile a partenerului di scenă. Aestu fu unu aspect, deapoa mi interesă ţi minduescu și cum exploreadză actorlli scenariul.


    Ti mini turlia aesta di lucru colaborativă easti multu important. Când sapriduţi un textu mi intereseadză inclusiv ţi minduescu traducătorul ti textul respectiv, ași că easti evidentu că pripunirle a actorilor și a membrilor echipei ñi si par multu di simasie. Ni si pari ma hăirlătică colaborarea căţe, tru momentul tru cari îlli alași pi alanţă s’exploreadzză, elli agiung la un nivel multu mari di creativitate și easti tru hăirea a ta, ca regizor, tini poţ s’ufiliseştă aestă creativitate. Emu anda ești tipul di regizor cari maş coordoneadză, nu ari dip multă comunicari. Ti aesta easti InLight, ti colaborarea cu alanţă. Și ma s’ai pistipsearea tu turliea aesta di abordari, părerea mea easti că aduţ ma multă emoție, spunu maxusu ti construcția personajelor.


    Ma multu, ai ună echipă ma hărăcoapă, cari știe că poate s’exprimă liber ma s’acaţă tu isapi ndauă limite, dealihea. Eara ndauă secvențe tru cari actorii avură libertate totală, spunu ti ună secvență cu Mircea Postelnicu și Ioana Chițu, ti cari tută lumea spusi că iși ca un giocu, ca un tango anamisa di directorul di imagine, regizor și actori. Și, neise aesta easti vrearea a mea, atea ca realizarea a unui film s’hibă ca unu giocu deadunu.”



    Până la “Crai Nou”, regizoarea Alina Grigore eara cunuscută maxusu ca actriţă. Giucă tru ndauă seriale şi tru lungmetrajul”Ilegitim”, regizat di Adrian Sitaru, la cari fu și scenaristă.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearia: Taşcu Lala












  • “Ti mini tini eșţă Ceaușescu”, premiat la festivaluri internaționale

    “Ti mini tini eșţă Ceaușescu”, premiat la festivaluri internaționale

    Documentarlu “Ti mini tini eșţă Ceaușescu”, tru regia al Sebastian Mihăilescu, fu tiñisitu, tu bitisita a anlui ţi tricu, cu două premii importante – Premiile tră Nai ma bun film ditu Europa Centrală și di Est și Nai ma bună imagine (ţi ălli si cadi a directorului di imagine Barbu Bălășoiu)-, tru cadrul a Festivalui Internațional di Film Documentar Ji.hlava, cum și cu premiul tră Nai ma bun lungmetraj di debut (New Talent Award) la Festivalu DocLisboa. Juriul deadi distincția Best Central and East European Documentary tră maniera ludică tru cari aestu xanaamintă istoria a Româniillei prit metoda reconstituirillei, analizănda tu idyiulu kiro pi aţelli cari u interpreteazdă, tru ună narațiune bazată pi auto-reflecție.”



    Ti mini tini eșţă Ceaușescu easti un melanju experimental di documentar și ficțiune, cari mindueasti s’află motivația di dinăpoia a acțiunilor a tinirlui Nicolae Ceaușescu, aţelu ditu soni dictator român, șeflu di stat a Republicăllei Socialiste România ditu 1967 până la cădearea a regimului comunist, tru 22 di andreu 1989. Tru filmul experimental al Sebastian Mihăilescu, tineri cu ilikii anamisa di 15 și 22 di ani, ţi yin ditu medii diferite, llia parti la audiții tră rolu al Nicolae Ceaușescu tru tinireață, tu giumitatea a añiloru 1930.



    Adolescenții pozează ca tru cadurli di arhivă, transformănda tru ficțiune un singiru di documente oficiale și acționănda născănţă contra a alantoru. Elli s’raporteadză la Nicolae Ceaușescu ași cum vrea s-raporteadza la un personaj di ficțiune, fără idei preconcepute, ambartitănda caracteristitli andicra di mirakili a loru, ditu videala a clișeelor ditu cinematografia comercială. Sebastian Mihailescu, regizorul a documentarului experimental Ti mini tini eșţă Ceaușescu.



    “Voi s’cundilledzu că personajlu a documentarlui a meu nu ari dipu mare ligătură cu personajlu istoric Nicolae Ceaușescu. Alithiulu Nicolae Ceaușescu fu maş ca pretext, tru noima aleapsimu s’ufilisescu un personaj cari easti tru idyiulu kiro caricatural ama și iconic-iconic tru noima pi cari u avu, di exemplu, lider comunist chinez Mao Zedong dupu portretili realizate di Andy Warhol-un personaj ti cari toată lumea ș’da astădz cu părerea, aca nu știe dipu multe ti el ică nu bănă tru comunism. Tihea a mea fu că, colaborânda cu un istoric, avui acces la dosarlu di cadre al tinirului Ceaușescu, dosar ti lu avea Siguranța a Statului, serviciu secret cari funcționă tru România sum aeastă numă până tru 13 brumaru 1940. Când ani vini ideea s’adaru filmul nu cunoșteam aest dosar, minfueamu că va s’adaru unu filmu ti Nicolae Ceaușescu prezentânda-lu ca un personaj iconic, cum spuneam, un personaj pi cari nă imaginăm că-lu știm tuț, ama pi cari nu para lu cunuștem. Añi băgaiu ntribarea cari poati s’interpretează rolul a lui și nu mindueamu un tadi actor interpretânda rolu aestu.




    Ași ñi vini ideea a unui portret colectiv și alepşu perioada ditu bana al Ceaușescu ninti di 1945, perioada tru cari aestu eara ilegalist și feaţi hăpsani, tră itia că ñi si păru ma ofertantă. Ni si păru ună perioadă ma ofertantă tră filmul a meu maxusu că nu avea materiale di arhivă filmate cu Ceaușescu, tu atelu kiro el nu avea importanța ţi avu ma amanatu. Provocarea fu s’recreedzu ică s’creedzu niscănti imagini cari nu există și s’lansedzu ntribarea desi tru un film cari nkiseasti si la aesta idhee poati s’aibă ună cumată di averu. Minduiiu că organizânda un casting dupu cari s’alegu interpreți cari s’aibă idyea ilikie Nicolae Ceaușescu ditu tinireață va s’hibă ună căbili ta s’mi aproliu di averu. Așa organizaiu castingul, caftaiu tineri ditu diverse medii sociale, educaț, ma puțăn educați, tiniri cari abandonara școala, cumbandonata și Ceaușescu, după patru clase, ama și oameni cari ș-dusiră ma largu studiile.


    Vrui, pritu aestu casting s’vedu desi pot s’lu aflu pi tinirlu Ceaușescu, minduinda ama s’aflu și cari vrea s’hibă simiţa aţea a yinitorului dictator, a arăului, s’aflu cum și când s’alăxeaşti un om, ţi ari dinăpoia a unui om ahât di controversat.”


    Ditu distribuția a filmului fac parte actori profesioniști și neprofesioniști: Denis Duma, Dan Hudici, Ionuț Amador Motoi, Mario Sandrino Rădulescu, Mihai Topalov, Cristiana-Alexandra Gheorghe, Cristina Parancea, Alin Ilie Grigore, Zhang Florin-Zhiyuan și alții. Producătorlli a filmului suntu Claudiu Mitcu, Ioachim Stroe și Robert Fița. Documentarlu easti adratu di Wearebasca, cu agiutorlu a Centrului Național al Cinematografiei, tru colaborare cu Societatea Română di Televiziune. Sebastian Mihăilescu (n. 1983) easti absolvent a Universitatillei Naționale di Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale” (promoția 2013), cum și a unui master tru regie di film la idyea universitate. Filmul a lui di absolvire, Apartament interbelic, tru zonă superbă, ultracentrală (scurtmetraj; scenariu Sebastian Mihailescu & Andrei Epure; produs di HiFilm) fu proiectat tru premieră tru 2016 la Festivalul Internațional di Film di la Locarno – Pardi di Domani Competition.




    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearia: Taşcu Lala













  • Dauă expoziții a artistului Ștefan Câlția

    Dauă expoziții a artistului Ștefan Câlția

    Bitisita a anlui 2021 adusi dauă expoziții simultani a marilui artistu aproapea octogenar Ștefan Câlția – “Nirlu di sinuru”, tru București, și “Glăjărie. Aprukearia di un meșteșug”, tru Iași, nord-estul ali Românie. Dauă fațete a idyiului creator – pictură și sticlărie – glăjărie, s’clliamă tehnea veaclle ti favricari manuale a geamillei. Absolvent di Arte Plastice la clasa a unui mari maestru român, Corneliu Baba, Ştefan Câlţia iasi tu migdani ca un pictor a ţerlui, iar critica lu arădăpsi tru genlu a picturăllei realismului fantastic. Temili a lui prinţipale suntu nisia, azboirlu, personajili hieratiţi, simbolurli embistimeni.



    Tră “Nirlu di sinur” şi pripunirea adrehoarăă a vizitatorilor şidzumu di zboru cu curatorlu Vladimir Bulat:


    “București ved ună expoziție compactă, ună expoziție ñicăzancă, ama multu intensă ditu tuti locurli di videari. Dimecu, tru aţeali ndauâă lucrări, artistul anvăleaşti giumitati di secol di creație. Sigura că nu fu naetea-a artistului, fu naetea a mea curatorială ta să spunu aestă consecvență și cilăstăseari a artistului Ștefan Câlția tră habitat, tră ţui nsimneadză bănaticu, tră ţi nsimneadză ună casă. El nă spuni că ari ună tadi scară a bănarillei, ari ună tadi dimensiune a strañilui existențialu și aestă easti casa. Oamiñilli, tu kirolu di ma ninti, construia maş ahătu cătu lă lipsea. Și lucrul aestu Ștefan Câlția va s’lu yilipsească tru pictura a lui. Va să spunu că aestu zboru “sinur” pi cari ălu ufilisiiu ca titlu tru expoziție, spuni ti unu contur. El spuni ti unu sinuru, ti ună limită, anaparti di cari aproapea că dănăseşţă ta s’eşţă om. La aesta minduiiu cându ufilisiiu “sinur”. Nirlu, ama, easti vără turlie ună hromă generică a hoarăllei transilvăneană, cari yilipsea tru Imperiul Austro-Ungar românitatea. Tru locurli di pritu hori, huryeaţlli lipsera să-și aungă fațadili tru nirlă tra să spună că elli suntu români. Aesta vără turlie easti partea administrativă a dimensiunillei ti nirlulu.


    Cându Ștefan Câlția și znui, deadunu cu Livia Câlția, casa ditu hoara Șona (centrul a Româniillei), năpoi s’turnă la aestă ñirlă ancestrală di itia că-lu aflapisti tutu tru protili dipli a casilor veclli, dimi tu dipli ună dupu alantă di azvestri cari s’aundzea pi hiotea a kirolui nai ma prezentu eara un ñirlu. Nirlu aţelu vru s-lu aducă diznău tu arada a dzuuăllei, căndăsinda și pi alantă huryeaţ s’facă idyea. Emu, a lui casă, easti pănu tu soni un proiect estetic pi cari lu-aduţi tru hoara işiş. El fudzi di nhoară și s-turnă. Și s-turnă di iu fudzi, di adusi năpoi lumea tută, di la turlia tru cari oamiñilli ş’adra casa, până la turlia tru cari s’nviştea, cum mâca, ţi purtaticu avea și cum interacționa anamisa di elli, spunănda păn tu soni ună armonie indestructibilă anamisa di lumi și om. S’pari că adză tamam hirescul easti atel pi cari lipseaşti s’lu cafţă, cându el exista și aproape că numata există. Ma nsusu di iţido, Ștefan Câlția easti ună imensă conștiință publică, estetică și artistică. El s’exprimă ca un pictor, ama spuni multu ma multu andicra di u spuni un pictor, altu andicra di Ștefan Câlția.”



    Vladimir Bulat nă zbură emu ti origiñili artistiţi al Câlția, ti influențele ditu pictura a lui, ama şi ti cumu u thimilliusi diznău artistul lumea a hoarăllei natală tru pândzăli a lui:


    “Tu horli oltenești ţă si auraşti, adză. Ghini ma, Ștefan Câlția aprăftăseaşti pritu decupajlu a fațadilor, s’decupeadză ună cumată di ţeru di turlia a unăllei casă. Hoara nu easti maş ună adunari di case tru cari oamiñilli băneadzătrăiesc cumva impersonal, fiecari intră tru celula lui cum se stă la blocuri, tru marli c4săbă, unde depersonalizaria easti maximă, ci hoarăul de fapt trebuie să funcționeze ca un organism unic. Tocmai de aceea, de pildă, Ștefan Câlția a refăcut fierăria ditu hoară și la casili cari tora să znuescu și deapoa s’aungu tu nirlă, ună aiami s’ufilisescu niscănti detalii metaliti cari s’adara aclo, la fierăria cari xanaamintă tru inima hoarăllei. Prota lipseaşti s’akicăsimu că Ștefan Câlția easti pictor, și pictorul nu s’amintă tru ună pundie, maş un om niîmplinit, mindueasti că el rescrie totna istoria artăllei. Bunăoară, Ștefan Câlția ari niște referințe tru zona, știu eu, a picturllei olandeze. Lipseaşti videari opera a lui contextual și vara turlie ditu ună perspectivă istorică. Aoa, tru expoziţie, ţi s’aleapsi easti vără turlie și un decupaj ditu atea ţi lucră tru 2021, ama și lucri tru cari io spunu ună continuitate a niscăntoru teme.”



    Matei Câlția, hillilu artistului Ștefan Câlția, artist tu arada a lui și curatorlu a expoziției “Glăjărie. Aprukearea di un meșteșug” di la Iași, nă spusi ti conceptul cari amintă expoziției-omagiu tră vecllili ateliere di geami:


    “Expune un proiect la cari lucrămu deadunu anul aestu, un proiect ţi lu aveamu tu minti di ma mulță ani și la cari tora nă pripusimu, un proiect cari nkiseaşti di la naturile a lui statiţi și di la pirmituserli a lui vizavi di lucărli di geami ditu casa părințălor a lui, ditu hoara sud-transilvăneană. Și asi adunămu ună colecție de 20 lucrări di pictură tru cari s’vedu vase, obiecte dii geami medievală târdzie, și ma multu cilăstăsimu tru aestă primăveară-veară cari tricu, s’căftăm formele, s’akicăsimu meșteșuglu și s’faţem ună primă cilăstăseari di znueari, ti aesti vase. Expoziția ari aproapea 150 di ahtări lucre di geami. Meșteșuglu a geamillei easti tru prota andămusitu tru Transilvania, di itia a kihăeadzloru di aclo și faptulu că eara parte ditu Imperiul Habsburgic. Ma amanatu, aesti sticlării tradiţionale, glăjării, fură falimentate di apariția favriţlor și a proceselor mecanizate, di ideea di lucru la bandă, işită cu Ford, cari alăxiră turlia di fabricari a geamillei și ase s-adrara cantităț ma mări. Apariția a gazlui, a calillei di heru, tuti alăxiră turliili tru cari putea s’lucreadă și dinaoara, aasti ateliere cu multu lucru pimtu fizic agiumsiră fără amintaticu și ase vără turlie kiru meșteșuglu.”







    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearia: Taşcu Lala











  • Premiul European tră Muzeulu Național a Literaturăllei Română

    Premiul European tră Muzeulu Național a Literaturăllei Română

    Muzeulu Național al Literaturăllei Română fu premiat anlu aestu cu Premiul European. Tru cadrul a ţeremoniillei on-line di acoramai a premiilor Academiillei Europeane a Muzeelor (European Museum Academy) fură tiñisiti cu premiul DASA Award dauă ditu nai ma importante și semnificative proiecte a Muzeului Național al Litearaturăllei Române tru șaptilli añi ditu soni: expoziția di bază di pi geadeia Nicolae Crețulescu și expoziția-a Casăllei Memorială “Anton Pann”. Motivația a juriului:


    “Expoziția permanentă impresioneadză pritu amenajarea/arădăpseareaa llei discretă, ama ghini ndreaptă, cari completeadză casa istorică ţi u apănghiseaşti. Tru programili a llei educaționale, Muzeulu Național a Literaturăllei Române spuni curayiu și unu purtaticu ţi nu ari compromis, ş’ţi lucreadză ca un vehicul tră problemili suţiali actuale. Tru ţentrul a lucurlui a lui easti literatura interactivă.”



    Cadealihea, tru organizarea expozițiillei di bază a muzeului, curatorllii și muzeograflli avură tu scupo prota ş-prota intearacțiunea cu publiclu și ndreapsiră expoziția andicra di genurile litearare (parter – poezie; etaj – proză, eseistică, istorie și critică literară; mansardă – dramaturgie). Muzeulu ari un patrimoniu di 300.000 di manuscrisi ş-cama, obiecte di patrimoniu și cărță veclli, inclusiv născănti incunabuli ma veclli di 500 di ani. Ditu arada aluştoru s’arădăpsescu și manuscrise di Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti și Mihai Eminescu.


    Muzeulu Național al Literaturăllei Române (MNLR) agiumsi tu añilli ditu soni ună prezență tut ma activă tru peisajul cultural bucurestean, organizânda unu baiuru di evenimente di ună mare diversitate, di la simpozioane academiţi până la maratoani di poezie și jazz. Ase, echipa MNLR andreapsi lecturi publiţi, conferințe, expoziții tematiţi, ateliere di creație, evenimente cu public țintă, ama și evenimente pricunoscute la nivel ințernațional ca Festivalu Internațional di Poezie București. Anlu aestu, Festivalu Internațional di Poezie București agiumsi la ediția a XI-a și adusi dituinea a publiclui lecturi publiţi di poezie aleapti di poeț români deadunu cu intervenții și nregistrări video cu lecturi a poețlor ditu Anglia, Argentina, Canada, Columbia, Ecuador, Franța, Germania, Grecia, Italia, Mexic, Peru, Republica Moldova, Spania și Statele Unite ale Americă. Editorlu și scriitorlu Ioan Cristescu, director a Muzeului Național a Literaturăllei Române ditu 2014, spuni că una ditu naeţli a lui fu alăxearea a muzeului tru unu locu yiu.


    “Istoria literară nă anveaţă un lucru dimi că prezența a scriitorlui tru societate lipseaşti s’hibă ună di prota thesi. Scriitorlli suntu membri importanți a comunitatillei, ama, ti amărtie, elli numata suntu dukiţ ași di cătră societate. Și nu easti zborlu maş di scriitori și di receptarea a lor, că di artiști ngenearal, artiștii suntu adză cvasinicunuscuț acă opera a lor s’hărseaşti di pricunoaștire europeană, nica şi mondială. Ti amărtie, numata himu sinfirisiţ s’nă cunuștem valorile contemporane. Di aestă furñie căftămu s’dişcllidemu muzeulu ti tuti bărnurli și cătă tuti turliili di expresie artistică tru idheea ta s’ndridzemu unu loc, un mediu tru cari artiștilli să s’manifestă. Și faptul că aprăftăsimu s’adrămu un muzeu creativ ălli deadi a aliştei instituții și un plus di identitati muzeală. MNLR easti un muzeu tru cari poț s’adari ma multu andicra di s’mutreşţă exponate, easti un loc yiu. Noi nă pripusimu s’nă aflămu identitatea a noastă işiş pritu dişclidearea a muzeului cătă tută lumea și u feaţimu tră aţea că oamiñilli vrea ta s’aibă unu locu ca aestu, tru cari poati să’şi spună minduearea a loru. Easti un loc tru cari aflli daima ţiva nău, iu cathi unu călisitu poati ta ş’bagă tu practico harea și erudiția, hări cari, ti amărtie, nu para suntu tru societatea-a noastră. Vremu şi avemu nădia că aprăftăsimu s’avemu contributu pritu activitățli a noastre ti aprukearea-a oamiñiloru ţi ngrăpsescu, di lectură, vrem s’dămu curayiu ti ghivăseari, vremu s’avemu contributu ti educația a aţiloru cari yin la noi .”



    Tră s’ţănemu ligătura cu publiclu și tu kirolu a pandemiillei, MNLR ndreapsi ună platformă video, Cultura nyie. Ioan Cristescu, directorlu a Muzeului Național al Literaturăllei Români:


    “Ndreapsimu aestă platformă video, Cultura nyie, ună adăvdzeari a site-ului a muzeului și a activităților a noastri. Naetea-a noastră fu ta s’nă duţemu anarya anarya cătă ună zonă a online-ului ama și a televiziunillei. După cum poati s’hibă vidzută, nai cama multi debaturi ditu societeatea românească nu suntu debaturi axate pi problemi pi cari noi li lugurssimu importante ică pi probleme culturale. Lomu parti di nai multi ori, la debaturi politiţi, iara pi noi, la MNLR, nu nă intereseadză politiclu. Noi avemu sinferu ti debatlu di idhei, debaturli litearare și interdisţiplinare tră aţea că scriitorlu și literatura a lui suntu și rezultatlu ti aţea ţi s’faţi tru societatea contemporană, ti aţea ţi minduimu s’făţemu ligătura, s’aflămu conexiuni anamisa di literatură și alti disţiplini.”



    Anton Pann: poet român cari bănă tru prima parti a secolui al-XIX-lea, compozitor di muzică relighioasă, folcloristu, litearatu și publiţistu


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Rezidența di artiști „Soleil di L’Est”

    Rezidența di artiști „Soleil di L’Est”

    Expoziția reprezintă etapa București a proiectului Rezidența di artiști Soleil di L’Est, la Luynes, pe Valea Loarăllei, Franța” și adună lucrări a pictorilor români contemporani cari loară parti la rezidențili di artiști cumăndusiti di suţată tru perioada 2001-2021. Lucrărli expuse sunt adrati după turnarea tru văsilie ditu locurli franceze, sumu influența impresiilor și a emoțiilor adunati tu kirolu a participarillei la aesti rezidenți. Sidzumu di zboru cu unu di curatorllii a expozițiillei, Valentin Tănase, ti Suţata Soleil di L’Est”, ti actuala expoziție și ti artiștilli prezență pi simezi:


    Expoziția prezentă easti ndreaptă di Suţata Soleil di LEst”, cari ş-dizvărteaşti lucurlu tru nai ma marea parti tru Franța, aclo ea căsliseaşti artiști plastiţ ditu România tră stagii di creație, rezidențe di artiști, cu capacitatea și căbilea ta s’veadă și ti informari tru centre culturale importante ditu Franța. Expoziția prezentă acaţă tu isapi opera a 65 di artiști contemporani di tuti ilikiili. Ari și artiști ţi suntu tru praglu a senectutiljlei, artiști tru mplină maturitate creatoari, ama și artiști tiniri aflaț tru praglu afirmarillei și a căftarillei a unăllei cali tru aestă zonă dificilă a artăllei. Avem nica și lucrări a născăntoru artiști cari dusiră la Aţelu di analtu tru anlu ditu soni, tră atea că vrumu s’ljli tiñisimu pritua aestă turli. Expoziția easti multu variată, tră itia că artiștii yinu ditu zone și ditu medii diferiti. Cathi unu ari un stil a lui işiş, s’exprimă, cathi unu dielli, cu maximă sinceritate. Nu ari niţi ună turlie di restricție tu ţi mutreaşti stiluri, genuri, tehniţ di lucru, ama vas ă spunu că un numitor comun cari-lli leagă tuț easti aestă tiñie tră meastișuglu artistic și tră sinceritatea a actului di creație. Cata aestea suntu coordonatele aistei expoziții, eclectice ca iţi expoziție colectivă, ama cari aduţi dininti ună paletă ţi aţea ţi s’faţi adză tru arta contemporană românească.”



    Valentin Tănase nă spusi ndauă ditu minutişurli a organizarillei a unei ahtari turlie di expoziții și ti câţ artişti români loară parti la tăburili di creaţie Soleil di LEst”:


    Organizaria a unei expoziții easti unu lucru n’sine, cari caftă născăti coordonate. Prota ş-prota himu obligaț di spațiul expozițional. Di altă parte, aca deadimu ăbili ti artiști s’aducă cu mplină libertate iţi turlie di lucrări, curatorlu lipseaşti să știbă s’li organizeadză ntră eale, ta s’li facă simfuni tu planu cromatic, stilistic, un lucru cari nu easti totna lişoru. Sigura căţe cathi lucrari lipseaşti s’hibă băgată vără turlie tru valoari, și tră aţea căte cathi unu di artiști ari orgoliul a lui işiş, lipseaşti s’darămu atea turlie tra s’aflămu ceariia tru cari cethi artist s’hibă ghini băgatu tru valoari, s’nu hibă eclipsat, să spunem, di un altu artist cari easti arădăpsitu nigă elu, dimi borgea easti cabaia ndilicată și caftă multu kiro, arăvdari, și cadealihea ună tadi axizeari. Pistipsescu că fură cama di 100 di artiști, și practic, voi să spunu că multe ditu numili importante ali artă românească contemporană fură vără turlie tru Franța, sumu egida aliştei Asociații Soleil di LEst”. Di multe ori expozițiile s-feaţiră tru Franța, di itia că Suţata apufuseaşti, și tru tricut și tru prezentu, multi ligături entităț culturale ditu Franța, primării, ţentre culturale, organizații, tra saflă locuri di expuneari. Tru idyiulu kiro, suţata edită ma multi albumi, prezentă tru mass-media aesti expoziții și artiștilli români contemporani. Promovaria artăllei românești tru Europa Occidintală easti ună mindueari a aliştei asociații, pi ningă expozițiile cari s’ţănu și cari, dealihea, și eale fac parte ditu tamamu aestă promovari artistică.”



    Cum s’dizvărteaşti stagiul di rezidință? Valentin Tănase: Prota ş’prota, artiștilli suntu călisiţ tru locuri di intensitati artistică, culturală, istorică ditu Franța, iu avură creaţii alță artiști, iu s-inspiră corifei ali artă universală, și iu pot s’află reperi ti devenirea artistică istorică. Tru idyiulu kiro, aesti tăburi îlli bagă tu ligătură artiștilli, cari altă turlie vahi nu s’adună multi ori, au aestă oportunitate tis ă zburască unu alantu, s’alăxească mindueri, opinii, ta s’nveaţă unu di la alantu andicra di experiența pi cari u ari cathiunu. Suţata Soleil di LEst” ari tru ună colecție permanentă cu opere di la mulţă artiști contemporani și eale sunt itinearate di multe ori tru expoziții temporari, tru lenu turlii di centre importante, nu maş tru Franța”.



    Artistul plastic Victor Dima, unu ditu aţelli 3 curatori ali expoziție, nă zbură și el ti rezidințili di artiști Soleil di L’Est”: Noi călisimu artiștilli cari loară parti pi hiotea kirolui la tăburili ndreapti di asociație și cathi unu artistu deadi lucrarea pi cari u lugursi nai ma reprezentativă tră momentul actual a stadiului di creație tru cari s’veadi cathi unu di năşi. S-feaţiră expoziții și tru Olanda, tru Belgia, Austria, publiclu ditu văsiliili vest-europene avu ucazea s’llia ligătura cu artiștilli ditu estul ali Europă, cu operili a lor maxusu, și aestă turlie s’dukească cilăstăserli actuale ale artă plastică ditu aestă zonă a Europăllei. Di arada, la tabere llia parti 4-5 artiști.A artiștilor lă si asiguripseaşti cazari, lă si asiguripsescu materiale di lucru și tru perioada tăburillei respective avem căbilea s’făţemu documentari tru zonele respective nica şi tru locuri cama dipărtoasi. Făţemu ligătură și cu artiștii zonali, cu operili a lor, s’fac alăxeri di experiență, di impresii, și tru perioada di șideare s’realizeadză unu şingiru di lucrări f tru plein-air ică tru atelier, cathi unu dupu cum lugurseaşti că poati s’lucreadză cât cama hăirlăticu, și să s’exprimă cât ma ghini tră s’alăsă operi reprezentativi.”



    Victor Dima nă zbură şi ti pandimie și cum u duki ditu videala artistică: Va s’hibă dauă puncte di videală, voi să spunu acutotalui ncuntrati/ ana: di ună parte, ca tută lumea avu zñie di aestă pandimie, ama sumu aspectul artistic lugursescu că poati fu ună hăiri, tru noima că artiștii avură ma multu kiro di creație, hiinda vără turlie obligaț ta s’şeadă ma multu tru atelier andicra di s’acaţă alti activități cari vrea u mintească lucrarea di creație. Și fdi itia că avem lucrări pi cari eu li lugursescu di unu multu bun nivel artistic easti ună dovadă că pandemia, cara nă adusi zñie ca persoane fiziţi, ca artiști mini minduescu că avu hăiri.”



    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • NeoNlitic 3.0

    NeoNlitic 3.0

    Toamna al 2021 adusi a treia ediție a proiectului cultural, documentar-istoric și expozițional cu partiţipare internațională a născăntoru artiști contemporani NeoNlitic 3.0,.cari ș-pripune s’aproaki culturli preistoriţi comune dit trei văsilii (România, Sărbia și Gărţia). Sidzumu di zboru cu unu dit inițiatorllii a proiectului, artistulu Andrei Cornea “Ună ediţie NeoNlitic cari ș-pripusi s’ducă ma largu explorarea a culturilor neolitiţi di pi teritoriile ali Românie și a statiloru viţini, aestă arada Sărbia și Gărţia. Cara tru primili dauă ediții neasimu pi toarăli a culturilor Hamangia și Cucuteni, dit România, anlu aestu nă documentămu și nă inspirămu dit culturile Starčevo-Körös-Criș și Vinca, existente tru România și Sărbia, iara tru Gărţia neasimu şi ma largu, analizânda cultura Sesklo, ca precursoarea culturălleii Starčevo-Körös-Criș. Cu alte zboară, nă pripusimu cata idyiulu lucru, s’aduţemu dinintea-a publiclui unu şingiru di lucrări di artă ţi avură idyiulu izvuru di inspirație, ama realizate di artiști ţi băneadză tru medii diferite.”



    Doilu inițiator a proiectului, artistul Daniel Loagăr, nă exighisi cama pi largu ţi reprezintă NeoNlitic și cari easti conceptul aluştui “NeoNlitic easti un proiectu ţi aduţi rezolvări diferite ti idyili provocari – istoria comună. Ari ligătură cu ahurhita a uminitatillei, ași cum u știm, cu apariția a omlui modernu, ama și cu ahurhita-a artăllei tru lumi. NeoNlitic easti di ună parti un proiectu nostalgic, tră aţea că exploreadză ficiuramea uminitatillei, ahuhriturli a noastri, și di altă parte un proiect cari va ta s’limbidzască și s’facă cunoscută aestă perioadă puțin cunuscută. Nu vrum s’imităm motivili estetiţi dit aţea perioadă, căţe inovămu ufilisinda materiale și tehniţ moderni, di feaţimu comparații, ama și apunță pisti kiro anamisa di trecut și prezent, anamisa di tricut și yinitor. Fu și ună provocari lansată artiștilor dit proiect, aţea tra s’aproaki și să-și transpună și transmită orighinili ufilisinda tehniţ și turlii işiş di lucru.”



    Andrei Cornea adăvgă, anda zbură ti alidzearea a artiștilor dit aestă ediție “Aprukemu multi apandisi dupu ţi silighimu open-call-ului, și fu multu zori ti selcţie, tră atea că eara mulță artiști buni. Ama pănu tru soni pareia di anlu aestu ari 24 di artiști contemporani dit ateali trei văsilii participante.”



    Daniel Loagăr nă feaţi un tur audio a unei selecții di lucrări dit proiect “Anlu aestu tru cadrul NeoNlitic 3.0 avum parti di ună ofertă artistică multu eclectică. Avumu animații video adrati di Daniel Florea dit România și Georgia Orfanidou dit Gărţia. Un şcurtu metraj a unlui artist sârb; un performance a unei artistă sârbe, cari performă la dauă dit expozițiile dit proiect. Tutunăoară, avumu sculpturi cearamice, artiști dit Grecia Serbia și România; multi instalații artistice luñinoase, litografii, mix-media fosforescente, basoreliefuri fluorescente, picturi și alti ahtări. Anamisa di nai cama impresionante lucrări fură “NeoNlitic Tomb” al Alexandru Răduță, un basorelief luñinos; ună video-animație al Florea Alexandru Daniel, lucrarea număsită “The Anatomy of Existence”; nă instalație luñinoasă manifest a artistului grec Yannis Dedaskalou; “Hommo Geometricus” a artistului Valentin Soare, ună instalație sculptură fluorescente; lucrarea a artistului Vlad Basarab, ună sculptură cearamică număsită “Amak Metal”; un vidio număsit “NeoNlitic Ladies” al Amako Trajanovic; un mix media număsit “Geological Section” al Ion Alexandru. Tutunăoară avum și instalații intearactive. Alex Manea ș-si dusi cu mintea cum să spuni un instrument muzical dit Epoca a Keatrăllei nia şi lu adră. Lucrarea a lui avu numa “Litofon” și publiclu putu tra s’interacționeadza cu aestă instalație.”



    Ma largu, Daniel Loagăr nă mărturisi ndauă lucri dit proceslu a documentarillei tră proiectul NeoNlitic 3.0 “Documentarea tră ediția di anlu aestu a proiectului NeoNlitic 3.0 avu ună parte di istorie și arheologhie, respectiv viziti la situri arheologhiţi și muzee, cât și ună documentare artistică, respectiv andamusi cu artiști locali, vizite la galerii di artă și muzee. Tru România nkisimu pi toarăli a culturăllei Vinca și Starčevo-Criș tru zona Alba Iulia, iu vizitămu situri arheologhiţi, și nai ma importantu vizitămu sitlu arheologhic di la Tărtăria, multucunuscut ş-cu anami di itia a tăblițiloru inscripționate aflati aclo, cari s’pari că’hibă ună turlie di proto-scriere. Cama deapoa, tricumu tru Sărbie, tutu pi toarăli a culturăllei Vinca și Starčevo-Criș. Sidzumu ună dzuuă Novi Sad, iu vizitămu galerii di artă locală și muzeu di artă contemporană. Neasimu ti 5 dzăle Belgrad, iu vizitămu Muzeulu di Arheologie, Muzeul Zepter, Galeria X-vitamin, iu nă adunămu cu unu dit artiștilli confirmaț tru proiectul di anlu aestu, Milorad Stajcic. Tru bitisită, vizit4mu situl arheologic și Muzeul Vinca, un sit fabulos, nica activ, aflat pi mealu a Dunăllei, iu eara aflati protili toară culturăllei Vinca. Anda nă turnămu tru România avumu ucazia s’experimentăm un sit fabulos, aflat pe mealu a Dunăllei, număsitu Lepesnski Vir, iu eara aflată prima aședzare umană dit Europa, dit perioada a Mezoliticlui amănatu și protili sculpturi monumentale dit Europa.”



    Tru bitisita-a muabetillei, Andrei Cornea nă zbură ti izvurili di inspirație, expoziția itinearantă a proiectului, ama și ti ună prefigurare a yinitorlui expozițional NeoNlitic “Izvurili di inspirație dealihea eara idolii neolitiţ, figurinele ritualice, estetica ali cearamicii dit aţea perioadă. Și nai cama multu prima turlie di scrieari pritu tăblițele aflati la Tărtăria (nolgica ali Românie), ritualurile di angrupari. Majoritatea artiștilor ș-aflară inspirația tru eastetică obiectelor di cultu, ama și tru adeţli a oamiñiloru di atumţea. Proiectul s-concretiză tru ună expoziție itinerantă, pi cari u dusimu prima oară tru Serbia la Muzeul Național dit Zrenjanin. Deapoa vini tu arada România, iu expusimu la Galeria Subterană dit Timișoara (vest), iara atea dit soni expoziție fu tru Gărţie tru Sărună la Galeria Bensousan Han, tru ună hani di ma ninti ditu ahurhita a secolui tricut. Tu ţi mutreaşti proiectul, him utu muabeti s’duţeamu ma largu expunearea aluştui, ama toradioară nu vremu s’făţemu publică niţi ună informație. Va s’hibă ună surpriză, tut ţi pot să spunu că minduimu ună selecție a lucrărilor dit tuti ateali trei ediții, cari nai ma probabil va s’hibă expusă Brașov (centrul României), tru yinitorlu aptukeatu.”



    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearea: Taşcu Lala




    foto: neonlitic.ro


  • Dzălili LittleLIT – nai ma importantu eventu tu aestă toamnă ahărdzitu

    Dzălili LittleLIT – nai ma importantu eventu tu aestă toamnă ahărdzitu

    Cama di 650 di cilimeani s-hărsiră di atelierili, lecturile publiţi și lansărli di carte ditu cadrul a proiectului Dzălili LittleLIT – Deadunu, nai ma importantu eventu aliştei toamnă ahărdzitu a litearaturălleii tra cilimeani și tinirami, organizat di Asociația Di Pirmithu. Kiro di ună stămână, s’ţănură cama di 25 di eventuri online ahărdziti tra elevi: atelierele di lectură țănute di autorllii români di cărți tra cilimeani și tineret tru școli ditu București, Timișoara și Cluj, activități ahărdziti tra profesioniștillli ditu sfera a litearaturăllei tra cilimeani (autori, ilustratori, traducători, editori, comunicatori, librari) -,eventuri ahărdziti tra publiclu larg.


    “Deadunu”, tema ediției di estanu, fu aleaptă special tra s’aducă ună contrapondire la cadrul social di adză, populat di frixi, singurlăki și izolari.



    Scriitoarea Victoria Pătrașcu, una ditu thimilliusitoarili a Asociațiillei Di Pirmithu: “Cându lu-minduimu aestu proiectu, dimi aoa şi unu anu, nu mindueamu că va s’himu tu idyea catandisi, tutu ncllişi tru casi. Vreamu s’nă hărsimu deadunu cu cilimeañillii, s’himu deadunu cu elli, s’lă ascultăm ntribărli. Ti amărtie, lucărli nu s’feaţiră aşi cumu vrumu, ama aesta nu nsimneadză că nu putem s’himu deadunu baş nica și tru condiții greale ca pirmthusearea LittleLIT s’ducă ma largu mult muşeatu. LittleLIT nkisi ditu ună colaborare a Asociaţiillei Di Pirmithu și EUNIC, tru cadrulu a Dzăliloru Litearaturăllei Europene. Noi avumu aclo tu ahurhită unu ñedzu, fu un proiectu pritu cari vrumu s’lli duţemu scriitorllii di literatură română contemporană tra cilimeani cătră ghivăsitori și elli să-lli cunoască pi atelli cari fac pirmituserli. Criscumu aestu ñedzu și tru 2019 fu ună protă ediție cari avu numa LittleLIT Yilipsiri, tru cari avumu un parteneriat cu 5 institute culturale xeani. Avumu atumţea 5 scriitori xeñi călisiţ cari țănură workshopuri tra scriitorllii români, noi vrumu multu di multu ca scriitorii români s’aibă exemple di bună practică și să știba cum potu să s’facă ma cunuscuț, cum să scrie ma ghini, cum să-și rafineadza scrisul. Și tut atumtea ndreapsimu andamusi cu potențialii gghivăsitori, lli-adusimu aești scriitori xeñi cătră cilimeañi, tru școli ică tru medii ma difavorizate, iu cilimeanii nu au acces la cultură.”



    Programul “Dzălili LittleLIT – Deadunu” fu minduitu tra s’cundilleadză simasia a cartillei și a ghivăsearillei tru dizvoltarea cilimeanilor și tra s’lă da alustoru ucazea ta s’cunoasscă cărță ţi lă si adreseadză și pe atelli cari li ngrăpsiră. Isa-isa, proiectul ș-pripusi s’ndreagă un spațiu a dialoglui anamisa di profesioniștilli a litearaturălleii tra cilimeani (scriitori, editori, profesori, promotori ai lecturii) ditu România și ditu alte văsilii europene. Ase, Asociația Di Pirmithu ma largu lu’anvărtuşeadză dialogul cu școlile și cadrele didactice, pripunanda a profesorilor metodi concrete tra s’ufilisească literatura tra cilimeani tru predarea a conținuturilor ditu programa școlară. Zburămu cu Victoria Pătrașcu ti ananghea alăncearillei Asociația Di Pirmithu, tru 2018:


    “Canda vără turlie earamu maş noi și kiruţ tru marea literatură română și nă si păru niandreptu ca ma largu litearatura tra cilimeani s’hibă lugursită ună Cenușăreasă a litearaturălleii. Nu avea atumţea, niţi tora nu ari premii tra litearatura română tra cilimeani ică ma s’aibă nu s’duruseasti. Cu tuti aesti, ari tutu ma mulță scriitori di literatură tra cilimeani, scriitori cari au tut ma multu succes. Ună parte ditu noi agiumsiră cu kirolu la pănăyiruri internaționale di carte, chiar la Pănăyirlu Internațional di Carte tra Cilimeani di Bologna, cari easti ţiva extraordituar, și dukimăsiră tutu ma multu importanța a litearaturălleii tra cilimeani tru lume. Easti ună literatură cari formeadză ghivăsitori, ună literatură cari criscu an di an.


    Acă vinderli di carti scădzură, litearatura tra cilimeani easti pi un trend ascendant, literatura tra cilimeani aduţi păradz și aesta lipseaşti să’lli sinfirisească editorlli. Mulți ditu elli dukiră și tamama ti aţea feaţiră colecții speciale, dukiră că litearatura tra cilimeani aduţi și hăirlătiţi materiale, anaparti di aţeali ţi li cunuştemu: ta s’creasca năiilliii ghivăsitori ta s’crească psihiclu a cilimeanilor, sa’lli agiută tu dizvultari. Ma s’nă turnămu la momentul 2018, cându thimilliusimu Asociaţia Di Pirmithu, lucărli eara cama slabi ma lai andicra di cumu suntu adza și ași minduimu s’nă profesionalizăm.


    Aveam și niscănti exemple, multe ditu eale ditu zona a văsiliilor nordiţi, cari nă spunea că atumţea când himu deadunu putem s’adramu ma multe lucruri. Și tamama aşi s’feaţi, earamu ună parei di patru scriitoare, Adina Rosetti, Laura Grünberg, Iulia Iordan și cu mini, cari nkismu aesta Asociație Di Pirmithu.


    Ama iată că dupu trei ani distanță n’adunămu vără 20 di scriitori, avem trei cărvăñi cari agiumsiră tu dzăţ di hori și sute di ateliere cu cilimeanilli la activ. Tutunăoară, ndridzemu şi aestu eventu, Dzălili LittleLIT, sumu turlia a unui festival di literatură tra cilimeani. Ma nău avem și un canal di youutube pe cari vremu să-lu dizvoltăm.”



    Aţeali trei mari lansări online di carte a oaspitiloru speţiale ale ediției Dzălili LittleLIT ditu acest an – scriitoarea suediză Åsa Lind, scriitoarea elvețiană Dana Grigorcea și scriitoarea română Lavinia Braniște — adunară cama di 2000 di tineri ghivăsitori. Di idyiulu succes s-hărsira și aţeali dauă mari eventue ahărdziti tra specialiștillli și aţiloiru sinfirisiţ s’nveaţă ma multe ti literatura română contemporană tra cilimeani și tineret – Incubatorul-webinar cu tema “Piața autohtonă di carte tra cilimeani: ună lumi maghică cu probleme pimintești” și Masterclass-ul susțănut di oaspitli speţiale.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Festivalu Internaţionalu di Literatură şi Striduţeari Iaşi FILIT naua ediți

    Festivalu Internaţionalu di Literatură şi Striduţeari Iaşi FILIT naua ediți

    Aţea di-a naua ediție a Festivalului Internaţionalu di Literatură şi Striduţeari Iaşi – FILIT s’ţănu tru kirolu 20-24 sumedru 2021. Ditu program feaţiră parte evenimente la cari eara viniţ oaspiţ ditu 10 văsilii, sumu ună paletă largă di manifestări: andamusi cu scriitori tru ma multi locuri ditu căsăbălu Iași, dizbateri, expodzuuății și concerte. Casa Muzeelor agiumsi nisuhorea a FILIT, loclu iu voluntarii, oaspiţlli și publiclu s-hărsiră di evenimente și di experiențe personalizate di vidzuuătare a atiloru ţinţi muzee tora ma ninti dişcllisi: Muzeul Pogromului di Iași, Muzeul Teatrului Evreiesc tru România, Muzeul Poedzuuăe(i), Muzeul Literaturăllii Române, Muzeul Copilăriei tru Comunism. José Luís Peixoto, lugursitu di scriitorlu José Saramago “una ditu nai ma surprinzatoare revelații a literaturălleii portugheze recente”, s-aradăpsi anamisa di oaspiţlli aliştei ediții FILIT. Tru cadrul FILIT s-lansară și dauă proiecte editoriale, alănciti la Editura Muzeelor Litearare, cari nregistrară un ună ş-ună: colecția “Parodii originale”, formată ditu ţinţi volume la cari avură contribut ţinţdzăţ di poeț contemporani, și volumlu “3 poeți croați”, primlu ditu proiectul “Văsilii ñiţ, literaturi mări”, ţi ălli ari tru ţentru pi născănţă ditu nai ma tiñisiţ poeț ditu Croația.


    Scriitorlu Florin Lăzărescu, membru fondator și coordonator programe FILIT n4 zburaşti ti aesti dauă proiecte. “Practic, scriitorlli clasici, patronii di muzee literare ieșene – Vasile Alecsandri, Otilia Cadzuuămir, Mihai Codreanu, Mihai Eminescu și George Topîrceanu — fură maş pretexte tru realizarea colecțiillei Parodii originale. Noi insistămu ti aestu aspect, lă sugerămu a poețlor s’ţănă titlul original ditu un poem și un stihu, ama să ngrăpsească tru stilu a lui işiş. Ași alănciră ţinţi volume colective di poedzuuăe multu bună și ved că tută lumea ahurheaşti s’aproaki aesta. Nica ma multu are și ună vidzuuăbilitate extraordituară proiectul, zburămu ti 50 di oameni cari lucreadză ti promovarea lui. Mi hărsescu că ișiră aesti tomuri, nu fu tamam lişoru ti adrari căţe zburămu ti ţinţi cărți di poedzuuăe noi adrati tru trei meşi. Ta s’intru niheamă tu culisele realizarillei alustui proiect, avea lenu turlii di catandisi, născănti ca ti hadzuuă. Ari un poet a curi ălli pripus participarea tru proiect și a dauă dzuuă eara etimu, nă deadi ţinţi poeme impecabile. Avea ama şi poeți cari nă spusiră că nă da poemele tru una stămână și amănară doi meşi, ama până tu soni ngrăpsiră niscănti poeme superbe. Avumu și poeț cari vrură s’lucrămu deadunu, ama tră itia că nu fură inspirați I nu lă arisi ţi işi, s’trapsiră.



    Ari ună pirmituseari multu interesantă dinăpoia a aluştoru volume pi cari li lugursescu ti anami. Ama nu voi s’tracă geaba nividzutu un proiect ligat tut di poezie. Avum di multu kiro idheea di lansari ună colecție la Editura Muzeelor Literare, editură ditu cadrul MNLR Iași, didicată scriitorloru viţini. Easti zborlu di scriitori vărgari, croați, sârbi, sloveni, scriitori cari nu para fură apriduşi tru România. Iara anlu aestu avumu ucazea s’edităm un volum cu trei poeți croați multu ti anami – Goran Čolakhodžić, Miroslav Kirin, Nada Topić – cu cari ahurhimu aestă colecție. Easti una antologie făptă di un critic croat, iar poeții respectivi suntu tapriduşi di Adrian Oproiu, traducător cari băneadză Zagreb, unu ditu oaspiţlli a anlui aestu la FILIT. Noi, la MNLR Iași, tutu zburămu ti literatura a văsiliilor cari nă suntu viţini și mi hărsescu că nkisimu aestu proiectu, pi cari am nădia că va’lu duţemu ma largu añilli ţi yinu.”



    “Atelierili FILIT tră traducători”, iniţiativă a MNLR Iaşi și a Festivalului Internațional di Litearatură și Traducere – FILIT Iași, ndrupăscu creaţia contemporană şi promovarea internaţională a patrimoniului, contribuinda la dizvoltarea a unlui lărguriiu sistem di rezidenţi litearare tru Europa di Est. Aţea di a VII-a ediție a “Atelierelor FILIT tră traducători”, organizati di Muzeul Național al Literaturlleii Române Iaşi tru colaborare cu Memorialu Ipoteşti – Centrul Naţional di Studii Mihai Eminescu ndreapsi un cadru di formare şi comunicari profesională tră traducători ditu limba română tru ună limbă xeană. Aţelli ţi avură hăiri di aesta ediții eara viniţ ditu dauăsprădzati văsilii, iara programul avu dauă mease arucutooasi și unu şingiru di conferințe țănuti di Florin Bican, Bogdan Crețu, Cristina Hermeziu, Doru Liciu, Doris Mironescu, Mihaela Ursa, Radu Vancu. Traducătorlli zburără ti transpunerea tru ma multi limbi a născăntoru texte clasiţi și contemporane ditu litearatura română și aflară strategii di promovare a literaturăllei române tru xinătati.



    Scriitorlu Florin Lăzărescu, membru fondator și coordonator programe FILIT. “Anlu aesta, avânda tu videală contextul a pandemiillei, nă pripusimu s’nu riscăm invitânda traducători ditu xinătati. Până tora, la FILIT, lli-avumu tu mengă maxusu traducătorlli nativi ditu alti văsilii cari apriducu literatura română. Anlu aestu năutatea vrea s’hibă căte călisimu ma multu traducători cari traduc tru limba română, cadealihea iţi ghivăsitoru îlli cunoaște, suntu traducători di autori faimoși tru limba română. Ama cu kirolu agiumsimu la un eveniment hibrid tră atea că s-feaţi că mulță ditu traducătorllii ditu limba română tru ună limbă xeană s’hibă ă să fie cu rezidenţă tru România. Și nă hărseaştiaestă formula la cari s-agiumsi tră itia că muabeţli anamisa di elli eara multu interesante.”



    Tru cadrul a aţilui ditusoni eveniment FILIT, la Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” Iaşi, scriitoarea Simona Goșu amintă “Premiul liceenilor tră nai ma vrută carti alăncită tru anlu 2020” tră romanlu Fragil, durusitu di Inspectoratlu Şcolar Judeţean Iaşi dupu votlu dat di cătră un juriu adratu ditu 29 di elevi ditu 11 licee ieșeani.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Becoming Landscape – Cilăstăseri tra s’agiungă fisi

    Becoming Landscape – Cilăstăseri tra s’agiungă fisi


    Parcul Natural Delta Văcărești easti loclu ditu București tru cari armasi unu ditu mărli proiecte neibitisiti ditu epoca-a comunismului “Balta Văcărești”, ninti di 1989, respectiv un sistemu hidrologicu di apărari a Capitalăllei dinintea a nicărloru. Tru añilli tru cari loclu nu eara mirimitisitu, zona a Baltăllei Văcărești fu azvimtă diznău di fisi, tamamu tru inima-a unăllei capitală europeană, cu pulli și mamiferi aviglleati — di agiumsi un ecosistem specific a unăllei deltă. Tru meslu sumedru, tru aestu parcu naturalu urban nkisi un proiectu ahoryea, ţi ari scupolu s’lli-aproaki cetățeañilli a căsăbălui di fisi, di xanaamintarea-a fisillei și integrarea cu aesta tru mesea-a căsăbălui – “Becoming Landscape — Ună cilăstăseari tra s’agiungă fisi”. Ti proiectu şidzumu di zboru cu unu ditu artiștilli participanță, Diana Miron, vocal coach, artistu di sunetu și compozitoari, ti proiectul işiş, ti cum s-amintă proiectul și ti cum agiumsi s’llia parti la aestu:


    “Becoming Landscape” easti un proiectu multidisţiplinaru cari adună trei turlii di artă, și dimi compoziție sonoră și muzică contemporană, land art și performance art. Aestu proiectu easti inițiativa-a unui grup di teoreticiene și artisti cu expertiză avută tru domeniul a artăllei contemporană și a experimentului, iu akicăsearea a lor conexă s’ahărdzeaşti ti formărea di opinie și formăarea profesională tră artiști emergență, sinfirisiț di formi năi di expresie, interesaț di cercetare di grup, di experimentul audiovizualu și di recontextualizari corporală, sonoră și vizuală. Prota etapă a proiectului easti concentrată anvărliga a gioclui, gestului și minarillei. Di aoa yini și inițiativa proiectului, dimecu ditu proiecti anterioare catacum “Techno Fields”, tru cari mini işiş, Diana Miron, artistu di sunetu și compozitoari, loaiu parti anlu ţi tricu, tru arada-a curi feciu pridarea ti cursuri vocale, ti rediscoperiri vocală timbrală și di tehniţ extinsi di improvizație sonoră”.



    Cari fu contribuția artistică a Dianăllei Miron la “Becoming Landscape” nă spuni tamamu năsa:


    “Mini, Diana Miron, deadunu cu compozitorlu și sound disigner-lu Laurențiu Coțac, thimilliusimu aestă lucrari cu numa “Harmony of Disaster”, ună lucrari di muzică clasică contemporană, cari adună fisea sonoră a Deltăllei Văcărești. Tru andamusili ţănuti ună dupu alantă, tru Parculu Naturalu Văcărești, nă vini cabaia multă hăşti, că s’hibă zborlu ti muzică contemporană ică land art ică performance art, și nă adusi dininti un mediu fertilu, emu sonor emu vizual, tră s’alăncească lucrări acutotalui năi tră spațiulu artisticu românescu, ama și internațional. Tănutu tu unu kiro di trei meşi, cari acăţară tu isapi dzăli di cercetari, di repetiții și evenimentili cu public propriu-dzăsu, cu ngătanu andicra di restricțiili di tora mutrinda disvărtearea-a activitățloru tru aer liber, luursimu că ti bunu va shibă mutarea-a practiţlor nafoară, tru fise, iu distanțarea fizică fu posibilă și aestă turlie publiclu s’hărsi ta s’llia parti, s’hibă deadunu cu noi. Cabaia nă ciudusimu s’videmu cât di mare și câtu di pozitiv easti apandisea a oamiñilor după evenimentu. Mini zburăscu ditu perspectiva a mea işiş, tora, tră atea că loaiu parti la concertul “Harmony of Disaster” – cari s-disvărti la mardzina a diglui di beton, cari lucră catacum un amfiteatru brutalistu, cu idyili dali di beton di pi mardzina-a diglui, di agiumsi gărdină tră publicu. La performance, oamiñilli nă spusiră că dukiră ună hăvaie acutotalui speţială, că fură transpurtaţ, că tricură pritu unu portalu. Cadealihea că multu pţăñi au avdzătă ună ahtari muzică cântată tru aer liberu și tru un spațiu unic, ași cum easti Parcul Natural Văcărești.”



    Tru bitisită, Diana Miron nă mărtirisi:


    “Vrem s’duţemu ma largu aestă colaborari, tră atea că s’agiungă un ansamblu di mări dimensiuni – mini și Laurențiu Coțac avem aestă idhee ta s’ndridzemu ună primă orchestră di muzică contemporană tru România, ași cum tru multi alti văsilii ari, kimu că și noi avem ananghi di ahtari lucru, avem ananghi di cultură, avem ananghi di cultură alternativă și di creativitati susțănută și di cătră autorităț, și di cătră programili culturali, tră s’ndrupămu dizvultarea ti calitatea a banăllei tru unu căsăbă metropolă ași cum easti Bucureștiul, ama și tra s’nă dişcllidă minţăli și perspectivili.”



    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • „Noi contra noastră”, nai ma bunu filmu a Secţiunillei România la Astra Fil

    „Noi contra noastră”, nai ma bunu filmu a Secţiunillei România la Astra Fil

    Documentarlu regizat di Andra Tarara, “Noi contra-a noastră” amintă marli premiu a secțiunillei românești a aţillei di-a 28-a ediție a Astra Film Festival (5 – 12 yismăciuni) . Motivația-a juriului: “Tră ună analiză emoționantă și tiñisită a ligăturăllei a autoarăllei cu tatăl a llei și tră autenticitatea a dialoglui a loru ti lăngoarea cari zñiipsi bana a dolliloru. Juriul tiñisi colaborarea anamisa di doi cineaști ţi tănu di dauă bărnuri ahoryea și turlia tru cari aţelli doi aflară idyea cali di comunicari pritu limbajlu cinematografic”.



    Lungmetrajul di dibut al tinirăllei cineaste Andra Tarara, “Noi contra-a noastră”, easti constituit ditu unu şingiru di dialoguri ţi zuyăpsescu ligătura tată – hille, marcată di ună pasiune comună și di ună cutulburare psihică. Muabeatea a aţiloru dauă personaje agudeaşti subiecte catacum niaxizearea di comunicari, educația și dizvoltarea personală ică stigma a lăngorloru mintale. Cathi unu şi spuni pirmitusearea işişi — pănu tu soni perspectiva işiş ti idyili evenimente — emu cu agiutorlu a zboarăloru, emu cu agiutorlu a camerăllei di filmat. “Noi contra noastră” avu premieara mondială la Festivalul Internaţional di Filmu Documentar Jihlava 2020, Cehia, și fu prezentu la Les Films di Cannes à Bucarest 2020. Tru aestă veară fu aleptu tru arada a ma multiloru festivaluri, ntră cari Moldova Film Festival și Moscow International Documentary Film Festival DOKer, feaţi parte ditu competiția Festivalului Ceau Cinema! di Timișoara și lo parti tru secțiunea “Dzălili a Filmului Românesc” a Festivalui Internațional di Film Transilvania (TIFF). Tu kirolu anda s’documenta tră “Ună moarte tru familia mea”, primlu filmu realizat tru harea di regizoare, nominalizat tru 2019 la Premiile Gopo, categoria Tiniră speranță, Andra află tru arhiva a familiillei ma multe casete video cu filmări fapti di afendilu a llei, Ion Tarara. Ași s-amintă “Noi contra-a noastră”.



    Andra Tarara: “Ași agiumşu la pirmitusearea aesta, anda mutriiu pritu arhiva di film a familiillei. Anda aflaiu aesti casete VHS, dukiiu că tata feaţi lucărlu aestu ti nipistipseari di arhivari a pirmitusearillei a noastră di familie și că io iesu tu migdani dipu multu tru eali. Ti atea, subiectul principal cari transpare ditu tuti aesti imagini și filmări easti ligătura a noastră și minduiiu că va s’hibău di sinferu s’acăţămu tu debate aestu lucru, turlia tu cari lucreadză tră tata exprimarea pritu film și cum u loai mini mirakea aesta di la elu. Ași ahurhi filmul, ca un exercițiu di conectare anamisa di noi și di explorare a ligăturăllei a noastre pritu filmu. Și pirmitusearea agiundzi s’hibă tutu ma complexă, tră aţea că tata avu mari miraki ti film, avu șansa s’lucreadză tru film și, ti amărtie, nu putu s’ducă lucărlu ma largu di itia că nu avu resurse și părințăllii a lui nu eara simfunu cu aesta. Di altă parte, io avui parti di ună ndrupari pănu di mardzină, ca ună turlie di compensare, di revanșă andicra di imposibilitatea alu afendi a meu ta ş’ducă mirakea ma largu. Ași că pirmituserli ţi amintară cu filmulu eara tru familie, tata eara hăzări să zburască ti eali.”



    Prin documentarlu “Noi contra noastră” Andra Tarara aprăftăseaşti s’hibă avdzătă şi boatea a aţiloru pi cari societatea îlli stigmatizeadză di itia a problemelor di sănătate mintală și s’aducă tru menga publică ună lăngoari ti cari să zburaşti dipu pțănu.



    Andra Tarara: “Tata feaţi s’hibă multu ma prezentă tru filmu lăngoarea. Multu di multu vru ta şi spună pirmitusearea și, ună turlie, miza a lui ligată di aestu filmu fu că pirmitusearea-a a lui s’hibă avdzătă tru idhea ta s’agiută și alță oamiñi cari trec prin idyiulu lucru. Filmul s-amintţ până tu soni ditu aestă negociere, dimi io yineamu cu agenda mea, avem naetea ta s’adaru ună tadi turlie di filmu, iar el avea vreara ta şi spună pirmitusearea. Eu ălli spuşu cata cari easti minduita a mea ligată di film, ama și el s-ndreapsi multu ghini ninti di filmare, ș-feaţi planuri, s-mindui ti atea ţi avea ti spuneari. Așa că mini ca autor vui cătivărăoară sentimentul că-ñi ascapă didipu lucărli di sum control și născănti ori reacțiile a meali ditu film născănti ori suntu fuviroasi. Tu soni, aşi s’amintă “Noi contra-a noastră”. Ditu tensiunea anamisa di aesti dauă perspective, a mea și a lui, anamisa di aesti dauă agendi, ditu turlia tru cari cathi unu di noi bănă ahoryea, ama deadunu idyea catandisi și u spusimu pritu zborlu a nostru. Tatăl meu zburaşti dipu multi ti stigma ţi u duki, pirmitusi multu ti aesta, că oamiñilli ălli stigmatizeadză pi aţelli lăndzidz și tră atea că nu cunoscu persoani tu catandisea aesta.”



    “Pritu ună pirmituseari intimă, documentarlu “Noi contra-a noastră” dişcllidi, dimecu, ună muabeti ţi easti ananghi ti sănătatea mintală, ti problemele pi cari di nai ma multi ori nu li pricunuştemu ică nu le scutemu tu videală di cu kiro, ti turlia tru cari putem s’avemu ligătură cu aprukeaţlli diagnosticaț, cum și ti existența ică ananghea a ma multiloru platforme di suport. Vremu s’yinimu dinitea a aţiloru cari va s’veadă filmul (și nu maş), ta s’acătămu ma lişoru tu isapi aesti subiecte, emu pritu experiența personală ali Andră și a tatălui a llei, ama și cu agiutorlu a unei parei di psihologi și psihiatri, cari viniră deadunu cu noi tru etapa di distribuție a filmului” – declară Anda Ionescu, producătoari, Tangaj Production.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Otto Barbarlu, nai ma bunu lungmetraju românescu la TIFF, tru cinematografi

    Otto Barbarlu, nai ma bunu lungmetraju românescu la TIFF, tru cinematografi

    “Otto Barbarlu”, debutlu tru lungmetraju al regizoarăllei Ruxandra Ghiţescu, poati s’hibă vidzutu tru cinematografili ditu văsilie ditu 24 di yismăciuni. “Otto Barbarlu” avu premiera mondială tru competiţia ufiţială a aţillei di a 26-ţa ediţii a Festivalului Internaţional di Film di Sarajevo și fu aleptu nai ma bunu lungmetraj ditu secţiunea Dzălili a Filmului Românescu la TIFF (Festivalu Internațional di Filmu Transilvania).


    Filmul ari tru ţentru un adolescentu punk tru ilikia di 17 ani cari s’ampuliseaşti cu moartea a vrutăllei. Fciciorlu agiundzi captiv tru ună parei slabă pseftă adrată di părinţă, pap, mama a vrutăllei a lui şi ancheta dizvărtită di serviţiili suţiali. Ta s’armănă tru bană, Otto lipseasti s’alumtă cu sentimentele şi căbatea.


    “Andrupătu di mutrita străxită ali Ruxandra Ghițescu (tut ţi-și va mai multu un personaj aflat tru ananghie), Otto easti nai ma atașant protagonist di film românesc a añiloru ditu soni” scrie criticul di filmu Victor Morozov, iara Ruxandra Ghițescu ari nădie că “Otto Barbarul” easti un filmu cari van a haristusească emoțional. Filmul nkisi di la un articol di aoa şi ndoi ani cari spunea pirmitusearea al Octavian Albu, regizorlu muzical a filmului și autorlu a coloan4llei sonoră deadunu cu trupa Cardinal.



    Ruxandra Ghițescu: “E, ună turlie tru cftărli a meali ta s’aflu ună ligătură dramaturgică cu ilikia adolescențăllei, aflaiu un articol ti Octavian Albu, cari fu spusu cu părnoañea Otto Barbarul și ñ si s-păru un4 andamusi multu hărăcoapă. Hiinda solistu tru ună formație punk, cu tută arhitectura exterioară a culturăllei punk, ñi si păru că Octavian antrupeadză marginalitatea a unei ilikie multu anvărligată și tru raporturile sociale, și tru film, și tru literatură. Octavian Albu fu consilier ditu ahurhită pi partea di muzică, andrupa echipa a noastre ca regizor muzical și compusimu deadunu cu trupa Cardinal mari parti ditu coloana sonoră, iara deadunu aleapsimu și melodiile ditu film cari sunt priloati di la alti trupi punk. Pot să spun că ditu articolul cari inspiră pirmitlu a filmului armasi numa, creasta și geaca. Easti una ficționalizare fără niţi ună turlie di legătură cu bana al Octavian. Dimecu, noi nă and4musimu dupu ndoi añi după ţi aflămu articolu, cându Otto avea umplută 23 di ani, era studentu Londra, și el fu simfunu s’ufilisescu articolu ca izvuru di inspirație. Añi si s’păru că s-hărsi multu di multu că agiumsimu s’adrămu aestu film, easti ună persoană pozitivă și contribuția lui mi agiută multu di multu, nica şi cu feedback pi scenariu.”



    Ruxandra Ghiţescu ș-pripusi s’facă un filmu ti adolescență ca ilikie a tumultului emoțional și a singuramillei, ilikie tru cari muzica gioacă un rol esențial. Tru idyiulu kiro, Otto Barbarul easti un film cari lă zburaşti emu a adolescenților emu a părinților, ună căliseari tu dialog și debate ti depresie și consecințili aliştei.



    Ruxandra Ghițescu: “Ditu ahurhită vrum s’adramu un filmu mizânda ma multu pi afectu andicra di intelect, maxusu că ari ligătura cu ilikia aesta iu tu amprotusa suntu emoțiile și mai puțin calea multu ndreaptă a raționalui, la cari apelăm ma amanatu tu bana. Nu știu cât di multu fu ună construcție, fu ma multu una exteriorizare a bănaticlui interioru. Otto easti un personaj multu critic, introvertitu, cari zburaşti multu puțănu, și atuţea interacțiunile cu alanţă suntu rezultatlu a emoțiilor și a bănărloru a lui interioare. U externalizaiu tut imnaticlu emoțional interior a personajlui tru a lui len turlii di relații: relația cu părinţăllii, cu mama a vrutăllei, cu materialili video alăsati di vrută, ama maxusu cu muzica. Iara aestă ligătură cu muzica u dizvultămu multu di multu tru kirolu a montajului și cu pregătirea a coloanăllei sonoră, căţe vrumu multu di multu s’aibă un ritmo idyealui cumu punk-ulu. Mi hărsescu multu că acăţămu unu kiro tru cari Otto va s’hibă tru cinematografe și va s’avemu ligătura cu publiclu, tăş tora dukescu că adrămu un filmu și că fimul aestu și-agiumsi scupolu. Tutu anlu ţi tricu, cu tuti restricțiile di itia a pandemiillei, tru cari cinematografili ahătu lişoru ncllisi şi tru cari experiența aesta cinematografică fu abandonată ahât di lişor, fu multu durerosu tră mine și minduescu că și tră mulță alțăllii. Ași că mi hărsi experiența a aţiloru ditu soni festivaluri, di contactul cu publiclu și di experiența tru sala di cinema, dinintea a unui ecran.”



    “Ruxandra Ghițescu adara ună masti tandră, cari nu easti cu axiili di surprizi și cumăţ spectaculoase di actorie” scrie Georgiana Mușat tru revista Acoperișul di sticlă dispre filmul produs di Alien Film tru coproducție cu Polar Bear și Alien Films Entertainment. Filmul cari llia pi napandica sticlu di bana a unlui adolescent punk tru ilikia di 17 ani, tru cari aestu s’ampuliseaşti cu chirearea a vrutăllei a lui ălu ari tu distribuție pi Marc Titieni, Adrian Titieni, Ioana Bugarin, Ioana Flora, Mihaela Sîrbu, Iulian Postelnicu, Ana Radu, deadunu cu llirtatlu Constantin Drăgănescu. Ana Drăghici simneadză imaginea iara Dana Bunescu montajlu. Producătorllii a filmului sunt Iuliana Tarnovețchi și Oana Prața, iara Anda Ionescu easti producător delegatu.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ioana Maria Stăncescu, laureata ediția 2021 Festival Premier Roman Chambéry

    Ioana Maria Stăncescu, laureata ediția 2021 Festival Premier Roman Chambéry

    Ioana Maria Stăncescu, jurnalistă la Radio România Internațional, Secția Franceză, easti laureata ediției ditu 2021 a Festival du Premier Roman di la Chambéry (27-30 mai). Ninti tra s’hibă premiat la Chambéry, romanlu di debut a Ioanăllei Stăncescu, “Tot ce i-am promis tatălui meu”/ Tutu ţi lli-amu tăxită al afendi a meu”, publicat di Editura Trei anlu tricut, fu nominalizat la ediția 2020 a Galei Premiilor Sofia Nădejde tră Literatură Scrisă di Femei, la categoria Debut-Proză.



    “Cându ghivăsiiu prota oara manuscrislu a Ioanăllei dukiiu că pirmitusearea a llei pitrundi tru kiuşeadzlli ahăndoşi a hiinţăllei a meale. Dukeamu că aprăftăsi să scoată tu videală ună boaţi ditu mini, ună simfunie cari daima eara aclo, iuva, ama di cari nu agiumşu s’escu conștientă că maş atumţea căndu ghivăsiiu aestu roman-confesiune. Idyea fu și la a doua lectură. Zburăşţă nai ma ghini ti cartea aesta, dimi, atumţea anda va’lli căndăseşţă pi alanţă să u ghivăsească. Idyea s’pari că dukiră și lectorlli a Festivalului di la Chambery cari votară tră “Tot ce i-am promis tatălui meu”/ Tutu ţi lli-amu tăxită al afendi a meu”. Lucru ţi spuni că easti ună carte universală, ti cari spusiră miraki ghivăsitori ditu ma mulţă kiuşeadz a lumillei”, spuni Magdalena Mărculescu, Director Editorial al Grupului Editorial Trei. Comitetlu di lectură a Festivalului Premier Roman di la Chambéry, adratu ditu critici și traducători, fu hărăcopu di furteaţa-a personajlui principal a romanlui, Ada, cari apufuseaşti s’llia tuti ditu ahurhită și s’facă alidzerli a llei işiş, ma nu acaţă tu isapi zorea socială.



    Zburămu cu Ioana Maria Stăncescu ti experiența ţi u avu ca scriitoari debutantă la Festivalu du Premier Roman di la Chambéry. “Mi arisi multu di multu tută experiență, mi dukiiu tiñisită, importantă, cadealihea scriitoari. Tră atea că anlu aestu fu pandemie, scriitorllii xeñi loară parti maş online. Ama io nu vrui s’ascapu aestă experiență, ași că earamu goala scriitoare xeană cari agiumsi la Chambéry și aesta s-feaţi ahărdzită a hillillei a mea, cari mi căndăsi s’negu. Di itia a aţiloru trei dzăli di festival și di itia că zburăscu franceza, mi feciu soaţă cu alanţă scriitori. Eara viniţ și scriitori consacraț, ama nai cama mulță earam la debutu și aesta nă deadi izini s’avemu ună ligătură dişcllisă, s’nă făţemu suţată și s’comunicăm pi şingirili suţiali.


    Și di atumţea tutu vedu câti evenimente ari tru Franța tră scriitorlli debutanță. Cabaia multi. Și nu spunu maş ti evenimenti mări, gen festivaluri ică premii. Zburăscu di sesiuni di autografi tru librării, di andamasi cu soţlli, s’ndregu multi andamasi cu publiclu tiniru. Tamamu și la Chambéry avui furñia s’lliau parti la un evenimentu cu multi entipusi, ndreptu di ună profesoară cu elevi di gimnaziu. Fu un atelier di lectură inspirat di dauă ditu cărțăli laureate, tu bitisita a curi cilimeañilli ngrăpsiră un eseu. Fu ună experiență impresionantă.”



    Tru cadrul a Festivalului du Premier Roman di la Chambéry, Ioana Stăncescu lo parti la debatlu cu numa “Révolte ou résignation?”/ ′′Revoltă ică demisie?”, moderată di jurnalistul Yann Nicol, la cari eara viniţ și scriitorii Adrien Borne și Raphaelle Riol, și la videoconferința Atelier di striduţeri, deadunu cu Florica Ciodaru Courriol și Jean-Louis Courriol.


    Tră mine, debatlu fu ună cali ta să-ñi păristisescu romanlu. Jurnalistul cari moderă fu multu filotimu și profesionistu tră atea că, hiinda zborlu di ună carti niapridusă tru franceză, zbură ninti di deabatu cu ghivăsitorlli români ta s’nveaţă ti ţi easti zborlu și ăñi băgă niscănti ntiebări documentate și pertinenti. Dimecu, oamiñilli cari eara prezență tru sală viniră tu bitisita-a debatlui la mini și ăñi spusiră că s’facu pişmani că romanlu nu easti apridusu tru franceză. Doilu evenimentu, atelierlu di apriduţeari animat di Florica și Jean-Louis Courriol, s’ţănu pi zoom, cu participari emu ditu Franța, emu ditu România. Tru cadrulu a atelierlui cilăstăsimu s’apriduţemu deadunu protlu capitol ditu cartea a mea și mmi mintiiu ş’mini, acă di arada nu s’nkiseaşti di la idheea că autorul lipseaşti s’hibă francofon. Fu interesantlipsea s’ţănă ună sihati ama ţănu dauă săhăţ ş-cama, minduescu că atelli ţi eara aclo s’dukiră multu ghini. Mi turnaiu di la Chambéry cu sentimentul că poti s’hibă lişoru ma s’vremu s’adrămu și noi ahtări evenimente.


    Festival du Premier Roman di la Chambéry, un festival cari s’dizvărteaşti di 34 di ediții și nu dănăseaşti s’creasca, easti adratu, tru principal, di ună mână di voluntari. Dealihea că ari și niscanti organizații cari-lu ndrupăscu, ama pi mini mi ciudusii câtu lişoru poati s’hibă ti ndridzeari. S’dau un exemplu. Di arada, aestu festival s’disvărteaşti tru tut căsăbălu, ari ma multi locuri ahărdziti ti evenimentu și s’creeadză ună emulație, chiro di trei dzăli căsăbălu s’neaşti tru strañe di sărbătoari. Anlu aestu nu putu s’dizvărtească cumu eara arada di itia a restricțiilor sanitare, ama tută comunitatea-librăriile, cafineadzlli, restaurantele, buticlu a croitoreasăllei di pi geadeia principală- lo parti la eveniment, tru noima că și pi vitrine eara scrise cu creta alidzeri ditu cărțăli laureate. Pari ună chestie di arada, ama scriitorlu cari treati pi geadei și veadi ună fradză ditu el pe geamea a croitoreasăllei s’dukeaşti scriitor și important.”



    Festival du Premier Roman di la Chambéry easti un eveniment litearar cari nică ditu 1987 scoati tu videală şi promoveadză autori debutanţi europeni şi francofoni. Cathi an, 3000 di cititori aleg şi calisescu la festival – după lecturi şi debaturi – 15 di autori debutanţi francofoni şi alţă optu cari scriu tru italiană, spaniolă, germană, română, engleză şi portugheză, deadunu cu scriitori celebri. Olivier Adam, Christine Angot, Laurent Binet, Philippe Claudil, Dilphine Di Vigan, Mathias Enard, David Foenkinos, Laurent Gaudé, Michel Houellebecq, Amélie Nothomb, Boualem Sansal s-arădăpsiră, pi hiotea a kirolui, añilli di ma ninti, anamisa di aţelli cama di 300 di autori cari eara oaspiţlli a festivalui.


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala