Radio România Internațional

Category: Rubriţi di cafi stâmână

  • Volta a comunismului pritu București

    Volta a comunismului pritu București

    U videmu adză capitala a Românillei pritu ună volta speţială, cari ari mari succes tru arada a turiștilor xeni. Turlu a comunismului tru București nsimneadză vidiarea a tutuor aţeali locuri cari nica suntu mărtirie ti ași-dzăsa “Epocă di Malămă”, bitisită ună ş-ună tu andreu 1989. Pălatea Parlamentului, a treia nai ma mari clădire administrativă ditu lume, conform World Records Acadimy, ili Casa Ceaușescu, reședința fostului dictator ali Românie, suntu maş ndauă ditu obiective. Andreea Cosma, ghid di turism specializat, spune că turlu pi cari-lu oferă a turiștilor easti unu complet. Pi ningă diverse vizite, suntu oferite informații ti bana di cafi dzua a românilor, ditu videala socială, economic și cultural.


    “Prota ş-prota, minduescu că turlu aestu lipseaşti s’hibă faptu di iţi xenu, di itia că va-lli agiută s’akicăsească comportamentul și turlia di bănaticu a românilor. Nă ariseaşti ică nu, nică himu influențați di atelli aproapea 50 di ani di comunism. Și nu va dănăsescu maş la xeñi. Easti di ufelie și tră români, tru special tră aţelli ditu genearația mai tânără, cari nu prea primesc informații la școală. Turul vizează truțelegerea supraschimbărilor și a impactului adus di regimul comunist nu doar tru cazul României și Bucureștiului, ci și tru cazul oamenilor. Ca obiectiv genearal, acesta ar fi accentul pe cari-l punem. Apoi, câteva ditutre obiectivele pe cari le vedim pe traseu suntu, binetruțeles, Casa Poporului ică Pălatea Parlamentului, apoi, Biserica Schitul Maicilor tră a evidinția pirmitusearia drăguță ditu timpul comunismului cu bisericile mutate. Apoi, vedim o veche alimentară di pe strada Apolodor și continuăm cu unul ditutre sediile Securității, actualmente sediul Poliției Municipiului București. Finalizăm turul tru Piața Revoluției.”



    Ditu videala arhitecturală, Pălatea Parlamentului rămâne una ditutre cele mai controversate clădiri ditu România. Clădirea ari o suprafață disfășurată di 365.000 mp și ocupă tru Cartea Recordurilor locul trutâi tru lume la capitolul clădiri administrative tră uz civil, respectiv locul 3 tru lume ditu punct di vedire al volumului. Di asemenea, easti cea mai grea și cea mai scumpă ditu lume. Tută construcție easti rezultatul efortului a peasti 100.000 di oameni, cu aproape 20.000 di muncitori cari lucrau tru trei ture, 24 di ore pe zi, tru perioada di apogeu. Clădirea a fost construită cu materiale aproape tru trutregime românești. Andreea Cosma, ghidul nostru, recomandă, tru măsura tru cari turiștii au timp, să achiziționeze turul ghidat ditu interior. Vizitele se fac tru baza unei rezervări cu 24 di ore tru prealabil, pe site-ul instituției, iar tariful standard easti di 60 di lei (12 euro) tră un adult.


    “Tru turul pietonal pe cari noi îlu făţemu, povestim dispre dimolările cari au avut loc tră a se face loc celui mai important simbol al megalomaniei ceaușiste. Menționăm, apoi, modul tru cari s-a reușit construirea, tru aproximativ cinci ani, a peasti 360.000 di metri pătrați, amintind că easti o clădire tru lucru, nica nefinalizată. Zburămu și dispre presupusele tuneluri cari există pe sub Casa Poporului. Fiind tru acel loc, putem să vedim și un alt obiectiv interesant cari ne leagă di pirmitusearia Elenei Ceaușescu. Tru prezent sediul Acadimiei Române, clădirea a fost tru trecut Casa Tehnologiei și Științei. Practic, trebuia să fie un soi di birou al Elenei Ceaușescu, cea cari a terminat cu brio trei ani di școală și, ulterior, a finalizat viața cu un doctorat tru chimie, fără să ajungă să facă studiile respective. Easti interesant di arătat cum propaganda comunistă reușea, totuși, să arate cum oameni proveniți ditu medii foarte sărace reușesc să ajungă foarte sus tru ieararhie.”



    Yinitorlu obiectiv fu anălţatu nolgica di añilli 60 și fu cunoscut tru epocă drept “Pălatea Primăverii”. Acesta a fost mărit trutre anii 1970 – 1972. Aici a fost reședituța familiei dictatoriale. Tră ornamentele interioari ditu lemn ale camerelor s-au folosit esențe di lemn, di diverse culori, autohton. Di asemenea, se pot vedia o colecție impresionantă di tablouri și multe tapiserii și mozaicuri lucrate manual. Ghidajul se realizează tru limbile română și engleză, iar tariful standard easti di 55 lei (11 euro). Andreea Cosma, ghid di turism.


    “Totăna aduc aminti și di Pălatea Primăverii. Easti extraordituar di interesant di vizitat. Reședința principală a nicukirloru dictatori Ceaușescu a fost transformată trutr-un muzeu și easti foarte interesant di văzut stilul lor di bană. Ajungem acolo și vedim luxul și opulența tru cari trăiau nicukirlli Ceaușescu și, binetruțeles, tută lor familie, prin contrast cu restul populației. Tot cartierul Primăverii merită di luat la pas, idial cu un ghid, cari să pirmituseariască dispre fiecari casă ditu acest cartier. Fiecari ari câte o pirmituseari legată di familia cari a locuit acolo și dispre dituamica ditu cadrul familiilor respective, inclusiv tru relația cu nicukirlli Ceaușescu.”



    Andreea Cosma, ghid di turism, adusi aminti ună altă clădire, mărturie a perioadăllei comuniste: Dâmbovița Center ică Casa Radio, cum a fost dinumită până tru 2015. Construcția aceastiia a ahurhi tru anul 1986, pe locul unui hipodrom, și urma să găzduiască Muzeul Național di Istorie a Republicii Socialiste România. Easti o altă pirmituseari scrisă tru anii unei epoci di cari mulți ș-aduc aminte cu uruteaţă, ama cari adză fascinează.


    “Trutrucât turul easti construit ca o pirmituseari, trecând prin toate schimbările majore aduse di comunism și discriind impactul pe cari acesta l-a avut asupra vieții noastre, fără nicio excepție, toți turiștii, la final, au rămas extrem di impresionați. Au truțeles mult mai bine di ce noi, românii, suntuem așa cum suntuem, fiecari cu experiența personală, binetruțeles, legată di relația cu românii. Tru privința originii acestora, anul trecut, tru 2022, au fost foarte mulți ditu Statele Unite ale Americii. M-a mirat un pic. Până tru pandimie nu exista niciun tur fără cel puțin un turist ditu Maria Britanie. Trusă situația s-a schimbat anul trecut. Nu exista nici măcar un tur fără cel puțin un turist ditu Statele Unite. Altfel, majoritatea suntu ditu vestul Europei, foarte puțini ditu Asia, America di Sud și Africa.”



    Prețul unei experiențe “The Real Tour of Communism” variază trutre 90 și 150 di lei (18-24 euro). Varianta nai ma scumpă easti tră tururi private. Tru general, tururile suntu publice, cu maximum 15 persoane, tră s’poată s’ahărdzească atenția ţi s’cadi ti cafi turist.




    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Sectia armaneasca















  • „Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

    „Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

    Dupu 60 di ani di la thimilliuseari, membrilli a leghendarăllei trupă rock Phoenix s-adunară, tru premieră, tru filmul documentar Phoenix. Har/Jar”, cari avu premiera tru cinematografe pi 20 yinaru. Filmul regizat di Cornel Mihalache, un proiect realizat tru 2022 di Televiziunea Română pritu Casa di Producție TVR, adună mărturii emoționante ti membrii a formațillei timilliusită tru 1962, la Timișoara.



    Aţeali nai ma spectaculoase albume ale formație Phoenix fură compuse tru perioada 1971-1977, di Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Ioji Kappl, Costin Petrescu, Valeriu Sepi: “Atelli ţi nă deadiră numa” (1972), “Meşterul Manole” (1973), “Mugur di fluier” (1974), “Cantafabule” (1975). Multe ditu melodiile incluse tru aesti albume beneficiază di textele scrise di doi multu talentaț artiști, Șerban Foarță și Andrei Ujică. Phoenix. Har/Jar adună membrilli a formațillei ditu perioada di năinti tra s’fugă ditu România comunistă, tru 1977, și cundilleadză momentele importante ditu cronologia tumultuoasă a trupillei, di la primile apariții ditu 1962 sum numa di Sămţăllii”, până tru aestu kiro. Documentarul prezintă, tru premieră, lucărli pritu cari tricură muzicienii tru văsilie, ligătura cu Securitatea, momentulu a fugăllei ditu România și activitatea trupăllei ninte și după Revoluția ditu ’89. Claudia Nedelcu Duca, producătoare și coscenaristă a documentarlui Phoenix. Har/Jar”:



    “Easti ună pirmituseari cari ș-pripusi s’facă luñină tru tute leghendile cari nsuțără trupa tu kirolu a aţiloru 60 di ani, un film tru cari tuț membrilli a trupăllei suntu prezență. Mini și Cornel Mihalache nă pripusimu, cu agiutorul a Casăllei di Producție TVR, să spunem aestă pirmituseari, cari easti ună multu mşeată. Cancanurle și niakicăserli cari umplură paginile a ziarelor di senzație suntu lucri secundari, minutişuri cari nu știrbescu valoarea babageană pi cari aești oameni u reprezentară și u reprezintă tră muzica rock ditu România. Vinimu tru film ahât cu perioada di năinti di 1977, când membrii a trupillei apufusescu s’fugă ditu România, ama și tute cilăstăserli di ma amantu tra să s’adună, cari adună la concerte ma largu public interesat, public cari fredonează melodiile Phoenix. Filmul nu ș-pripune dicât s’bagă tru valoare niște oameni cari fură tutunăoară victime și eroi a aţillei perioadă. Aestu easti lucrul pi cari nă lu-pripusimu, s’realizăm ună pirmituseari cari s’hibă spusă di tuț membrii trupăllei, și aprăftăsimu s’lă domu zborlu a tutulor aţiloru cari tricură pritu Phoenix și cari suntu tru bană. Cum spuşu, minduim snu alăsămu ici ţiva nanăparti, să lom pi napandica tut ţi s’feaţi cu trupa și după anii 90. Mini ăñi pari că filmul are extrem di multă emoție, easti ca un puzzle pi cari noi, deadunu cu Roxana Elekes, cari semnează montajul, lu adramu ditu videala a artiștilor pi cari îlli videț tru documentar. Practic, avem ună pirmituseari pi cari membrii trupii Phoenix reușesc să u creeadză, ună pirmituseari emoționantă, multu ghini articulată dramaturgic. Tru opinia mea, easti un film cari nu lipseaşti s’hibă ratat.”



    Mircea Baniciu, fostu solist vocal ali formație Phoenix și membru fondator al trupălleii Pasărea Colibri, fu cooptat tru Phoenix tru 1971, când eara studentu tru primlu an la Facultatea di Arhitectură. Fu momentul tru cari bana a lui s-alăxi radical. Zburămu cu Mircea Baniciu ti perioada di glorie a trupăllei, añilli 1971-1977:



    “Voi să spun că momentele bune, nai ma bune, le datorăm și alăntor artiști și soţ cu cari colaborămu. Nu voi să s’akicăsească că Phoenix s-rezumă maş la noi, la membrilli a formațiillei, avum dinăpoi ună parei mari. Va-lli aduc aminti, prota ş-prota, pi aești textieri di mare valoare, Șerban Foarță, Andrei Ujică, Victor Cârcu, Victor Șuvăgău. Am avut, di asemenea, tru preajma noastră și alți artiști și cu toți acești prieteni am colaborat mereu, ei ne-au ajutat foarte mult, ne-au fost foarte aproapi. Trupa Phoenix avea ună mentalitate di club, nă vidam multi ori și triţeamu cabaia kiro deadunu, fură lucri cari nă adună un kiro. Spunu ti momentele noastre importante, ama și ti vacanțe, și minduescu că multu important fu că bănamu Timișoara, un căsăbă cosmopolit nica și tru kirolu a comunismului. Și atmosfeara di aclo nă adusi ma aproapea un-alantu. Ma multu, să știe că perioada atea comunistă nu ță dişcllidea dipu multi posibilităț. Tră noi, tru perioada di ahuhrită, Phoenix nsimnă ună multu mari haraua. Eara momenti di extaz pi scenă și energia aţea agiumsi la spectatori, la atelli cari spusiră vreari tră noi ti atea ti adrămu.”



    Premiera a filmului fu dublată di lansarea a cartillei Phoenix. Har/Jar ţi conțăne interviuri ditu perioada 1962-1989 plus inserturi grafice ditu Arhivele Securității, țănute di Consiliul Național tră Studierea Arhivelor Securitatillei. Textile prezentate tru carte conțăn transcrierea integrală a interviurilor realizate tru studiourile TVR și tru alte locații ditu țară și xiinătati.


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala























  • Tricentenar Dimitrie Cantemir

    Tricentenar Dimitrie Cantemir

    Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu secolu al doilea a erei criștină. Niccolo Machiavelli tru “Principele”, celebra a lui carti ti buna guvernare, spuni că un principe intelectual va s’află totna cearei buni tră cumăndusearea politică. Tru istoria ali Românie un prinţipe intelectual fu atelu ali Muntenie Neagoe Basarab, di la ahurhita a secolui al 16-lea. Ama nai ma cunuscut fu prinţipili ali Moldova Dimitrie Cantemir di la cari armasi ună lărgurie operă tru ndaua domenii cum easti istoria, geografia, morala, știința politică, muzica.



    Dimitrie Cantemir s-aminta tru 1673 ca hillu a principelui ali Moldova Constantin Cantemir și avu una educație tipică tră un hilliu di prinţipe a atilui kiro. S-educă tru capitala Imperiului otoman, di la 14 până la 37 de ani locuinda şi studiinda pi mealurile a Bosforului. Opera a lui acaţă tru isaapi clasiţili scrieri “Divanul ică Gâlceava a mintimenlui cu lumea”, “Descrierea Moldovei”, “Istoria ieroglifică”, “Istoria creaştirillei şi descreastirillei Imperiului otoman”. Alte cărți nu ma puțan importante suntu “Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”, “Colecția orientală”, “Prescurtare a sistemului logicii genearale”, “Cercetarea naturii monarhiilor”, “Viața lui Constantin Cantemir poreclit cel Bătrân, domnul Moldovei”, “Sistema religiei mahomedane”, “Cartea științei muzicii”. Ca pricunuşteare a meritelor a lui deosebite aduse la ştiinţa a timpului a lui, tru 1714, la 41 de ani, Cantemir fu aleptu membru al Academiei Regale ditu Berlin. Numa a lui fu aleptă di cunuscutlu istoric englez Edward Gibbon (1737-1794) tru cartea “Istoria declinului şi surparillei Imperiului roman” şi de istoriclu american ali ştiinţă Allen G. Debus (1926-2009) tru ună carti ti chimistul flamand ditu secolu al 16-lea Jan Baptist van Helmont.



    Ca lider politic, carieara al Dimitrie Cantemir nu fu idyealui impresionantă ca aţea di intelectual. Agiundzi prinţipi ali Moldovă cu numa tru 1693, la 20 añi, la moartea alu afendă-su. După 17 di añi, tru 1710, agiundzi prinţipe a daua oară, ama maş tră un an. S’faţi suţată cu Petru cel Mare tru polimlu ruso-turc, ama azvindzearea a rușilor la Stănileşti, tru 1711, fac ca el s’keară tronlu. Fudzi tru exil la curtea al Petru cel Mare tru calitate de consilier a aluştui și tru 1723, la 50 di ani, s’duţi la Aţelu di Analtu.



    Anlu 2023 fu proclamat ca An Cantemir di itia că s’umplu 350 di ani di la amintarea a lui și 300 di ani di la moarte. Cu aestă furñiea, expoziția di manuscrise și cărță di la Biblioteca Academiillei Române ndreaptă ti năs fu un eveniment aștiptat. Academicianlu Răzvan Theodorescu năpoi spusi un averu ti Cantemir, dimi că fu ună personalitate europeană tipică a kirolui di atumţea cari adusi tu un locu dauă lumi culturale, Occidentul și Orientul.


    “Ti Cantemir să știu ahâti lucri și nica alti armân s’hibă aflati. Ni-aduc aminti aoa şi ndoi ani la Academia Națională ditu Bruxelles, Academia belgiană, s-ndreapsi un colocvium ti europenitatea al Cantemir. Tru cazlu aestu, noi deadimu un mari european. Nu liseaşti s’agărşimu că “Descriptio Moldaviae” fu ună comandă cari făţea parti ditu ma multe comendză ali Academie di Berlin, cari căfta diverse “descriptiones” a născăntoru teritorii levantine. Interesul aestu, maxus ali Prusie, tră lumea Levantului eara multu v4rtoasă și di aoa yinea si căftarea cătră Cantemir. Nu lipseaşti s’nă ndirsimu, conjuncturile politice nu lipseaşti s’nă influențeadză dipu multu tru niscănti situații și tora easti ună ahtari situație, cându vas ă spunemu că Dimitrie Cantemir agiumsi membru ali Academie di Berlin tru harea a lui di prințu rus. Tru momentul tru cari regalitatea prusiană vru să-lli facă al Petru cel Mare ună acoladă fu aleptu omlu nai ma cultivat ditu Imperiul Rus, și pi el, pi fostul voievod ali Moldovă, lu pripusiră tu aestă noima. Cantemir u feati ună cultura tradițională a aluştui spațiu, cultura otomană cu cultura rusească. Easti ditu aestă videală un pion ali europenitati tru hăryia anda s’dişcllidea una nouă Europă, Europa premodernă.”


    Constantin Barbu, editor a operăllei al Dimitrie Cantemir, spusi ti manuscrisele cari andregu ună parte ditu expoziția dedicată savantului.


    “De la Cantemir armasiră aproapea 200 di volume. Până tora tipusimu 104 volume. Putum di li ndreapsimu dauă manuscrise al Cantemir, eali suntu tora manuscrise Cantemir antredz și la Moscova și suntu și aoa, București. Tutunaoara, adusimu multi manuscrise inedite di Cantemir di nu să ştea niţi titlul a lor. Aoa suntu ma multi manuscrise, inclusiv dauă capitole ditu “Descriptio Moldaviae”, scrisul easti al sinologului german Gottlieb Siegfried Bayer, profesor la Universitatea ditu Petersburg. Ama manuscrisele a lui nu s’află maş tru Rusia, eale s’află și la Academia ditu Berlin. Aadusimu și ateali 15 manuscrise di la Academia di Berlin.”



    Triplul centenar Cantemir ditu 2023 năpoi aduţi tu menga a publiclui român un4 personalitate culturală remarcabilă. Năsu fu ama şi ună una europeană.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearia: Taşcu Lala









  • Tricentenar Dimitrie Cantemir

    Tricentenar Dimitrie Cantemir

    Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu secolu al doilea a erei criștină. Niccolo Machiavelli tru “Principele”, celebra a lui carti ti buna guvernare, spuni că un principe intelectual va s’află totna cearei buni tră cumăndusearea politică. Tru istoria ali Românie un prinţipe intelectual fu atelu ali Muntenie Neagoe Basarab, di la ahurhita a secolui al 16-lea. Ama nai ma cunuscut fu prinţipili ali Moldova Dimitrie Cantemir di la cari armasi ună lărgurie operă tru ndaua domenii cum easti istoria, geografia, morala, știința politică, muzica.



    Dimitrie Cantemir s-aminta tru 1673 ca hillu a principelui ali Moldova Constantin Cantemir și avu una educație tipică tră un hilliu di prinţipe a atilui kiro. S-educă tru capitala Imperiului otoman, di la 14 până la 37 de ani locuinda şi studiinda pi mealurile a Bosforului. Opera a lui acaţă tru isaapi clasiţili scrieri “Divanul ică Gâlceava a mintimenlui cu lumea”, “Descrierea Moldovei”, “Istoria ieroglifică”, “Istoria creaştirillei şi descreastirillei Imperiului otoman”. Alte cărți nu ma puțan importante suntu “Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”, “Colecția orientală”, “Prescurtare a sistemului logicii genearale”, “Cercetarea naturii monarhiilor”, “Viața lui Constantin Cantemir poreclit cel Bătrân, domnul Moldovei”, “Sistema religiei mahomedane”, “Cartea științei muzicii”. Ca pricunuşteare a meritelor a lui deosebite aduse la ştiinţa a timpului a lui, tru 1714, la 41 de ani, Cantemir fu aleptu membru al Academiei Regale ditu Berlin. Numa a lui fu aleptă di cunuscutlu istoric englez Edward Gibbon (1737-1794) tru cartea “Istoria declinului şi surparillei Imperiului roman” şi de istoriclu american ali ştiinţă Allen G. Debus (1926-2009) tru ună carti ti chimistul flamand ditu secolu al 16-lea Jan Baptist van Helmont.



    Ca lider politic, carieara al Dimitrie Cantemir nu fu idyealui impresionantă ca aţea di intelectual. Agiundzi prinţipi ali Moldovă cu numa tru 1693, la 20 añi, la moartea alu afendă-su. După 17 di añi, tru 1710, agiundzi prinţipe a daua oară, ama maş tră un an. S’faţi suţată cu Petru cel Mare tru polimlu ruso-turc, ama azvindzearea a rușilor la Stănileşti, tru 1711, fac ca el s’keară tronlu. Fudzi tru exil la curtea al Petru cel Mare tru calitate de consilier a aluştui și tru 1723, la 50 di ani, s’duţi la Aţelu di Analtu.



    Anlu 2023 fu proclamat ca An Cantemir di itia că s’umplu 350 di ani di la amintarea a lui și 300 di ani di la moarte. Cu aestă furñiea, expoziția di manuscrise și cărță di la Biblioteca Academiillei Române ndreaptă ti năs fu un eveniment aștiptat. Academicianlu Răzvan Theodorescu năpoi spusi un averu ti Cantemir, dimi că fu ună personalitate europeană tipică a kirolui di atumţea cari adusi tu un locu dauă lumi culturale, Occidentul și Orientul.


    “Ti Cantemir să știu ahâti lucri și nica alti armân s’hibă aflati. Ni-aduc aminti aoa şi ndoi ani la Academia Națională ditu Bruxelles, Academia belgiană, s-ndreapsi un colocvium ti europenitatea al Cantemir. Tru cazlu aestu, noi deadimu un mari european. Nu liseaşti s’agărşimu că “Descriptio Moldaviae” fu ună comandă cari făţea parti ditu ma multe comendză ali Academie di Berlin, cari căfta diverse “descriptiones” a născăntoru teritorii levantine. Interesul aestu, maxus ali Prusie, tră lumea Levantului eara multu v4rtoasă și di aoa yinea si căftarea cătră Cantemir. Nu lipseaşti s’nă ndirsimu, conjuncturile politice nu lipseaşti s’nă influențeadză dipu multu tru niscănti situații și tora easti ună ahtari situație, cându vas ă spunemu că Dimitrie Cantemir agiumsi membru ali Academie di Berlin tru harea a lui di prințu rus. Tru momentul tru cari regalitatea prusiană vru să-lli facă al Petru cel Mare ună acoladă fu aleptu omlu nai ma cultivat ditu Imperiul Rus, și pi el, pi fostul voievod ali Moldovă, lu pripusiră tu aestă noima. Cantemir u feati ună cultura tradițională a aluştui spațiu, cultura otomană cu cultura rusească. Easti ditu aestă videală un pion ali europenitati tru hăryia anda s’dişcllidea una nouă Europă, Europa premodernă.”


    Constantin Barbu, editor a operăllei al Dimitrie Cantemir, spusi ti manuscrisele cari andregu ună parte ditu expoziția dedicată savantului.


    “De la Cantemir armasiră aproapea 200 di volume. Până tora tipusimu 104 volume. Putum di li ndreapsimu dauă manuscrise al Cantemir, eali suntu tora manuscrise Cantemir antredz și la Moscova și suntu și aoa, București. Tutunaoara, adusimu multi manuscrise inedite di Cantemir di nu să ştea niţi titlul a lor. Aoa suntu ma multi manuscrise, inclusiv dauă capitole ditu “Descriptio Moldaviae”, scrisul easti al sinologului german Gottlieb Siegfried Bayer, profesor la Universitatea ditu Petersburg. Ama manuscrisele a lui nu s’află maş tru Rusia, eale s’află și la Academia ditu Berlin. Aadusimu și ateali 15 manuscrise di la Academia di Berlin.”



    Triplul centenar Cantemir ditu 2023 năpoi aduţi tu menga a publiclui român un4 personalitate culturală remarcabilă. Năsu fu ama şi ună una europeană.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearia: Taşcu Lala









  • Spectacolul di dansu contemporan “Interior/Exterior”

    Spectacolul di dansu contemporan “Interior/Exterior”

    Sţena di dansu contemporan ditu capitală s-feaţi ma avută tu bitisita a anlui 2022 cu un nou spectacol: “Interior/Exterior” tru regia și coregrafia ali Oana Răsuceanu – sţenaristă, coregrafă și regizoare a năului bărnu, și tru colaborare cu regizoarea di film Iulia Rugină. Ună mutrită introspectivă tru bana a patru personaje feminine și tru lumea emoțiilor și ănaticlui alustoru ditu kirolu anda ankisi pandemia di COVID-19 ditu 2020. Spectacolu ari la thimelliu interviuri documentare adrati di aţeali dauă creatoare tru perioada lockdown-ului și pripune a publiclui spectator ună reinterpretare și ună analiză a aţiloru emoții, a bănărloru a noastre, a tutulor. Sidzumu di zboru cu regizoarea ti conceptul artistic, ti viziunea aliştei transpuse tru spectacol. Oana Răsuceanu:


    “”Interior/Exterior” easti un spectacol cari zburaşti ti existența, să spunemu niheamă ascuturată, a patru personaje feminine, cari agiungu s’hibă acţati tru ţiva ţi noi tuț earamu acăţaţ tru perioada marţu-mai 2020. Zburăscu aoa ti catandisea di urgență, la lockdown, la pandemie, la debutul pandemiillei tru România. Minduita a mea ligat di aestu spectacol fu, nkisită di ma multi catandisi, catandisi ca ti ciudie, catandisi ambigue, anxietate, ntribări ligate di cum nă fu a naua a tutăloru, atumţea și cum putem, dimi, s’nă turnămu la perioada aţea, după niscănţă añi cari tricură pisti noi, ama cari nu aştearsiră cu sfungulu experiența aţilui kiro.


    Avui mini senzația și am senzația că timpul aestu cari tricu pisti noi nu feaţi că maş s’nă bagă lupa pi ună turlie di cicatrici, pi cari minduescu căte cafi un li dukeaşti și pi cari născănţă di noi apufusescu s’li alasă s’există și s’hibă vizibile, până tu soni, și le conștientizeadză, a deapoa alanţă apufusescu că easti ma ghini s’hibă ascumti şi vără turlie s’minduească s’ncllidă un saltar pi cari numata va tra s’lu dişcllidă.


    Spectacolu nkisi di aoa și deapoa s-amintă, aşţănda aestă mindueari ma largu și agiungânda tru un moment tru cari dukimu că ari un material video pi cari lu-vem. Aoa ufilisescu pluralul tră aţea că easti zborlu ti mini și ti Iulia Rugină. Noi tru perioada ali pandimiei, tamam tru aţea pirioadă, di lockdown, mai 2020, apufusimu că vrem s’adrămu un şingiru di interviuri pi Zoom, tră aţea că vărnu nu putea s’alasă locul, locul tru cari earai acăţatu. Și atumţea feaţimu ma multi discuții cu lenu turlii di oamini ditu bana a noastră, oameni aprukeaţ di noi, tră atea că dukimu ananghea s’documentăm aţel moment, un moment unic pi cari numata lu aveamu bănată niţi unu di noi până tru punctul atelu. Iara aestu material brut să spusi multu valoros și minduescu că valoarea a lui creaște cum ţi s’hibă di la un an la alantu. Tru spectacol ufilisimu maş niscănti părț di discuții și intervenții feminine. Noi feaţimu atumţea interviuri cu persoane di sex masculin și persoane di sex feminin.


    Ilikiili eara di ma multi turlii, zburămu cu cilimeañi di 10 ani, cu adulți, cu oamiñni la 20, 30, 40, 70 di ani și ditu aest, să-lli spunemu, ansamblu, pescuimu, aleapsimu niscănti personaje feminine cari agiungu s’hibă personaje active tru spectacol și cari agiung s’hibă ndziminati, cu prezența live pi sţenă a aţiloru patru interprete.”



    Sţenarista, coregrafa și regizoarea spectacolului nă zbură ti ateali 4 interprete, ti lucrul cu aestea și ti emoțiile genearatoare și cari transcendu până la public. Oana Răsuceanu:


    “Ti ateali 4 interprete Mariana Gavriciuc, ti Anastasia Preotu, Teodora Velescu și Eva Danciu. Mini ahurhiiu s’lucredz cu eale tru baza, să spunemu, a niscăntoru texte pi cari li ngrăpsiiu ti aţeali 4 prezențe feminine live. Dukiiu că easti ananghis’avemu un numitor comun di nkisită tru construcția a minarillei aluştoru 4 corpuri, nkisinda di la date biografiţi, di la catandisi, mindueri, catandisi suţială etc, identificată trăcafi ună di ateali patru. Dukiiu ananghea că minărli și construcția a frazilor di minari s’ndzimineadză emu traiectoria emoțională, emu socială a aţelor pirsonaje, până la debutul a catandisillei di ananghi.


    Deapoa transformarea a lor tu kirolu a aţiloru doi meşi și deapoa momentul tru cari s’bitiseasti și momentul tru cari au vaga senzație, falsa senzație că, bana ahurheaşti ditu punctul tru cari u alăsaşi. Tiva extrem di fals, di altă parti, pi cari noi tuț fum să spunemu, aşi, captivi aliştei falsitati, aliştei arădeari, lucru pi cari pi momentu nu lu dukimu, ama pi cari cadealihea noi, la ani distanță i, di ndoi meşi alargu, lu vidzumu multu, multu alargu limbidu. Nai pţănu cu mine, ditu aţea perioadă, ditu perioada a lockdown-ului, armasi ună turlie di catandisi tra s’himu tru gardă permanent.


    Tută perioada a pandemiillei, vără turlie, a ñeia ñi afusi ună catandisi continuă di semnu di ntribare cari planează ti dzuua di mani, lucru pi cari nică îl dukescu. Lucrul aestu minduescu că s’veadi și tru spectacol și planează și tru spectacolu, tră atea că există nisiguranța tră dzuua di măni și nisiguranța că ești tru ună acutotalui kisă. Și vără turlie aestă kisă minduiiu s’hibă prezentă, ama cadealhean mulță di noi, majoritatea, și cadealihea aţeali 4 personaje ditu spectacol agiung s’facă ună turlie di irini cu situația și s’duească că iţi va s’hibă, nu avem ţi s’adrămu s’nidzemu ninti. Lucru pi cari mini lu adraiu, pi cari eali lu adară și pi cari mulță di v noi lu adrară, ună jgllioată ninti, iţi s’hibă aestă “ninte”.


    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearea: Taşcu Lala























  • Opearațiunea Villages Roumains

    Opearațiunea Villages Roumains

    Regimul comunist al Nicolae Ceaușescu ș-pripusi să s’alăxească urbanistic România ahănda, proiectu număsitu, ipocrit, “sistematizarea a căsăbadzloru și a horloru”. Aesta nsimnă dimolarea a niscăntoru importante cartiere ditu căsăbadzlli ali Românie și ditu capitala București, marea majoritate a aţilor dimolări hiinda inutilă. Teasă și pritu hori, sistematizarea al Ceaușescu eara idyealui inutilă: ambiția a lui eara tra s’aspargă aproximativ 7-8.000 di hori ditu ateali pisti 13.000, furñia ufiţială hiinda tra s’da ti agricultură ma multi agri ti siminari. Atea ţi tru teorie aşuira ghini, dimecu şi tră dizvoltare echilibrată a teritoriului, tru practică eara un fănico. Regimlu avea spusă că nu eara axi s’kivernisească ună economie hipercentralizată hori avea mari kireari ttru lucru. Cu ahât ma mult el nu avea axia tra s’ducă pănu tru capu un proiect ahâtu livendu.


    Cara românii ditu văsilie nu reacționară la sistematizare di itia a aparatlui represiv, atelli ditu diaspora nu alăsară că lucărli să s’dizvărtească aşi cum vrea Ceaușescu. Sistematizarea eara atea ditu soni kicută cari avea umplută kelkea a uruteloru. Ase, tru sătămâñilli ditu soni a anului 1988, tru Belgia s’thimilliusea asociația Opearațiunea Villages Roumains cari ş-pripunea s’ascapă di la kireari aţeali pisti 13.000 di hori românești. Tru un kiro multu şcurtu fitrusea filiale ale asociație tru Franța, Olanda, Elveția, Suedia, Marea Britanie, Italia, Spania, Norvegia, Danemarca. S’feaţi ună solidaritate la nivel european formidabilă ti apărarea tradițiillei și a ndrepturlor a omlui. Personalitățli române nai ma activi ale Villages Roumains eara avocatul și hăpsinaticlu politic Dinu Zamfirescu, jurnalista, traducătoarea și activista tră ndrepturile a omului Ariadna Combes, hillea a opozantei anticomuniste Doina Cornea, și istoricul Mihnea Berindei. Ama elli eara niacumtinatu ndrupăţ di un nucleu multu cilăstisitoru adratu ditu jurnalisti, fotografi, avocați, arhitecți, graficieni belgieni și francezi, aţelli cari băgară thimellilu a Operațiunillei Villages Roumains, pi şcurtu OVR.



    Tentrul di Istorie Orală ditu Radiodifuziunea Română lu intervievă pi Dinu Zamfirescu tru 2003, refugiat tru Franța tru 1975, fost membru al Partidului Național Libearal, jurnalist al secției române di la BBC. Anamisa di subiectele abordate fu și implicarea a lui tru Opearațiunea Villages Roumains. “Earam angrenaţi di doi ani tru chestiunea a horilor, tru chestiunea Villages Roumains. Nă videam tru cadrul a grupului românilor liberi cu petiţii, cu memorii, că altceva nu s’făţea. Noi, trei români, Mihnea Berindii, Ariadna Combes şi cu mine, alăgămu pritu Franţa şi Europa kiro di doi ani maş cu aeastă chestiune. Vinimu şi tru Ungaria şi lom parti, tamam tru 89, tru cirisaru, la renhumarea al Imre Nagy şi a soţloru a lui, cari fură asasinaţi di comunişti. Tru Franţa earau căsăbadz iu tăneamu cata șase conferinţe tru ună dzuă, dimi tru lenu turlii di foruri: tru şcoli, tru public, pisti tut. Nă duţeam ditu Franţa tru Anglia, tru Belgia, tru Italia. Şi arăspăndimu aestă acţiune piste tut. Ariadna ştiu că eara şi tru Norvegia, tru Danemarca earamu mini. Earam multu di multu căftaţ. Eara un centru la Paris, tru jurul unui organism francez, Médicins du Mondi, hori eara sprijinit di unii oameni ditu guvernul francez di atunci, socialist. Ei ne-au sprijinit şi cu acest sprijin ne şi puteam diplasa și reprezentam şi Liga tră Apărarea Drepturilor Omului ditu România.”



    Dinu Zamfirescu fu dedicat ti minarea di contestare a aspărdzearillei hoara românesc până tru aţeali ditu soni momente di bana a regimului comunist, tru andreu 1989. Nica neasimu ma largu și după cădearea a regimului, anda yineamu tru România cu agiutoare nică ditu primele dzăli di libertate. “Tru văsilie, tru cadrul alistei acţiuni Village Roumain, ne-am angrenat imediat tru măsuri di ajutorare a românilor. Şi nkisimu cu un prim lot di agiutoare cu Ariadna Combes şi Mihnea Berindii cu un avion militar francez, cari ateriză tru Bulgaria pi 26 ili 27 di andreu. Şi mini viñiu tru 28 ili 29 di andreu, cu protlu avion Air France cari a putu s’dipună pi Otopeni, că aeroportul eara ncllisu. Earam deadunu cu ună ziaristă franceză cari făţea parte şi ea ditu Liga tră Apărarea Drepturilor tru România cari eara specialistă tru probleme româneşti. Agiumşu, tatăl a meu eara tru văsilie, lu hbărisiiu pritu un telefon tra s’nu facă ună criză di inimă cara vrea s’agiundzeamu pi napandica. Ștea că yin şi nersu cu ziarista aesta ndreptu la el. Nu şteam ţiva yineamu după ahănţa ani tru România. Aveam paşaport franţuzesc, tră atea că am dublă cetăţenie. Aesta discllidea tuti cordoanele cari eara atumţea, paşaportul băgatu dininti. Lumea eara tru urale, eara suţăllea româno-franceză, lucruri di aestă turlie.”



    Operațiunea Vilages Roumains fu un exemplu di solidaritate europeană dinintea a abuzurilor unui regim politic abuziv tru tute arkili. Horle românești fură apărati tru añilli ditu soni a tiraniei comuniste, cu vocație și perseverență, di ună mână di oameni cari, tu bitisita amintara.


    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearia: Taşcu Lala









  • Colecții de literatură română contemporană la Pănăyirlu Gaudeamus

    Colecții de literatură română contemporană la Pănăyirlu Gaudeamus

    Ediţia cu numirlu 29 a Pănăyirlui de Carti GAUDEAMUS s’dizvărteaşti tru kirolu 7 – 11 di andreu, București, tru Complexul Expoziţional Romexpo. Nai ma ghivăsitu pănăyiru di carti ditu România, organizat de radio-ul public, s’toarnă, după doi ani tru formatlu tru cari s-dizvărti online, la formatul cari lu avu ma ninti, neise aproapea treidzăt di añi.


    Pisti 600 di evenimente editoriale s’dizvărtescu la actuala ediție a Pănăyirlui de Carti Gaudeamus și atelli pisti 200 di participanță oferă a publiclui ună gamă extrem di variată di produsi editoriale.


    Lu călisimu la RRI pi Eli Bădică, coordonatoari ali colecție “Nautor” a Editurăllei Nemira, și pi Diana Iepure, PR al Editură Paralela 45 și coordonatoari a colecțiillei Prota vreari, tra s’nă zburască ti aesti initiațiative, dauă ditu ateali cari adusiră tru prim plan literatura română actuală. Colecția Prota vreari, coordonată de Diana Iepure, debută cu ţinţi romani scrise de scriitoare și scriitori români români-Diana Geacăr, Andrei Crăciun, Andrei Doșa, Alina Pietrăreanu, Cristina Ispas – și fu lansată tru veară, la Pănăyirlu di Carti Bookfest. Easti ună colecție de litearatură contemporană dedicată a publiclui tiniru cari poati s’hibă aflată la Pănăyirlu di Carti Gaudeamus și cari continuă cu năi apariții.


    Diana Iepure: “Există ună continuitate, ase că tru cadrul colecției va s’alănceească un microroman de Ștefan Manasia, “Platanii ditu Samothraki”. Ștefan Manasia easti un scriitor ditu bărnulu 2000, un scriitor multu talentat, poet, eseist și prozator, multu apreciat de cititori. “Platanii ditu Samothraki” easti a daua carti de proză a al Ștefan Manasia și poate s’hibă comparată cu un filmu di artă ti liceeni. Easti zborlu ti un ficioru cari easti inițiat tru căftărli a lui di lală-su, un unu ficioru cald și dişcllisu, și tută aestă căldură a personajului principal s’vearsă tru cartea al Ștefan Manasia, pi cari minduescu că liceenii nu au cum s’nu u va cu miraki. Ași cum am cundilleată ma multi ori arada, ălli plăcărsiiu scriitorii a noștri să angrăpsească ună carti tră adolescenți, ună carti pe cari avea miraki s’u ghivăsească tru școală ică la liceu, ama nu u avură. Ași nkisi colecția “Prima Dragoste” și dealihea easti că scriitorllii cilăstăsiră și nica lă işiră niscănti microromane extraordinare. Ași easti și romanlu al Ștefan Manasia, cari va s’hibă lansat la Pănăyirlu Gaudeamus, la standul a editurăllei a noastră. Nica voi s’cundileadzu că la aestă ediție a Pănăyirlui, standul a Editurăllei Paralela 45 va s’hibă nai ma marli stand cu cari editura lo parti vărăoară la un pănăyiru di carti, tră aţea că vrem să u prezentăm cât ma pi largu. Promovăm tuti fațetili a unei editură tră bărnuri, cum nă lugursimu noi. Și zburăscu aoa ti tuti genurli tru cari Editura Paralela 45 easti specializată”.



    Tricură 4 ani de cându editura Nemira lansă colecția de litearatură română contemporană “Nautor”, ună colecție cari zburaşti tu lenu turlii ti lumea tru cari bănămu. Easti una ditu nai ma ghivăsiti colecții de litearatură română actuală, iar atea ma recentă carti, multu așteptată, easti “Solomonarul” de Florin Chirculescu. Eli Bădică, coordonatorea “Nautor”, ne zburasti ti noutățile ditu colecție.


    “Cartea al Florin Chirculescu easti realmente ună carti eveniment. Easti ună carti remarcabilă ditu tute punctilio di videală, stilistic, ama și ca subiect, tră aţea că lu-ari ca figură tutelară pi nai ma importantu poet român, Mihai Eminescu. Și remarcabil easti că aprăftăseaşti să-lu umanizeadză pi Mihai Eminescu. Io nu minduescu s’aibă un alt text de ună ahtari anvergură cari s’aprăftăsească asi căndăsitoru un portret al Mihai Eminescu. Un portret adratu cu ună ti anamai documentare și erudiție, ama tru idyiulu kiro ahătu di original și cu ahântu umor. Menționânda edițiile năi a cărților Nautor, romanul Ralucăi Nagy, “Un cal tru ună Amari di leabide”, și “Pirmituseri ditu Garaj”, di Goran Mrakić, să stihisi că aestă carti s’alăncească tu idyiulu kiro şi aesta ñi-aduţi aminti di un turneu ditu 2018, tru cari earama cu aești doi autori, după lansarea respectivelor volume.


    Anamisa di noutățli pi cari puteț s’li aflaţ la Gaudeamus easti, și primul roman al Goran Mrakić, “Micile plăceri ale morții”, alăncitu tru ahurhita a toamnăllei. Easti ună carti tru cari autorul continuă cartografierea literară a Banatlui, pi cari u făţea și tru anteriorlu tomu. Tut toamna aesta alănci și primlu roman al Horea Sibișteanu un roman-puzzle. Cu aestu roman mozaic, Horea Sibișteanu publică a doua a lui carti tru colecția Nautor. Intitulată “Tinde mâna, Tiberiu”, cartea ari ca personaj principal un tiniru cari ș’caftă identitatea și, mai mult di ahătu, mindueaşti să și-u apraoki. Tutunăoară, mindueaşti să-și recompună ditu cumăţ ficiuramea ditu anii 90 și să s’akicăsească pi elu işiş tru un prezent multu, multu aproapea di noi. Tut anamisa di năutăț easti primlu roman al Liviu Ornea, pe cari lumea lu știe ca matematician, traducător, universitar, cercetător, critic de teatru. După debutlu cu Viitorul Anterior tru 2020 s’turnă anlu aestu cu “Bana ca ună şicae pseftă”, cum spuneam, protlu a lui roman.”



    Tru premieră, tru incinta pănăyirlui sunt amenajate, deadunu cu partenerii aliştei ediții – Opera Comică tră Copii și Asociația Versus – dauă spații ahărdziti ti activitățli intearactive tră aţelli ma tiniri vizitatorii. Concursul Național de Lectură “Mircea Nedelciu”, adresat liceenilor, cari adună concurenți ditu tută văsilia, s’dizvărteaşti estanu tru ună formulă inedită, pe bază di eseuri pitricuti tru format video; tema-a concursului easti “Centenar Marin Preda. 100 di ani di la amintari.”



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala
























  • Atracții turistiţe/muşuteţ inedite în Banat

    Atracții turistiţe/muşuteţ inedite în Banat

    Agiundzem ază în partea di vestu, în reghiunea istorică Banat. Descoperim ţea mai izolată așidzare din România, un stog di case din munțâl’i Cernei, a cure singură ligătură cu lumea civilizată easte ună scară du lemnu di aproximativ 100 di metri, montată pi un versant. Agiundzem și la morile di apă din Rudăria, uniţe în Europa di estu. Zburâm, apoia, di Festivalul di Jazz di la Gărâna, un evenimentu internațional, ama și dispri tradiții și folclor autentic.


    În toată România, aşi cum easte şi în Banat, si va/ si doreaște activarea turismului sum diferite forme, spune Dan Mirea, managerulu a Chentrului di creație și di promovare a culturâlei tradițională din Caraș Severin.


    Macă si nă referim la turismul autentic sau la turismul-brandu, pi care noi deja îl avem, cred că lipseaşte să fac ună pitreaţire directă spri Cascada Bigăr, câdearea di apă, din Valea Almăjului. Easte ună cascadă foarte cunoscută. Faţe parte di aţeale șapte cascade ţeale mai muşate din lume. Mai avem ună zonă multu/foarte vizitată mai ahoria di turiștil’i xen’i. Easte zborulu di morile di apă di la Rudăria. Morile sunt construite în secolul al XVIII-lea. Ineditulu/partea interesantă al-uştor mori easte faptul că sunt funcționale și în dzuua di ază, iar localniţâl’i din aţea zonă își maţină ninca la eale misurulu/colombuchiulu şi grânulu. Au venită foarte multe televiziun’i din întreaga lume tră reportaje dispre aţiste mori. Mai avem ună zonă inedită. Avem ună hoară în Caraș, în Banatulu de munte, iu nu poate să si aliină dicât pe niște scări foarte abrupte. Ea si cl’eamă/ numește Ineleț. Ași cum u spusu foarte muşat un poet cuvenda, easte hoara din România ţel mai aprochiata de Dumnidzeu. Tru aestă localitate nu exiistă căl’iuri di comunicare. Oamin’il’i aliină/ascaalnă pi aeste scări și își transportă inclusiv copiil’i la școală sau la medic în niște tastre/traste, cum dzâţem noi. Iar drumulu a ţelor ţe părăsescu aestă lume și se duc în lumea fără di dor easte făcut în șapte săhăţ/ore, di aform’ia că loculu a mirminţâlor/ chimitirulu nu easte aclo.”


    În ţea mai izolată hoară din România, Ineleț, sunt aproximativ ună sută di case răspăndite, cathiună pi câte ună dzeană/colină. Di aestea, maşi 33 mai sunt locuite. Primulu semnu că turiștil’i au agiumtă aoaţe easte băsearica din hoară, construită pi un ohtu di loc, tru anulu 1973, di horiaţ. Ună altă zonă foarte muşată easte aţea a hoarălei Gărâna, ună hoară locuită din secolul al XIX-lea di ună comunitate di sași, spune Dan Mirea, managerulu a Chentrului di creație și di promovare a culturălei tradiționale din Caraș Severin.


    La ora actuală,tora, există aoaţe unulu di aţeale mai importantile festivaluri di jazz din lume și pi parcursul a unei întreagă siptămână, veara, la bitisita a mesului augustu, v’in foarte mulțâ turiști xen’i. Biletile si vindu cu doi ani năinte. Anulu aestua, spri diferenţă/ altă turlie di an’il’i tricuț, după aestă perioadă ţi are frânată tot ţi înseamnă activitate artistică, biletile si epuizară/bitisiră tru 14 ore. Un alt elementu inedit easte muntile Semenic, care tora easte într-ună perpetuă alăxire. Si investeaște foarte mult în logistică și infrastructură. Si construiesc doauă pârtii de schi la nivel european, ună di eale concureadză ca logistică cu aţea din celebra stațiune di la Innsbruck, din Austria. De faptu, tamam ună firmă austriacă easte aţea care si ocuupă di ea. Cu sigura/ -nță, la finalul a anului 2023, când va hibă date în folosință, aeste pârtii va adună un numir foarte mare di turiști. Noi mai avem în Valea a Bistră-lei, din inima a Banatului, foarte multe activități artistiţe și nu ,aşi tru aestă zonă. Banatulu easte reprezentat di foarte, foarte multe activităț artistiţe. Un exemplu easte Festivalul Internațional di la Hercules din Băile Herculane. Easte un căsăbă care feaţe tim’ie nu maşi a județului Caraș-Severin și a Banatului, feaţe tim’ie/aduse ihtibare a Româniilei în perioada în care el agiumse/ deveni ună emblemă tră turismul balnear din întreaga Europă.”


    În ţe mutreaște stațiunea balneoclimaterică Băn’ile Herculane, cu siguranță ună di atracțiile a l’ei poate să hibă chentrul istoric. Aflăm aoaţe case di patrimoniu, pricum Cazinoulu, Băn’ile Imperiale austriaţe și vila/casa în care stătea împirăteasa/amirăroan’ea a li Austro-Ungarie, Elisabeta sau Sissi, care avea faptă ună pasiune tră Băn’ile Herculane și tră priimnările/ drumețiile tru locurile di-a în varliga. Dan Mirea dzâţe:


    Chentrul vech’l’iu tamam restaurat complet, iar celebra statuie Hercules, care agiumse/ deveni brandu internațional și național tră Băile Herculane, amintă/işi lo diznou striluţirea a secolului al XIX-lea. La Herculane, exiistă un festival internațional vech’l’u di piste 30 di an’i. Si cl’eamă/ numește Festivalul Internațional Hercules. Cathe an, tru i ţe an, piste 40 di țări v’in să reprezintă adeţăle și folclorulu din țările a lor. Avem în Banat un numir foarte mare di reghiuni ţi reprezintă ună parte a folclorului autentic. Sunt treie mări zone: Valea Carașului, Valea Bistrei și Valea Almăjului, zona di munte a Banatului. Tru aeste reghiuni a Banatului, cântul, dansul, ama mai ahoria portul di stran’u popular sunt aţeale mai apreciatile. Oamin’il’i prețuiescu stran’ile populare aproapea mai multu de i ţe altă. Si spune în Banat că auşil’i își vindu până și locul di ete/ di eţ di la murminţă, ama nu-și vindu stran’ile pi care le-au moștenată di la înaintașil’i a lor. În calitate di manager a Chentrului di Creație și di Promovare a Culturălei Tradițională Caraș-Severin, am vărnă-ndoauă proiecte tră anulu care v’ine. Mutrim să nă alichim, vără turlie, a Timișoarălei, Capitală Culturală Europeană tru anulu 2023, iar unulu di proiectile a meale di anulu v’initor easte ună expoziție di piste 1000 di costume di stran’ie din toate zonile reprezentative a Banatului.”


    Exceptânda, alăsată la nă-parte, renumita stațiune balneoclimaterică Băile Herculane, mai exiistă ună zonă care acâţăă să reprezintă un pol di atracție tră turiști. Muntele Mic. Stațiunea easte situată la ună altitudine di aproximativ 1550 di metri și easte destinația a ţilor care practică sporturile di iarnă. Pe di altă parte, la poalile a munțâlor va aflaţ masturi di zânăţ și paramithile a lor. Dan Mirea, managerulu a Chentrului di creație și di promovare a culturălei tradițională din Caraș Severin.


    Avem tamam lângă Reșița ună hoară ţi are devenită reprezentativă nu maşi tră Banat, că și tră România. Easte zborulu di hoara Biniș, iunde un mastur olar,ţi adară oale, care alăsă ma diparte tradiția a urmașilor a lui, olăritulu, are reprezentată România la ţeale mai mări panaghiruri internaționale din lume. Ca un elementu inedit al iştui faptu, patru președințâ a Statelor Unite ale Americă au decorată aţist mastur popular. Unicitatea al iştuia easte că nu are lăxită roata/răhoata di olărit. Easte ună răhoată folosită di piste 200 di an’i și are un soi/ună soie di magh’ie, spun auşil’i. I ţe insu ţi si așadză di şade la aţea răhoată și da cu ciciorulu, reușeaște să nu aruncă lutulu di pi ea. Nu tru arada di ma năpoi, avem ună tabure di sculptură în lemnu, care anulu aestlua su are extinsă. Ea părn’i aoa şi ndoi an’i di dzâle timid, la Gărâna. La ora actuală, exiistă foarte mulţă căsăbadz care au adoptată aestă tabure di scutură. Artiști din toată lumea, din piste 35 di țări, v’in tru i ţe an la Caransebeș. Timp de un mes, aleg câte un cuţur/butuc din pădurile a Caransebeșului, din munțâl’i a Banatului, după un ritual di îm-priatinire, ligare suţată, cu aţel cuţur/butuc.”


    Iatu, așii-ma, ună destinație în care atracțiile naturale si contupescu în mod armonios cu moștinarea culturală. Iar toate aestea sunt completate di evenimente culturale, desfășurate pi tot parcursul a anului.”



    Autor: Daniel Onea



    Armănipsire: Hristu Steriu

  • Misiunile militari francezi tru România

    Misiunile militari francezi tru România

    România di adză easti ună creație ali Franță, tră iţi cunuscător a istoriillei ali Românie ahuhrinda cu añilli 1800 aestă spuneari nu poate s’hibă contestată.


    Forța a modernizarillei oferită di Franța a lumilleii fu stuhinătoari, iara spațiul românesc nu putea s’arămână indiferentu. Influența Hexagonlui tru România fu totală, di la ahurhita tru măyirgirie, modi vestimentare, buni praxi și până la limba zburătă. Tru mărli momente ali istoriei ama eara ananghi nica ma multu andicra di modi și împrumuturi, eara ananghi di prezențe fizice și di autoritate. “Franțuzirea” românilor s-feaţi și pritu misiunile militare franceze vinite tru spațiul românesc tră asigurarea a stabilitatillei. Prezența misiunilor fu tiñîsită la Muzeul Național di Istorie a României pritu ună expoziție ndreaptă di instituție.



    Ernest Oberländer-Târnoveanu, managerlu a muzeului, adusi aminti ti arolu di mari simasie a agiutorlui ţi ălu deadi Franța ti România tru ateali ditu soni două secole.


    “Di arada, noi spunem că ună imagine, faţi cât 1000 di zboară. Mini di arada sounu că ună faptă faţi cât ună miliuni di zboară și aestă expoziție easti ahărdzită ti faptili a Franțăllei, un veclliu, statornic și importantu soţu ali României. Practic, di tu giumitatea a secolului al 19-lea, nu ari niţi un eveniment important tru cari Franța s’nu fu deadunu cu statul și națiunea română. Acă himu Acă himu soţ, acă himu aprukeat, cându ş-căndu easti ananghi s’aduţemu aminte și a concetățenilor a noștri, și a soţloru și partenerilor a noștri francezi și ditu Europa că aestă suţată ari la thimelliu fapti. Aestă expoziție aduti dinintea a publicului și a specialiștilor faptili a misiunilor militare franceze. Ahurhinda cu 1855, dimi aoa şi aproapea 150 di ani, armata franceză fu prezentă aoa și tru unu ditu nai ma dramatiţi momente ditu istoria noastră 1916, diznău tru 1918, misiunea militară franceză avu un rol esențial tru reorganizarea armatăllei române și tru ascăparea a existenței statului național independent și suvearan român. Raporturile a noastre cu Franța nu dănăsiră tru kirolu a primului polimu mondial că s’dusiră ninti tru añilli 1920-1930 pi ună bază nauă. România fu unu di aliațlli importanți ali Franță tru Europa di Sud-Est și di Est, deadunu cu Polonia reprezenta sturlli a unei structuri și a unei arhitecturi europene antirevizionistă și contra a subminarillei societățlor democratice di către subversiunea totalitară.”



    Tru kirolu a polimlui Crimeillei, tru 1855, Franța pitriţea ună misiune tru Dobrogea tră construcția a unăllei cali di la Constanța la Rasova. Misiunea eara cumăndusită di inginerlu di călliuri Léon Lallan, iara ditu ea nica fătea parti inginerlu Jules Michel, geologilli Blondiau și Gaudetu, yeaturlu Camille Allard, topograflu român Aninoșeanu și ună gardă di opt militari. Tru anlu 1857, proţlli ofițeri francezi ahurhea instrucția armatăllei tru Moldova.



    Prima misiune militară franceză propriu-dzăsă yinea tru România tru anlu 1860, pitricută di amirălu Napoleon al III-lea, cu căftarea a prinţipelui român Alexandru Ioan Cuza. Misiunea eara adrată ditu ofițeri și subofițeri di intendență și administrație și eara cumăndusită di subintendentul Guy Le Clerc. Tru 1861 yinea ca șef a misiunillei colonelu di cavalerie Zenon Eugène Lamy cari, deadunu cu ofițeri și subofițeri di stat major, di trupă, di artilerie și geniu, lucre ti instrucția armatăllei române dotată cu armamentu francez. Prima misiune militară franceză armasi tru România până tru 1869. Iara nomlu di organizare a armatăllei române ditu 1867 fu di inspirație franceză.



    Multu ma cunoscută fu a daua misiune militară franceză agiumtă tru toamna anlui 1916, tru un moment multu greu tră România, anăkisită tru proporție di dauă cirecuri di Puterli Centrale. Cumăndusită di generalu Henri Mathias Berthelot, misiunea avu rolul tra s’da hăsti a militarilor români, ama și tra s’li instruiasca năile divizii române dotate cu armament pitricutu di Antanta. Axia a ghenearalui Berthelot fu decisivă și ea s-vidzu tru mărli victorii amintati di askerea română tru vaara anlui 1917 la Mărăști, Mărășești și Oituz. Pi ningă misiunea militară franceză eara tru lucru și misiunea sanitară franceză.


    A treia misiune militară franceză easti misiunea AIGLE și ea ahurhi tru veara anului 2022 la Cincu, aproapea di Brașov. Miza a aţillei di-a treia misiuni militare franceze tru România fu punctată di Ernest Oberländer-Târnoveanu.


    “Tru aest moment critic, după invazia și după nkisita a unui polimu di agresiune contra ali Ucraina, Franța să spusi diznău aţel partener, aliat și soţ di mari besă. Pitricu askirladz și resurse militare importante tru ună misiune tru Europa di Răsărit, tru zona ali Amarea Lae, tra s’veaglle nu maş țara noastră di posibilele consecințe a unlui act preşcavu ditu partea Rusiei, ama tra s’veaglle Europa și lumea tută democratică. Misiunea franceză îlli apără pi români, îlli apără pe europenii ditu Europa di Răsărit, ama apără, pănu tru soni, arada mondială ţi ari la thimelliu reguli, pi drept și apără democrația.”


    Misiunile militare franceze tru România sunt capitoli esențiale ditu istoria ali Românie tru aţeali ditu soni dauă secole. Și sunt seamni a unei suţată cari di tut ahântea secole easti nizdrunţinată.


    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearia: Taşcu Lala










  • Oferte la Panagh’irulu di Turismu a li Românie, ediția di toamnă

    Oferte la Panagh’irulu di Turismu a li Românie, ediția di toamnă

    Ediția di toamnă a Panagh’irului di Turismu a Româniilei si desfășură la București, în perioada 10-13 brumar/noiembriu. Vizitatoril’i aflară ţeale mai nale și mai interesante oferte turistiţe. Au participată aghenții di turismu, unităț di cazare și di agrementu, ama și autorităț di turismu locale, naționale și internaționale. Pe lângă promoțiile oferite cu ocazia sărbătorilor di iarnă, pasionațâl’i di călătorii putură să acumpără pachete turistiţe cu reduţiri de până la 50%. Evenimentul fu organizat di chentrul expozițional Romexpo, în parteneriat cu Camerile di Comerțu/Emburlâche și Industrie din România și cu asociația patronală a aghențiilor di turismu din România.


    Amalia Dumbravă, biolog în cadrulu a Administrațil’ei a Parcului Natural Porțâle di Hier, nâ inviită/nâ greaşte să explorăm ună arie protejată de interes național, din sud-vestul a Româniilei, cu ună diversitate etnică și biologică ahoria.


    Prezentăm un proiectu transfrontalier prin care promovăm ahât obiective di patrimoniu natural, ama și de patrimoniu cultural din România și din Bulgaria. Va hibă realizate niște tururi virtuale ca ună invitație, ca oamen’il’i să hibă conștiențâ di muşeteața a locurilor și tra să-l’i invităm să exploreadză/cunoască arealul a parcurilor naturale, a ariilor protejate. Proiectul fu demarat/bâgat pi imnare. Obiectivile incluse fură deja scanate în format 3D cu agiutorulu a tehnologhiilei specifică și a fotogrametriilei. Turiștil’i va poată să simuleadză un azboir deasupra teritoriului a nostru. Aclo iunde va-l’i intereseadză ţiva va poată să si dănăsească la obiectivile 3D.”


    Techirghiol easte ună stațiune balneoclimaterică permanentă pi litoralul românescu a li Mare Laie/Neagră, situată la 16 km di municipiul Constanța, pi malul a barăl’ei/ lacului cu tut aţeauăşi numă. Aestua easte cunoscut tră calitățâle a apălei însărată, mineralizate, și a laspel’ei sapropelică, bună/folosită în tratarea mai multor afecțiun’i severe sau mai lișoare. Melisa Regep, inspector în cadrulu a departamentului di proiecte a Primăriilei din Techirghiol.


    Escu prezentă la Panagh’irulu di Turismu în cadrulu a unui proiectu. Proiectul si numeaște/are numa Creașterea a atractivitatilei turistică în stațiunea balneară Techirghiol” și si desfășoară prin programulu operațional-regional. Promovăm căsăbalu, ţi si are dezvoltată foarte muşat, cu faleza și pontonulu, cu piste/că’iuri de biciclete, cu ofertile di tratamentu/iatripsire laspea a noastra renumită. Him stațiunea balneară din România pe primulu loc tru aestu momentu, cu foarte multe premii. Bazile a noastre di tratamentu sunt deşcl’ise non-stop. Ţel mai renumit easte Sanatoriul Techirghiol. Urmeadză mănăstirea Sâmta Maria, care easte foarte renumită și care are și ea bază di tratamentu.”


    În cadrula a Panagh’irului di Turismu a li Românie, ediția di toamnă, fură prezențâ și mulțâ masturi populari. Nicolas Leș easte hil’ilu a lu Dan Leș, olar, ţi adară oale, și promoveadză tradiția a olăritului, învițată în familie.


    Am preluată zănatea să adar oale di la tata și di la buniculu-m’i paplu. Lucrăm cheramică. Nâ inspirăm din cheramica tradițională din Maramureș, pi care o aduţim în contemporan, hibă prin formă, hibă prin culoare. În mare parte, nâ viziteadză turiștil’i xen’i dintru Ghirmănie, Belgia, Franța, Marea Britanie, Statile Unite ale Americă. Turiștil’i xen’i canda ved mai ghine potențialul tradițional din zona a noastră. Fug di aoa foarte mulțan’isiiţ. Nâ recomandă, nâ alavdă, și duc cu el’i mai departe, dinclo di granițe, istorima a noastră, a Maramureșului.”


    Claudiu Dobrican, consilier principal la Consiliul Județean Maramureș, spune că Maramureșulu di tamam îşi easte un brandu.


    Easte recunoscut datorită/borge tra agiutorulu a oamen’ilor a noștri simpli, care-și dişcl’id sufletulu dinintea a oaspițâlor. Cându v’iniț la noi, va vă bagă să mâcaţ ţea mai bună mâcare și ţea mai bună pălincă/arăchie pi masă. Pe lângă aesta, avem multe atracții turistice. La Borșa, avem ţea mai modernă pârtie de schi din Maramureș, care si dişcl’ise anulu trecut. Are 3,6 km. Avem cipitile analte tot din reghiunea Borșa. Maramureșul easte împărțât în patru reghiun’i: Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului și Țara Maramureșului Istoric. În Maramureșulu Istoric puteț să videţ ună furtie să dzâţim di porțâ tradiționale maramureșane, mănăstiri. Avem ţea mai analtă bâsearică di lemnu din Europa, monumentu UNESCO. Totunăoară, și mănăstirea Bârsana easte recunoscută tră muşuteaţa a l’ei. La Săpânța, atracția easte Chimitirulu Hărios. Avem oferte di Crăciun și di Revelion. Ţeale di Revelion si cam epuizară/bitisiră, ama avem arămase îndoauă locuri libire di Crăciun. Tru aţea perioadă, va puteţ să videţ ună furtie di multe tradiții, puteț să avdzâţ colinde autentiţe. Vă aștiptăm cu vreare în Maramureș, un loc mirific.”


    Georgiana Ungureanu, din partea Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgoviște, prezenta la panagh’ir județulu Dâmbovița, care dispune di ună mare gamă ţi u are, di atracții turistiţe.


    Avem ună zonă montană muşată, iunde aflăm Peștera/Spileia a Ialomițălei — Bucegi, ama și un căsăbă ahoria/di-altă turlie, Târgoviște, cu Turnul Chindiil’ei, iar, aproapea di București, la maşi 30 di km, aflăm/dăm di Palatulu Brâncovenescu di la Potlogi. Lă fac cl’imare a turiștilor să v’ină să veadă zona montană din Munțâl’i Bucegi. Pi nângă Peșteraua Ialomițălei, el’i pot să veadă Laculu Bolboci. Pe di altă parte, în interiorulu a Peșterâlei Ialomița, turiștil’i va descoapiră ună cascadă superbă și un traseu amenajat la standarde europeane, cu platforme și m’iţ apunţă. În perioada aestă, di iarnă, el’i vaor veadă stalagmite și stalactite di ghl’eț.”


    Niculai Barbă, vicepreședinte a Consiliului Județean Suceava, declarăă în premieră tră Radio România Internațional că anulu 2023 va hibă Anulu Ciprian Porumbescu” în Bucovina. Aşi, va hibă organizate numiroase evenimente dedicate a renumitului compozitor român a cure piese fură aleapte imnul a li Românie, ama și imnul a li Albanie.


    Anulu aestu, ţi cara că Bucovina înseamnă tradiție, vinim și cu lucre nale. Easte tră prima oară cându Consiliul Județean și Chentrul Național di Informare și Promovare Turistică cându v’inim cu alte instituții implicate în turismu. Easte zborulu di ună serie di primării care va facă parte din v’initoarea organizație a Managementului di Turismu Bucovina. Va aibă anvergură reghională și va hibă, practic, prima organizație di aestă turlie, înhiințată la nivel național. La aestu panagh’ir, pi nângă promovarea turistică a județului Suceava, aflaţ şi masturi di zânăţ, gastronomia locală, cu referire în special la sărbătorile di iarnă. Toate aestea sunt completate di spectacole a ansamblului artistic profesionistu Ciprian Porumbescu”. Easte modulu a nostru consacrat di promovare a Bucovinălei. La panagh’ir, nâ axăm în special pi promovarea a sărbătoaril’ei a Crăciunului. Anulu aestu, lâ transmit a ţilor care nâ ascuultă, că sărbătoarea a Crăciunului în Bucovina va înseamnă Crăciun în familie. Him pregătiț ahtare turlie încât să apruchem oaspițl’i cu întreaga lor familie.”


    Tot în cadrulu a panagh’irului di turism, Ministerulu a Antreprenorialului și a Turismului lansă Ruta Cultural-Turistică Masturi populari și zânăţ tradiționale din România”.


    Autor: Daniel Onea


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Franz Liszt, voltă tru văsiliili române

    Franz Liszt, voltă tru văsiliili române

    Tru 1846, pianistul și compozitorlu Franz Liszt — ţi eara ună ţelebritate internațională tru aţelu kiro – ș-ahurhi aţea ditu soni mari voltă a lui europeană tru partea sud-estică a continentului.


    Cu aestă furñie, ţănu recitaluri, anamisa di alţă căsăbadz, și tru Viena, Sibiu, București, Iași, Cernăuți, Constantinopol, Odessa, dimecu ş-bitisi volta tru Rusia țaristă. Tru andreu 1846, agiundzea București, tru capitala Țarăllei Românescă, iu fu aştiptatu di marli kihăe Mihai Ghica și iu, tru yinaru 1847, vrea s’concerteadză tru pălatea a domnitorlui Gheorghe Bibescu. Tru capitala Țarăllei Românească, cosmopolitlu muzician s’adună cu ună societati ahoryea, mplină di uspiţălle și ciudioasă, cari nica naviga anamisa di orientul predominantu până atumţea și occidentul cari ahuhrea s’hibă aştiptat tru casili a elităllei, prota ş-prota. A deapoa elita — neise kihăeadzlli și burghezia ţi ghiuşbilea acăţa ñiedzu — agiumsi pi hopa di modernizari, maxus, pritu cilimeañilli ţi avea ahurhită cu ună praxi occidentală și ahurhea s’hibă vidzuţ ca entităț individualizate, nu maş tu harea di clirunomlli miniaturali ali tradiție pi torlu a părințăloru. Nicoleta Roman, istoric specializat ti secolul XIX, cundilleadză turlia tru cari s-alăxiră gusturli artistiţi și praxea a cilimeañiloru tru Moldova și Țara Românească, tru prota parti a secolui XIX.


    Nicoleta Roman. Tru secolul XVIII va-lli videmu aeşţă cilimeañi reprezentaț tru tablourli votivi purtânda ună turlie idyili strañe cata cum purta părințălli a lor, ama tru format ma ñic tra să spunu aesta. Ti aţea tablourli votive reprezintă un izvuru extraordinaru tra să studiadză aparența a cilimeañiloru ditu elită. Deapoa turlia tru cari elli eara prăxiţ: cama multu acasă cu profesori cari, tu inşita di secolu XVIII, yinu maxus ditu mediul gărţescu, di itia că eara prezenti dumniili fanariote, ama cu treaţirea cătă secolul XIX, profesorlli suntu francezi, pțăñi ditu elli ghirmañi și nica ma pţăñi englezi. Practic aeșţă profesori aduc cultura occidentală cătră spațiul sud-est european și cătră văsiliili români, iara părințălli cilăstăsescu s’află ună ziyă anamisa di aesti influențe. Avem deapoa burghezia tru formare cari ari ca motor maxus prămătefţălli cari cilăstăsescu multu di multu tra s’cacaţă torlu ti atea ţi vedu tru familiili princiare ică la kihăeadz. Și atumţea investescu tru cilimeañi, tru praxea a lor ică tru aparența ali praxi. Și aesta diferențiadză aestă ficiurami ali elită și ali burghezie andicra di cilimeañilli di la hoară.


    Alăxearea a paradigmăllei educaționale cadealihea că aduţi, și ună alăxeari a gusturilor estetiţi. Ti aţea, un reprezentantu pritu excelență ali muzică occidentală cata cum Franz Liszt s-hărsi di multu succes la București și Iași. Tru capitala ali Moldovă, cătă iu ankiseaşti tru yinaru 1847, kinduri tru casa a vistierniclui Alecu Balș iu deadi și un recital tra cari ălli si adusi nica di Paris un pian Erard. Instrumentele profesioniste di aestă turlie s’pari că nica eara cu ixiki tru văsiliili române, tu aţelu kiro. Publicațiile a kirolui, iu angrăpsea tinirlli intelectualii cari vrea s’llia parti la revoluția ditu 1848 și s’alumtă tră modernizarea a văsiliillei, aprukea articoli di alăvdari şi tiñie ti Liszt. Tru arada lui, artistul “profita” cu arastea a turneului a lui di avea şi sinferu ti foclorlu românesc și andreapsi ligături cu compozitorlli autohtoni, cum vrea s’hibă cu aţelu cari angrăpsi muzica tra Hora Unirillei, di agiumsi himnul a protăllei uniri ditu 1859. Nicoleta Roman:



    Lizst mi arisi multu di multu di itia că el nkisi volta pritu tută Europă di Sud-Est și avu furteaţa tra s’ţănă keptu dinintea a unlui program di concerte multu ancărcatu. Easti ţiva ti ciuduseari şi tiñiseari tru aţea epocă, pi aţea ilikie, căţe avea aproapea 40 di añi. Aestu şingiru di concerte tru Sud-Estul ali Europă easti aţea ditu soni ţi va u facă cu aestă furteaţă și mini ălu vedu ca hiinda personajlu cari ancurpilleadză nai cama ghini andamasea anamisa di Vestu și Estu. El easti un produs cadealihea a culturăllei occidentală, ama ari ună arăzgă ţi lu-agiută s’akicăsească Europa de Sud-Est. Tutunăoară tru concertele a lui nu alasă nanăparti elementul local și-lu videm colaborânda cu compozitorlu Alexandru Flechtenmacher ili cu alti personalităț di la noi.



    Hiinda un mari sinfirisitu ti folclor sud-est european, pi cari lu-ari şi prilucrată tru compozițiile a lui, Franz Liszt lli-ari audiată, s’pari, tru Văsiliili Române și pi niscănţă di rapsozlli populari cu anami tru epocă, cata cum Barbu Lăutarul. A deapoa, dukimăsitu ti anamea a lui și nihiinda cilăstisitoru ti păradz, Liszt ștea s’aproaki și publiclu ma puțănu avut. Nicoleta Roman. Putemu să spunem că avea purtaticlu a unlui star. Ștea cari easti și căte ari ananghi di succesu. Tamam haristusită a stilului a lui și a turliillei tru cari cânta putea s’agiungă la sensibilitatea a iţi kihăe ică a sultanlui, di itia că fu și la Constantinopol. Ama aprăftăsea s’emoționeadză și persoanili ma puțănu avuti. Tamam ti aesta eara ahât căftatu, căte ștea s’facă spectacol tru perioada 1846-1847 cându eara vinitu aoa. Tutu cu tutu, avu vazi, fu aclamat și sălliurli fură mplini. Lipseaşti ama să spunem că el cântă ahât tra elită, ama feaţi concerte și tra persoane cari viniră gratuit ică intrară fără s’păltească un tadi păhă.


    Nkisinda di Iași, după un şcurtu popas tru căsăbălu-portu la Dunăre, Galați, Franz Liszt ankisi ma largu cătă Constantinopol (Istanbul) și Odessa.


    Autoru: Christine Leşcu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Româñilli di ningă noi

    Româñilli di ningă noi

    Semnal editorial. Cernăuți alănci tomlu “Capitalul social tru Ucratrua și România, ună nauă dimensiune a procesilor di trutegrari europeană” simnat di dr. Martru Gherman, politolog, jurnalistu, director a Trustitutlui di Studii Politiţi și Capital Social di Cernăuți, prezidintulu thimilliusitoru a Centrului Media BucPress di Cernăuți, lector univ. asociat ali Universitati “Ștefan cel Mari” di Suceava. Truterviu cu autorul.


    “Capitalul social tru Ucratrua și România, ună nauă dimensiune a proceselor di trutegrari europeană” easti doamnilor si domñilor ună analiză pi cari dr. Martru Gherman u faţi di multu şi a curi concretizari apari tru un contextu truternational cari ună turlie truevitabilă va s’alasă torlu si pi aestu palier, neise să-lli spunemu ghhtrui n-aflămu diznău pi frecventele RRI a jurnalistului si politologlui Martru Gherman prezidintu thimilloiusitoru a Centrului Media BucPress ditu Cernăuți, lector univ. asociat al Universitati “Ștefan cel Mari” ditu Suceava.


    Hiratimati Martru Gherman, un tomu cari aduţi tru mengă ună tema di mari actualitate,


    Martru Gherman — Bună dzua şi ghtrui v’aflaiu ! Aestă temă stitrutifica easti ună ma veaclle tră mtrue, neise tru aestăă dumeni angrăpsiiu teza di doctorat pi cari u ţănui tru Ucratrua. Cartea neise easti ună zugrăpseari tru alti notiuni a poceslor di trutegrari europena si a alăxerloru pritu trec aţeali dauă stati Ucratrua si Romănia ama ditu ună perspectiva sociala, ditu vidiala a capitalului social. Noi daima zburămu ti trustitutii, reforme, nomuri si ti diclaratia a născăntoru politicieni si ti ananghea ti uidiseari legislatia la n4scănti ică alti standardi ama nu avemu angătanu ică nu acăţămu tru isapi născănti lucre ţi suntu idyealui di simasie cum easti pistipsearia tru ttrui işiş, pistipsearia tru guvern, calitatea a ligăturăllei anamisa di oamiñi, viziunea a cathi unlui cetatean ahoryea andicra di sistemlu politic tru cari easti, ti paradigm ufilisiiu multu activ notiunea di pistipseari generalizata si confort, tru cat di mari confortu s’dukeaşti un trusu, tru contextual a proceselor si alăxerloru tru cari easti si dialihea suntu ufilisiti date sociologice, date statistice cari yilipsescu tuti aesti procese si easti ună tema maxusu importanta nu maşditu vidiala a evenimentelor ma anvirinati cum easti polimlu ditu Ucraina, ama si a aţiloru pozitive cari alănciră, Ucraina agiumsi anamisa di candidat oficial tră s’intra la UE, România ari ună ahtari perspectiva, ari ună matimă di anvitari Ucraina ditu experienţa ali României ahurhinda cu anlu 2007. Trei capitoli ahoryea, un capitol multu ma interesantu tră sociologi tră atelli cari stiu ţi va s’dzăcă metodica di analiza si di misurari a capitatlui social tru un limbaj niheamă cama ndilicatu tră ghivăsitoru cari nu easti specialistu tru domeniu, alanti hiinda niscănti zuyrăpseri pi cazuri concrete ti cum functioneaza capitalul social, valorile tru aestu spectru a proceselor di alăxeari. Di nai multi ori, noi avemu multu tru mengă ti niscănti, niscănti nomuri ama nu mutrimu că succesul a niscăntoru restructurări institutionale ţăni nu maş di aesta ama şi di fondul social ditu cari s’compune instituţia. Caata ti aesta easti zbolu pi şcurtu tru aesta carte.


    Roxana Iorgulescu Bandrabur — Cari easti ama alăxearea babageană adusa tru anlu 2022 tră aţea că escu căndăsită că aestu context international alăxi cabaia ditu fondul general analizat tru lucrarea di doctorat ?


    Martru Gherman — Ari niscănti constante sociale cari nu s’alăxescu cari ţi s’hibă evolutiile ditu Ucraina, România ică ditu alte state. Tră România si Ucraina zburăscu ti pistipsearea cabaia mari traditionala tru intitutiile sociale clasice anamisa di eali biserica si armata si Ucrain si România au idyili atitudini, tru Ucrain alliumtrea s’alăxiră ti bună, pistipsearea tru armata easti multu ma mari andicra di cum eara pănă la polimu, pistipsearea tru biserica cunoscu niscănti alăxeri tru contextul tru cari tru Ucraina ari născănti clivaje anamisa di Băserica Ortodoxa subordonata a Patriarhiillei di Moscova, Băserica Ortodoxa Autocefala si asi ma largu. Dauli societăţ suntu cabaia traditionale cu viziuni conservatoari, ş-aducu multu ateali dauă societati, acă politicienii multi ori nă spunu că nu ş-aducu şi avem maş ti ampărţari anamisa di noi, nu easti dialihea, structura sociala, baza capitalui social tru dauli state easti multu idyealui cu elemente autohtone traditionale si cu viziuni rurale tru născănti comati, ama sunt si andridzeri di altă turlie toradioară zorlea ti idintificari si analizari tru proportii mari tră aţea că nu avem instrumente analistiţi cum easti impactul a proceselor di digitizari ti capitalu social, capitalu social s’compune ditu norme di interactiune anamisa di oameni, easti un clei, un lipici cari leagă institutiile a societatillei anamisa di eale, dimecu capitalu social faţi ca un grup di dzaţi personae ti exemplu s’aiba unu idyiulu scupo, s’adară ţiva, s’aiba ună viziune comună, s’aibă un scupo bun tră colectivitate, ama tru contextual tru cari dupa covid oamiñilli interacţionară tut ma pţănu anamisa di elli pi yiu ama interactionară tut ma multu tru spatiul digital tru contextul tru cari comuicarea digitala si pritu metodi virtuale di comunicari agiumsi tut ma multu ma mari andicra di atea interactiune umană personalizata alăncescu multe riscuri tru atea ţi mutreaşti erodarea aluştui capital social, egoismul oamiñilli hiinda multu ma ncllişi si alăncescu alti muabeţ di natura psihologica, dimecu suntu procese tru alăxeari adăvgate la aesti evenimente multu ma nvirinati tru polimlu ditu Uciana.


    Roxana Iorgulescu Bandrabur — S’cundillemu că toradioară tomlu alănci tru limba ucraineana.


    Martru Gherman — Cartea alănci la Editura Drukart ditu Cernăuti cu un rezumat apridus tru limba engleza, minduescu s’părăstisescu ună sintează a aliştei carti posibil şi tru limba română tru yinitor, ti aţea easti cama zori ti ghivăseari ti aţelli ţi nu cunoscu limba ucraineană ghini ma am nădia, tema hiinda actuala, ditu punctul meu di vidială avanda tru vidiala ca va mi tornu şi cu ună varianta românească i cu ună sinteza tru un articol a alistei carti tru limba română s’hibă ma lişoru tru un limbaj ma aplo tră aţelli ditu România si ditu Republica Moldova.


    Roxana Iorgulescu Bandrabur — Si pi cari u astiptam cu sinferu, ţă haristusimu multu Marin Gherman si s’nă avdzămu cu hăbări buni si tru alti programi di la RRI.


    Martru Gherman — S-mini vă haristusescu multu di multu !



    Autor: Roxana Iorgulescu Bandrabur


    Redactaria şi armânipsearia: Taşcu Lala


  • Româñilli de ningă noi

    Româñilli de ningă noi

    Reuniunea a Teatrilor Naționale Românești de Chișinău s’dizvărteaşti tru perioada 15-28 yismăciuni 2022 și adună teatrili de pi dauli mealuri a arăului Prutu.


    Interviu cu regizorlu Petru Hadârcă, directorlu a Teatrului Național “Mihai Eminescu” di Chișinău, organizatorlu a evenimentului, andreptu și cu agiutorlu a Ministerlui ali Cultură, Educație și Cercetari ditu Republica Moldova, a Ministerlui ali Cultură și Identitati Națională ditu România, a Institutlui Cultural Român di București și Chișinău și a Biroului de Coopearare ali Elveție tru Republica Moldova.



    “Artiştilli tră irini, libirtate, nădie” easti motto-ulu a ediţillei de anlu aestu a Reuniunillei Teatrilor Naționali Românești di Chișinău ti cari zburămu tamamu tora cu directorlu a Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” di Chisinau nicukirlu si organizatorlu a aluştui evenimentu de tradiţie.


    Regizorlu Petru Hadărcă easti deadunu cu noi. Ghini n-aflămu, diznău !


    Petru Hadărca — Haristusescu tră căliseari ! Si tamamu mindueamu tră aţea că spusitu pi motto-ulu pi cari ălu lansămu la editia a VII–a a Reuniunillei Teatrilor Naţionale si ñi-aduş aminti ună spuneari a unlui mari politician, a unlui analtu funcţionar de Moscova pe cari ăl cunuştem tuţ, Rogojin, cari spunea nica ditu 2015 că “noi nu avem ananghi di tancuri tra s’himu nicukiri Chisinau” si ia că şi adză escu ahănda căndăsitu că alumta aţea marea s’duţi nai ma pţănu la noi, tru Basarabia toradioară, nu pi terenu militar şi aestă easti tru sinidisea a oamiñiloru şi minduescu că rezultatul va s’hibă apufusitu di un model mental ali cultură cătă cari va s’ndreaptă publiclu largu. Ti aţea, proiectul Reununiunillei Teatrilor Naţionale Româneşti la Chisinău cari agiumsi tora la aestă ediţie şi mi hărsescu că agiumsi normalitate şi easti di cabaia kiro ună traditie, s-amintă tru 2014 atumţea căndu băgămu tru practico cu llirtatlu Ion Caramitru aţea alăxeari di turnee anamisa di aţeali daua teatri, Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” di Bucuresti şi Teatrul “Mihai Eminescu” di Chisinău, cumu ghini spunea llirtatlu Ion Caramitru “ adi s’intră pi stenă Caragiale şi Eminescu şi s-amintă atumţea pritu ună diplo vreari, pritu ună provocari. Prota ţănea di turlia estetică şi di sinferlu a nostru profesionalu tra s’himu ligaţ cu minarea teatrală ditu România, cu proţesele teatrale ditu lume si tra s’dămu silă a lucărlui teatralu ditu Republica Moldova. Si ia că vini aţelu sticu di oară tru 2014 si deapoa tru 2015 candu prota ediţie a reuniuniunillei teatrilor nationale, neise agiumsi aşi cumu spun spectatorlli si nu maş, că easti unu di nai ma di simasie evenimente teatrale a anlui tru Chisinău. Reuniunea a Teatrilor Nationale Românesti nă aduţi un modelu valoric tră noi, tră societatea română si tră româñilli di iuţido.


    Roxana Ioegulescu Bandrabur — Si cari, tră doilu an arada s’hărseaşti di Analtulu Patronaju Prezidenţialu durusitu di prezidenta ali Republică Moldova, Maia Sandu si di prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis.


    Petru Hadărcă – Aesta easti ună tiñie tră noi şi nă ascumbuseaşti nica ş-ma multu, aţea turlie că spectacolele aleapti ti editia a VII–a s’hibă nai cama avuti. Ghini ma, di arada teatrele nationale, tut kirolu la Chisnău, yin cu spectacole premiate la Gala a Premiilor UNITER, premiati la alti festivaluri importante internaţional. Si yin numi avdzăti a teatrului românescu. Suntu regizori mări, spectacole realizate de Silviu Purcărete, di Radu Afrim, di Claudiu Popa di Cristian Hadji-Culea suntu spectacole cu actori muşeaţ, mări actori. Maia Morgenstern va u avem anlu aestu tru “Casa di la hoară” un spectacol a Teatrului Naţional di Bucureşti.


    Sunt gaereţ fapti nu maş di mini ama şi di managerlli de teatru şi anlu aestu maxus va s’haristusescu a aţiloru doi ministri ali Cultură emu di Bucuresti emu di Chişinău cari agiutară financiar posibilitatea tra s’yină teatrile la Chisinau tră un şcurtu kiro di dauă stămăñi ahătu cătu va s’ţănă Reuniunea a Teatrilor Naţionale.


    Roxana Iorgulescu Bandrabur — Dimecu tamamu perioada anamisa di 15 di yismăciuni şi 28 di yismăciuni.


    Petru Hadărcă — Aţea ţi lipseaşti s’cundilleamu easti că pi ningă ministerili tră cultură easti si soţlu a nostru comun Institutlu Cultural Român a curi lli-aduţemu haristuserli ţi ălli si cadu. A deapoa ti prota oară anlu aestu eavemu ună premieră absolută tru sinlu a fumeallillei teatrilor nationale românesti, neise călisimu si Teatrul Naţional Academic “Ivan Franco” di Kiev cari si el fu thimilliusitu tamam aoa şi 100 di añi, idyea cum şi teatrul a nostru.


    Va s’hibă aoa tru dzuua di 26 di yismăciuni cu un spectacol premiat, cu un premiu mari, la un festival International ditu Europa, di Budapesta, anlu tricutu cu spectacolu “Coriolanus” di Shakespeare. Si lli-aştiptămu cu emoţii tuţ atelli cari dimăndară că va s’yină anamisa di noi.


    Roxana Iorgulescu Brandabur — Suntu 17 di teatre de pi dauli mealuri a Prutlui cadealihea că şi Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” ţi lu adusitu aminti deaneavra ama si Teatrul Naţional Radiofonic maca tut himu la Radiodifuziunea Română, 24 di spectacole tru sălliurli di teatru, 9 audiţii a spectacolilor radiofoniţi, lansări di carti, proiecţii di filmu, ia că nu nă dănăsimu maş la filmu, expozitii di cadhuri, atelieri, master class-uri, evenimente online muabeţ şi alti ahtări. Dimecu cum spusitu un regal.


    Petru Hadărcă — Haristusecu că adusitu aminti di Teatrul Naţional Radiofonic easti prezentu di la prota ediţie si cu cari avemu andreaptă achicăseri culturale de añi di dzăli, cu distributie di pi dauli mealuri a arăului Prutu si cu actori ahăt di la Teatrul di Chisinău ama si di la teatrili naţionale ditu România. Un argumentu furteaţă căţe cultura, teatrul, di multu kiro u freadzi telea anţăpătoasă de la Prut…


    Neise, u feaţimu Unirea. Aşi cum aţelli doi ministri tru ună conferinţă de presă, dl. Lucian Romaşcanu si dl Sergiu Prodan dzăţea: “Himu maş ună cultură cu doi miniştri aşi şi noi, io dzăcu că himu maş unu teatru românesc ahăt aţelu di Chisinau, pănă Timişoara, pănă Oradea, actorlli zburăscu idyea limbă, atea muşeata tru sţenă, limba româna, zborlu al Nichita Stănescu, “patrida-a noastră easti limba română, nu maş …”.


    Roxana Iorgulescu Bandrabur — Domnule Hadărcă vă oru s’aveţ aesti dzăli mplini di harauuă, tră atea că vă si cadi pănu di mardzină, ti gaeretea mutrinda unu ahtari evenimentu. Vă haristusescu, multu di multu !


    Petru Hadărcă — Vă haristusescu, multu di multu, nica nă oară. Mi hărsiiu multu şi avui mari miraki s’vă avdu, s’nă lomu di limbă.


    Autor: Roxana Iorgulescu Bandrabur


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Ahurhită di toamnă tru Delta ali Dună

    Ahurhită di toamnă tru Delta ali Dună

    Ninti tra s’vearsă tru Aamarea Lae, Dunărea, ţi easti doilu arău ca lundzime ditu Europa, andreadzi ună di nai muşeati delti ditu lume. Până la thimilliusearia aliştei creaţii, Dunărea treaţi prit 10 văsilii, ntră cari și România, cum și patru capitale. Declarată rezervație a biosferăllei tru anlu 1990, Delta Dunăllei reprezintă una ditu nai ma importante destinații turistiţi ditu România. Rezervația Biosferăllei Delta ali Dună, obiectiv de mari sinferu ditu patrimoniul mondial UNESCO, ancurpilleadză și complexul lagunar Razem-Sinoe și s’tindi pi ună suprafaþă de 580 de ñilli de ictări. Delta fitrusi anamisa di ateali trei brațe ale Dună: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe. Nai ma nordic braț, Chilia, ari ună lundzime de 120 de km și duţi cătă Amarea Lae aproapea 60% ditu apili a Dunăllei. Nai ma sudic braț – Sfântu Gheorghe (aproape 70 de kilometri lundzime), da izini maş ti practicarea a navigației fluviale. Brațlu di mesi, Sulina, tru lundzime de 64 de kilometri, fu preferat, tru dupu niscănti studii ale Comisiei Europene a Dunăllei ti navigația a vasilor maritime, lucru ţi feaţi tra s’hibă znuiti niscănti aşutături și ahăndusearea a cupañillei anamisa di 1862 și 1902. Intensificarea a urdinarillei cu pamporili maritime pe Dunăre dusi la creastirea a rolui economic a căsăbălui Sulina, ţi easti aproapea di virsarea tru Amarea Lae, nai ma estic căsăbă ditu Uniunea Europeană. Sulina cunuscu, anamisa di 1870 și 1938, nai ma bubukisiti momente, hiinda lugursită “ñica Veneție a Orientului”, un căsăbă cosmopolit, cu 7 consulate și 22 de comunități etniţi. Mărturii a aluştui tricutu suntu băseriţli și keţarli funerari ditu mirminţălli veclli a căsăbălui, farlu veclliu și pălatea ali Comisie Europeană a Dunăllei.



    Cari ţi s’hibă anotimpulu, Delta a Dunăllei easti ună destinaţie uidisită potrivită tră un turism specializat, cum turismul ştiinţific, turismul de aventură, agroturismul, turismul cultural şi educaţional. Bitisita a vearăllei şi protili dzăli di toamnă aduc ună alăxeari a profilului turistului cari viziteadză Delta a Dunăllei. Aţelli cari tru kiro di veara viniră tră să s’discurmă alasă loclu a aţiloru cari yinu s’mutrească ndridzerli ţi li fac pulli tra s’migreadză, ama şi giundzearea a aţiloru cari yin tră irnaticu. Apele lacurilor şi canalelor deltei suntu multu scădzute di itia a xerillei ditu tutu bazinlu a Dunăllei. Aestu lucru putură di lu vidzură tuţ aţelli cari vizitară Delta a Dunăllei tru aestă veară, inclusiv tru zona a lacurilor ţi suntu la sud andicra di ateali trei braţe a Dunăllei.


    Un loc ţi nu ş-ari preacllea tru Delta a Dunăllei easti Gura Portiţei, ună fostă cali de comunicari, cari, până tru añilli 1970, fu ncllisă tra s’ñicureadză salinitatea apăllei lacurlor pi cari autorităţli comuniste ditu aţea perioadă le vrea alăxiti babageani bazine piscicole. Nica şi după ncllidearea a ligăturăllei baltăllei Goloviţa cu Amarea Lae, Gura Portiței armasi ună muşuteaţă tră aţelli cari vrea tra s’treacă vacanța tru un locu isihu. Ningă cherhanaua ţi easti ninga ñica cumată di arină, largă di 40 … 60 de meatri, cari u amparti apa ali amari di apa desalinizată a baltăllei Golovița fu andreaptă, tut tru añilli 70, un camping, cu căsiki construite pe sturi. Di atumţea, confortul ahărdzitu ti turişti criscu, iara Gura Portiței armasi una ditu aţeali nai ma afiriti destinații turistiţi de pi litoralu românesc. Aoa lu andămusimu Codruț Cursaru, șeful recepției complexului turistic tru cari tuti casili, tru albu și ñirlă și anvăliti cu călami, tiñisescu arhitectura tradițională a Deltei Dunăllei.


    “Aestu loc easti niheamă altă turlie andicra di litoralu românesc. Prota ş-prota nu ari călbălăkea ţi u videţ tru sudul litoralului. Lumea cari yine aoa caftă isihia și atumţea s’ndzimineadză ti anami cu zona. Ari gioñ cari yin cu bicicletele, cari minduescu că de 10 ani fac câte un tur ditu aestu cu bicicleta. Dealihea aesti ună zonă cabaia greauă anamsia di Periboina și Gura Portiței, vără 10 kilometri, ama aravdă tra s-u treacă, s’agiungă aoa, să s’isihăsească. Cu bicicleta yin pi la Vadu, trecu ecluza de la Periboina și arm4tusiţ cu multă arăvdari pot s’agiungă aoa. Cu aftukina easti exclus, nu ari izini vărnu. Easti zonă strict protejată. Avem maş tractcăsăbăele pi cari li ufilisimu ti născărseari și atelli de la poliția de sinuru au nica dauă aftukinati cu cari veaglle zona. Majoritatea de la Jurilovca s’ambarcă. Călătoria faţi vără 30 de minute și s’faţi cu șalupa rapidă di itia că estan, di itia a xerillei, apili suntu multu ñiţ. Nica yinu și ditu zona Dranov, Dunavăț. trecu Razelmul și agiung la Gura Portiței.”



    Tru kirolu di treaţiri a lacurilor, ditu localităţile ţi suntu tru mealu vestic şi nordic a lacurilor ditu Delta Dunăllei vizitatorii pot să s’hărsească cu mulţamea di pulli, aşi cum nă spusi Codruț Cursaru :


    “Prota ş-prota, pilicani, lebede, ama, tru añilli ditu soni să știț că ari criscută numirlu a di șacali, ca ti ciudie tră noi. Cându yinimu primuveara tra s’ndridzemu sezonul, lli-avdzămu noapti de noapti, şi interesant, de vără 6-7 ani avem ună ñiică cum să-lli dzăcu? Nu știu! Herghelie de calli easti dip multu ti spuneari, că suntu canda și acasă aoa la noi, calli ayri cari s-ampărţără di aţelli ditu zona Perișor și viniră, migrară cătă Gura Portiței.”



    Vacanţa tru Delta Dunăllei nu poate s’hibă completă tră vizitatorii cari nu digustă preparatele culinari tradiţionale, nai ma multi ditu aestea valorificânda alimentul de bază a bănătorloru, pesculu. Tră vigllearea a sturionilor, România ari interdzăsă, aoa şi cama di 10 ani, pescuitlu aluştoru, ama tru Delta Dunăllei pot s’hibă servite măcări ditu Sturion de acvacultură. La Gura Portiţ4llei lu andămusimu pi Nae Parpală, un somelier cu multă şteari şi tru atea ţi mutreaşti măyirgiria ditu pescu, nica şi a sturionilor:


    “Un sturion, ma s’lu adrămu pi geamalu, el nu lipseaşti s’şeadă ma multu de 3 minute pi ună parte, trei minute pi alantă parte. Easti cata idyea cum mușclliulu di vită. Și atumţea easti suculent și multu bunu. Va să zburăscu ti un sote de sturion, anubilat cu vodcă. S’llia 250 de grami de sturion, s’tallie julien, ahoryea, s’faţi, s’kiseadză allilu, s’andreadzi mărarlu, umtul și vodcă. După ţi s’bagă niheamă tru tiyani, s’bagă allilu, nu-lu alăsăm să s’maronească. Băgămu niheamă yinu alb. După ţi băgămu yinu alb, băgămu sturionlu tălliat julien și după ţi băgămu sturionlu tăllieatu julien, alăsăm să s’ñicureadză niheamă soslu ditu sturion și deapoa băgămu vodcă. După ţi băgămu vodcă, după ţi flambăm sturionlu, băgămu măraru și cata aesta easti. “



    Delta Dunăllei s’ndreadzi tră toamnă. Apili a lacurilor suntu multu scădzute, iara pi ţer pot s’hibă vidzuţ pulilli cari s’ndreagu ti s’migreadză și cari ș-anveață pulli s’azboairă tru parei. Tu kirolu anda temperaturli vas ă scadă, Delta Dunăllei ahurheaşti s’hibă vizitată de pulli ditu locărli arctiţi. Născănti şedu maş cât să s’arihătipsească niheamă ninti tra s’ducă ma largu călătoria cătă văsiliile caldi, kiro tru cari alti armân aoa tru tut kirolu di iarna.




    Autoru: Stefan Baciu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

















  • Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

    Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

    Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie s’făţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria și alăncea România Mare. Naua construcție politică aduţea ună vărtoasă emulație pritu cari tuț cetățeanilli vrea s’aibă contributu la democrație și prucukie. Znuearea religioasă eara și ea prezentă, minărli spirituale evangheliţi s’manifesta cilăstisitoru activ tru cadrul ali societati. Și năuntrul ali ortodoxie, confesiunea majoritară, s’dukea tendinți znuitoari. Ună ditu aesti tendinți fu Oastea a Domnului, alăncită tru 1923 la inițiativa preftului ortodoxu Iosif Trifa.



    Amintatu tru 1888 tru comitatlu Turda, tru nord-vestul ali Românie di adză, Trifa studiadză teologia ortodoxă la Sibiu și agiunzi preftu. Este activ tru presă și tru apărarea a interesilor suţiali a moțlor, bănători ditu Munțălli Apuseni. După primlu polimu mondial, influențat di climatlu multiconfesional ali Transilvanie și di minărli di znueari spirituală, Trifa imagineadză și ună minari di znueari spirituală năuntrulu ali Băserică Ortodoxă Română pi cari u spusi cu num Oastea a Domnului. Ea ș-pripunea s’năstreacă bigotismul și formalismul di până atumţea, cari domina ortodoxia, și să s’dişcllidă cătă influențele modirne aţilui kiro.



    Preftulu Zosim Oancea di Sibiu u cunuscu minarea Oastea a Domnului tu kirolu anda eara studintu, tru anlli 1930. Intervievat di Centrul di Istorie Orală ditu Radiodifuziunea Română tru 2001, spusi că nu avea niţi ună dgheafurauă doctrinară anamisa di aţelli cari era cu aprukearea ti Oastea Domnului și aţelli a curi lă eara indiferentă:


    ”Oastea Domnului easti ună minari religioasă tru cadrul a Bisericăllei. Născănţă prefţă nu avură sinferu ti ea, vărnu nu lă băgă zori. Erau parohii tru cari avea parei di Oastea a Domnului şi prefţălli nu eara simfuñi ică nu eara cu elli, nu-lli agiuta, neise vărnu nu lă băgă zori niţi a prefţăloru niţi a oamiñiloru. Oamiñill ş-făţea programlu a lor; cu cântări cu bana criștină. Mini am aoa cărţăli a meali cari suntu ca iţi predică, nu ari niţi un adgheafuru.”



    După 10 añi s’cama di suspiciuni, thimilliusitorlu a Oastillei a Domnului easti excomunicat tru 1936 dupu unu proces ecleziastic. Iar după doi añi, Iosif Trifa moari dupu unu infarctu. Adipțăllii a lui nai multili ori agiungu tru conflict cu autoritățli biserikeşţă și cu embistimeñilli ortodocși iara minarea ş-keari cabaia multu ditu influență. Ama Oastea a Domnului continuă s’există. După polimu, mulță adipță fugu tru Occidintu și s’aproaki di alti Băseriţ neoprotestante.



    Madileine Hodoroabă fu nicukira a pastorlui evanghelic Ieremia Hodoroabă, vgatu tru Franța tru 1940, atumţea cându sovietiţlli aputrusiră Bucovina di Nord. Ea ș’aduţea aminti tru anlu 2000 di atmosfera di mintireaşi tru cari avea bănată familia a nicukirlui a llei: ”Ieremia, ţi eara dzaţilu cilimeanu ditu familie, avu ună tinireaţă greauă di itia că băsearica ofiţială di stat, neise bisearica ortodoxă, persecută evangheliţ români cari s’dizvulta atumtea. El lu-avea vidzută multi ori pi afendă-su bătut şi pliguitu. Aestă amară aduţeari aminti nu u agărşi ici, asi că ma amănatu andamasea cu ebistimeñilli totna eara eara penibilă ti năsu. Ama vini Dumidzălu ahtari turlie că Ieremia, cari era un pistimenu ahăndosu, când cama diapoa putu di andămusi ma mulţă pistimeñi ortodocşi, baş nica mulţă prefţă, armasi multu haristusitu şi lli-adusi mari harauă.”



    Aflaț tru Franța, nicukirlli Hodoroabă au feaţiră misionariat emu la biseqrica română evanghelică, emu la postul di radio “Glasul căndisitorlui criştin” di la Monte Carlo: ”Noi dişcllisimu bisearică baptistă di limba germană la Strasbourg pi cari u păsturimu până tru 1959. Paris avea nica ditu 1925 o bisericuţă baptistă română fără pastor și cari nă gri la elli. Pastorlu Ieremia Hodoroabă eara sigurul pastor di limbă română tru Europa Occidintală. Tru 1961 nă află directorul di la France World aflat la Monte Carlo, cari spusi că radioul easte multu ma importantu andicra di ună ñică bisearică. Aşi ahurhimu aestă emisiune tru 1961, ama bisearica nu u alăsămu.”



    Bisearica și microfonlu fu agiutoru ti aţelli persecutați, iara Madileine și Ieremia Hodoroabă adrară tutu ţi putură tra s’lă facă ma lişoară trăñipsearea: ”Mulţă di elli cari eara multu persecutaţ atumţea aflară un loc tru bisericile baptiste maxus. Fu casa a lor. Di itia că zburămu di elli, nicukirlu a meu adră cama amănatu ună carti di cântări cari fu căftată di tuţ ascultători cari spunea că nu avea cărţă cu note după cari s’cântă. Aesta feaţi elu, ună carte cu note muzicale cu giumitate ditu cântărli a unlui di la Oastea Domnului, multu cunuscut tru văsilie, avea numa Nicolae Moldoveanu. Era un cântăreţ ditu Sibiu cari compusi multi și ti miraki cântări cu caracter român.”



    Ama prezentul află putearea s’ndreagă alatusili a tricutului. Pi 28 di yismăciuni 1990, Sinodlu ali Băsearică Ortodoxă Română apufusi curmarea a excomunicarillei ti preftulu Iosif Trifa, fondatorul minarillei Oastea Domnului. Adză, minarea easti aprukeată di Bisearica Ortodoxă Română și u duţi ma largu tradiția fondatorlui a llei.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearia: Taşcu Lala