Category: Radio-Priimnare

Descoperim tru ediția di ază a rubricălei a noastră ună zonă încărcată di paramithuri, leghende și tradiții. Județulu Caraș-Severin, situat în sud-vestul a li Românie, se mâreaște cu latura lui multiculturală, ama și cu obiective turistiţe uniţe. Miţ hori împline di măghie, mori di apă vechli, care ninca lucradză/funcționeadză, ama și căliuri/pârtii de schi. Iatu maşi îndoauă di muşuteţ/atracții!

Nă acăţăm din cap călătoria cu Semeringul Bănăţean. Aesta easte ţea mai veachlea cale ferată di munte din România, ama șia ţea mai spectaculoasa, declarată tru anulu 2021 Destinația Anului. Fu inaugurată în data di 15 decembriu 1863, ninte cu 160 di ani, și treaţe prin 14 tunele și pe 10 viaducte, pe ună lundzime totală di 33,4 di km. Semeringul Bănățean leagă căsăbălu Oravița di Anina, ună localitate care în trecut bâna din industrie, spune Dan Mirea, directorulu a Chentrului Județean tră Conservarea si Promovarea Culturălei Tradiționale Caraș-Severin.

Tora/În prezentu, easte căsăbă ţi are aflată ca soluție dezvoltarea turistică. Ca un elementu inedit poate să hibă faptul că aoaţe, într-ună di minele ţeale mai ahundoase din Europa, există un motor englezescu vechlu care arămase în stare di funcționare. Easte un motor care nu mai există niţeiuva în lume, unulu din seria motoarilor ţe fură ufelisite și pe celebrul/avdzâtulu vas/pampore Titanic. El există tru aestă mină din Anina, iar edilul și Consiliul Local di acolo au decisă să facă și di aestua un obiectiv turistic, di aformia că sunt foarte mulță xeni care au aflată/înviţată hăbarea di aţist motor. Turiștili agiungu cu aţist Semering Bănățean, ună linie di cale ferată într-un peisaj superbu.

Tot în zona montană a județului Caraș-Severin va puteţ să videţ aţea mai cunoscuta cascadă/cădeare di apă din România. Aesta fu inclusă di portalul The World Geography pe primulu loc în clasamentul a ţelor mai muşatile cascade din lume.

Fără înduială că unulu di obiectivile ţeale mai di notorietate din județ pare să hibă Cascada Bigăr, care, în ultimulu an, are adunată un numir recordu di turiști, aţea zonă si are dezvoltată și ca zonă turistică. Pot să aduc aminte aoaţe, afoară de/pe lângă Cascada Bigăr, la niţe 10 km, localitatea Eftimie Murgu, Rudăria, ași cum o/u numescu bănățeanili de munte, ună localitate iunde există celebrile/avdzâtile mori di apă, care sunt di piste 100 di ani pi lucru/în funcțiune. Eale sunt și tru aţist momentu folosite di cătră localniţ și ca obiectiv turistic, și ca prezentare a bucatilor/ghelilor şi măghiriilor tradiționale. Mălaiulu/farina di misur/di colombuchiu pi care horighiaţăli îl maţină la ţeale mori easte pregătit în bucate tradiționale în gospodăriile/casile din Rudăria. Sunt foarte mulță turiști xeni care vin aclo. Noi, de curundu, avem prezentată la Panairulu Național de Turismu, mălai măţinat la morile di la Rudăria și aesta fu ună di atracțiile gastronomiţe a standului a nostru, Banatulu de Munte.

Destinațiile montane principale sunt Semenic și Văliug, doauă localități care s-au dezvoltată foarte multu/dip multu tru anili di ma nâpoi. Aflăm di la Dan Mirea, directorulu a Chentrului Județean tră Conservarea si Promovarea Culturălei Tradițională Caraș-Severin, că horile din varliga luştoru stațiuni s-au dezvoltată și eale.

Există ună hoară celebră în munțăli a Banatului: Gărâna. Aesta găzduiaște în timpul a vearălei ţel mai marile festival di jazz din estul a Europălei, iar, în perioada a iarnălei, si transfoormă într-ună adevărată sărbătoare. Toate casile di aclo fură transformate di localniţ, cu agiutorulu a autoritățâlor, tru miţ pensiuni. Catheună di eale oferă, pe lângă măncărurile/bucatile tradiționale, un cadialithea spectacol a arădzâlor nu maşi românești, că și aţeale a sașilor. Gărâna easte ună di horile săsești care au înflorită di punctu di vedeare turistic. Noi avem comunităț di croață, di sârghi, di maghiari, di ucraineani, di sași care au venită amu şi-ndauă sute di ani ca forță di lucru, iar, apoi, au devenită oamini di-a locului contopirea cu bănățeanili și au agiumtă să creadză adevărate comunităț. În catheună zonă a Banatului, există aeste sărbători. Comunitatea croată își prezintă adeţăle, comunitatea sârbă, pe Clisura Dunărilei, ună zonă care easte fără înduială foarte vizitată di turiști nu maşi în timpul a vearălei, ama și iarna. Aeste adeţ si păstrează/i ţân din generație în generație, bărnu-bârnu. Celebrile colinde bănățene sunt cântate tot ca în Maramureș, în seara dinăintea a Nașterilei a Hristolui/Ascăpătorului, când tinerili din horile din Banatulu de munte, da hăbare tră ţea mai marea sărbătoare creștină prin aprinderea a unor focuri. Aeste focuri si ved dintr-ună hoară în alta. Tru aeste sărbători, tinerili, arada de instrumentiști, prezintă nu maşi giocuri sau portul, că și colindele, care în hoara bănățeană sunt păstrate/ânute cu mare mirache.

Există doauă zone schiabile în Banatulu montan: zona Semenic-Văliug și zona Muntelui Mic, spune Romeo Dan Duncă, președintile a Consiliului Județean Caraș-Severin.

Ninca există câte-ndauă instalații mai vechli și pi Semenic, și la Văliug, ama, foarte interesantu, există vărnă-ndauă pârtii nou adărate/făcute. Di aestea, ună are lundzimea di șase km. Easte ţea mai lunga pârtie/cale di schi tră alunchiuşirare din România și există un proiectu aprobat, iunde finanțarea easte pregătită și va să si monteadză ună gondolă pe ună lungime di 4 km. Practic, va băgăm diznou pi harta schiului aestă zonă foarte muşată, care va hibă foarte atractivă nu maşi iarna, că și veara sau în sezonulu di toamnă, prin folosirea instalațilei respectivă tră depuneeri di mountain bike. Alantă zonă, zona Muntelui Mic, easte ună zonă care si are dezvoltată multu. Easte ună zonă cu peisaje foarte muşate. Di pi Muntile Mic si ved toț munțăli: coruna a Munțălor a Țarcului, Munțăli Retezat. Ază poate să si schiadză în condiții civilizate acloo.

Pe di altă parte, Dan Mirea, directorulu a Chentrului Județean tră Conservarea si Promovarea Culturălei Tradiționale Caraș-Severin, nă geaşte/invită să pe-treaţem Crăciunulu în mediul rural.

În Ruderia, localitatea morilor di apă, există piste 12 pensiuni care sunt deşchlise pi toată perioada Crăciunului. Totunăoară, puteț să vă treaţeţ Crăciunulu în stațiunile di pe Semenic. Există un numir mare di locuri. Catheun di eale vă aproache cu bucătăria tradițională a Banatului de Munte, cu programe artistiţe pi care li băgăm/li dăm la dispoziție ahât noi cât și operatorili privaț, și, nu tru arada di ma nâpoi, pi Valea Cernălei, în stațiunea Bănile Herculane. Mai există ninca un loc care, de curundu, si are dezvoltată multu în ultimili ani: Clisura Dunărilei. Aoaţe aveț posibilitatea să ascultaţ cânteculu, să videţ dansurile și portul/stranile cum si poartă a comunitatilei sârbească, ţi cu toate că sărbătoreaște Crăciunulu după ritulu vechlu, din respectu tră turiști, organizeadză seri cu tematică tru cathe seară, ninca din data di 22 decembriu. Pe lângă faptul că există aestu mit, că him perifani/măriţ, noi him niște gazde foarte dipirate și vă aștiptăm cu vreare să vă pe-treaţeț sărbătorile di iarnă într-ună zonă ghinevloghisită de Dumnidză.

Invitația fu, maca-aşi, lansată. Vă aștiptăm și siptămâna vinitoare cu nale destinații di paramith.

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu

Agiundzem ază în partea di vestu, în reghiunea istorică Banat. Descoperim ţea mai izolată așidzare din România, un stog di case din munțâl’i Cernei, a cure singură ligătură cu lumea civilizată easte ună scară du lemnu di aproximativ 100 di metri, montată pi un versant. Agiundzem și la morile di apă din Rudăria, uniţe în Europa di estu. Zburâm, apoia, di Festivalul di Jazz di la Gărâna, un evenimentu internațional, ama și dispri tradiții și folclor autentic.

În toată România, aşi cum easte şi în Banat, si va/ si doreaște activarea turismului sum diferite forme, spune Dan Mirea, managerulu a Chentrului di creație și di promovare a culturâlei tradițională din Caraș Severin.

Macă si nă referim la turismul autentic sau la turismul-brandu, pi care noi deja îl avem, cred că lipseaşte să fac ună pitreaţire directă spri Cascada Bigăr, câdearea di apă, din Valea Almăjului. Easte ună cascadă foarte cunoscută. Faţe parte di aţeale șapte cascade ţeale mai muşate din lume. Mai avem ună zonă multu/foarte vizitată mai ahoria di turiștil’i xen’i. Easte zborulu di morile di apă di la Rudăria. Morile sunt construite în secolul al XVIII-lea. Ineditulu/partea interesantă al-uştor mori easte faptul că sunt funcționale și în dzuua di ază, iar localniţâl’i din aţea zonă își maţină ninca la eale misurulu/colombuchiulu şi grânulu. Au venită foarte multe televiziun’i din întreaga lume tră reportaje dispre aţiste mori. Mai avem ună zonă inedită. Avem ună hoară în Caraș, în Banatulu de munte, iu nu poate să si aliină dicât pe niște scări foarte abrupte. Ea si cl’eamă/ numește Ineleț. Ași cum u spusu foarte muşat un poet cuvenda, easte hoara din România ţel mai aprochiata de Dumnidzeu. Tru aestă localitate nu exiistă căl’iuri di comunicare. Oamin’il’i aliină/ascaalnă pi aeste scări și își transportă inclusiv copiil’i la școală sau la medic în niște tastre/traste, cum dzâţem noi. Iar drumulu a ţelor ţe părăsescu aestă lume și se duc în lumea fără di dor easte făcut în șapte săhăţ/ore, di aform’ia că loculu a mirminţâlor/ chimitirulu nu easte aclo.”

În ţea mai izolată hoară din România, Ineleț, sunt aproximativ ună sută di case răspăndite, cathiună pi câte ună dzeană/colină. Di aestea, maşi 33 mai sunt locuite. Primulu semnu că turiștil’i au agiumtă aoaţe easte băsearica din hoară, construită pi un ohtu di loc, tru anulu 1973, di horiaţ. Ună altă zonă foarte muşată easte aţea a hoarălei Gărâna, ună hoară locuită din secolul al XIX-lea di ună comunitate di sași, spune Dan Mirea, managerulu a Chentrului di creație și di promovare a culturălei tradiționale din Caraș Severin.

La ora actuală,tora, există aoaţe unulu di aţeale mai importantile festivaluri di jazz din lume și pi parcursul a unei întreagă siptămână, veara, la bitisita a mesului augustu, v’in foarte mulțâ turiști xen’i. Biletile si vindu cu doi ani năinte. Anulu aestua, spri diferenţă/ altă turlie di an’il’i tricuț, după aestă perioadă ţi are frânată tot ţi înseamnă activitate artistică, biletile si epuizară/bitisiră tru 14 ore. Un alt elementu inedit easte muntile Semenic, care tora easte într-ună perpetuă alăxire. Si investeaște foarte mult în logistică și infrastructură. Si construiesc doauă pârtii de schi la nivel european, ună di eale concureadză ca logistică cu aţea din celebra stațiune di la Innsbruck, din Austria. De faptu, tamam ună firmă austriacă easte aţea care si ocuupă di ea. Cu sigura/ -nță, la finalul a anului 2023, când va hibă date în folosință, aeste pârtii va adună un numir foarte mare di turiști. Noi mai avem în Valea a Bistră-lei, din inima a Banatului, foarte multe activități artistiţe și nu ,aşi tru aestă zonă. Banatulu easte reprezentat di foarte, foarte multe activităț artistiţe. Un exemplu easte Festivalul Internațional di la Hercules din Băile Herculane. Easte un căsăbă care feaţe tim’ie nu maşi a județului Caraș-Severin și a Banatului, feaţe tim’ie/aduse ihtibare a Româniilei în perioada în care el agiumse/ deveni ună emblemă tră turismul balnear din întreaga Europă.”

În ţe mutreaște stațiunea balneoclimaterică Băn’ile Herculane, cu siguranță ună di atracțiile a l’ei poate să hibă chentrul istoric. Aflăm aoaţe case di patrimoniu, pricum Cazinoulu, Băn’ile Imperiale austriaţe și vila/casa în care stătea împirăteasa/amirăroan’ea a li Austro-Ungarie, Elisabeta sau Sissi, care avea faptă ună pasiune tră Băn’ile Herculane și tră priimnările/ drumețiile tru locurile di-a în varliga. Dan Mirea dzâţe:

Chentrul vech’l’iu tamam restaurat complet, iar celebra statuie Hercules, care agiumse/ deveni brandu internațional și național tră Băile Herculane, amintă/işi lo diznou striluţirea a secolului al XIX-lea. La Herculane, exiistă un festival internațional vech’l’u di piste 30 di an’i. Si cl’eamă/ numește Festivalul Internațional Hercules. Cathe an, tru i ţe an, piste 40 di țări v’in să reprezintă adeţăle și folclorulu din țările a lor. Avem în Banat un numir foarte mare di reghiuni ţi reprezintă ună parte a folclorului autentic. Sunt treie mări zone: Valea Carașului, Valea Bistrei și Valea Almăjului, zona di munte a Banatului. Tru aeste reghiuni a Banatului, cântul, dansul, ama mai ahoria portul di stran’u popular sunt aţeale mai apreciatile. Oamin’il’i prețuiescu stran’ile populare aproapea mai multu de i ţe altă. Si spune în Banat că auşil’i își vindu până și locul di ete/ di eţ di la murminţă, ama nu-și vindu stran’ile pi care le-au moștenată di la înaintașil’i a lor. În calitate di manager a Chentrului di Creație și di Promovare a Culturălei Tradițională Caraș-Severin, am vărnă-ndoauă proiecte tră anulu care v’ine. Mutrim să nă alichim, vără turlie, a Timișoarălei, Capitală Culturală Europeană tru anulu 2023, iar unulu di proiectile a meale di anulu v’initor easte ună expoziție di piste 1000 di costume di stran’ie din toate zonile reprezentative a Banatului.”

Exceptânda, alăsată la nă-parte, renumita stațiune balneoclimaterică Băile Herculane, mai exiistă ună zonă care acâţăă să reprezintă un pol di atracție tră turiști. Muntele Mic. Stațiunea easte situată la ună altitudine di aproximativ 1550 di metri și easte destinația a ţilor care practică sporturile di iarnă. Pe di altă parte, la poalile a munțâlor va aflaţ masturi di zânăţ și paramithile a lor. Dan Mirea, managerulu a Chentrului di creație și di promovare a culturălei tradițională din Caraș Severin.

Avem tamam lângă Reșița ună hoară ţi are devenită reprezentativă nu maşi tră Banat, că și tră România. Easte zborulu di hoara Biniș, iunde un mastur olar,ţi adară oale, care alăsă ma diparte tradiția a urmașilor a lui, olăritulu, are reprezentată România la ţeale mai mări panaghiruri internaționale din lume. Ca un elementu inedit al iştui faptu, patru președințâ a Statelor Unite ale Americă au decorată aţist mastur popular. Unicitatea al iştuia easte că nu are lăxită roata/răhoata di olărit. Easte ună răhoată folosită di piste 200 di an’i și are un soi/ună soie di magh’ie, spun auşil’i. I ţe insu ţi si așadză di şade la aţea răhoată și da cu ciciorulu, reușeaște să nu aruncă lutulu di pi ea. Nu tru arada di ma năpoi, avem ună tabure di sculptură în lemnu, care anulu aestlua su are extinsă. Ea părn’i aoa şi ndoi an’i di dzâle timid, la Gărâna. La ora actuală, exiistă foarte mulţă căsăbadz care au adoptată aestă tabure di scutură. Artiști din toată lumea, din piste 35 di țări, v’in tru i ţe an la Caransebeș. Timp de un mes, aleg câte un cuţur/butuc din pădurile a Caransebeșului, din munțâl’i a Banatului, după un ritual di îm-priatinire, ligare suţată, cu aţel cuţur/butuc.”

Iatu, așii-ma, ună destinație în care atracțiile naturale si contupescu în mod armonios cu moștinarea culturală. Iar toate aestea sunt completate di evenimente culturale, desfășurate pi tot parcursul a anului.”

Autor: Daniel Onea

Armănipsire: Hristu Steriu

Ediția di toamnă a Panagh’irului di Turismu a Româniilei si desfășură la București, în perioada 10-13 brumar/noiembriu. Vizitatoril’i aflară ţeale mai nale și mai interesante oferte turistiţe. Au participată aghenții di turismu, unităț di cazare și di agrementu, ama și autorităț di turismu locale, naționale și internaționale. Pe lângă promoțiile oferite cu ocazia sărbătorilor di iarnă, pasionațâl’i di călătorii putură să acumpără pachete turistiţe cu reduţiri de până la 50%. Evenimentul fu organizat di chentrul expozițional Romexpo, în parteneriat cu Camerile di Comerțu/Emburlâche și Industrie din România și cu asociația patronală a aghențiilor di turismu din România.

Amalia Dumbravă, biolog în cadrulu a Administrațil’ei a Parcului Natural Porțâle di Hier, nâ inviită/nâ greaşte să explorăm ună arie protejată de interes național, din sud-vestul a Româniilei, cu ună diversitate etnică și biologică ahoria.

Prezentăm un proiectu transfrontalier prin care promovăm ahât obiective di patrimoniu natural, ama și de patrimoniu cultural din România și din Bulgaria. Va hibă realizate niște tururi virtuale ca ună invitație, ca oamen’il’i să hibă conștiențâ di muşeteața a locurilor și tra să-l’i invităm să exploreadză/cunoască arealul a parcurilor naturale, a ariilor protejate. Proiectul fu demarat/bâgat pi imnare. Obiectivile incluse fură deja scanate în format 3D cu agiutorulu a tehnologhiilei specifică și a fotogrametriilei. Turiștil’i va poată să simuleadză un azboir deasupra teritoriului a nostru. Aclo iunde va-l’i intereseadză ţiva va poată să si dănăsească la obiectivile 3D.”

Techirghiol easte ună stațiune balneoclimaterică permanentă pi litoralul românescu a li Mare Laie/Neagră, situată la 16 km di municipiul Constanța, pi malul a barăl’ei/ lacului cu tut aţeauăşi numă. Aestua easte cunoscut tră calitățâle a apălei însărată, mineralizate, și a laspel’ei sapropelică, bună/folosită în tratarea mai multor afecțiun’i severe sau mai lișoare. Melisa Regep, inspector în cadrulu a departamentului di proiecte a Primăriilei din Techirghiol.

Escu prezentă la Panagh’irulu di Turismu în cadrulu a unui proiectu. Proiectul si numeaște/are numa Creașterea a atractivitatilei turistică în stațiunea balneară Techirghiol” și si desfășoară prin programulu operațional-regional. Promovăm căsăbalu, ţi si are dezvoltată foarte muşat, cu faleza și pontonulu, cu piste/că’iuri de biciclete, cu ofertile di tratamentu/iatripsire laspea a noastra renumită. Him stațiunea balneară din România pe primulu loc tru aestu momentu, cu foarte multe premii. Bazile a noastre di tratamentu sunt deşcl’ise non-stop. Ţel mai renumit easte Sanatoriul Techirghiol. Urmeadză mănăstirea Sâmta Maria, care easte foarte renumită și care are și ea bază di tratamentu.”

În cadrula a Panagh’irului di Turismu a li Românie, ediția di toamnă, fură prezențâ și mulțâ masturi populari. Nicolas Leș easte hil’ilu a lu Dan Leș, olar, ţi adară oale, și promoveadză tradiția a olăritului, învițată în familie.

Am preluată zănatea să adar oale di la tata și di la buniculu-m’i paplu. Lucrăm cheramică. Nâ inspirăm din cheramica tradițională din Maramureș, pi care o aduţim în contemporan, hibă prin formă, hibă prin culoare. În mare parte, nâ viziteadză turiștil’i xen’i dintru Ghirmănie, Belgia, Franța, Marea Britanie, Statile Unite ale Americă. Turiștil’i xen’i canda ved mai ghine potențialul tradițional din zona a noastră. Fug di aoa foarte mulțan’isiiţ. Nâ recomandă, nâ alavdă, și duc cu el’i mai departe, dinclo di granițe, istorima a noastră, a Maramureșului.”

Claudiu Dobrican, consilier principal la Consiliul Județean Maramureș, spune că Maramureșulu di tamam îşi easte un brandu.

Easte recunoscut datorită/borge tra agiutorulu a oamen’ilor a noștri simpli, care-și dişcl’id sufletulu dinintea a oaspițâlor. Cându v’iniț la noi, va vă bagă să mâcaţ ţea mai bună mâcare și ţea mai bună pălincă/arăchie pi masă. Pe lângă aesta, avem multe atracții turistice. La Borșa, avem ţea mai modernă pârtie de schi din Maramureș, care si dişcl’ise anulu trecut. Are 3,6 km. Avem cipitile analte tot din reghiunea Borșa. Maramureșul easte împărțât în patru reghiun’i: Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului și Țara Maramureșului Istoric. În Maramureșulu Istoric puteț să videţ ună furtie să dzâţim di porțâ tradiționale maramureșane, mănăstiri. Avem ţea mai analtă bâsearică di lemnu din Europa, monumentu UNESCO. Totunăoară, și mănăstirea Bârsana easte recunoscută tră muşuteaţa a l’ei. La Săpânța, atracția easte Chimitirulu Hărios. Avem oferte di Crăciun și di Revelion. Ţeale di Revelion si cam epuizară/bitisiră, ama avem arămase îndoauă locuri libire di Crăciun. Tru aţea perioadă, va puteţ să videţ ună furtie di multe tradiții, puteț să avdzâţ colinde autentiţe. Vă aștiptăm cu vreare în Maramureș, un loc mirific.”

Georgiana Ungureanu, din partea Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgoviște, prezenta la panagh’ir județulu Dâmbovița, care dispune di ună mare gamă ţi u are, di atracții turistiţe.

Avem ună zonă montană muşată, iunde aflăm Peștera/Spileia a Ialomițălei — Bucegi, ama și un căsăbă ahoria/di-altă turlie, Târgoviște, cu Turnul Chindiil’ei, iar, aproapea di București, la maşi 30 di km, aflăm/dăm di Palatulu Brâncovenescu di la Potlogi. Lă fac cl’imare a turiștilor să v’ină să veadă zona montană din Munțâl’i Bucegi. Pi nângă Peșteraua Ialomițălei, el’i pot să veadă Laculu Bolboci. Pe di altă parte, în interiorulu a Peșterâlei Ialomița, turiștil’i va descoapiră ună cascadă superbă și un traseu amenajat la standarde europeane, cu platforme și m’iţ apunţă. În perioada aestă, di iarnă, el’i vaor veadă stalagmite și stalactite di ghl’eț.”

Niculai Barbă, vicepreședinte a Consiliului Județean Suceava, declarăă în premieră tră Radio România Internațional că anulu 2023 va hibă Anulu Ciprian Porumbescu” în Bucovina. Aşi, va hibă organizate numiroase evenimente dedicate a renumitului compozitor român a cure piese fură aleapte imnul a li Românie, ama și imnul a li Albanie.

Anulu aestu, ţi cara că Bucovina înseamnă tradiție, vinim și cu lucre nale. Easte tră prima oară cându Consiliul Județean și Chentrul Național di Informare și Promovare Turistică cându v’inim cu alte instituții implicate în turismu. Easte zborulu di ună serie di primării care va facă parte din v’initoarea organizație a Managementului di Turismu Bucovina. Va aibă anvergură reghională și va hibă, practic, prima organizație di aestă turlie, înhiințată la nivel național. La aestu panagh’ir, pi nângă promovarea turistică a județului Suceava, aflaţ şi masturi di zânăţ, gastronomia locală, cu referire în special la sărbătorile di iarnă. Toate aestea sunt completate di spectacole a ansamblului artistic profesionistu Ciprian Porumbescu”. Easte modulu a nostru consacrat di promovare a Bucovinălei. La panagh’ir, nâ axăm în special pi promovarea a sărbătoaril’ei a Crăciunului. Anulu aestu, lâ transmit a ţilor care nâ ascuultă, că sărbătoarea a Crăciunului în Bucovina va înseamnă Crăciun în familie. Him pregătiț ahtare turlie încât să apruchem oaspițl’i cu întreaga lor familie.”

Tot în cadrulu a panagh’irului di turism, Ministerulu a Antreprenorialului și a Turismului lansă Ruta Cultural-Turistică Masturi populari și zânăţ tradiționale din România”.

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu

Nidzemu adză cătă unu di nai ma mărlli căsăbadz ditu ascăpitata a Româniillei: Timișoara. Tru 1771, aoa s’tipusi protlu jurnal tru limba germană ditu Europa Centrală și di Sud-Est. Tut aoa eara pi lucru prima vivliotecă publică cu sală di lectură ditu Imperiul Habsburgic, iara, tru aist kiro, căsăbălu ari trei teatre di stat tru trei limbi diferite. Anamisa di 1880 și 1914, Timișoara eara nai ma important căsăbă industrial, comercial, financiar și cultural ditu regiune, prezentându-si adză ca ună distinație complexă, spuni Simion Giurcă, directorul executiv al Asociației tră promovaria Timișoarăllei.

Căsăbălu s’aleadzi di alti distinații pritu unu complex di trei pieţi tru zona ţentrală. Aeastea suntu ligati ună alantă și pot s’hibă tricuti priimnari tu şcurtu kiroarte scurtă. Aestea nu reprezintă maş ună zonă muşeată a Timișoarăllei, căţe easti și nai ma mari zonă pietonală ditu România. Easti zborlu ti Piața Revoluțiillei, Piața Libertatillei și Piața Unirillei. Pi aest traseu potu s’hibă vidzuti vecllili pălăţ ali Timișoară, ditu cari ună parte fură znuiti și au ună vidzută bună. Avem ună sinagogă neologă tora ayoñea dişcllisă a vizitatorilor după lucrărli di znueari. Tutunăoară, suntu multi clădiri di patrimoniu cu cari Timișoara s’pirifănseaşti, di la stil secession, baroc ică ArtNouveau. Tut tru aestă zonă avem multe restaurante, terase, cafineadz, tru cari oamiñilli pot tra ş’tragă suflitlu și pot s’veadă muşeatiili locuri a căsăbălui. Tru Piața Unirillei, avem Domul Catolic, construit tru anlu 1736. Avem Catedrala Sârbă, construită și ea la 1750. Tutunăoară, ari un şingiru di casi muşeati și znuiti cari yilipsescu nu maş istoria, evoluția arhitecturală și artistică a Timișoarăllei, ama și aţea că minoritățile s-akicăsiră totna multu ghini aoa.”

Tru Piața Libertății easti structura militară a fostăllei ţitati, cu cazinoul militar, cu clădirea a fostului comandament nica și cu primăria veaclle, continuă Simion Giurcă, directorul executiv al Asociației tră promovarea a Timișoarăllei:

Easti partea a fostăllei administrații a căsăbălui, ună zonă tru cari au loc multe evenimente. Piața fu znuită aţea turlie tra s’poată s’apănghisească un public tu numiru mari. Piața Revoluțiillei easti atea cari aduţi aminti ti loclu tru cari s-dizvărtiră nai ma di simasie momente ale revoluție di la 1989. Aoa easti clădirea catedralăllei ortodoxe, una ditu nai ma muşeati clădiri religioase românești, a curi construcție ahurhi tru 1936 și cari fu inaugurată după polimu, tru prezența a văsillelui Mihai. Anaparti di catedrală easti Opera. Ma multu di ahătu, aestă clădire apănghiseaşti una ditu pirifănserli a Timișoarăllei: trei teatre di stat, tru trei limbi. Teatrul Național, tru limba română, Teatrul di Stat German și Teatrul di Stat Maghiar. Diadunu cu Opera, aestea andregu nai ma importantu complex cultural ditu Timișoara.”

Tră treaţirea a kirolui adyi, turiștilli suntu călisiţ s’veadă muzeele. Memorialu a Revoluțiillei, Muzeul di Artă, Muzeulu a Banatlui ică Muzeulu a Hoarăllei Bănățean suntu ndauă di opțiuni. Simion Giurcă: Tutunăoară, suntu organizate totna expoziții ică evenimente. Tră aţelli cari vor s’facă ună priimnari pi canalu Bega, ari aşi dzăsili vaporetto. Aestea suntu niscănti ambarcațiuni adrati Galați, distinate tră transportului public, ama cu cari pot s’facă şi priimnări. Ari și hidrobiciclete tră familiile cu cilimeañi, ași că și atelli ñiţ pot s’veadă căsăbălu pi apă. Ca ună năutate, Timișoara ş-băgă tum inti şi, vahi, va s’aprăftăsească estanu s’hibă tu harea di ofertantu nai ma important pi piața a pănăyirurloru di Crăciun, cu dauă pănăyiri. Unu va s’hibă tru ţentrul a căsăbăluui, alantu, tru zona a Muzeului a Hoarăllei Bănățean.”

Ari ndauă louri anvrliga di Timișoara, cari s-dizvultară multu ghini și cari oferă nica şi posibilităț bune di cazari tră atelli cari, ti exemplu, vor s’facă ună voltă pritu sud-estul a Româniillei, spune Simion Giurcă, directorul executiv ali Asociație tră promovarea a Timișoarăllei:

Ahurhinda cu localitățile ţi suntu anvărliga di Timișoara, făţemu urminie ti ună vizită vizită la Buziaș, la fostili băñi imperiale. Ama urminia nu easti maş ditu vidială istorică, ci și tra s’veadă hăirea a tratamentului cu apili curative di la Buziaș. Ași cum avem Măyulili a Recașlui cunuscute multu ghini tră producția di yin, tru zona Buziaș s-dizvultară ndauă podgorii ma ñiţ, ama cari suntu uidisiti multu ghini tra s’hibă vidzuti, tra s’veadă cum s’faţi proţesul di vinificație și tră digustari. Tut aproapea di Buziaș, easti Niţchidorf, localitatea tru cari s-amintă Herta Muller, scriitoarea laureată a Premiului Nobel tră literatură. Ma largu, agiudzemu tru căsăbălu Lugoj, un loc a adiţloru. Tamam dzălili di ma ninti fu lansată aclo ună cali a isnăhiloru. Turiștilli pot s’află istoria di 200 di ani a isnăhiloru, ama și un căsăbă a muzicăllei corale românești. Aclo, bănară ndoi di compozitorlli români cu anami.”

Turiștii agiung tru Timișoara, iara, tu bitisita a sejurului, s’torană hărăcoki urminipsinda și a soţloru distinația a noastră, spune Simion Giurcă: Ti haristusearea a noastră, feedbackul easti unu pozitiv. Turiștii cari yin ditu văsiliili ţi zburăscu limbă germană vedu ţiva ditut arhitectura a lor, ditu așezarea di burg di turlie germană. Influența ditu perioada imperialistă nica easti și mulţă nă confirmă că Timișoara easti număsită cadialihea ñica Vienă. Avem mulță turiști ditu Sărbie cari trecu ti miraki la noi, căţe vedu clădiri și pot s’dănăsească tru restaurante stresu ligate di cultura sârbă. Aști suntu hărăcoki și di posibilitățile di shopping ditu ţentrul a căsăbălui. Tut tru aestă zonă nă pirifănsimu cu un pasaj rutier, construit sum turlia a unui tunel și cari easti dicorat cu elemente di street art. Vremu s’alăximu Timișoara, tru un kiro căt cama şcurtu, tru ună distinație di turlie smart.”

Timișoara fu aleaptă Capitală Europeană a Culturăllii 2023, iara programlu easti ţentrat pe sloganlu Luñineadză căsăbălu pritu tini! / Shineyourlight — Lightupyourcity!”

Autoru: Daniel Onea

Armânipsearia: Taşcu Lala

Arădăpsitu tru sud-vestul a Româniillei, Parcul Național Defileulu a Jiului iasi tu migdani tru peisajulu parcurilor naționale ditu România pritu intervenția minimă a omlui tu fise. Macă nu s’hărsi di ună promovari niacumtinată, numirul a vizitatorilor easti ñic, ama alidzearea a lor easti tiñisită pritu peisaje di pirmithu și pritu ndauă trasee tematiţi multu interesante.

Marin Șerban, directorlu a administrațillei Parculu Național Defileulu a Jiului:

“Acă pi traseulu a calillei di heru ditu Defileulu a Jiului, videm unu toru umanu, elu easti integratu tru fisi și conferă uniţitate. Easti un traseu multu muşeatu tră turiști. Călisearea ţi u făţemu maxusu easti aţea ta s’nkisimu pi ndauă ditu traseele tematiţi și turistiţi pi cari le avem nauntrulu a parcului. Aestea vă aproaki di fisi și vă dizvoltă mirakea tră fisi. Parculu a nostru ari ună suprafață di aproapea 11.000 di ictări. Di la momentul a thimilliusearillei, activitățile antropiţi s-ñicurară cabaia. Locurile sunt puțin alăgate, relieful easti accidintat tru nai ma marea parte, ama, di pi nascanti călici, putem s’agiundzemu tru născănti puncte, di iu putem s’vidimu pădzli multu muşeati.”

Pi teritoriul a parcului ari trei trasee tematiţio, continuă Marin Șerban: “Au numa “Difileul Jiului și yişterli a lui”, “Pirmituserli a pădurillei” și “Sfinxul Lainicilor”. “Difileul Jiului și yişterli a lui” easti un traseu ma lung, ama relativ lișor di imnari, di pi cari s’vedu locuri multu muşeati. S’agiundzi până la Creasta Braicului, di iu ari ună vidiare spetaculoasă andicra di Munțăll Parâng. Traseul “Pirmituserli a pădurillei” easti didicat maxusu a elevilor, cu cari colaborăm multu di mult. Sunt prezentate istoria locului și ună parte ditu activitățile administrației parcului. Traseul “Sfinxul Lainicilor” easti tora ayoñea băgatu tu valoari și ari ca punct culminantu aestu monument natural. Idyealui, traseul easti lișor di imnari, s’faţi tut rei săhăţ. Ti tuti aesti trasee va s’loaţ ma multi informații di pi site-ul nostru, difileuljiului.ro. Ari zuyrăpseri, iar traseele sunt tru formate cari pot s’hibă discărcate pi dispozitive mobile. Potu s’hibă urdinati tu iţi perioadă a anului și caftă un minim di echipament, macă himu, neise, tru ună zonă di munte. Ca parte a faunăllei di pi teritoriului parcului, avem pricea și cunuscuta rusă. Acă pănă tora nu avumu incidinte, recomandăm turiștilor s’aibă ngătanu.”

Ari un centru di vizitari a Parcului Național Difileul Jiului, construit relativ tora ayoñea, cari easti tru căsăbălu Bumbești-Jiu. Tră s’agiundzemu la aesta s’ndreapsiră panouri indicatoari, iara pi site-ul a parcului easti menționată adresa, ta s’hibă lişoru ti aflari ti cari va. Marin Șerban, directorul administrației Parcului Național Difileul Jiului:

“Easti un centru di vizitari modirn, ama cu speţific local. Avem personal calificat cari poate s’vă da iţi turlie di informații ti Parcul Național Difileul Jiului ică ti activitatea administrațiillei. Programlu di vizitari easti anamisa di oarili 9:00 și 15:00, di luni până vineri. Cu tuti aestea, tru sezonul estival, cara afluxul di turiști easti mari, ași cum avemu faptă pana tora, putem s’lundzimu programul centrului și putem s’ălu ţănemu dişcllisu și tru weekend. Centrul di vizitari easti ună poartă di intrari tru parcul național. Aoa putem s’vidimu pi ună machetă, la ună scară multu mari, cum esti parcul, ţi și cum poate s’hibă vidzutu. Tru cazul tru cari easti ananghi, putem s’asiguripsimu și ghidaj tră grupuri di turiști. Avem personal calificat tru aestă noimă.”

Ghidajlu poate s’hibă asigurat tru ndauă limbi di circulație internațională: engleză, franceză, germană și tru limbi zburăti baş și tru maghiară.

Lu ntribămu pi Marin Șerban, directorul administrației Parcului Național Difileul Jiului, cari fu reacția turiștilor xeni agiumţă aoa: “S’hărsiră s’veadă simplitatea oferită di peisaj. S’hărsiră s’veadă că multu aproapea di elli, tru Europa, nică ari ahtări locuri puțăn urdinati . Ca fapt divers, tru ună tahinima, nă vizită un domn cari nă dzăsi că easti ditu Australia. Nă spusi că avdză că aoa ari prici cari băneadză elefterisit și că va ta s’li veadă tru habitatul a lor. Avum ţi s’lli spunemu ta s’veadă. Cu ună altă ocazie, nă viniră tră un stagiu di pregătire niscănti studinte ditu Olanda, cari vrură s’veadă și eale cişiti di prici. Lă li spusimu cum dipusiră ditu aftukina, explicându-le că aoa eale nu sunt cărtiti di om.”

Parcul Național Difileul Jiului easti cunoscut baş la nivel mondial ca un loc tru cari poate s’practica raftingul. Tru sezonul aluştui sport recreativ sunt opearatori ditu toată țara cari yin aoa, di itia că arâul oferă condiții multu bune tră practicaria alustui sport.

Marin Șerban, directorul administrației Parcului Național Difileul Jiului: “Tră s’lă agiutămu, nă pripusimu s’li semnalizăm dimi ahurhita a sectoarilor di rafting, s’adrămu un foișor și ñiţ apanghiuri ma s’da ploaie tră aţelli cari agiung tru locul di campari ditu zona Lainici. Vrum să znuimu și centrul di vizitari, insistânda pi partea di intearactivitate, aţea turlie că turiștilli s’dukească fisea nica di aclo. Nica vrem s’realizăm un traseu tematic cari să s’coată tu vidiala cişitili ditu Difileul Jiului. Ma multu avemu faptă ligătura cu miraclleadzlli alustui sportu pi dauă arăhoati și vrem s’adrămu dauă trasee di cicloturism cari să s’coată tu vidiala partea istorică și culturală a Parcului Național Difileul Jiului, ama s’hibă ună ucazi di discurmari baş nia şi tră familii.”

Cara tră cicloturism și rafting ari un sezon, traseele ditu Parcul Național Difileul Jiului suntu dişcllisi tu tutu kirolu a anlui. Iara priimnarea a noastră nu s’dănăseaşti aoa. Data yinitoari, va s’vidimu Parculu Național Semenic Cheile-Carașului, tru cari ari 65.000 di hectari di păduri viryiri si seculari di fag, scrise ditu anul 2016 tru patrimoniul mondial UNESCO. Iara tut aoa va s’aflaţ și un exemplar aretcu di sequoia, a curi circumferință easti di 5,7 meatri și a curi ilikie estimată easti di 200 di ani.

Autoru: Daniel Onea

Armânipsearia: Taşcu Lala