Radio România Internațional

Category: Radio-Priimnare

  • Parcul Național Clleili a Bicazlui-Hășmaș

    Parcul Național Clleili a Bicazlui-Hășmaș

    Adză agiundzemu tru nord-estul Româniillei, tru unu ditu parcurile naționale a curi muşuteţ turistiţi suntu apreciati di mulță turiști. Stațiunea climaterică Lacu Roșu, punctul di observari di pe masivlu Suhardul Mic, ama și Clleile a Bicazlui, paranumăsiti Amirărillea di keatră”, suntu maş ndauă ditu punctele di interes tră atelli ţi agiungu aoa.



    Nai ma spectaculoasă cali ditu regiunile Transilvania și Moldova treaţi pritu Clleile a Bicazlui. Apa săpă, pritu keatra-a Munțălor Hășmaș, un difileu multu strimtu și multu ahăndosu, tru cari, aoa şi aclo, diferența di nivel anamisa di kipita a murlui di keatră și hirlu a apăllei agiundzi la 300 di meatri. Relieflu calcaros di aoa deadi cali, pi ningă-cunuscutele Cllei a Bicazului, crearea a unei mulţami di fenomene idyealui, mai ñiţ ică ma mări. Avem aşe Clleile Bicăjelului, Clleile a Cupașului, Clleile a Lapoșului, Clleile a Șugăului, cathi ună cu muşuteaţa a llei.


    Barna Hegyi, directorlu ali administrație Parcului Național Clleile Bicazului-Hășmaș: Parcul Național Clleile Bicazului-Hășmaș easti unu ditu nai ma ñîţ parcuri naționale ditu România, ama ari multu di multu yişteri naturale di prezentat. Nă minduimu, aşe, la Lacu Roșu și la Clleile a Bicazului cari suntu atracții pricunuscute tru tută România și tru Europa centrală și di est ngeneral. Lacu Roșu easti un lac natural di baraj, cari s-adră tru anul 1836. Pădurea ditu zonă fu nicată, iara, tru aestu kiro, s’vedu pi nyilicimea-a apăllei cupacilli ketrificaţ. Tutunăoară, Clleile Bicazului suntu nai ma impresionante cllei di calcar, di 6 km lundzime, cu mururi analţă.”



    Agiumţă tru Parcul Național Clleile Bicazului-Hășmaș, turiștilli va s’aibă ună ofertă multu variată di triteari kirolu adyi.


    Barna Hegyi, directorlu ali administrație a parcului: Suntu 18 di trasee turistiţi și 3 trasee educative. Pi aesti trasee educative suntu amplasate și niscănti cabine foto cari suntu unicat tru România. Cabinele foto amplasate pisupra a Clleilor Bicazului și pisupra Lacului Roșu, potu s’hibă vidzuti maş tu Alpi. La 10 km di Parcul Național, ningă calea național 12C, cari leagă căsăbălu Gheorgheni di Lacu Roșu, ari ună pârtie di schi. Tutunăoară, tute traseele turistiţi suntu practicabile tru momentul di tora. Pot să s’facă priimnări. Anvărliga di Lacului Roșu ari ună pistă di bicicletă, iara tru stațiune pot s’llia cu niki biciclete electrice. Tutunăoară, aestu traseu poate s’hibă faptu priimnari şi cu carota. Nădăiimu ca, curundu, să s’ poată patina pi Lacu Roșu pe un patinoar natural. Suntu, dimi, multe activități pi cari turiștii s’poată adară tru aestă perioadă.”



    Parcul Național Clleile Bicazului-Hășmaș nu ari un centru di vizitari, ama va s’aflaţ un punct di informari tru stațiunea Lacu Roșu. Tutunăoară, pe site-ul administrației parcului, clleilebicazului-hasmas.ro, va s’aflaţ numiri di telefon la cari puteț s’căftaţ ghidaj tră traseele turistiţi.



    Barna Hegyi: Noi cathi stămănă himu tu ligătură cu turiștii xeni căţe elli suntu atelli ţi nă vizitează site-ul, nă caftă, caftă și ghidaj. Deadimu aşi servicii tră turiști ditu Grecia, Ungaria, Polonia, Anglia. Toți au fost multu trucântați di ceea ce oferă natura tru Parcul Național Clleile Bicazului Hășmaș. Avânda tu videală că pritu parc treaţi calea național 12C, cu un trafic intense anamisa di Transilvania și Moldova, aţelli cari tranziteadză alasă dupu elli cuprii pi cari noi li făţemu nanăparti. Aestu easti singurul aspect negativ sesizat di către turiștii xeni, ama cilăstăsimu s’avemu sumu control fenomenul.”



    Masturi nu va s’videţ mulță, ama lucri di artizanat baş tru Clleile Bicazului. Aclo yin vindzători ambulanți ditu comuna Corund, cari-și comercializeadză oalile di lut. Tutunăoară, ari și ndauă evenimente tradiționale, spune Barna Hegyi, directorul administrației parcului Clleile Bicazului-Hășmaș:


    Veara, di arada, s’organizează Dzuua Lacului Roșu. Tutunăoară, tru judițul Neamț, tru comuna Bicaz, ari ună sărbătoari tradițională câmpenească numită Armidim. La aesti evenimente, turiștii pot s’llia parti și suntu așteptați. Nu ari probleme cu locurile di cazari. Maxusu tru stațiunea Lacu Roșu ari oferte tră tute gechili”




    Traseele turistiţi pi munte, recomandate di administrația Parcului Național Clleile Bicazului-Hășmaș, suntu ahărdziti emu ti aţelli experimentați emu ti aţelli ţi ahurhescu. Eale au ună durată anamisa di ună săhati și optu săhăţ. Unele nu suntu recomandate iarna, altele suntu recomandate pe tot parcursul anului, trusă se pot dovedi dificile atunci când suntu precipitații. Easti obligatorie echiparia cu îmbrăcăminte adicvată tră drumeție, observaria condițiilor meteo și consultaria administrației parcului privind parcurgerea traseului, tră a evita incidintele și tră a vă asigura o experiență ti niagărşeari neuitat.


    Tru aţea ţi mutreaşti traseele și promovaria turistică, Barna Hegyi, directorul administrației parcului Clleile Bicazului-Hășmaș, spune că ari ndauă planuri.


    Avem planuri di yinitor. Tru aestă oară, ahurhimu implementarea a două proiecte europene. Aestea au, ntră altele, ca obiectiv, și promovarea a unui turism sustenabil. Vremu s’lărdzimu pistele di bicicletă cari suntu tru parcul național, s’ndridzemu niscănti trasee speciale tră echitație. Aesti planuri le băgămu tu lucru cu agiutorlu a autorităților locale și al ONG-urilor ditu zonă.”



    Parcul Național Clleile Bicazului-Hășmaș poate s’hibă poarta di intrari către județul Neamț. Ase, putemu s’nă hărsimu di muşuteaţa a lacului și barajului Bicaz. Easti un baraj construit tru 1960, impunător, aflat la 6 km di căsăbălu Bicaz. Tru spatele lui, se află lacul di acumulari Izvorul Muntelui, pe ună lundzime di 35 di km, cari deadunu cu peisajul di anvărliga, cu măyulii, cu horli ditu vale și cu masivul Ceahlăul, cari s’veadi tru fundal, formeadză ună videari ahoryea ti niagărşeari. Di aoa, poţ s’agiundză tru alt parc di mari interes, Parcul Național Ceahlău, pi cari, ama, va lu videmu stămâna yinitoari.



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala












  • Băn’ile Herculane

    Băn’ile Herculane

    Ază agiundzim în sud-vestul a Româniilei, în stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane, situată pi Valea a Cernălei, la mică distanță di căsăbălu dunărean Orșova. Easte un loc în care proprietățâle terapeutiţe a apilor minerale sunt valorificate di doauă mile di ani, ninca din perioada romană, ama și ună zonă încărcată di istorie și di leghende. Dan Buru, referentu cultural în cadrul a Primăriilei Băile Herculane, spune că prima atestare documentară a destinațilei a noastră, loculu di agiundzire ca turişti, easte di-tru anulu 153. El dzâse: Istoria stațiunilei easte multu avută, foarte bogată și este și mai veachle, ninca din timpuri primordiale, unăoară cu leghendile a eroului Hercule. Aestua (dzâc oaminli) să si aibă alumtată aoaţe cu cu Hidra, ţea cu șapte capite, pi care o/u avimse pi Valea Cernălei și în Clisura Dunării. Aşi, si spune că apile termale a liştei stațiune au putearea vindecătoare a lu Hercule. Si mai spune că, după ţe tăliee primulu cap a Hidrălei, Hercule fu urminipsit di ună moaşe, muliare multu trictă tru etă, di pi Valea Cernălei. Aesta li spuse că, ma că să i ascaldă ică si facă bane tru apile termale din Băile Herculane, va poată să află putearea să talie ţealealante capite ale Hidră. Așr si născu leghenda a stațiunilei. Stațiunea Bănile Herculane eara preferata romanilor bogaț și a ţilor din imperiulu austriac. După ţel de-al doilea polim mondial, după dezvoltarea turismului, stațiunea agiumse cunoscută printră turiștili din întreaga lume. Aeștia lu ștea tratamentul balnear tră toate lângorile-a aparatului musculo-scheletal. În prezentu, stațiunea si moderniză. Există hoteluri foarte ghine dotate, hoteluri cu baze di tratamentu la standarde europeane, care ofeeră nu maşi tratamentul cu ape termale bogate tru sulfu, că și tratamente SPA și wellness. Aestea di mai năpoi sunt tratamente moderne care nu si adreseadză persoanilor lândzite, că a ţilor care au dor/ care dorescu să prevină/să incheadică și să ascapă di stres.


    Ma că si zburâm di atracțiile din stațiunea Bănile Herculane, cu siguranță ună di eale easte chentrul istoric. Există mai multe pavilioane adrate în prima giumetate a secolului al XIX-lea, grupate în varliga statuilei a lu Hercule. La mică distanță, si aaflă alte case di patrimoniu, precum Cazinoulu, Bănile Imperiale austriaţe și vila în care stătea împărăteasa Austro-Ungarilei, Elisabeta sau Sissi, care avea faptă ună pasiune tră Bănile Herculane și tră priimnarile/drumețiile tru locurile di-an varliga. Unulu di cipitile muntoase din varliga a stațiunilei, care oferă ună vidzută impresionantă asupra Valilei a răului Cerna, fu climată, ică pătidzată pi numa a mirăroanilei, a mpirăteasălei. Dan Buru, referentu cultural în cadrulu a Primăriilei Bănile Herculane spune: Easte ună stațiune di munte ţi are și foarte multe ștranduri. În sezonulu caldu, pot să si facă plajă și drumeții pi munte. Peisajile sunt superbe. În special veara și toamna, toț turiștili cu mirache tră drumeții, cicloturismu şi turismu di aventură sunt aștiptaț la Bănile Herculane, toț avânda ţe să descoaperă și ţe să facă tru aestă zonă. Totunăoară, avem, din fericire, ună mulțame di monumente istoriţe clasa A, ninca di-tru chirolu a imperiului austro-ungar. Toate aestea si aaflă în chentrul vechliu a stațiunili și spun ună frâmtură di luxul a turismului practicat în Bănile Herculane tru aţel chiro. Aoaţe vinea amiradzâli/ampirațâli a imperiului austro-ungar, iar tru 1852, împăratul Franz Josef spunea că easte ţea mai muşată stațiune din Europa.



    Ma că si vă planificaț un sejur mai lungu, va aveţ ună ofertă bogată di excursii tra să cunoaștiţ atracțiile di-an varliga. Din Bănile Herculane, pot să si facă piste 15 excursii di şcurtă durată. Dan Buru dzâţe: Unile di eale au ună durată di 4, 5 ore, alte di una dzuuă întreagă. Aşi, poate să si agiungă la Castrulu Roman Drobeta și la Muzeulu a Porțâlor di Fier di la Drobeta Turnu Severin, la Mănăstirea Sâmta Ana, di la Orșova sau la statuia a lu Decebal, sculptată tru stizma di munte, din Cazanile a Dunărilei, aestea di mai nâpoi hiinda şi ele ună atracție naturală. Sunt ama și excursii spre Oltenia di munte, spre Târgu Jiu, cătră operile a sculptorului Constantin Brâncuși, cătră Mănăstirea Tismana, Hobița sau Chleile a Sohodorului. Sunt și excursii spre Transilvania, spre Castelul a Corvinilor, care si aaflă la ună distanță di 120 km di Bănile Herculane. Ași ma, toate pot să hibă vizitate într-ună dzuuă. A mie îmi faţe mare plăcere să recomandu a tutulor ună excursie care si face tru doauă dzâle: Drumulu/Calea a romanilor în Dacia. Di la Drobeta Turnu Severin, loculu în care romanili au intrată întră anili 104-105, în Dacia, și de iu au fudzită, au loată calea, prin zona a noastră, pi Valea a Cernălei, Valea a Timișului, cătră Sarmisegetusa Regia, în Munțâlii a Orăștiilei. Toată aestă distanță poate să hibă parcursă tru doauă dzâle, cu înnoptare/şideare noaptea tru Bănile Herculane.


    Ma că tru mărili căsăbadz prezența a ionilor negativi din aer easte di 80-100 pi centimetru cub, la Băile Herculane cifra creaște la 2.000. Eli sunt aţeli care asiguripsescu un somnu lișor și echilibreadză sistemulu nervos. Ionili negativi stimuleadză totunăoară metabolismul și favorizeadză cicatrizarea/înclidirea a rănilor. În stațiune, va aveaţ ună gamă largă di factori terapeutiţ și proceduri. Prima și ţea di bază pi lista tutulor turiștilor prinde să hibă banea sulfuroasă termală. Pi lângă aesta, foarte căftate sunt și bănile termale di plante, di plante autentiţe, nu di esențe chimiţe. Si folosescu menta, păducelul, gălbenelile, florile di salcâm, coada șorichiţului și, nu tru arada di mai năpoi, lavanda.


    Stațiunea Băile Herculane easte și loculu di desfășurare a unui evenimentu ahoria, devenit deja tradițional, Festivalul Internațional di Folclor Hercules. Dan Buru, referentu cultural în cadrul a Primăriei nă spune: Tru ultimili doi ani, pandemia nă nchidicăă să nă continuăm tradiția, ama, di anulu aestu, vrem să o/u continuăm. Au venită la aestu festival dansatori din lumea întreagă: din Mexic până în Israel, din partea di nordu a Europălei până tru Grăţie. Lă si feaţiră arada, sigura, dansatorili din România. Festivalul si organizeadză, di arada, la intrata mesului alonar, iar, pi parcursul a trei dzâle, turiștili au posibilitatea să veadă diverse culturi, să cunoască oamini și adeţ nale. Aşi, aestu festival si dezvoltăă și reuși să arămână/să dăinusească di piste 20 ani.


    Foarte mulțâ turiști xeni au vinită aoaţe de-a lungul a chirolui. După 1989, tradiția fu puțin întrearuptă, ama turiștili aarhiusira să vină diznou. Aerul curat, apile curative, posibilitățâle di agrementu din stațiune și di-an varliga lă asiguripsescu a tutulor ună vacanță reușită.



    Autor: Daniel Onea


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Retrospectivă turistică

    Retrospectivă turistică

    Dedicăm aestă ediție a rubricăl’ei a noastră a ţilor mai interesantile călătorii pi care vâ li avem propusă tru anulu ţi tamam si bitisi. Locurile iu nâ dusim, ică Destinațiile fură di aţeale mai diversile, tra să acoperim ună gamă cât mai mare di gusturi. 2021 continuăă să hibă un an atipic, cu restricții provocate di pandemie, un an în cursul a cure operatoril’i din turismu vrură să si adapteadză tra să ofeeră vacanțe în condiții de siguranță sanitară. Ţi cara că li au dominată în continuare ofertile di treaţire a timpului liber în natură, tru unităț di cazare mai m’iţ și mai izolate, si feaţiră mai multe ofertile și tră destinațiile tradiționale sau de city-break, sejururi de îndauă dzâle tru căsăbadz.



    Anulu 2021 arhiusi cu descrierea unuia di aţeale mai ambițioasile proiecte di turismu din România: Via Transilvanica. Proiectul în desfășurare înseamnă amenajarea a unui traseu di 1.200 di km, din nordul a Româniilei, di la Putna, traversânda Transilvania, până tru sud-vestu, la Drobeta Turnu Severin. Avem aflată că traseulu poate să si parcurgă tru mai multe siptămân’i în totalitate sau parțial tru îndauă dzâle, după putearea și dorința/dorulu/vrearea călătorului. Totunăoară, infrastructura Via Transilvanica oferă date dispre posibilităț di cazare si masă, ama și informații istoriţe și culturale a diferitilor zone geografiţe. Călătoria are contlinuată în prima parte a anului spri aţeale mai interesantile obiective turistiţe din județulu Buzău. Zburăm dispre vulcan’il’i cu lăschi, ama și dispre chihlibare, bogățil’ia/avearea a lu-ştui județ, care poate să si veadă la un muzeu recentu ică di puţăn chiro amenajat cu fonduri europeane dedicat a li-ştei cheatră semiprețioasă.


    Nă u dusim ninte calea și nă dănăsim în inima Româniilei, întră munță, la Râșnov. Primulu căsăbă turistic din România promovat cu fonduri europeane tru 2009, cu ună istorie bogată/avută, Râșnovulu vă așteaptă cu multe trasee montane, ama și cu ţetatea medievală, în interiorulu a cure si organizeadză, atumţea cându situația o/u permite, multe evenimente culturale. Di la munte nă aveam îndreptată spre Dunăre, trun județulu Mehedinți. Avemm aflat că easte loculu ideal tră excursii în peșteri, tru spilei, alpinismu, raftingu, echitație, ama și ciclismu. Totunăoară, avem m’earsă pi ruta Orșova – Cazanele Mări, ruta di pi care puteț să admiraţ aţeale mai muşatile peisaje create di Dunăre în România, ama și multe vestigii/toară istoriţe. Tot în prima parte a anului nă avem îndreptată atenția asupra a județului Satu Mare. Avemu zburătă dispre atracțiile a căsăbălui reședință di județ, ama nă avem priimnată și pi Valea Someșului, recunoscută tră adetea/tradiția a prilucrarilei a metalelor prețioase din Munțăl’i a Maramureșului. Iar, de aoaţe, avem agiumtă la Castrul roman di la Porolissum, avem zburătă dispre rezervația naturală Grădina Zmeilor ică a Lămn’ilor, ama și dispre gastronomia locală a județului Sălaj.


    În pragulu a primuvearălei, avem m’earsă împreună la Ediția de primuveară a Târgului/Pănăgh’irului de Turismu ale Românie, ună ahoria. Aestă s-avea organizată exclusive online, mediu în care expozanțăl’i viniră cu oferte di vacanțe tru aţeale mai atractivile/muşate destinații naționale. Totunăoară, prețulu a serviciilor tră cazare și transportu putu să hibă comparat directu în platformă, de iu nu fură elipse niţe ofertile tră gadget-uri și accesorii di vacanță. Apoia, în prima lună/protulu mes de primuveară avem agiumtă în estul a Transilvanilei și nă avem dănăsită tru județulu Harghita. Avem aflată că aesta easte ună destinație cu peisaje surprinzătoare, ama și cu atracții turistiţe inedite, uidisită, cama multu, în special, tră familiile cu cilimean’i. De aoaţe, nă avem îndriptată spri Valea Prahovălei, ună di aţeale mai vizitatile zone turistiţe ale Românie. Aoaţe, avem descoperită turismul activ, degustările di v’inuri, multă istorie, ama și muzee inedite.


    Un altu proiect interesantu di care avem aflată tru 2021 easte unulu transnațional, cofinanțat din fondurile a Uniunilei Europeană, prin care România, arada di alte noauă țări dunăreane, si angajeadză să promoveadză cicloturismul de-a lungul ale Dunăre. Așimaca, avem zburătă dispre ineditulu a unei vacanță pi doauă roate. Apoia, din lista a destinațiilor a noastre nu putea sa hibă elipse Delta Dunărilei. În Dobrogea, aflăm situri arheologhiţe cu ună istorie faschinantă, cl’ei di ună muşuteaţă ahoria, mănăstiri vechl’i de sute di an’i și, sigura, celebra rezervație a Biosferălei Delta li Dunăre. Nă avem continuată cale, apoia, cătră ună altă rezervație naturală, cătră unul di aţeale mai spectaculoasile masive muntoase din România: Piatra Craiului. Iar, într-ună perioadă în care distanțarea fizică easte recomandată tra să hibă agiutate eforturile di combatire a pandemiilei di Covid 19, programile turistiţe în natură au devenită ţeale mai apreciatile. Di aţea aform’ie, nă avem adaptată a noului trendu și avem recomandată turismul ecvestru. Avem aflat că România dispune di, ică are multe herghelii amplasate în natură, într-un cadru natural ahoria, avânda pi aproapea rezervații naturale. Ună di aeste rezervații, pi care u avem vizitată tru 2021, si aaflă în Munțăl’i Apusean’i, care nu si remaarcă neapărat prin altitudine, că prin-tru multiplile posibilităț di treaţire a timpului liber.


    Di aform’ia că veara fu mai relaxată în ţe mutreaşte restricțiile, călătoria noastră are continuată spri județulu Vâlcea. Avem descoperită turismul relighios, di agrementu, ama și curativ, di gh’itripsire. Iar din Vâlcea avem vizitată cramile ică locurile/izbile di v’in și ţeale mai importantile obiective turistiţe din județul Timiș. După descoperirea unui județ multicultural ca Timișulu, avem agiumtă, pănă tru sone, și pi litoralulu românescu ale Mare Neagră. Avem descoperită apoia, la pas, pre pade, băseriţăle fortificate din Transilvania și nă avem dănăsită pi străduțile/sucăchile medievale, înguste, ale Sighișoară, inclusă ninca di-tru 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO.


    Toamna si aduună/culeadze av’in’ea. Ași că fu momentul uidisit ca să descoperim viticultura românească bazată pi soiuri/cişiţ precunoscute la nivel internațional și precunoscută nu maşi cantitativ, că și calitativ, hiinda premiată la numeroase concursuri avdzâte/di prestigiu. Tot toamna easte indicată și ună vizită în primulu parc natural urban din România, situat la maşi ţinţe kilometri di chentrul a Bucureștiului: Parcul Natural Văcărești. Avem arămasă în natură și nă avem continuată drumulu/cale spri masivulu Bucegi, chentrul a li activitate turistică montană din România. Apoia, avem zburătă di atracțiile turistiţe a Hunedoarălei, ama și dispre bucătăria/măgh’irgiria inedită a li-ştei: salamulu cu șuncă, cășcăvalul cu trufe, brânza cu maasline sau zacusca di fructe.


    Spre final di an, avem vizitată ţeale doauă regiun’i istoriţe ale Românie: Bucovina și Maramureș. Avem redescoperită caţee sunt recomandate an di an tră petreaţirea a sărbătorilor di iarnă. Apoia, avem închl’isă anulu turistic zburâda dispre oferta di Revelion în România. Iatu, așimaca, un an în care vrum să vă aduţem în atenție destinații di aţeale mai diverse, ama și proiecte cu mare potențial în domeniul a turismului. Călătoria noastră nu si bitisi. Va continuăm tru 2022 cu nale provocări, nale destinații tră toată lumea. Rămâneț arada di noi!


    Autor: Daniel Onea


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Revelion tru România

    Revelion tru România

    Andicra di añilli di ma ninti, triţearea anamisa di añi, dimi ditu 2021 tru 2022 numata va s’hibă nsimnată cu spectacoli și focuri grandioase di artifiţii iuţido tu România. Sunt dominanti ofertili tru unităț di cazari cama di mardzina tu fise, alargu di călbălăki. Ari ama și ndauă oferti tră triţearea cu zaeafeti a Revelionului pi geadei, la evenimente organizate, ti exemplu, di autoritățli locale ditu Iași, Constanța, Craiova. Di altă parte, Cluj Napoca, Baia Mare și Suceava va s’hibă ndreapti maş focuri di artificii.



    Opearatorlli privaț aprăftăsiră să s’adapteadză la condițiili di tora băgati di pandimia di Covid 19, spuni Traian Bădulescu, consultantu tru turism. “Tru tută România poati s’hibă faptu un Revelion muşeatu, di itia a avearillei cu adeţli. Ni-aducu amiti că aoa şi șasi, șapte ani, ună firmă internațională adră un studiu ti oara până la cari s’facă Revelionul, andicra di naționalitate. Pi protlu loc eara Rusia, pi locul doilu eara Ucraina, iara pi treilu loc eara România cu oara 4:30. Dimi, românlu lu ariseaşti s’treacă zaeafetea, iara adeţ ca a noasti ma aretucu ari tu alti locări. Hăbarea bună easti că, la oara aesta, ași cum spusş mini, s’aproaki ti intrari și testile antigen și PCR. Acaţă multu, di itia că nu tuț româñilli s’vaccinară.”



    Ntribarea armmâni: Iu s’fătemu Revelionul? Apandisea: Tru locurli iu li ţănemu adeţli, iu lumea s’dukeaşti ghini cu zaeafetea. Traian Bădulescu. “Pritu hori, ti exemplu, pi ningă atea că turiștilli pot s’hărsească di un cadru a fisillei ahoryea, pot ta spriimnă cu sanca traptă di calli, pot s’llia parti la ñiţ festivaluri cu adeţ. Ma s’aleagă turismul pritu hori, turiștilli pot s’veadă adeţli ditu kirolu a sărbătorlor di iarnă. Ari multi locuri dizvultate ti turismul rural, cum suntu locurli Bran Moeciu, Mărginimea Sibiului, Maramureș, Bucovina, Oltenia di sum munte, Neamț și ași ma largu. Deapoa, suntu stațiunile montane. România baş ari stațiuni montane dizvoltate ca Poiana Brașov, Sinaia, Predeal, Păltiniș, Borșa tru Maramureș, Slănic Moldova, Vatra Dornei.


    Di altă parte, stațiunile balneoclimaterice sunt multu căftate, iara tru top sunt Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Balvanyos. Ună mare parte ditu hoteluri sunt di calitate, stațiunile sunt arădăpsiti tru zone naturale muşeati, di munte I pi măyuli, cu aeru kiskinu, iara turiștilli, acă nu negu la tratament, au căbilea ti SPA. Tutunăoară, păhadzlli sunt multu buñi. Easti ună legendă că tru România easti multu scump. E, ari hoteluri tru Poiana Brașov iu ună preaclle poate s’păltească şindauă ñilli di euro tră un sejur di ndauă dzăli ti Revelion, tru cari easti acăţatu tu isapi și un spectacol di calitate. Ghini ma nu suntu multi hoteluri la aestu păhă și ari oferte tră tuti gekili. Păhadzlli nkisescu di la 500-1000 di lei di persoană tră ndauă dzăli și pot s’agiungă până la ună ñille di euro ti persoană.”



    Tră exemplificari, lu’căftămu Dan Buru, referent cultural tru cadrul a Primăriillei Băile Herculane. “Stațiunea Băile Herculane easti ndreaptă cu lenu turlii di oferti. Easti ună stațiune di munte, tru cari revelioanele s-ndreapsiră cafi anu, iara anlu aestu nu faţi excepție. La noi, iasi tu videală diversitatea ofertăllei turistică, di la casi particulare, până la pensiuni și hoteluri di ţinţii steale, di la pensiuni ñiţ, până la hoteluri cu 500 di udadz. Tuti aesti ndregu programe ditu nai ma diverse di Revelion tră oaspițlli a stațiunillei. Ti exemplu, un hotel di patru steale u ari oaspită Anca Țurcașiu, cari, deadunu cu Iulia Dumitrache Band, asiguripsescu ună zaeafeti ti anami. Un altu hotel ălli călisi pi Lora și pe Ștefan Stan și ndreapsi multi surprizi. Ună altă unitate di cazare ndreapsi un spectacol folcloric bănățean.”



    Păhadzlli afișaţ di agențiile di turismu suntu anamisa di 1400 (280 di euro) și 4800 di lei (980 di euro). Sunt acăţati tu isapi tuti aţeali trei measi, iara, tru gama superioară a păhălui sunt incluse și spectacolu, measa di Revelion și intrarea la SPA.



    Tru condițiile di adză, nica putem s’lugursimu atractivă oferta ta s’treacă noaptea di Revelion pi geadei? “Tiñisinda, cadealihea, regulile di thimelliu, cu dizinfectari și cu purtarea a prusupidăllei, probleme nu suntu orlea zorlea mări. România, tru aestu kiro, easti văsilia ditu Europa cu nai multi pțăni infectări, acă earamu pi lista aroșe aoa şi doi meşi. Cumu ţi s’hibă, easti ună văsilie cu ună ofertă filotimă di triţeari a kirolui tu fisi, iu s’tinisescu regulile di prevenție a infectarillei cu Covid 19 tru unitățli di cazari. Neise, lipseaşti s’nu agărşimu că turismul nsimneadză sănătate fizică și mentală. Nu poț s’armăñi totna ncasă, iara turiștilli pot s’hibă responsabili și pot s’li ţănă regulile.”



    Cari ţi s’hibă loclu iu va s’triteţ cu Revelionlu, tru protili dzăli a năului an puteţ s’vă planificaţ viziti ică lenu turlii di activităț cum suntu priimnări cu sanca, discurmari la SPA, activitate fizică pi pârtia di schi, viziti la născănti obiective turistiţi. Di itia că putearea a exemplului angreacă Traian Bădulescu, consultant di turism, avu colaborari trei ani și cu Compania Municipală di Turism a Bucureștiului. Lu ntribămu cari fu, impresia cu cari fudziră turiștilli ditu România.


    “Avumu un punct di informare tru misuhorea-a ăsăbălui și avumu mulţă turiști xeni. Vărnu nu eara niifharistusitu ti ţi vidzu București, pi Valea Prahovăllei și tru România ngeneral. Ti exemplu, n’iaducu aminti di un cetățean australian cari eara vinitu ti prota oară tru Europa tru România. Căţe? Ti amărtie, nu di itia a promovarillei. Avea nviţată ti România pi internet. Lli-antribămu tuţ turiștilli ţi nu lă ari hari și tamamu ţiva nu avură ti spuneari, cu excepția la năndoi cari vrură ta s’veadă ma multi casi znuiti. Un lider a turismului di incoming, domnul Gheorghe Fodoreanu, spunea aoa şi ndoi añi că nai marea dgheafurauă tru Europa anamisa di gradlu di aștiptare și gradlu di haristuseari easti tru România. Ti amărtie, gradlu di aștiptari easti nica ñicu, di itia că nu știm s’nă făţemu promovare, ama gradul di haristseari fu multu mari.”



    Dimi, cu unu purtatici tiñisitu, cutiñisearea a năndauă reguli di bază tră ta s’nu s’arăspăndească viruslu Covid-19, România poate s’hibă destinația ideală tră s’triţemu tu muşuteată Revelionlu.



    Autoru: Daniel Onea

    Armânipsearea: Taşcu Lala















  • Cărciun tru România

    Cărciun tru România

    Acă nu mata s’organizeadză zaeafeţli di văr kiro, iara pănăyirurli di Cărciun sunt ndreapti atea turlie ta s’asiguripsească ună minimă distanțare anamisa di vizitatori, pensiunile și hotelurile di la amari, di la munti, ditu regiunile istoriţi ică ditu stațiunile balneare armân ună alidzeari bună tru perioada yinitoare. Va s’analidzam oferta di Crăciun tru România anului 2021, un an tru cari operatorlli di turism cilăstăsescu s’lă aducă a turiștilor seri măyipsiti, tradiționale ică moderne, ama și un mediu sigur tru contextul pandemic actual.



    Ună protă ofertă tră treatirea-a Crăciunului tru România yine ditu nord-estul a Româniillei, ditu giudețul Maramureș, Cavnic. Oferta di cazare easti multu variată iara posibilitățile di treaţiri a kirolui adyi suntu multi. Mariș Dumitru, administrator public, la Primăria căsăbălui Cavnic.


    “Tru 2001 și 2003 s-ndreapsiră dauă pârtii di schi, cu numa Icoana și Roata, moteluri, casi di oaspiț și un hotel. Tru dzăli a noastre, turismul easti prinţipalu sector di activitate. Cavniclu di itia, a numirlui mari di dzăli di iarnă, aproximativ șase meşi, easti polu a neauăllei ditu Maramureș. Easti unu dealihea avantaj tră aţelli cari li voru sporturli di iarnă. După ateali ditu soni lucrări executate tru veara-a anlui 2007, suprafața pi cari poati să s’facă skiatlu tru aţelu ditu soni căsăbă minier criscu la aproximativ 8,5 km. Tru aist kiro, avem șapti pârtii di schi: Icoana 1, Icoana 2, Roata 1, Roata 2, Rainer 1, Rainer 2 și Pârtia Nirlă. Ditu aestea, trei sunt năi, au ună lundzimi anamisa di 800 și 2200 di metri și ună aplicari anamisa di 19 și 37 di gradi. Ase, sunt uidisiti emu ti aţelli ţi ahurhescu emu ti avansați ică profesioniști. Tru căsăbălu Cavnic, ari un Centru Salvamont, ama și un Centru Național di Informari și Promovare Turistică.”



    La polu a neauăllei ditu România, Cavnic, da nai multi ori prota neauă ditu România și fură studii cari atestă că poati să s’facă ski nai ma pţănu 120 di dzăli tu anu. Deapoa, tră atea ca oferta s’hibă ma avută, la maş 25 km di stațiunea Cavnic, la poalele a masivului Mogoșa, va s’agiundzeţ la domeniul schiabil Șuior. Aestu aduna 3,5 km di pârtii, dotate cu telescamnu, cu gradi di dificultate mediu și analtu.


    Maese mpline cu măcări tradiționale, nucukiri tiñisiţ și un dealihea spectacol a tradițiilor. Tuti aestea s’adavgă la oferta a Maramureșlui tră turism activ, tru kirolu a sărbătorlor di iarnă.


    Daniel Măran, directorlu a Centrului Național di Informari și Promovare Turistică ditu Sighetu Marmației.


    “Maramureșlu ari ierñi cu multă neauă și munță analţă hiinda ideal tră practicaria sporturilor di iarnă. Tră schieari s’faţ urminii di pârtiile di la Borșa Complex, Pasul Prislop, Stațiunea Izvoare ică di la Cavnic. Tră priimnări sunt urminipsiti emu traseele lișoare ditu zona depresionară, cari da izini ti tiţearea ditu ună hoară tu alantă pi scucăki ca ditu pirmithu, ama și traseele montane. Nai ma spectaculoase trasee sunt ateali ditu Munțăllii a Rodnăllei, cari au anălțimi ţi trecu daima di 2000 di meatri. Ma multu pensiunile ditu hoarili maramureșene ndreu priimnări cu caroța ică cu sanca, andicra di kiro. Sărbătorile di iarnă sunt un prilej tra să spunemu ţi avemu noi maramureșenii mai sănătosu şi ma autentic. Di arada tru meslu andreu s’ţănu multi evenimente culturale, ama di itia a ontextului pandimiei globale di coronavirus aesti evenimente s-adaptară anlu aestu tra s’da un grad analtu di protecție emu a vizitatorilor amu a bănătorloru. Trutunăoară la sărbătorli di iarnă pensiunile ditu Maramureș sunt acăţati, și aesta spuni multi ti uspitlăkea a bănătorloru. Unăoară agiumţă aoa vizitatorlli va s’poată s’treacă sărbătorile di iarnă deadunu cu noi maramureșeñilli și vă garantedz că va s’hibă haristusiţ.”



    Aflată tot tru nordul a Româniillei, Bucovina, easti ună destinație idyea multu căftată tru perioada sărbătorilor di iarnă. Cătălina Velniciuc, consilier di turism la Consiliul Județean Suceava, spuni că nu lipseaşti ascăpată ună vizită la faimoasili mănnai manastiruri pictate, monumente UNESCO, și că hoara bucovineană ciuduseaşti cathi oară turiști ditu tuţ kişeadzlli a lumillei, cari daima ăxesxu că va s’toarnă.


    “Bucovina easti ună zonă cari ari nai ma spectaculoasi, nai ma muşeati tradiții, ahurhinda cu Pap Nicola și până tru perioada a colindilor di Crăciun. Multu spectaculoase sunt agiocurile di măști. Andicra di loclu etnografică, van ă videmu cu parei complexe. Putem să spune că hoara bucovinean easti ună scenă dişcllisă, un locu magic, di itia aluştoru spectacole și adet di An Nou. Strañili a personajelor și măștile a lor sunt multu spectaculoase, reprezentânda lenu turlii di prăvdză: capre, urși, cerbi, luki ică personaje ditu mitologia populară și ditu folclor. Măștile sunt adrati ditu lemn, ditu coajă di cupac, ditu mărdzeali ică boabi di fisullliu. Cari yini și veadi arămâne multu ciudusitu. Unitățile di cazare ditu zonă cilăstăsescu ca turistul să s’treacă ghini, ndreegu maş măcări tradiționale, ndregu ti turiști spectacole di colindi.”



    Tră atelli ti au mirakea ti turismulu activ, stațiunea Vatra Dornăllei, easti ndreaptă cu patru pârtii di schi, dotate la standardi internaționale, la baza a curi va s’aflaţ școli di schi și centre ti loari cu niki echipamente.



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearea: Taşcu Lala













  • Sărbători di iarnă tru Sibiu

    Sărbători di iarnă tru Sibiu

    Aprindu sărbătorli di iarnă, agiundzemu Transilvania, tru giudețlu Sibiu. Va s’videmu adză muşeatlu pănăyiru di Crăciun cari atradzi turiști, mări și ñiţ, tu idyiulu kiro. Di altă parte, tru Păltiniș, atelli cu miraki ti sporturli di iarnă va s’află pârtii di schi, ti dari cu sanca, ama și școli di schi tră aţelli mări și niţ tu idyiulu kiro. Iara horli ș’așteaptă turiștilli cu obiceiuri și adeţ inedite, un spectacol fascinantu cari umpli oferta di vacanță a Sibilui. Nă dănăsimu, ama, tru misuhorea a căsăbălui, deadunu cu Andrei Drăgan Răduleț, organizatorlu a Pănăyirlui di Crăciun, di la cari nviţămu istoria a unlui succesu.


    “Pănăyirlu di Crăciun, tru forma di adză, cari ş-aduţi cu alte pânăyiruri di Crăciun ditu vestul ali Europă, s’amintă tru anlu 2007, când Sibiulu fu și capitală culturală europeană. Di atumţea, ari criscută multu di multu. Tu aţelu kiro eara pănăyirlu golu di aestă turlie ditu România. Tru aestu kiro, alănciră și altili și nă hărseaşti aestu lucru. Agiumsimu di la 30 di căsiki tru 2007, la ediția nai cama mari ditu 2019, cu 120 di căsiki. Anlu aestu tuti suntu niheamă ma adunati I ñicurati di itia a pandemiillei și avem 80 di căsiki. Easti ună evoluție interesantă și easti multu interesantu că agiumsi ună atracție turistică. Cara tru ahurhită eara multu interesant tră turiști, tora agiumsi multu ma căftată di turiști.”



    Pănăyirlu di Crăciun di Sibiu easti dişcllisu până tru data di 2 di yinaru 2022, iara intrarea s’faţi simfunu cu normili la nivel național tră prevenirea arăspândearillei viruslu Covid-19. Tora easti ananghi prezentarea-a certificatlui veardi cari atestă vaccinarea ică triţearea pritu lăngoari. După ţi intraț, acă nu mata s’dizvărtescu ahăti activităț ca tru 2019, oferta armâne avută. Andrei Drăgan Răduleț.


    “Anlu aestu nu putum s’li dizvărtimu. Di arada, avemu ateliere tră cilimeañi și pot s’adară ţeri, biscuiți. Anlu aestu inrarea la activități easti restricționată maş ti parei organizate, cari yinu ditu școli. Ma largu, aproximativ 4.000 di cilimeañi au activităț, maş că easti niheamă ma ndilicatu și lipseaşti s’hibă planificat. Anlu aestu, nă dănăsimu la experiența di bază a pănăyirlui, aţea ta s’ti priimñi pritu aţeali 80 di căsiki tră s’aflli dhoara ideală tră tini işiş ică ti duruţlli a tăi. Tutunăoară, nica poati s’hibă gustati ditu lenu turlii di măcări. Avem standuri gastronomiţi multu variate, di la un expozant ditu Ungaria, a curi participare la Sibiu agiumsi s’hibă ună adeti, până la produsili românești: mezeluri, caşu, cuzunaţ, dulţeñi fără zahări. Dimecu, anlu aestu nă dănăsimu la esențial, ama ditu ţi easti esențial ţiva nu armăni nanăparti.”



    Cari easti impresia a turiștilor? Andrei Drăgan Răduleț, organizatorlu a Pănăyirlui di Cărciun ditu Sibiu. “prota ş-prota, vidzumu că turiștilli ditu xeani, mulță di elli ma yin ti prota oară tru România la pănăyirlu di Cărciun, spun că aflară un pănăyiru ași cum vrea s’află și tru Germania sau Austria. Un pănăyiru cu ună mulţami di produsi cari sunt reprezentativi tră tută România. Expozanțălli a noștri sunt ditu 22 di giudeți, dimecu easti ună Românie tru miniatură, nu easti maş ţiva speţificu ti Sibiu. Deapoa, suntu impresionaț di uspiţăllea a căsăbălui. Sibiul easti, vără turlie, un ăsăbă cu uspitlăki ti turiștii, iara expozanțăllii ditu pănăyiru sunt nviţaţ și știu să zburască ma luti limbi xeani. Știu s’facă aţea turlie ta s’lă asiguripsească a tutăloru ună vizită ti miraki. Ai ţi s’adari tru Sibiu. Și tru pănăyiru, ndauă săhăţ ndzuuă, ama aestu hiinda tamamu tu misuhorea, oferta easti adăvgată cu niscănti muzee, restaurante. Easti ună destinație completă.”



    Sibiulu easti un loc cari s’dukeaşti, cathi unu poati s’află aoa ţiva pi gustulu a lui, ică va s’facă priimnari, s’veadă muzee ili istorie, spuni Mirela Gligore, purtător di zboru ali Primărie.


    “Ti iţi turistu făţemu uminia prota ş-prota ti s’veadă ţentrulu istoric. Easti un ansamblu di patrimoniu multu avutu, ţi adună păzărli ţentrali și geadeili ditu ţentrulu istoric, emu ditu căsăbălu di nsus emu ditu căsăbălu di nghiosu. Sunt casi istoriţi, multu valoroase, tru cari Primăria Sibiu ma largu faţi inveastiţii tră s’li scoată tru videală. Ti exemplu, maş anlu tricut bitisimu znuearea-a piryurloru cari fac parti ditu una ditu ţenturile di fortificație a veclliului burgu: piryurli di pi geadeia Valea a Titatillei. Aestea năpoi intrară tru circuitul turistic după dekenii tru cari şidzură ncllisi. Deftura, voi să’lli călisescu turiștilli s’veadă muzeele a Sibiului. Complexul muzeal național Brukenthal easti multu cunuscut emu tru zonă emu și tru Europa. Easti primlumuzeu dişcllisu tru sud-estul a Europăllei. Ama, nu ascăpaţ ună vizită niţi la Muzeulu Astra. Vahi nai ma cunuscut easti muzeul tru aer liber, cari aduţi căbilea ti ună priimnari tu un cadru multu muşeatu, ama și pritu istoria a ţivilizațiillei tradiționale românești. Nica fac urminie ti Muzeulu a Farmaciillei, Muzeul di Istorie, Casa Artelor. Tuti sunt importante, ma s’vreţ s’cunuşteţ Sibiulu și cultura cari-lu faţi ti miraki cu videarea.”



    Tutie aeastea suntu multu aproape di Pănăyirlu di Cărciun, la cari puteț s’vă turnaţ căndu aveţ miraki tră hăvaie, spune Andrei Drăgan Răduleț. “Easti ună hăvaie cari ti duţi misuhorea a Cărciunului. Acă easti un an ma ndilicatu, acă, pi hiotea a kirolui, tricum pritu lenu turlii di ani ndilicaț tru diversi turlii, tru oara anda inţră tru Piața Mare, tuti suntu mplini di videlliuri. Casili suntu luñinati, sunt proiecții, ari ună plasă di videlliuri, easti mplinu di căsiki cu omiñi tiñisiţ și muzică di sezon, aţea ţi faţi ca hăvaia s’hibă autentică. Di altă parte, easti multu interesant s’vedz un pănăyiru cari easti nica tu ahurhit, andicra di alti pănăyiruri europene cu tradiție, iu ari călbălăki și vidzuta turistică easti mult ma pregnantă. Noi avem, ma largu, un pănăyiru sincer, muşeati, tru cari poț s’ti priimñi fără s’ti agudeşţă di vărnu, poț s’ti dănăseşţă pi ritmolu a tău. Easti ună surpriză tră mulță s’veadă Româna tru aestu sezon. Pi nigă schi, România nu para işi tu migdani cu multe lucri iarna, iara, pi ningă aspectele tradiționale, Pănăyirlu di Cărciun di Sibiu easti tru simfunie cu aţea ţi caftă mulță.”



    Călisearea ti Sibiu fu faptă. Până stămâna alantă, cându va s’aflămu ună altă destinație, vă urămu cali bună și s’aveţ kiro muşeatu!



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearea: Taşcu Lala








  • Tru Bucovina

    Tru Bucovina

    Provinţie istorică aştirnută tru nordul ali Românie, Bucovina armâni una ditu nai ma muşeati distinații di vacanță. Turismul cultural, aţelu activ, pescuitlu și kiniyea sportivă, turismul balnear, ună ofertă gastronomică irezistibilă și, nu dip tu soni, uspitlăkea a bănătorloru sunt prinţipalili argumenti ti ună excursii ică ti ună vacanță. Nviţămu ti municipiul Suceava și nai cama interesanti obiective turistiţi ditu giudețlu cu idyea numă, deadunu cu Cătălina Velniciuc, consilieru di turismu la Consiliul Judițean.


    “Iţi turistu cari agiundzi Suceava orlea zorlea lipseaşti s’veadă Cetatea di scamnu a Sucevăllei, Mănăstirlu Ayiu Yeani aţelu Nău, Muzeulu di Istorie zburăscu emu ti istoria a locurilor emu ti oameni, tradiții și adeţ, cari nica suntu ţănuti yii. Cundillemu că muniţipiul Suceava fu declarat distinație turistică di exţelență tru ţi mutreaşti turismul cultural, tru anlu 2017. Cetatea di scamnu a Sucevăllei aprăftăseaşti să scoală dinintib sinferlu emu a turiștilor români emu a aţiloru xeñi, maxusu după lucrărli di znueari și anvărtuşeari fapti tru perioada 2010-2015. Aoa, turistul va s’nveaţă ti istoria a Moldovăllei, genealogia a Mușatinilor și alti dati istoriti tru ună turlie modernă, cu agiutorlu a născăntoru materiale scrise și audio-video. Tutunăoară, după ţi yini scutidea, pi mururli exterioare și interioare, poati s’hibă vidzutu unu spectacol ahoryea, pritu imagini pi hroma albă-laiu, nihadz cari reprezintă alumti, bana ditu ţitati ași cum s’lugurseaşti că s’dizvărtea tu atelu kiro.



    Un alt obiectiv important easti Băsearica Ayiu Yioryi, a Mânăstirlui Ayiu Yeani aţelu Nău, cari easti tru lista-a patrimoniului mondial UNESCO. Nidzemu ma largu tu a noastă călătorie și ișim tora ditu municipiul Suceava. Cătălina Velniciuc. “Nidzemu tu zona di munte, Gura Humorului, iu aflămu Mănăstirlu Voroneț și Mănăstirlu Humor. Tutunăoară, aflămu un muzeu multu interesant a adeţloru populare ditu Bucovina. A turistului va’lli hibă părăstisiti nai ma importante sărbători ditu bană, tu kirolu a unlui an calendaristic. Tutunăoară, tut tru aestă zonă nica va s’aflămu casa memorială a compozitorlui român Ciprian Porumbescu, Basilica Minor și salina Cacica, ditu localitatea Cacica. Tut Gura Humorului, va s’aflaţ un cadilihea complex turistic și un parc di aventură, iu nica ditu aesta toamna fură dişcllisi două parcuri: unu a hobiților și unu al fântâñilor. Ahurhinda cu primăveara a anlui yinitor, va s’puteţ s’videţ ună fântână arteziană, a curi jet agiundzi la 35 di meatri.”



    Nu lipseaşti s’ascăpăm Muzeulu a Oului di Vama, nă spuni ma largu Cătălina Velniciuc, consilier di turism la Consiliul Județean Suceava. Easti ună colecție impresionantă di oauă cundilleati emu di masturlu popular cari dişcllisi muzeulu emu adunati ditu lumea tută. Tut un muzeu a oauălor cundilleati aflămu și Moldovița, tru zona a Câmpulunglui Moldovenesc. Tutunăoară, Muzeul Arta Lemnului easti un muzeu multu muşeatu, tora ayoñea dişcllisu după reabilitare prin fonduri europene. Alti puncte di interes sunt Rezervația Pietrele Doamnei, ditu Munțăllii Rarău, ama și calea turistică Transrarău. “nidzemu ma largu tu zona Vatra Dornei, ună zonă montană, multu muşeată. Tru stațiunea Vatra Dornei, turistul poate s’veadă dauă muzee di cinegetică și di etnografie. Fac urminie și hoara-muzeu ţi easti aproapea di stațiuni, hoara Ciocănești, iu va s’aflaţ un Muzeu Național a Ouălor Ncundilleati și unu etnografic. Tut tru zona Vatra Dornăllei avem rezervațiile forestieri Tinovul Mare, ditu Poiana Stampăllei, Parcul Național Călimani, Cheile Zugrenilor ică Rezervația 12 Apostoli. Parcul Național da căbilea ti practicari multi activităț tru aer liber, cum suntu: priimnări, echitație, mountain bike, schiul di fond. Tutunăoară, tru zonă nica poati s’hibă practicatu easy raftingul și caiacul pi arâulu Bistrița, pi ună cumată di aproapea 30 di km.”



    Tru zona Rădăuți-Siret va s’aflămu multi mănăstiriuri, ditu arada a aluştoru una ditu lemnu, ti cari să spuni că easti nai ma veaclle ditu România și ditu S-E Europăllei. Putemu s’nă dănăsimu și la Centrul di cearamică la Marginea ică la Muzeulu di artă Ion Irimescu di Fălticeni. Ghini ma, cu ahât ma multu, tru kirolu ţi yini, a sărbătorlor di iarnă, Bucovina easti ună distinație ti anami. Cătălina Velniciuc, consilier di turism la Consiliul Județeanu Suceava. “Bucovina easti ună zonă cari ari vahi ateali nai ma muşeati și ma spectaculoase adeț, ahurhinda cu Pap Nicola și până tru kirolu a colindiloru ti di Crăciun. Multu spectaculoase sunt agiocurli di mastii. Andicra di zona etnografică, va s’andămusimu ceati complexe. Putem să spunem că hoara bucovineană agiundzi s’hibă ună sţenă dişcllisă, un locu maghicu, di itia a aluştoru spectacole și adeţ di Anlu Nău. Strañili a personajilor și mastili a loru suntu multu spectaculoase, reprezentânda lenu turlii di prăvdză: capri, ursi, ţerbi, luki ică personaje ditu mitologia populară și ditu folclor. Mastili suntu adrati ditu lemn, ditu coajă di cupaciu, ditu mărdzeali ică boabi di fisulliu. Cari yini și veadi armâne ciudusitu. Unitățli di cazare ditu zonă cilăstăsescu aţea turlie că turistul să s’dukească ghini, ndregu maş măyirgirii tradiționale, da a turiștilor spectacole di colindi.”



    Ghidlu a nostru di adză, Cătălina Velniciuc, di la Consiliul Județean Iași, spuni că ari proiecti năi tru domeniul a turismului. “Avem opt ruti cultural-turistiţi, pricunuscute di cătră Ministerlu a Turismului, ti cari avemu naeti s’li promovăm cătră publiclu larg anlu aestu și anlu yinitor. Sunt ndreapti tră tuti pareili di ilikie, sunt tru fise, dimecu, ma sigura, avânda tu videală contextul tru cari himu. Anamisa di nai ma importante sunt: ruta culturală “Civilizația lemnului”, a “Ouălilor Ncundilleati”, “Ruta a băseriţlor ditu lemn di Bucovina” ică “Ruta Via Mariae”. Aestă easti, practic, internațională. Anlu aestu andrupămu ruta cari faţi ligătura anamisa di ruta Suceava, Neamț, Harghita, Satu Mare, până la Mariazell ditu Austria.”



    Pensiunile ditu Bucovina vă așteaptă, dimecu, cu porțăli dişcllisi, di vă aisguripseaşti ună vacanță activă și ţi nu ş’ari preaclle. Cu tuttă oferta filotimă ti locurli di cazare, rezervărli lipseaşti s’li făţeţ cama di cu kiro, maxusu tru perioada a sărbătorlor di iarnă.



    Autoru: Daniel Onea

    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Parculu Naturalu Bucegi

    Parculu Naturalu Bucegi

    Să spuni ti masivlu Bucegi că easti ţentrul a huzmetillei turistiţi montane ditu România. Cu ună suprafață di 300 di kilometri pătraț, aestu masiv s’tindi pe suprafața a trei județi. Muşutetli a fisillei, călicili cu marcaji limbidz, accesibili tră tută duñeaua, traseele di escaladă, pârtiile di schi prezenti tru şingirlu di stațiuni ditu aeșţă munță ndregu ună ofertă di vacanță ţi nu s’alasă nanăparti. Tru tutu masivlu Bucegi easti diplusitu Parcul Natural Bucegi. Ghidlu a nostru di adză easti Alexandru Colțoiu, directorlu a parcului:



    Parculu s’tindi pi suprafața a giudeţiloru Dâmbovița, Prahova și Brașov. Nai ma marea suprafață easti tru giudețlu Dâmbovița, aproapea 16.000 di ictări. Alanti 16.000 di ictări suntu ampărțăti aproape isa isa anamisa di giudeţili Prahova și Brașov. Himu tru misuhorea a văsiliillei și himu nai ma vizitată arie montană aviglleată ditu România. Avem simbolurli a munțălor Bucegi, monumentele naturale Babele și Sfinxul. Pi ningă aesti monumente naturale avem și Monumentul a Eroilor, un altu obiectiv multu vizitat. Aestu fu znuitu tru añilli di ma ninti cu agiutorlu a Ministerlui Apărarillei Naționale. Tora easti tu ună catandisi multu bună ta s’hibă vizitat di turiștilli a munților Bucegi. Sfinxul easti unu simbolu a Munțălor Bucegi și poati s’hibă vidzutu pi cărțăli poștale, ama și pe sigla a Parcului Natural Bucegi. Monumentul a Eroilor, nu easti natural, ama easti și el unu simbol. Fu construit tru perioada 1926-1928, tru memoria a eroilor ţi feaţiră curbani tru Primul Polimu Mondial. Fu znuitu di ma multi ori, atea ditu soni aradă anamisa di 2018 și 2021, hiinda tora tru ună catandisi multu bună.”



    Pi teritoriul a parcului ari cama di 40 di monumenti a fisillei ama și cişiti viglleati di faună. Anamisa di aesti, capra lae, cari easti emblema a Bucegilor, ursa, ţerbul și căcotlu di munti. Tru ţi mutreaşti flora, easti tu videală lilicea di chiuşe, cari easti multu cunuscută și easti multu mşeată. Ama flora poati s’hibă vidzută nai cama ghini ma s’aăţămu calea pi traseele omologate. Alexandru Colțoiu, directorlu a Parcului Natural Bucegi: Avem 55 di trasee turistiţi a cari adună deadunu comunitățli locale cu locurli di interes. Avem șapte trasee tematiţi cari au locuri di arihătipseari cu informari cari prezintă patrimoniul natural a Munțălor Bucegi. Avem cama di 250 di trasee omologate di alpinismu. Ari ună infrastructură di vizitari ndreaptă di administrația a parcului la dispoziția a vizitatorilor: un ţentru di vizitari tru căsăbălu Bușteni, aproapea di telecabina Bușteni-Babele, un punct di informari tru zona Peștera. Tutunăoară, ari un punct di informari și tru cadrul a Muzeului ditu Căsăbălu Sinaia. Tutunăoară, scamnulu ali administrație a Parcului Natural Bucegi, ditu gidețlu Dâmbovița, ditu comuna Moroeni, ari și scupo di punct di informari. Ṭentrul di informari ari două obiective. Protlu easti ti informarea publiclui larg, iara doilu easti ti praxi, căţe ari ună saloni di clasă iu suntu organizate matimi deadunu cu unitățli di nvițămintu parteneri ditu comunitățli limitrofe ariillei aviglleată și nu maş.”



    Pe teritoriul a Parcului Natural Bucegi ari și dauă bălţă. Nu suntu multu mari, ama suntu multu muşeati, spune Paul Popa, di la Centrul Național di Informari și Promovari Turistică ditu Sinaia: Ditu misuhorea acăsăbălui, tută lumea easti nsus, pi munti, tru maxim 25 di minute. Easti un avantaj mari andicra di alti locuri tru cari lipseaşti s’imñi multu, ta s’agiundză tru zona cari ti intereseadză. Himu un paradis și tră tutu ţi nsiamneadză priimnări di munti. Aestea nkisescu tanmamu ditu căsăbă. Primele marcaje turistice tră trasee suntu tru gara a căsăbălui. După ţi oaspitlu a nostru dipuni ditu tren, află dauă trasee, a curi noi lă spunemu conectori. Aeastea agiungu la cota 1400 și la cota 2000. După ună călătorie anvărliga di 30 di minute și s’agiundzi tru kipita-a muntelui a nostru, muntili Furnica, nai maanaltă altituditue di aioa hiinda di 2200 di metri. A, deapoa, se poati s’ducă ma largu tru alti călătorii: cătă monumentele naturale Babele și Sfinxul, cătă cruţea Caraiman ditu Bușteni, pi kipita Omu, nai ma analtu ditu masiv. Poati s’dipună Valea Ialomiței, cătă balta Bolboci și cătă Peştera, ună zonă multu muşeată. Avem, tutunăoară, și zona a Munțălor Baiu, iu suntu multi trasee di bicicletă. Ndreapsimu unu şingiru di trasee di bicicletă.”



    Numele a Spileauăllei Ialomița yini di la arâulu Ialomița, cari azvoami la dzaţi km distanță, ditu circul glaciar număsitut Obârșia Ialomițăllei, aştirnutu la anălţimea di 2.479 di metri. Manole Topliceanu, unu ditu ghidzllii a Spileauăllei Ialomiței, nă fati ună şcurtă prezentari: Spileaua a Ialomițăllei easti tru localitatea Moroieni, județlu Dâmbovița, la ună altituditue di 1560 di meatri. Lundzimea totală easti di 1208 meatri, ditu cari 480 di meatri suntu accesibili și amenajați tră vizitatori. Spileaua ari ma multi săli și galerii. Ntră nai ma importante, adutemu aminti Sala al Mihnea Vodă, iu ari și ună bisericuță cari dateadză ditu añilli 1508, cu hramlu a Sămtăloru Apostali Petru și Palu. Deapoa, poate s’hibă vidzută Sala Decebal și Sala Lacuri. Tru aesta ditu soni, easti cascada cu apă yie”. Yini deapoa Sala Ursiloru, cari easti nai ma pirifană și nai ma muşeată ditu tută spileaua. Ari ună lundzimi totală di 70 di meatri. Aoa eara aflati oasi ditu specia Ursus spelaeus. Yini deapoa Calea Apelor, iar punctul di bitisita ari numa Ayiudima.”



    Alexandru Colțoiu, directorlu a Parcului Natural Bucegi, spuni că ari totna strategii di dizvoltari a zonăllei: Ari lenu turlii di planuri di realizari di trasee tematiţi. Tamamu tu aestă toamnă nă pripusimu znuearea a trei trasee tematice și realizarea a dauă năi trasee tematiţi, cari s’prezintă muşuteţli a munțălor Bucegi și obiectivele pi cari administrația li ari tru aestă zonă. Noi intrăm tru ligătură cu turiști români și xeni tru cathi weekend, di itia că rangerllii a parcului suntu cathi dzuuă pi teren. Avem unu feedback interesantu și tutu ma bunu ditu partea a vizitatorilor. Parcul Natural Bucegi ari ună infrastructură di schi multu dizvoltată, maxusu tru căsăbălu Sinaia, ama și tru Bușteni și tru zona Branu. Voi s’călisescu ascultătorllii s’yină s’nă veadă.”



    Ia, pi şcurtu, ună zonă tru cari puteț s’videţ multi monumente a a fisillei, cişiti viglleati di plante și floră, puteț s’nkisiţ tu priimnări puteț s’vă hărsiţ di oferta-a stațiunilor di iarnă.



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Brașovlu turisticu

    Brașovlu turisticu

    Brașovlu fu tru Eta di Mesi ună importantă ţitati, a deapoa, un căsăbă cari u ligă zona a Balcanilor di lumea ditu ascăpitată, un importantu ţentru comercial. Monumentili istoriţi, cari pot s’hibă mutriti și adză, măyipsescu turiștilli, stânda mărturie a niscăntului kiro ţi bubukiseaşti. Nai ma reprezentativu monumentu a căsăbălui armâni Băsearica Lae, nai ma mari construcție tru stilu goticu ditu România, cari easti nicukira și nai ma mari orgă ditu Europa. Vizităm adză căsăbălu Brașov și locurli di anvărliga deadunu cu Adrian Veștea, prezidentulu a Consiliului Giudețeanu.


    “Giudețlu Brașov s’hărseaşti cu multi monumente istoriţi. Ună parte ditu eale suntu arădăpsiti tamamu tru municipiulu Brașov. Putem s’ahurhimu cu Băsearica Lae, unu obiectiv căftatu di tuț turiștilli cari agiungu la noi. Tutunăoară, ună altă urminipseari va s’hibă prima școală românească. Ari un muzeu a aistei protă sculie, ndreaptă tru Băserica Sf. Nicolae. Urminipsimu și atealilalte muzee pi cari noi, Consiliul Giudețean, li ndrupămu pi hiotea a kirolui, tră multi expoziții. Putem s’ahurhimu cu Casa a Sfatului, administrată di Muzeulu Giudițean di Istorie, deapoa ma largu cu Casa Mureșenilor, un altu reperu istoric a giudețului Brașov. Tutunăoară, Muzeul di Artă, Muzeul di Etnografie suntu obiectivi multu apreciate di turiștilli a Brașovului.”



    Brașovul easti un giudețu tru cari s’practică turismulu tru tuti ateali patru anotimpuri. Nu easti ună destinație di sezonu, spuni Adrian Veștea, prezidentulu a Consiliului Giudețean. “Poiana Brașov işi tru videală ca unu giuvaerico a stațiunilor turistiţi ditu România, hiinda una ditu ateali nai ma muşeati stațiuni montane a noastre. Aclo easti şi nai ma mari domeniu schiabilu ditu România. Tutunăoară, și tru kirolu di veară, stațiunea Poiana Brașov yine dinintea a multor turiști cu diversi oferti di discurmari a kirolui adyi, cu un cadru natural ahoryea. Tutunăoară, potu s’facă priimnari și pi muntili Tâmpa ditu muniţipiul Brașov. Ditu Poiana Brașov poati s’acaţă calea veaclle, pi la Cheţarli alu Solomon. Suntu trasee multu ghini ndreapti, cari pot s’hibă ună gaereti tră mulță turiști. Avem obiective și tru zona metropolitană. Ti exemplu, stațiunea turistică di interes național Râșnov easti a treia stațiune tru toplu a stațiunilor di interes naționalu, după Poiana Brașov și Predealu. Ari ună avută agendă culturală și muşuteţ turistiţi ahoryea. Voi să spunu ti Ţitatia Râșnov, tru znueari tora, la Dino Park, la spileaua Valea Titatillei, la complexulu olimpic di sporturi di iarnă, iu s-disvărti Festivalul Olimpic al Tineretlui European, ama și multi etape di Cupă Mondială.”



    Partea rurală a giudețlui Brașov, pi ningă peisaje impresionante, easti mplină și ea tru obiective turistiţi. Adrian Veştea. “Hoara Bran easti și ea ună stațiune turistică di interesu național. Aclo va s’aflaţ cunuscutlu castel a contelui Dracula, Castelu Bran, cari nregistreadză anual cama di ună miliuni di turiști. Tutunăoară, zona Bran, Moeciu, Fundata suntu zone cu un turismu permanentu, bazat maxusu pi tradițiile și pe măyirgiria locală. Nica facu urminie ti stațiunea Predeal tru iţi perioadă a anlui, ţitățile fortificate ditu zona metropolitană. Avem, ase, ţităţli di la Prejmer, Hărman, Ghimbav. Ama și tru regiunea ditun Țara a Făgărașului suntu multe oferti. Spunu ti Ţitatea Făgăraș, ama și ti alanti muşuteţ: Mănăstirlu Brâncoveanu, di la Sâmbăta di Sus, Ţitatea di la Rupea, cari easti znuită tru aist kiro. Multu di simasie easti şi atea că avem și patrimoniu UNESCO. Easti zborlu ti hoara Viscri, cari easti multu ghini scoasă tru migdani și multu ghini conservat și, tutunăoară, di comuna Prejmer.”



    Arămânem tru universulu a hoarăllei, aclo iu obiectele di artizanat a masturloru populari măyipsiră daima călătorlu interesat di tradițiile a loclui. Adrian Veştea, prezidentulu a Consiliului Giudețean. “Ti amărtie, tută aestă perioadă di pandemie numata deadi izini ti organizarea a niscăntoru evenimente culturale di anvergură, cari s’valorifică ahtări silăstăseri. Suntu mulță masturi populari cari, pi hiotea a kirolui, fură spuşi ca ună yişteari uminească yie UNESCO. A loru lă si durusi aestă nşani după cilăstăserli niacumtinati ditu diverse dumenii di lucru, pritu turlia tru cari u dusiră ma largu tradiția ta s’adară strañilu popular, ti cuseari, ti brodari, ama și tru alte domenii cum prilucrarea a lemnului, olărit. Tru perioada tru cari earamu primar, ndreapsimu ahtări evenimente și tru Ţitatia Râșnov.”



    Iarna, armâni, ama, perioada ditu an cu ateali ma multi rezervări. Ică vreţ s’triţeţ sărbătorli tru un cadru di pirmithu, I vreţ s’practicaț sporturi di iarnă și s’participaț la vecllili tradiții di pritu hori, giudețlu Brașov armâni destinația ideală tră tută familia. Adrian Veștea, prezidentulu a Consiliului Județean.


    “Nă caftă cabaia multu tu perioada di iarnă. Emu tru Țara Făgărașului, Rupea și maxusu tru zona metropolitană, tru Țara Bârsăllei, suntu multi multi pachete atractivi, ndreapti ti sărbătorli di iarnă. Suntu multi tradiții ţi potu ss’li veadă tru aestă perioadă aţelli ţi yinu tru giudețlu Brașov. Di altă parti, oferta turistică s’bitiseaşti ditu ahurhita-a meslui andreu. Giudețlu Brașov avu ună creastiri spectaculoasă a numirlui di turiști di la an la an. Avem cama di ună miliuni și giumitati di turiști cari agiung cathi anu tru giudețul a nostru. Avem multi obiective turistiţi, easti giudețlu a tutăloru anotimpurilor și vă aștiptăm s’triteţ unu muşeatu kiro aoa la noi.”


    Călisearea fu faptă. Până data yinitoari, cându vă aștiptăm cu ună nauă destinație, căftat-lu tamamu tora agentul di turismu tră s’vă rezervaţ aţeali ma buni oferti di vacanță tru giudețlu Brașov.


    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Toamnă tru Delta a Dunăllei

    Toamnă tru Delta a Dunăllei

    Ninti di virsarea tru Amaria Lae, Dunarlu, doilu fluviu ca lundzimi ditu Europa, ndreadzi ună ditu nai ma muşeati delti ditu lumi. Până la işearia tru videală a aliştei creaţii, Dunărea treaţi 10 văsilii, ntră cari și România, cum și patru capitale. Diclarată rezervație a biosferăllei tru anlu 1990, Delta a Dunăllei reprezintă una ditu nai ma importante distinații turistiţi ditu România. Rezervația Biosferei Delta Dunăllei, obiectivu di mari sinferu ditu patrimoniul mondial UNESCO, ari și complexulu lagunar Razemu-Sinoe și s’tindi pi ună suprafaţă di 580 di ñilli di ictări. Delta s-ndreapsi anamisa di aţeali trei brați a Dunăllei: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe.


    Nai ma nordic braț, Chilia, ari ună lundzimi di 120 di km și duţi cătă Amarea Lae aproapea 60% ditu apili a Dunăllei. Nai ma sudicu brațu – Sâmtu Gheorghe (aproapea 70 di kilometri lundzimi), da izini maş ti navigația fluvială. Brațul ditu mesi, Sulina, tru lundzimi di 64 di kilomeatri, fu preferatu, dupu niscănti studii ali Comisie Europeană a Dunăllei tră navigația a vasiloru maritimi, lucru cari feaţi s’hibă corectati niscănti meandre și ahăndusimea a cupañillei anamisa di 1862 și 1902. Intensificarea a urdinarillei pamporili maritimie pi Dunăre dusi la creaştirea-a rolui economic a căsăbălui Sulina, aflat aproapea di virsarea tru Amarea Lae, nai ma ditu apirită căsăbă ditu Uniunea Europeană. Sulina cunuscu, anamisa di 1870 și 1938, nai ma bubuchisiti momenti, hiinda lugursită “ñica Veneție a Orientului”, un căsăbă cosmopolit, cu 7 consulati și 22 di comunităț etniţi. Mărtirii a aluştui tricutu suntu băseriţli și cruţli funerari ditu mirmiţălli veclli a căsăbălui, finerea veaclle și pălatea a Comisiillei Europene a Dunăllei.



    Nai ma mulț turiști viziteadză Delta a Dunăllei tru perioada vearăllei și, di itia a distanţarillei fizice, după proţll optu meşi a aluştui an, eara nregistraţ cama di 110 ñilli di vizitatori, marea parti di elli români. Cara nu vrea s’eara restricțiile cauzate di COVID-19, vrea s’yinea nica ş-ma mulță turiști xeñi, lucru ţi vrea s’aducă numirlu a vizitatorilor la nivelul nregistrat ninte di pandemie. Delta a Dunăllei easti atractivă nu maş tru kirolu di veara, că și toamna.


    Prezidentulu a Asociațiillei di Management a Destinațiillei Turistiţi Delta a Dunăllei, Cătălin Țibuleac, lugurseaşti că Delta Dunăllei merită s’hibă vizitată tru iţi anotimpu.


    “Delta easti mşeată tu iti anotimp, cumu ţi s’hibă că zburămu ti primveară, veară, ahurhita di toamnă. Tută lumea caftă ngenearal aesti perioadi, ama Delta armâne idyea tu muşuteaţă şi tu kirolu cama araţi, tru sumedru, brumaru I tu kiro di iarnă. Tru aestă perioadă easti paradislu a pescarlor, nkisinda di la competiții di pescuit sportiv, bitisinda cu pescuitlu recreativu, ma nu veadi zori di partea a turismului familial. Di altă parte, aţelli ţi au mirakea ti cadhuri va s’află aoa aţea isihie ţi u da deilta și fără aţea zori turistică multu mari. Ari dauă di activitățile cari pot s’hibă realizate tru aestă perioadă, ta s’nu zburămu ma largu ti vizitarea a deltăllei, canalili a deltăllei, cari armân fantastiţi tu kiro di iarnă. Hroma cafinii, alăx coloritului nearea a hromăllei easti ahoryea. A deapoa tu kiro di iarnă, poati să s’facă inclusiv pescuitlu la copcă ică, căţe nu?, patinaj pi canalili nglliţati a deltăllei.”



    Vegetație tru hromi di toamna, ape teasi, aoa şi aclo câti unu pulliu ţi azboiră, un pescu cari ansari pisupraa apillei tră s’arucă năpoi tu ahăndusimi, ună ñiurizmă speţifică di baltă cari intră tru strañe, un soari caldu ică ună ploaie mi utişu — aestea suntu peisajili și ambianța ţi u da Delta a Dunăllei. Iara cara agiundzeţ la ună sărbătoari ică la un festival ari căbili s’vă hărsiţ oclilli cu strañili tradiționali a pareiiloru folcloriţi a comunitățlor ditu Delta a Dunăllei.



    Aestu easti un cânticu tradițional, interpretatu di pareia Juraveli, a mullerloru ditu Jurilovca, ună comună tru cari băneadză tru ma marea parti ruși lipoveni.


    Cătălin Țibuleac: “Easti ună ananghi ca tradițiile, multiculturalitatea s’hibă prezentă tru produslu turistic Deltaic. Până tu soni, car ava s’minduimu ţi va s’dzăcă turismul Deltaic, nă raportăm la biodiversitate, la fise, la tradiții, la gastronomia locală, la multiculturalitate, tuti elementili ncurpilleadză turlia di videari a deltăllei.”



    Jurilovca, tru partea sudică a Deltăllei a Dunăllei, puteț s’triţet pritu ună experiență unică, tru arada a curi va s’puteţ s’vă hărsiţ oclliulu emu cu Delta a Dunăllei, emu cu Amaria Lae. Easti ananghi s’triţeţ balta Goloviţa, la bordul a unei șalupe și s’debarcaț la Gura Portițăllei, ună cumată di arină, cari amparti apa ali amari di apa desalinizată a baltăllei. Aoa lu andămusimu Laurențiu Niculae, administratorlu a complexului turistic tru cari tuti casili, tru alb și ñirlă și cu citia ditu călami, tiñisescu arhitectura tradițională.


    “Tu ahurhita hoară pescărească și cherhana, Gura Portițăllei i Portița easti cunuscută adză ca ună ditu nai ma trapti și ma isihi plaje și distinații turistiţi di pi litoralu românescu. Acceslu s’faţi cu pamporea di Jurilovca i cu vărţăli rapidi. Nkisinda pi aestă distanța tru aproapea 20 di minute, agindzeţ tu un loc ţi nu ş’ari preaclle tru Europa. Numa di Gura Portițăllei spunea comunicaria existentă tu ahurhită anamisa di limanul Golovița și Amarea Lae, aesta hiinda ncllisă tru anul 1970, lucru ţi alăxi balta Golovița tru ună baltă ncllisă, cu apă tru pi cali di desalinizari. Noi himu himu pi ună limbă di arină ţi amparti aesti dauă lumi. Hoara di vacanță easti loclu ideal iu pot s’hibă mutriti tu idyiulu kiro flora și fauna a Deltăllei a Dunăllei, iu organizăm excursii, emu și zona costieră, zona ali Amarea Lae, ună zonă spunem noi, nică viryiră. Noi minduimu s’ţănemu tu bană tuti valorli a deltăllei. Tru perioada a sezonlui, avem ansambluri folcloriţ ditu zonă. Cilăstăsimu s’conservăm tut atea ţi nsimneadză gastronomie locală, tutu aţea ţi nsimneadză mesteșuguri locale și folclorlu autentic. Tru perioada a toamnăllei poate si s’facă turism, avânda tu videală căbilea ti acătarea pesculu pi lacurle ditu zonă. Iarna easti niheamă ma zori căţe lipseaşti s’triţemu balta Golovița și suntu ierñi tru cari balta nglleaţă.”



    Distanța anamisa di baltă și amari easti anamisa di 40 și 60 di metri, iar tru kirolu a furtunilor di pe Amarea Lae s-aari faptă şi zñiia ca apili ditu amari s’treacă pisti cumata di arină, di agiundzi tu baltă. Ună vacanţă tru Delta a Dunăllei easti incompletă tră vizitatorllii cari agiungu aoa şi nu gustă măyirgiria tradiţională, nai ma multe ditu aestea valorificânda alimentul di bază a bănătorloru, pesculu. Cari ţi s’hibă anotimpulu, Delta a Dunăllei easti ună distinaţie uidisită ti aţelli cari caftă discurmarea, tră pescarllii sportivi, cum și tră aţelli cari yin tră s’hărsească tru fisi și cu cişitili. Tru aestă perioadă, tru Delta a Dunăllei yinu pullili ditu zona arctică, născănţă di elli cari şedu maş ună ică dauă dzăli tru tranzitu tră s’facă arihati, alti ţi armânu aoa tru tutu kirolu a iarnăllii până tru primveară.



    Autoru: Stefan Baciu


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Bistrița-Năsăud

    Bistrița-Năsăud

    Va s’nkisimu ditu căsăbălu Bistrița, reședința a giudețului, cătra nai ma interesante monumente și musutet a fisillei, ama va să zburămu și ti zărcoñili ţi putemu s’li vidimu pritu hori. Ghidlu a nostru di adză easti Răzvan Cerceja, directorul Suțatallei di Dizvoltare Intercomunitara “Turism tru Bistrița-Năsăud”. Nkisimu, dimecu, ditu Bistrița, ună așezare construită pi tipiclu a unui burg german și un valoros ţentru istoric, a curi primă atestare documentară easti datată ditu anlu 1264.


    “Easti ună pirmituseari tru atea ţi mutreaşti căsăbălu Bistrița. Suntu dipu multi ti videari. Va s’ahurhescu cu ună urminie di vizitare a Siebenbürgenului, dimi a aţiloru șapti ţităț săsești, cari alăsară toru tru municipiul di adză. Va s’videţ un ñic burg medieval, idyea cu alti burguri ditu Transilvania. Di itia a aluştui lucru, işiră ñiţ proiecti, aflate tru mplină dizvoltare, tu ligătură cu exploatarea turistică a aiştei destinații: znuearea-a pasajelor veclli a burgului, a ma multoru obiective cari făţea parti ditu burg. Ase, potu s’ahurhescu cu naima importantă recomanamae: Bisearica Evanghelică. Aesta iasi tu videală pritu un pirgu ţi ari liftu. Vai easti primlu pirgu săsescu cu liftu panoramic. Nica fac urminie Casa Asimicălui, Casa cu Lei, vecllili pasaji ali Bistriță și ună parti ditu ţitati. Aesta s’hărsi di unu lărguriu proces di znueari și di reconstrucție. Tutunăoară, tru Sinagoga veaclle s’ndregu multi evenimente. Bistrița easti un punctu furteaţă turismului transilvănean.”



    Tru Casa cu Lei, Ansamblul Sugălete, Turnul Dogarilor și Muzeul Județean s’ndregu mai multe expoziții di pictură, di sculptură, ama și evenimente di muzică și di poezie. Iara, ma s’aveț ma multu kiro la dispoziție, sugestia easti s’vă ndriptaț cătă partea a horloru ditu giudeţu. Nicukiratili ditu Bistrița, ahăndusiti tru veardile ntunicat a pădurlor di brad, horli tu cari s’ţănu tu muşeată aradă străvecllili strañie și zărcoñi, ama și blândețea a fisillei suntu muşuteţ ti turiștilli ditu tută lumea cari vizitează această zonă. O plimbare prin pădurile ditu apropierea orașului Bistrița, spre pasul Tihuța, poate fi o ocadzăe di a trutâlni, tru funcție di anotimp, specii precum ursul și cerbul carpatin, cocoșul di munte, barza albă și barza neagră, vulturul negru, toate diclarate monumente ale naturii.



    Răzvan Cerceja, directorul Asociației di Dizvoltare Intercomunitara “Turism tru Bistrița-Năsăud”. “Nă hărsimu cu două parcuri naționale: Parcul Național Munții Călimani și Parcul Național Munții Rodnei. Știm ţi nsimneadză aesta maxusu tru aestu kiro, tru cari fudzimu di călbălăki. Fudzearea tru fisi și fuga ditu streslu cotidian suntu tamam aţea ţi lipseaşti ta s’nă dukimu ghini tru distinația ţi u aledz. Tutunăoară, vă călisescu și tu zona di ţentru-sud a giudețului iu ari ună pirmituseari veaclle, ama cari, tru aestu kiro, fu reinventată. Easti un traseu viticol ditu cari vrem s’adrămu ună destinație di turism viticol. Avem nauă crame cari ahurhiră s’ngrăpsească deadunu ună pirmituseari multu muşeată. Ari numa pirmitusearea a yinlui, Mocănița ali Transilvanie”. Dimi, avem dauă activităț ditu un foc: și yin, și priimnari cu mocănița. Easti ună colaborare cu ună suţată privată cari dizvoltă proiectul Mocănița ali Transilvanie.”



    Aflată pi ună dzeană di 900 di meatri, localitatea Colibița easti poarta di intrari tru Munțălli Călimani. Easti un loc, traptu, tru munti, pi mardzina a unăllei baltă multu mari, iu oamiñilli ş’ducu bănaticlu tu isihie, cu huuzmetea ti criştearea a prăvdzăloru şi agricultură. Ditu anlu 1923, Colibița easti tu lucru ca stațiune balneo-climaterică până tru 1975. Pirmituserli a aţiloru cari s-vindicară di tuberculoză di itia a axiiloru curative a aerului ditu zonă fură confirmate prit un studiu comandat di Consiliul Judițean Bistrița-Năsăud, cari vru s’veadă desi aerul di Colibița easti cadealihea special. Răzvan Cerceja, directorlu ali Asociație di Dizvoltare Intercomunitara “Turismu tru Bistrița-Năsăud”.


    “Colibița easti ună distinație alithea, tru mplină dizvoltare, maxusu tru atea ţi mutreaşti turismul di sănătate. Ma zburămu ti turismu, putem s’cundillemu și elementele curative a zonăllei. Ase, Colibița easti stațiune climaterică di interes local. Avânda tu videală criza sanitară pritu cari triţemu, aclo aflămu nai ma bun aeru. Aestu easti hăirlăticu ti niscănti lăngori pulmonare ică cardiace. Tru aistu kiro, mulți nergu aclo tra ş-anvărtuşeadză plămâñilli afectaț di Coronavirus.”



    Ditu partea a horloru, avemu adeţli. Răzvan Cerceja: “Tru cathi zonă, cathi chiuşe a judițului Bistrița-Năsăud, puteți s’videţ adeţ cari fură tănuti nyie. Minduimu s’făţemu ună legătură anamisa di videari, avdzari și nustimadă. Tra videari, avem un port popular muşeatu, avdzarea easti hărsită cu muzică populară, iar nustimada easti haristusită pritu locurli di măyrgirie a loclui. Aceastia suntu multu căftate tru kirolu ditu soni. Poți ajunge tru casa gospoamaului și poți gusta ditu rețetele vechi ale casei respective și ale zonei. Avem meastiri tâmplari, olari, prelucrători di piele, di obiecte tradiționale, ama reinventate, pictori cari pictau vechiul mobilier săsesc. Iar toate aceasti ateliere di familie se pot vizita oricând.”



    Turismul tru judițul Bistrița Năsăud easti strict legat di mitul contelui Dracula. Tru prima parte a romanluui easti discrisă fidil Valea Bârgăului spre Pasul Tihuța. Trusă proiectele di dizvoltare turistică nu se limitează doar la dizvoltarea acestui brand, iar turiștii continuă să ajungă aici ditu toate colțurile lumii.


    Răzvan Cerceja, directorul Asociației di Dizvoltare Intercomunitara “Turism tru Bistrița-Năsăud”. “Vrem s’ndridzemu anvărliga di balta Colibița zone di priimnari. Vrem s’ndridzemu coada a lacului cu tut ţi nsimneadză discurmari pi apă. Ndridzemu domeniul schiabil di pi Valea a Bârgăului. Avem multe proiecte tru dizvărteari. Vremu s’ndridzemu şi ndauă parcuri tematice. Tora, căftămu punctele forte di atracție. Aoa şi unu mesu şi giumitati un eveniment tru municipiul Bistrița, cu aţell di la Mocănița Transilvaniei. Ase, scoasimu tru videală pirmitusearea a mocănițăllei și a veclliloru pasaje ditu căsăbă. Aoa agiumsiră mulță xeñi. Nu știu cum di agiumsiră la noi, fu ună surpriză multu mari. Fudziră multu hărsiţ. Aavum un feedback multu muşeatu ditu partea a lor.”



    Ia, dimecu, ună destinație complexă, idială tra tută familia. Ditu meniul tradițional, nu ascăpaţ pita di caşu cu ardeari și combari, cari easti multu căftată, laptili acru di oaie și balmoșlu di la stani.




    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Priimnari pri padi, pritu Sighișoara

    Priimnari pri padi, pritu Sighișoara

    Nidzemu adză cătă ţentrul ali României și agiundzemu tu Transilvania. Vă călisimu ti ună priimnari pi geadiili ngusti a unăllei ţitati anălţată tru secolu al XII-lea. Sighișoara nica eara spusă cu numa și “Perla ali Transilvanie”. Cari easti itia tră cari turiștii nu lipseaşti s-ascapă ti videari aestă destinație? Nviţămu di la Nicolae Teșculă, directorul Muzeului di Istorie ditu Sighișoara.


    “Ma s’aibă mirakea ti Eta di Mesi, ti tricutlu istoric ali Europă, atumţea, aestea va li veadă Sighișoara. Himu goala ţitati bănată ditu sud-estul Europăllei, ună ţitati cari ica li ţăni pirgurli, mururli di apărare și clădirile ditu năuntrulu ali ţitati. Dimecu, ari bănaticu fără dănăseari truSighișoara ditu Eta di Mesi și până adză.”



    Prima atestare documentară a ţitatillei datează ditu 1280, ama ari dovezi că zona era bănată di 4.000 di ani. Sighișoara fu băgată nica ditu 1999, tru Patrimoniul Mondial UNESCO, iara cathi priimnari anamisa di vecllili mururi vă asiguripseaşti ună urdinari ti anami pi hiotea a kirolui. Nviţămu ndaua repere, di la Nicolae Teșculă, directorlu a Muzeului di Istorie ditu Sighișoara.


    “Prota ş-prota, simbolu a căsăbălui Sighișoara. Easti zborlu ti Pirgulu cu Săhati, iu easti organizat Muzeul di Istorie a căsăbălui. Deapoa, Bisearica di Ndzeană, nai ma marli monument ditu ţitati, construită tru stil gotic. Tutunăoară, pots’hibă vidzutin ateali dauă pirguri di apărare, cari aalănciră cu isnahili a masturloru. Va s’aducu aminti Casa Venețiană, Casa Vlad Dracul. Tu aesta ditu soni, s’lugurseaşti că ari bănată Vlad Dracul, hillilu a domnitorlui Mircea cel Bătrân și tatăl a domnitorlui Vlad Țepeș. Easti interesantă și Casa cu Terbu. Ditu aesta, nchisi cătă America di Nordu Johannes Kelp. Easti primlu transilvăneanu cari, tru anlu 1609, agiumsi tru Lumea Nauă. Nu suntu ti ascăpari geadeili și casili, iara, nafoara a Titatillei, ari nica şi misuhorea a căsăbălui, cu ună arteră comercială datânda ditu Eta di Mesi, cu unu şingiru di locuințe construite emu tru stil gotic, emu și renascentistu și barocu.”



    Pirgulu cu Săhati are 64 di meatri anălțime, șase patomati și 110 scări. Citia adrată tru anlu 1677 tru stil baroc, după incendiul ditu 30 di apriliu 1676, cari asparsi ună parti ditu ţitati, are patru pirguleațţi tru kişeadz. Tu kirolu di ma ninti, aestea yilipsea autonomia juridică a căsăbălui. Până tru anlu 1556, tru pirgu eara tu lucru primăria-a căsăbălui Sighișoara, deapoa avu alti ufiliseri. Tru bitisita a secolui al XIX-lea fu aleptu tu harea di scamnu amuzeului sighișorean. Intrăm tora tru Muzeulu di Istorie, deadunu cu Nicolae Teșculă, directorlu a instituțiillei.


    “Muzeul di Istorie scoati tu mgdani bana a comunitatillei pi hiotea a kirolui. Arri ma multi expoziții di arheologie, di etnografie, di farmacie și instrumentar medical, mobilier urban. Tutunăoară, avem ună expoziție ndreaptă ti isnăhi și spuni pirmitusearea-a săhatillei ditu Sighișoara, ună pirmituseari multu muşeată și vealle. Nu alrgu, poati s’hibă vidzutu Muzeulu di Arme Medievale și Moderne și, dealihea, aţea di ma ninti hăpsani militară a căsăbălui, aflată la baza Pirguluui cu Săhati.”



    Trecutlu a ţitatillei medievale Sighișoara hiinda ahătu stresu ligatu di isnăhili a masturlorur, cadealihea va s’puteţ s’ancupăraţ și adză lucre adrati minutişu, după veacllea adeti.


    Nicolae Teșculă: “Avem și ñiţ artizani locali. Ti exemplu, avem ună doamnă cari duţi ma largu măsturlăchea ti adrari curăili. Ti amărtie, tatăl a dumniillei a llei muri aoa şi doi ani, ama prilo și duţi ma largu măsturlăchea, cari easti organizat tru Pirgulu Cojocarloru. Tutunăoară, avem ñiţ artizani cari lucreadză tru lemnu și pot s’hibă aflati lucre muşeati, suveniruri și nu maş.”



    Călindarea culturală a Sighișoarăllei daima fu avută. Cu tuti aestea, perioada yinitoari şeadi sum semnulu a incertitudinillei, tuti ţănu di evoluția a pandemiillei. Planurli suntu ama adrati, după cum nviţămu di la Nicolae Teșculă, directorlu a Muzeului di Istorie ditu Sighișoara.


    “Ti amărtie, pandemia feaţi ca anlu tricutu s’hibă ncllisi niscănti evenimenti, iara anlu aestu minduimu s’ndridzemu ndaua evenimente. Tru perioada yinitoari, minduescu ti Noaptea Muzeelor ti cari amu nădie s’u ndridzemu tru condiții normale anlu ţi yini, ta s’aduţemu emu public local emu xenu. Tutunăoară, avem nai ma important eveniment a căsăbălui, Festivalul Medieval, cari, simfunu cu zărconea, s’organizeadză tu bitisita a meslui alunaru, tru atelu ditu soni weekend ditu aestu mesu. Deapoa, va s-aibă nica unu eveniment cari nkisi cu hăiri estanu: Street Food Festival. Easti un festival a mâcărloru di tută lumea. Tutunăoară, Festivalul Proetnica, Festivalul di Blues și turlii di evenimente organizate cu itia a sărbătorilor naționale cum easti Dzuua a Culturăllei Națională I Dzuua Națională. Tutunăoară, tru perioada a sezonlui turistic, avem tut kirolu unu bairu menestreli cari hărsescu cu muzică ţitatea medievală.”



    A deapoa, cara kirolu da dimana, nu ascapaţ s’videţ locărli di anvărliga a ţitatillei Sighișoara.


    Nicolae Teșculă: “Zona Sighișoarăllei easti mplină di monumente istoriţi și naturale. Nu multu alargu, facu urminie ti rezervația di cupaci seculari di la Breite. Easti una rezervație cu cama di 100 di cupaci seculari, tru ună fisi ţi nu ari spuneari. Tutunăoară, fac urminie Tităţli fortificate săsești ditu zonă: Saschiz, Biertan, Viscri, Richiș. Tru zonă ari și alternative a turismului istoricu cum easti un circuit di biciclete, cari leagă aesti hori. Avem și un parcu di aventură, ari cali şi tră echitație. Minduescu că kiro di ună stămănă, un turistu poati si s’hărsească di ună adyi muşeată și arihătipsită truSighișoara și tru locărli di anvărliga di Sighișoara.”



    Tu bitisită, turiștilli fug impresionaț di ţitatea Sighișoarăllei, di turlia cum fu organizată, di faptul că tutu kirolu s’faţi ţiva anamisa di vecllili mururi și di atmosfeara medievală cari ălli tornă tru kirolu di ma nint, tru perioada a Europăllei și Sighișoarăllei di aoa şi ndauă suti di añi.




    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Scuteţ tu videală suflitlu ali Transilvanie

    Scuteţ tu videală suflitlu ali Transilvanie


    Nidzemu cătră ţentrul ali Românie, tu ună zonă ancărcată di leghendi. Fisea di pritu horli transilvaneani daiama ălli haidipsi turiştilli români şi xeñi tu idyea scară. Va s’videmu adză, tu Transilvania, ndauă di nai cama vecllili și ma muşeatili băseriţ fortificati. Arădăpsiti tu muşuteaţa a fisillei, tu ndauă ditu aeastia ni s’facu liturghiseri şi lenu turlii di evenimenti culturali.



    Ti bună va s’hibă s’aduţemu aminti tu ahurhită ndauă hălăţ ta s’ndridzemu priimnarea ti videari biseriţli fortificate, spuni Ramona Laczko, referentu culturalu la Fundația Băseriţ Fortificati.


    “Prota ş-prota avemu site-ul a fundațiillei a noastre, kirchenburgen.org, cari aduţi dininti ună hartă interactivă cu tuti biserițli fortificate. Deapoa, ari nica ună hartă a monumentiloru, disponibilă și tru varianta digitală, cari poati s’hbă disc4rcată tutu di pi site-ul a fundațiillei. Avem și ună cărtică a biseriţloru, ndreaptă tu limbilii română, ghirmană și engleză. Aesta faţi ună zuyrăpseari a aţiloru cama di 150 di monumenti, cu datili di ligătură a cathi unlui curator și a nicukiratiloru tru cari easti clleaia. Aestea suntu ndauă hălăţ importanti ti ţăneari minti, di itia că, ta s’ndredz ună cali ti videari, easti importantă planificaria aliştei. Oamiñilli suntu, di nai cama multili ori, acăţaţ tru aestu sezonu. Suntu oamiñi din hoarăeni și, atumţea, easti multu importantu s’hibă dimăndaţ di cu kiro că easti tu planu vizitarea-a bisericăllei.”



    Tutunăoară, easti importantu s’hibă apufusitu lucărlu di iu ahurheaşti şi iu s’bitiseaşti priimnarea.


    Ramona Laczko: “Putem s’alidzemu ună rută urbană, tru noima tru cari putemu s’ligămu căsăbadzlli: Mediaș, Sighișoara, Sibiu, Brașov. Atumtea, va s’hibă ună cali cari nă poartă pritu arhitectura a ţităţloru fortificati ditu aeşţă căsăbadz, cari easti, cadealihea, impozantă. Până și amplasamentul easti tru un căsăbă medieval. Alliumtrea, ma s’minduim la ună rută pritu hori, avem parti di ună fisi mplină di muşuteaţă. A deapoa, aoa easti ananghi ti aţea planificari, di itia că pi niscănti călliuri giudeţeani ‘facu znueri, cum easti anamisa di Agnita și Sighișoara. Tutunăoară, tuti biserițli suntu tru inima-a hoarăllei, nu poati s’hibăvidzută di pi mardzina a calillei.”



    Ramona Laczko, referentu culturalu la Fundația Biseriţ Fortificati nă faţi urminii ti dauă ţităţ fortificati cari nu suntu totna tru obiectivlu a turiștilor români ică xeñi.


    “Ună di eali easti bisearica fortificată ditu Brădeni. Easti tru giudețlu Sibiu și easti multu interesantă di itia că apănghiseaşti 300 di sfinduki săsești, arădăpsiti tu dăvanea-a băsearicăllei. Studențălli di la Construcții și Conservari a Universitatillei ti științi aplicati ditu Hildesheim, ditu Ghirmănie, feaţiră un studiu și spusiră cama minutişu hăbări ti sfinduki. Suntu băgati ti videari panouri informative, cari prezintă lucri interesanti a aluştoru. Easti un ñicu muzeu cari, di multi ori, ascapă ditu menga-a turiștilor, maca easti adratu tru ujnă comunitate ñică, di la hoară. Și caleal, ti exemplu, di Sibiu cătă Brădeni treaţi pritu Valea Hârtibaciului și easti ună cali mplină cu multi muşuteţ. A daua pi cari voi s-u spunu ti videari easti biserica fortificată ditu Hosman. Cadealihea, tru kirolu ditu soni easti tutu cama multu acăţată tu isapea-a activitățloru a noastri. Easti multu interesantu fenomenlu di aclo, di itia că ari mulță sași cari s-turnară și suntu multu cilăstisitori maxusu tu kiro di veara. Ari și ună organizație locală di tinirami, CEPIT, cari ndreapsi cafi anu, ma pțănu tru 2020, anlu a pandemiillei, un festivalu di muzică tră tiniri, Holzstock. Ditu aestă videală, easti un exemplu ufilisearea diznău a loclui ditu ţitatea fortificată.”



    Dealihea, vizita la băserițli fortificati poati s’hibă faptă cu aftukina ică ş-cu biţicleta. Aşi, va s’videţ obiectivi culturali și va s-adraţ unu turismu activu.


    Ramona Laczko: “Voi s’cudilledzu pi Terra Saxonia. Easti ună cumată ditu Via Transilvanica. Ari ună lundzimi di 125 di km și includi biserițli fortificati ditu Biertan, Saschiz, Mediaș, Criș și Sighișoara. La tuti aestea puteţ s’agiundzeţ emu cu aftukina emu cu biţicleta. Ma s’alidzeţ biţicleta, priimnarea treaţi pritu păduri, pisti măyulili ali Transilvanie. Easti tamamu ună cali ahoryea și nă hărsimu di aestă oportunitati pi cari proiectul Via Transilvania nă u aduţi, ta s’acăţămu tu isapi speţificu adeţli a sașlor și ţitățli fortificate, ca obiectivi turistiţi.”



    Tru aestă oară, lucărlu a Fundațiillei Băseriţ Fortificati ari tu prota thesi programlu di znueari și di conservari. Alliumtrea, pi ninngă aesti programi, ari și unu proiectu di alăxeari a funcțiunillei ti trei fortificații, spuni Ramona Laczko:


    “Tu amprotusa ari căbilea ti cazare turistică tru avlia a fortificațiillei. Ari nica ndauă exemple, ama pritu aestu proiectu asiguripsimu un echilibru anamisa di conservare și valorizare. Easti ună intervenție minimală ti materialu istoric și arhitectura a monumentilor. Naetea easti ta s’băgămu accentul pi experiența pi cari un turistu u ari tru aţea ţitati și nu ahătu multu pi conţeptul di cazari. Organizăm și unu baiuru di sculii di veara, deadunu cu Europan Heritage Volunteers, la Movile și Brădeni, ndreapti diznău pi proţedeele di znueari și di conservari. Transilvania Card fu ună hălati ta s’da curayiu a turismului cultural tru reghiuni, ama nă minduimu să’triţemu la ună variantă digitală, s’adrămu ună aplicație, cari s’poată s’hibă discărcată și cari s’aibă căbilea ta s’adară ună rută după vrearea a cathi unlui turistu. Avemu nădia s’lansămu aestu proiectu tru toamna aluştui an.”



    Nviţămu că atracția nai cama mari u reprezintă ti turiști yiştearea arhitecturală a cathi unăllei biserică fortificată, cathi ună di eali spuni ţiva ţi nu ş’ari preaclle.



    Ramona Laczko, referentu culturalu la Fundația Biseriţ Fortificate: “Nu ţă si auraşti car ava s’vedz dzaţi biseriţ fortificati arada arada, di itia că suntu arădăpsiti tru un cadru natural ahoryea. Minduescu că aesta ălu faţi miracle pi cathi unu turistu. Ma multu, easti ti nipistipseari imaginea ţi u ai ditu pirgulu a unei ţitati videarea locurloru di anvărliga. Easti ti anami că poț s’nedz tu giumitatea a meslui andreu tru ună ţitati fortificată și s’ai ună experiență idyea tu muşuteaţă și di mari tiñie ca tru giumitatea a vearăllei. Pandemia zñiipsi organizarea a unăllei călindari a evenimentiloru culturali, ama eali s’organizeadză, aca relativ ad-hoc.”



    Ma s’hibă di vă căndăsimu, puteț s’intraţ pi site-ul kirchenburgen.org tra s’vă ndridzeţ unu traseu simfunu cu vrerli şi mirăkili a voasti.




    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Vacanță tru giudeţlu Custanța

    Vacanță tru giudeţlu Custanța


    Scutemu tu videală adză giudețlu ţi easti tru sud-estul ali Românie, multu căftatu tru sezonlu estivalu. Cadealihea, litoralu românescu easti atracția di prota thesi. Tru stațiunile di la mealu ali Amarea Lae, dupu unu proiectu tora ayoňea adratu, plajili fură diznău ndreapti și lărdziti, a deapoa posibilitățile di cazari și di discurmari kirolu adye suntu multi. Ghini ma, va nă dănăsimu la mealu ali amari, va s’videmu şi multiculturalitatea, vestighiili istoriţi și ndauă trasee tematiţi.



    Consiliulu Giudțeanu Custanța lă pripuni a turiștilor șasi ruti culturalu-turistiţi, pricunuscuti și ţertificate tru sistemlu european, la nivelu reghionalu. Ică va s’alidzeţ ruta istorică, relighioasă, a muzeelor, ruta a yinlui, a ţităţloru ică a patrimoniului cultural imaterial, priimnarea lipseaşti s’ahurhească ditu muniţipiul Custanța. Ia ţi nă spusi Mihai Lupu, prezidentulu a Consiliului Județeanu: “Easti unu ditu nai cama vecllilli căsăbadz ditu lume, nu maş ditu România, avutu tru vestighii arheologhiţi. Aducu aminti Muzeulu di Istorie, Muzeulu di Artă Populară, Muzeulu di Artă Contemporană, cu ună colecție avută și multu modernă. Easti unu ditu nai ma mărli muzee ditu văsilie. Tutunăoară, fac urminie ti ună vizită la Delfinariu, la Planetariu și la Acvariu. Nu yini vărnu la amari cu cilimeaňilli şi s’nu ălli veadă. Cara va s’nkisimu di Custanța, putem s’alidzemu iţi rută ditu aţeali ţi acaţă tu isapi Delta, Dunărea, vestighiili arheologhiţi, la ţitățli cari suntu anămusiti: Histria, Capidava, Ulmetum.”



    Diana Slav easti ghidlu a căsăbălui Custanța și ti locărli di anvărliga di ţinţi aňi ş-cama și spuni că născănţă di turiști ș-adară temili ninti ta s’yină, ama u arisescu şi turiștilli cari aproaki şi hăbărli ţi lâ li da năsa. “Pi ningă Cazinoulu cari armâne ună emblemă a căsăbălui Custanța, ti lliaharauua, intratu tru proiectul di znueari, mini lă facu urmine nica şi Muzeulu a Marinăllei. Easti unicu tru România și multu lişoru ti agiundzeari. Pirmituserli di aoa suntu spusi și tru comata audio, tru ma multi limbi xeani. Di aclo, nkisinda pri padi, tru Piața Ovidiu, avem Muzeulu di Istorie, ama, maxus, Edificiul roman cu mozaic. Avem băňili romani di cari multă lumi nu știe și 650 di meatri pătraț di mozaicu multu ghini conservatu.”



    Tutu loclu ditu misuhorea istorică a căsăbălui Custanța fu znuit pritu un proiectu cu fonduri europene, ahurhinda ditu 2013. Tora s’lucreadză la minutişuri, cu acţentu pi casili ditu zonă. Ași, ari tora locuri di cazari multu interesanti, andreapti aţea turlie tra s’tiňisească vidzuta-a zonăllei și istoria ditu veclliulu kiro a casiloru. Un altu lucru ţi ălli ciudusi turiștilli fu aţelu a multiculturalitatillei. Comunitățli etniţi ţi băneadză tru aestu locu suntu un exemplu di bănaticu. Turţă, tătari, greţ, armeňi ică uvrei, tuț deadiră contributu la prucupsearea a zonăllei. Diana Slav: “Nica şi pi comata gastronomică. Suntu ma multi restauranti a comunitățloru. Ditu videala culturală și relighioasă, zona ţentrală, pietonală, tru cari aducu și mini ună mari parti ditu pirmituserli a căsăbălui Custanța, includi un octogon confesionalu. Aşi, optu ditu locașurli di cultu pi lenu turlii di relighii potu s’hibă vidzuti imnănda, anvărliga di ună săhati și giumitate, andicra di cumu imnă turiștilli.”



    Ditu căsăbălu Custanța, posibilitățli di vizitari a giudețlui suntu multi. Tuti andicra di ţi va cathi unu turistu s-veadă ică ditu hălatea cu cari imnă. Diana Slav, ghid di turismo: “Ună nauă hăbari tora, ahurhescu s’hibă promovati urdinări cu biţicleta I cu lenu turlii di hălăţ motorizati. Tru aestu kiro, suntu băgati la dispoziția a turiștilor niscănti scutere multu muşeati, cu cari poati s’hibă vidzută fără problemi și tru ună turlie multu kiskină tută regiunea. Avumu ahtări căftări, tru cari s-aibă tru vizitili aestea și comata istorică, culturală i gastronomică.


    Cara va nidzemu cătă sinurlu cu Vărgăria, putemu s’nidzemu s’videmu Titatea di Adamclisi, cari easti multu ghini conservată. Lumea neadzi ta s-veadă maş monumentul, ama a ňeaia ăňi ariseaşti şi zona a ruinelor di la ţitati. Apropea di aesta, putem s-experimentămu şi comata relighioasă. Avemu Spileaua a Sâmtului Andrei și Mănăstirlu Dervent. Suntu locuri multu căftati di atelli cari vor s-veadă esența a creștinismului. Avem multi crami. Tru aestu kiro ari cama di 20 crami. Suntu ňicăzi și au numa “boutique winery”. Li aprokiu multu di multu, di itia câ aclo s-bagă acţentul pi calitate și nu orlea zorlea pi cantitate. Cathi un spuni ună pirmituseari acutotalui ahoryea și axată pi pirmituserli a loclui. Ahurhiră tuţ s’nveaţă că pirmituserli și istoria a loclui lu andreu turistul ti aţea ti va s-facă, nu easti duri maş kelkea di yinu.”



    Mangalia, Moscheea Esmahan Sultan și mirminţălli aliştei s-tindu pi unu locu di aproapea 5.000 di meatri pătraț. Specialiștilli suntu cu minduita că easti unu ditu nai cama muşeati monumenti arhitectoniţi, di itia a ndziminarillei anamisa di stilurli gărtescu și nturţescu, aluştoru lă si adavgă ňiţ influenți mauri. Aesta poati s’hibă acăţată tru isapi cu unu tur a vestigiilor istoriţi, spuni Diana Slav, ghidlu di turismu.


    “Di Custanța putem s’nidzemu cătă Babadag, iu easti a daua moschee ca vicllimi ditu România, ditu anlu 1610. Nghiosu, cătă Adamclisi, u aflămu atea di Mangalia, ditu anlu 1590, cari poati s’hibă vidzută. După Babadag, avem ţitatea Histria, nai cama veacle ţitati ditu kirolu anticu ditu România, s’deapoa maş ti ndoi kilometri poati s’hibă vidzută și Cetatea Medievală Enisala. Aestă va s’hibă maş tru giudeţlu Custanța, car ava s-intrăm și pi locărli a viţiňiloru, tru giudețlu Tulcea, traseele crescu. Daima, turiștilli fură ciudusiţ di multiculturalitati, la cari nu s’aștipta. Di multe ori, și plaja ălli cudusi, di itia că nu s’aştipta la ună plajă cu arină. Eara nviţaţ cu ateali ditu ascăpitata ali Europă, iu suntu multu strimti și cu kitriţeali. Cu plajele lărdziti și ma multu tru anlu ditu soni, putem să-lli lomu pi napandica nica și cama muşeatu. Nica şi comate hotelieră criscu tutu ma multu, di agiumsi ti anami, scuţănda tu videală experiențe cât ma personalizate. Aestu lucru spuni maturizarea a păzarillei locală.”



    Ia dimecu ună destinație di vacanță uidisită ti iţi ilikie. Acă nai cama mulță alegu s’veadă locurli tru sezonlu estival, ta s’hărsească şi di plajili nsurinati, ună vacanță tru giudețlu Custanța easti urminipsită tru iţi kiro a anlui.




    Autoru: Daniel Onea

    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Tru giudețlu Gorj

    Tru giudețlu Gorj



    Giudeţlu Gorj vă așteaptă tru iţi sezon cu turismu di aventură, ruralu, relighiosu și culturalu. Tru partea nordică a giudețlui suntuu chipitli a munțăloru Parângu, cu cadri ditu fisi multu muşeati, cu lacuri glaţiari, cu versanți abrupți și cu pspilei declarati monumenti a fisillei. Di altă parte, Târgu Jiu, puteț s’videţ operili tru aeru libiru adrati di Constantin Brâncuși tru añilli 1937-1938.



    Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru Consiliului Judițean Gorj. “Ași cum iţi loc ditu lume ari ună pirmituseari, avem și noi pirmitusearea-a noastră, unu pirmithu cari easti ngrăpsitu tru un loc di ună muşuteaţă ahoryea, pispiliti cu peisaji cari ţă talle adilleaticlu, pritu leghendile a llei memorabile, pritu muşuteaţa-a fisillei, ama, nu dip utu soni, pritu oamiñilli cari ș-alăsară toru emu tu istoria ali Românie, emu și tru cultură, tru artă, di u alăxescu viziunea-a lumillei tru artă. Un turistu, cându agiundzi tru aestu kiuşe ali Românie, lipseaşti să ştibă că uniţitatea-a muşuteţloru cu potențial turistic easti reprezentată tamamu di elementul cultural. Gorj, cama di tamamu tru hoara Hobița, s-amintă nai cama marli sculptoru di tuti timpurli, Constantin Brâncuși. Aestu thimilliusi Târgu Jiu un ansamblu monumental, “Calea eroilor”, singurlu proiect monumental tru aer libiru ditu lumi, pi cari Brâncuși alu ahărdzi tră eroillli nicunuscuț, ţi s’feaţiră curbani tru Primlu Polimu Mondial. Ma multu, Gorjulu s’completeadză ună turlie simfunizantă cu muşuteaţa a locurloru di munti, cu adetli anţestrale, ţănuti tru ună turlie cătu cama spăstriti și tru lumea a hoarăllei di adză, ama și cu leghendili istoriţi.”



    Ncisimu priimnarea ditu căsăbălu Târgu Jiu, ună nicukirată multu veaclle, cu orighini di 600 di ani ş’cama. Oana Maria Paloș. “Easti un căsăbă a alumtiloru purtati tră independență, a eroilor, a artăllei și a adeţloru. Acă nu easti ună nicukirată urbană mari, vahi ma ñică andicra di altili ditu sud-vestul ali Românie, Târgu Jiu iasi tu migdani pritu unu aeru cochetu, provinţial, pisti cari ş’alăsă toru nai ma marli sculptor a di tuti timpurli, Constantin Brâncuși, pricunuscutu ca părinti a artăllei modernă. Artistul adră tru kirolu 1937-1938 ansamblulu monumentalu Calea Eroilor, ţi adună Masa-a Tăţearillei, Poarta-a Băşearillei, Aleea a Stoaliloru și Coloana fără diBitisită. Operili brâncușiene suntu minduiti di marli artistu s’hibă arădăpsiti pi unu axu cari treaţi pritu căsăbă tru linie dreaptă, pi ună distanță di 1500 di meatri. Aşi, vizitatorlu agiundzi di la Coloana fără di Bitisită, treaţi pi ningă Băsearica Sămţălli Petru și Pavlu, agiundzi la Poarta-a Băşearillei, ş’deapoa, pi Aleea-a Stoaliloru cătă arâulu Jiu, dinintea a curi, Masa-a Tăţearillei căliseaşti la meditație și arigeai.”



    Ari și alti distinații, i casi di patrimoniu, cadealihea giuvaericadz di arhitectură ili locuri tru aeru libiru, cafi unu di eali avânda ună pirmituseari fascinantă, nă spuni ma largu Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru a Consiliului Giudețeanu Gorj. “Putemu s’triţemu ndauă dzăli tu isihie cu videari, ti paradigmă, Casa Memorială Iosif Keber, un pictoru cu anami ditu secolu tricut, Muzeulu di Istorie și Artă “Alexandru Ștefănescu”, poati s’hibă vizitatu parcul ţentralu, ţi easti, pi mealu a Jiului. Cara ază aclo easti un loc di priimnari, tru kirolu a Polimlui di Independenuță, anvărliga di anlu 1916, tamamu iu putemu s’nă priimnămu cu biţicleta, eara linia reală a frontului. Deapoa, s-poati s’hibă vidzută nica şi Pălatea Administrativă, iu ş’ari scamnulu Consiliul Judițean Gorj, ea hiinda, nai cama marea casă a ăsăbălui, a curi arhitectură easti multu alăvdată di turiști și di vizitatori. Ti exemplu, Sala Mari, adrată tru stil maur easti neise un obiectiv turistic.”



    Giudețlu Gorj nu easti un giudeţu mari. Aşi, ditu Târgu Jiu, ti 15-20 di minuti, ti exemplu, putemu s’agiundzemu cu aftukina tru Clleili a Sohodorului, spuni Oana Maria Paloș. “Ma s’yinimu di cătă București, poarta di intrari easti localitatea Polovragi. Deapoa, puyemu s’alinămu pi nai ma analtă cali ditu România, Transalpina. Nidzemu ninti cu altu şingiru di munţă, Munțălli Vulcan, uu avem Defileulu a Jiului. Tutunăoară, Valea-a Cernăllei, tru Clleili Padeș. Pi ningă turismul di aventură, activ, avem turism monahalu. Cathi unu defileu, cathi ună hopă di munti ari câti unu mănăstiru. Ditu unu capu tu alantu a giudeţlui, ditu videala-a turismului monahal, ari seamni a pistillei veaclle. Tru tut giudeţlu, avem un numiru di 13 di locări monahale. Ditu aeastea, va s’cundilledzu mănăstirlu Tismana, nai ma veclliulu mănăstiru ditu Țara Românească, mănăstirlu Lainici, aştirnutu tu inima-a munțălor, și mănăstirlu Polovragi, pi Clleili a Oltețlui. Aclo iu nu ti aștepți, ditu cuşiia a aftukinatăllei ică di pi un traseu di biţicletă, poț ta s’vedz ñiţ băseriţ ditu lemnu, veclli di 300 di ani. Neise, giudeţlu Gorj easti pirifanu cu nai ma marli numiru di băseriţ-mărtirie ditu ţivilizaţia a lemnului. Mistiryiurli a aiştei ţivilizaţie fură ţănuti kiskinu tu comunitățili locali.”



    Pi ningă folclor, tru Gorj, fură ţănuti isnăhili populari. Mpilitearea-a iilor, țăsearea-a mudatiloru, olăritlu, măsturlăchea a lemnului suntu ţănuti cu ngătanu di oamiñi cari ș-li voru locărli iu s’amintară, cari aleg ta s’băneadză tu locărli iu s’amintară, la poali ică tu inimă di munti. Ti promovari adeţli și isnăhili, ari ndauă manifestări culturale, cafi anu şi multu anămusiti.



    Tru idyiulu kiro, giudeţlu Gorj easti destinația aleaptă și ti atelli ti au miraki trâ munti, spuni ma lrgu Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru a Consiliului Giudițean Gorj. “Avem 25 di trasee turistiţi cari potu s’hibă căftati şi alăgati. Multi di astea suntu tu arii aviglleati, tru ateali dauă parcuri naționali di pi teritoriul a Gorjului: Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Național Domogled Valea Cernăllei. Tră sporturli extremi și tră offroad, căftarea easti tutu ma mari. Mulţă ahtări turiști agiungu pi Clleili a Sohodorului, iu ari și un campionat di offroad. Tutunăoară, Clleili a Galbenului, la Baia di Heru, și pi Clleili a Oltețlui, cătă Polovragi. Suntu locări ti anami ti atelli ţi au mirakea ti alpinismu. Un altu lucru ma pțănu cunuscut ti giudețlu Gorj easti că aoa easti a șasea parti ditu arealul speologic ali Românie, dimi, cama di 2.000 di spilei, grote și caverni. Amatorlli di speologhie lipseaşti s’nă cunoască oferta, ş’deapoa, car ava s’yină tru giudeţlu Gorj, pot s’llia ligătura cu Serviciul Salvamont, cari lă agiută cu echipamente di protecție, ama și cu multi dati tru aestă noimă.”



    Tru kirolu ţi yini, Consiliul Judițean Gorj va u promoveadză Spileia Cioarii, ditu comuna Peștișani. Dupu săpăturli arheologhiţi ahurhiti tru 1955, fură aflati toară a existențăllei umineşti di aoa şi 50.000 di ani. Easti una ditu nai ma vecllili nicukirati umineşti ditu Europa.




    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala