Radio România Internațional

Category: Radio-Priimnare

  • Concursu „Radio România 85”

    Concursu „Radio România 85”

    Radio România Internaţional lansă un nău concursu cu premii, cu numa “Radio România 85”. Aţista easte vârsta ţi radioulu public din România va u implineascâ la 1 noiembriu. Tru aţea dzuâ a anului 1928 si feaţe prima transmisie radiofonică ofiţială din România. Nâ propusim ca, până la 30 cirişar, să vă prezentăm frândzâ di-tru istoria Radioului public, personalităţ care marcarâ evoluţia aţistei instituţie, ama şi informaţii dispri actuala structură a Soţietatil’ei Românâ di Radiodifuziune. Amintâtorl’i a Marilui Premiu a concursului Radio România 85” va-s aibâ ocazia să viziteadzâ 3 zone din România acopirite di emisia unor posturi reghionale a Radioului public — judeţile Gorj, Timiş şi Cluj.


    În cadrul a rubriţilor a noastre turistiţe, vă invităm să descopiriţ atracţii şi muşuteţ a locurilor tru care va-s agiungâ amintâtoril’i a Marilui Premiu, ama nu cum ţi do, că arada di colegil’i a noştri di la posturile reghionale di radio. Arhiusim cu judeţul Timiş (vestu) şi cu Timişoara, câsâbălu tru care tru 1989 arhiusi revoluţia anticomunistă din România. Judetul Timiş easte unâ parte di-tru reghiunea Banatului care, de-a lungul a istoril’ei, feaţe parte din Imperiul otoman, di-tru aţel habsburghic, di-tru regatul maghiar, iara aeste treaţiri di la unâ administraţie la alta marcarâ dezvoltarea economică şi culturală a zonâl’ei. Atestată documentar în secolul al 13-lea, Timişoara fu chentrul tru care bânarâ deadun, de-a lungul a timpului, român’i, maghiari, ghirman’i, sârb’i, bulgari, ucraineani, evrei şi slovaţ.


    Timişoara easte protlu câsâbă di-tru Europa în care, tru brumar 1884, fu introdus iluminatul stradal. Ama, aşă cum vâ avem promisâ, să descopirim Timişoara arada di Felicia Ristea, colega noastră di la Radio Timişoara:

    Mulţan’iisescu trâ aestă ocazie di sâ zburăscu dispri Timişoara! Him multu hiperifan’i şi mâriţ di câsâbălu a nostru, patriotismul local aoa are mare valoare. Timişoara easte un câsâbă orientat cătră progres, cătră ştiinţă, di cându di la tute marile expozitii di la Viena şi di la Paris (di la bitisita secolului 19 — n.r.) eara aduse machetile la Timişoara şi eara dezbătute tru şedinţă publică. Puteţ s-vâ imaginaţ ţi însimnăt aoa să aduţi tut ţi easte inventie di primă linie în Europa. Avem muzeie di artă. Si născu unâ întreaţire întră baronul Ormós Zsigmond şi van Brukenthal aşă că avem şi noi ţi sâ spunim.“


    Cu diaver, ma că Samuel van Brukenthal bâgă timeal’ile a Muzeului din Sibiu care-l’i poartă numa, Ormós Zsigmond, un altu pasionat colecţionar di artă, bâgă, tru secolul al 19-lea, bazile a Muzeului Banatului şi a Muzeului di artă din Timişoara iu easte expusă colecţia lui di pictură, grafică şi artă decorativă. Ama Timişoara are şi alte atracţii, după cum aflăm di la jurnalista Felicia Ristea, ţi dzâse: Avem Muzeul Satului, a Hoarâl’ei, iu si adunaarâ aţeale mai muşatile căsiche di-tru tută zona di vestu a statlui. Avem Muzeul Banatului care funcţionează tru actualul bastion Terezia.



    Avem un muzeu a Revoluţil’ei di la Timişoara, di aform’ia că aclo avem păstrate aţeale ma vrutile şi muşatile fragmente di istorie di aţea ţi însimnă trâ noi unâ bânare maximă, la superlativ, a tut ţi fu acumulare di speranţe di dzăţ di an’i di dzâle (di reghim comunistu). Filarmonica şi Opera oferă concerte şi spectacole fârâ dânâsire. Tora si bitisirâ Dzâlile a Culturâl’ei Spaniolâ şi tamam si discl’sirâ Dzâlile CaféKultour ; la bitisita septămânâl’ei, cându va sâ si încl’idâ, va-s hibâ unâ bunâ araste trâ tuţ aţel’i ţi au mirache trâ artâ şi culturâ să arhiuseascâ prima dzuâ a Festivalului studenţescu. Avem Teatrul di Stat în limbile română, maghiară şi ghirmană. Nâ hârsim la Timişoara, an’i di dzâle, di prezenţa maril’ei actriţâ Maia Morgenstern pi care u aştiptăm dzâlile ţi v’in să si toarnâ la Timişoara şi care nâ prezentă ndauâ spectacole ahoria şi în idiş.”


    Într-unâ politie multiculturalâ şi multietnicâ, easte di aşteptat ca lăcaşile di cultu, pi lângă rolul a lor di bază, să constituie şi atractii turistiţe. Jurnalista Felicia Ristea, unâ boaţe di la Radio Timişoara dzâse: “Lăcaşile di cultu din Timişoara suntu di unâ muşuteaţ mâgh’ipsitoare, di la templul iudaic, cu unâ arhitectură di influenţă maură, până la Domul catolic şi Bâsearica Sârbă din Piaţa Unirii, bitisinda cu Catedrala noastră ortodoxă din Piaţa Victoriei pri tru care are tricutâ Regele Mihai, tute suntu locuri di atracţie, locuri muşate, în care puteţ să aflaţ tut ţi easte valoros în cultura europeană. Şi să nu agârşim, Timişoara easte câsâbălu a rozelor, câsâbălu a trandafil’lor, di aform’ia că aoaţe unâ familie di florari, Muhle, dezvoltă aestă pasiune într-unâ industrie. Muhle easte aţel care mindui şi organiză printră alte şi Parcul Cişmigiu din Bucureşti, ama şi alte, în Sofia ică la Tokyo, şi tru altă parte. Aşama, v’init la Timişoara şi îmbrăţitaţ mapamondul!”



    Sperăm că vâ incităm tra să participaţ la concursul Radio România 85”, aşi că vă invităm ca, tru ediţiile următoare ale rubricâ a noastrâ turisticâ, să descopirim deadun zona Gorjului şi aţea a Clujului.

  • Giumitate di an pi schiuri, pi Semenic


    Munţâl’i Semenic fac parte di-tru grupulu muntos a Munţâlor Banatului, di-tru zingirulu muntos a Carpaţâlor Occidental’i (tru sud-vestul a Româniil’ei). Ţi cara că au maşi 1445 metri altitudine, munţâl’i Semenic li domină locurile di nvarliga, aţea ţi lâ aduse numa di “citia a Banatului” (provincie istorică di-tru vestul ale Românie). Accesulu este lişor, di la Reşiţa până la Semenic hiinda maşi 40 di kilometri. Cipitile a masivului formeadză un triungl’iu: Semenic (1445 m), Piatra Goznei (1447 m) si Nedeia (1439 m), ahtare turlie că pi care ţi s-hibâ eale pot sâ si veadâ alante dauâ. Platoul imită păşun’ile alpine, cu suprafaţe mări di iarbă şi în restu veghetaţie puţână. Ţi cara că nu easte analtu, Semeniculu si caracterizeadză printr-unâ abundenţă ahoria di neauâ. Aoa există un strat compactu di neauâ chiro di 5 … 6 meşi pi an, iara grosimea a stratului si menţâne 3-4 msi pi an la piste 1 m, başi şi tru iernile ma oarfâne tru neauâ. Tru chirolu a iarnâl’ei temperaturile si situeadză întră –25 grade Celsius până la +6 grade Celsius, şi veara întră +10 şi +25 grade Celsius.


    Aoaţe aflaţ ţinţe pârtii di schi omologate ofiţial, iara condiţiile suntu bune. Sorin Blaga, primarulu a comunâl’ei Văliug, di-trun Caraş-Severin, nâ invită pi Semenic, şi dzâţe: “Him unâ di aţeale ma vecl’le staţiun’i montane din ţară, di-tru România. Neaua ţâne aţel mai multulu chiro di an şi avem şi aţea ma lunga pârtie din ţară, di 6 km. Fu ditotna unâ zonă ahoria, v’ineu sârb’i şi unguri tru iţe week-endu. Are unâ unâ pârtie di schi la Casa Baraj, di aform’ia că baza di cazare la noi si creadză în varliga localităţlor Văliug, Crivaia, iu are un numir mare di locuri di cazare. Momentan si schiadză la Casa Baraj, unâ pârtie muşată, ama ca m’ică. Accesulu la pârtia mare si faţe cu autobuzile. La Casa Baraj are un after-schi, un bar multu muşat, şi avem un telescamnu di dauă locuri, avem canone di neauâ, faţim neauâ artificială.”


    Di pârtiile ma vecl’i, başi di-tru staţiune, ţea ma lunga pârtie di pi schi di pi Semenic easte Uriaşul cu unâ lundzime di 1.200 di metri. Diferenţa di nivel easte di 220 di metri, iara traseulu easte considerat di un nivel mediu. Teleschiulu poate sâ transportâ până la 800 di persoane pi oră. Nu are niţe nocturnă, niţe neauâ artificială.


    Unâ altă pârtie di schi, tut ahât căftată, easte Cruţea di Bradz. Are unâ lundzime di 750 di metri, iara traseulu easte considerat di un nivel mediu, cu unâ diferenţă di nivel di 160 di metri. Teleschiulu poate sâ transportâ câte 500 di persoane pi oră. Pârtia di schi Goznuţa are 700 di metri lundzime şi unâ diferenţă di nivel di 180 di metri. Unâ altă pârtie, considerată di schiori di nivel mediu easte Prietenii Munţilor, cu unâ lundzime di 500 di metri şi unâ diferenţă di nivel di 180 di metri. Accesulu si faţe cu teleschiulu, ţi are unâ capacitate di 400 persoane pi oră. Unâ pârtie di schi considerată lişoarâ ca dificultate easte Semenic, cu unâ lundzime di 300 di metri şi unâ diferenţă di nivel di 40 di metri. Telschiulu poate sâ transportâ până la 400 di turişti pi oră.


    Ma multe hoteluri şi pensiun’i vă aşteaptă în zonă. Iara tru ţi mutreaşte deliciile culinare, aoaţe precis va sâ hiţ hâidipsiţ. Si toarnâ cu detalii Sorin Blaga, ţi dzâţe: “Aţel’i ţi schiadză în zona Semenicului, si cazeadză şi la Văliug şi la Crivaia şi la Trei Ape, ama aţel’i ma mulţâl’i si cazeadză la Crivaia, la poalile a Semenicului. Nsus pi munte există un hotel ţi are maşi vârâ 30 di camere. Him român’i şi ştim clar că afinata (di afinghe), pestruvulu şi bureţâl’i di fag suntu la puteare. Hai, v’iniţ şi convindziţ-vă di muşuteaţa locului şi pistipsiţi-mâ că după unâ dzuâ di schi va vă satisfacă bucătăria di tute turliile, di la meniuri rafinate, până la aţeale aplo şi ndophe: ciolan cu fisul’iu, verdzu călit, până la pizza şi îngl’iţate, satisfaţim tute gusturile.”


    Semeniculu îşi aşteaptă tut chirolu a anului vizitatoril’i, di la amatoril’i di anutare, şi pescuit, până la aţel’I cu mirachea sporturilor nautiţe, aoaţe si l’ia cu niche bărchi, hidrobiciclete sau plăci (ploace) di windsurfing ică aţel’I cu mirachea drumeţiil’ei, priimnaril’ei.


    Ama trâ momentu, cum unâ nauă arăţire a chirolui, garantează prilundzirea sezonului di schi în tută vâsilia, nu ezitaţ să vă programaţ unâ vacanţă pi schiuri pi Semenic!


    24.ian.2013