Category: Radio-Priimnare

Concursul cu premii, cu titlul De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”, dedicat a judeţului Prahova, di-tru sudulu a Româniil’ei, si aproachie di bitisitâ. Urmeadză unâ recapitulare a principalilor atracţii şi muşuteţ culturale, turistiţe şi istoriţe pi care puteţ sâ li aflaţ tru aţist judeţ, considerat printră ţeale ma bogatile şi ma dezvoltatile din România. Va-s aflaţ, ca di aradâ, şi răspunsurile a întribărilor di concursu, pi care li aştiptăm până la 15 marţu 2014, data a poştâl’ei.

Arhiusim cu Drumul Voievozilor”. Aestua easte un traseu di promovare a obiectivilor istoriţe di-tru judeţulu Prahova. Anca Baciu, secretar gheneral Asociaţia trâ promovarea şi dezvoltarea a turismului Prahova, nâ invitâ la unâ călătorie inedită, în timpu:

Drumul voievozilor easte unâ cale turisticâ, trâ aţel’I cu mirache a li istorie şi a li artă. Aoaţe turiştil’i pot sâ veadâ urme şi toarâ ale istorie di-tru zona a Muntenil’ei, în zona Prahova, urme ale existenţâ umanâ tru aeste teritorii, urme a domnitorilor Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab. Aoaţe pot sâ hibâ aflate ruine, surpâturi, a bâseriţilor adrate di aeşţâ domnitori, palate, diverse monumente di arhitectură.”

Pi aestu traseu si aflâ şi Măneciu, a daua comună ca suprafaţă di-tru judeţulu Prahova. Mihail Barbu, viceprimar, nâ zburâ di muşutaţa, ama şi di potenţialul turistic a zonâl’ei, şi care dzâse:

Tru aestă zonă există un vecl’u drum roman. Tutunâoarâ, suntu şi căl’iurile pri iu tricurâ Mihai Viteazu şi toţ domnitoril’I a ţarâl’ei. Easte un loc încărcat di istorie. Mănăstirile sunt unâ ispate a tricutului a nostru bogat. Aestea suntu ctitorite di român’i ardelean’i. Unâ easte ctitorită di unâ domniţă bogată, arămasă veduvă care are vinitâ din Ardeal şi află aţea muşata zonă. Aclo mută unâ mănăstire di călughăreale, Mănăstirea Suzana. Existâ şi unâ mănăstire di călugări, la Cheia, ctitorită di cătră fugari din Ardeal, după care domnitori ma recenţâ a Româniil’ei u înzestrarâ cu terenuri, ca să poată sâ si dezvoltâ. În varliga aţil’ei mănăstire apăru staţiunea Cheia. Staţiunea are 40-50 di pensiuni, 3 hoteluri şi 3 cabane la anălţime. Principalile obiective suntu turismul di altitudine, drumeţia, priimnarea montană, tru zona a munţâlor Ciucaş, Zăganu, Grohotiş. Să uităm agârşim pitorescul şi muşuteaţa a locurilor, ideale trâ relaxare.”

Mănăstirea Suzana easte situată pi Valea Teleajenului, tru nord-estul a judeţului Prahova, tru Subcarpaţil’i di Curbură. Aşima, unâ zonă montană di unâ muşuteaţâ ahoria. Maica Teofana Popescu, stareţa a mănăstiril’ei, nâ zburaşte dispre un obiectiv pi nu lipseaşte să-l rataţi. Ia ţi dzâse:

Pictura easte în stil neoclasic, iara sâmţâl’i suntu reprezentaţ multu mări. Bâsearica easte multu largâ, luminoasă, firidzle suntu generoase, iara schenile suntu arare. Patru sâmţâ cuprinde naosulu şi pronaosulu, iara pi murulu di vestu suntu reprezentate treie schene. Catapeteasma easte di la bitisita a secolului al XIX-lea, muşuţâtâ cu icoane di arhiusitâ di secol XIX şi cu icoane nale. Icoanile care si degradarâ furâ înlocuite cu icoane în stil neoclasic.”

Judeţulu Prahova, cu reşedinţa la Ploieşti, si numără printră aţeale ma bogatile judeţe din România. Principalile resurse naturale suntu tiţeiulu (nafta) şi gazile naturale, lignitulu, ghipsul, calcarulu, gresiile şi conglomeratile, argilile şi apile minerale. Ama nu putem să nu amintim şi producţia di vitâ di av’in’e. Aesta şidzu la baza a următorului traseu turistic. Drumul Vinului” străbate av’in’ile, podgoriile renumite a judeţului Prahova şi include popasuri la conăchi, curţâ domneşti şi mănăstiri. Va sâ aflaţ lucrei inedite. Di exemplu, situată pi paralela 45, tru condiţii similare cu aţeale din reghiunile Bordeaux sau Toscana, Podgoria, av’in’ea Dealu Mare si tinde pi dzăţ di kilometri. Tut pi aestu traseu va faţiţ cu siguranţă unâ dânâsire şi în comuna, localitatea, Valea Călugărească, a cure v’inuri furâ premiate la nivel naţional şi internaţional. Aoaţe zburâm cu Vasile Neacşu, primarula a localitatil’ei, care dzâse:

Comuna Valea Călugărească easte unâ di mările comune a judeţului. Are piste 11.000 di locuitori şi 15 hoare. Valea Călugărească easte recunoscută pri-tru v’inurile negre, cama multu pri-tru soiurile Fetească Neagră şi Cabernet. Pri-tru calitatea solului, v’inulu easte dulţe şi aromat. Zona mai easte recunoscută şi pri-tru faptul că aoa suntu vecl’ile ciuflichei a călugărilor. Di aoa provine şi numa a localitatil’ei. Avem în comună Institutulu trâ cercetări trâ viticultură şi vinificaţie. Aestu easte renumit în ţară şi tru xeane. Aoa si produc butaşi di v’ită di av’in’e di diferite calităţ, iara tut aoa si combină v’inuri, si aleg auuâ, si fac anumite categorii di v’inuri. Institutulu fu creat tru 1957 şi are tora priste 300 di hectare di av’in’e.”

Turiştil’i care chinesescu pi Drumul Fructelor, pi Calea a Poamilor, discoapiră lumea rurală, sărbătorile şi arădzâle a locului şi înveaţă dispre arta a masturilor di zânăţ, dispre dzenurile şi livădzile prahoveane di pom’i. Andrei Nicolae, Consilier în cadrulu a Consiliului local Vălenii de Munte, nâ explicâ importanţa pi care prahovean’il’i u da a cultivaril’ei a poamilor şi dzâse:

Spri diferenţâ di alante dauă proiecte, Drumul fructelor leagă întră eale aţeale localităţ cu tradiţie tru adunare, culesul, prilucrarea a fructilor şi a dulceţurilor şi a biuturilor care rezultă di-tru aestea. La Vălenii de Munte există şi un festival tradiţional a ţuicâl’ei, răchia, la bitisita a mesului octombriu, tru iţe an, iu culegătoril’i di poame, producătoril’i di dulceţuri şi di ţuică, di răchie, si adunâ şi îşi promoveadză şi îşi comercializeadză produsile a lor tradiţionale. Pi nângă aesta, alante localităţ din zonă au cathiunâ un specific, un festival a munţâlor, un festival a bujorului de munte, tute ligate di zânăţle tradiţionale di pi Valea Teleajănului şi di pi aestâ cale a fructilor.”

Iatu ndauâ evenimente la care puteţ sâ participaţ cunoscânda tru tut aţel timpu aestu colţu şi parte di Românie! Şi nu agârşiţ! Ma că tihea va vă sumarâdâ puteţ siţ tamam dumnil’ia a voastrâ. Amintâtorulu a marilui premiu a concursului a nostru: un sejur di 9 dzâle, cu pensiune completă, trâ dauă persoane, în perioada 1-9 septembrie (agheazmaciune) 2014. Succes!

Ma că veara aleadzim litoralul românescu trâ plajile cu arinâ minutâ şi apa caldă a amaril’ei, în extrasezon chentrile balneare di aoaţe nâ aşteaptă cu oferte irezistibile.

Acâţăm periplul a nostru di-tru Eforie Nord. Iuliana Tasie, director gheneral a unui complexu balnear, v’ine cu tentaţii trâ toate gusturile şi dzâţe:

Avem ofertă di tratament pi toată perioada a anului, ama cama multu în perioada marţu-aprier, octombriu-noiembriu, tru meşl’i aeştea faţim efortu să oferim pachete ma avantajoase ca preţ, cu diverse promoţii, discounturi, în funcţie di bugetile a persoanior cu aestu dor. Toate pachetile a noastre di tratamentu includ proceduri cu apă nsărată di-tru bara Techirghiol în pischina a chentrului di sănătate, laspe, masaje, duşuri subacvale, includim aoa consultaţia medicală la mediculu specialistu, balneolog a chentrului, oferim ţeale ma bunile condiţii, di patru steale şi la hotel şi la SPA, la preţuri avantajoase a liştei perioadâ. Durata ţea ma m’ica s-hibâ di şase dzâle, avem pachete di 6,12 şi 18 dzâle, în funcţie di lângori. Aţilor ţi au probleme ma greale lâ suntu recomandate 12-18 dzâle. Există şi pachete trâ oamin’il’i tiniri, ţi au nivol’e di unâ revigorare şi nu neapărat di un tratament şi aoaţe zburâm di curele di detoxifiare, zburâm di pachetulu antistres, care include un numir ma m’ic di proceduri, di-tru aţeauşi gamă di fiziotarapie, băn’i cu laspe, băn’i cu plante, masaje, duş subacval, masaje cu laspe, diverse alte opţiuni. Pachetulu balneo, care easte ţel ma complexu, cu patru proceduri n-dzuâ, include un numir ma mare di proceduri, inclusiv electroterapie, aplicaţii cu parafină, alte proceduri ma specifiţe trâ lângorile reumatiţe.”

Hotelul dotat cu aţist chentru di sănătate cunoscut tru toată Europa, are şi un portu privat di agrementu, ţi poate sâ aproache 60 di ambarcaţiuni, şi în sezonulu estival, şi tru perioada a iarnâl’ei. Aoaţe pot sibâ închiriate (loate cu niche) ambarcaţiun’i, pot sobâ loate lecţii di scufundări sau cursuri di navigaţie.

Şi tru staţiunea Neptun-Olimp, la maşi 50 m di plajă, si aflâ un confortabil hotel di 4 steale, dotat cu un chentru spa, dişcl’is tru perioada aprier — octombriu. Iulian Constantinescu, manager rezervări-vinderi, dzâţe:

Îl’i aştiptăm pi oaspiţâl’i a noştri cu pachete di cazare şi SPA în cadrul a complexului, oferim SPA medical, clinic, cu asistenţa a medicilor a noştri-experţâ şi terapeuţil’i specializaţ pi care îl’i avem, pricum şi pachete wellness, di relaxare. Tru aestă perioadă avem valabilă unâ promoţie înscrieri timpurii, trâ aţel’i care au dor să rezerve până în data di 1 aprier, oferim un discountu di 15% di-tru pachetile a noastre cazare şi spa. Putem sâ propunim un pachet wellness talasotherapy, di şapte nopţâ cazare şi şase dzâle spa, care include treie terapii di relaxare n-dzuâ, di care putem sâ enumerâm hidromasaje cu untulemnuri esenţiale, masaj subacval, împachetări cu laspe, dry flotation, duş-masaj Vichy, masaj cu laspe, aroma relaxing masaj, pricum şi şedinţe di ghimnastică acvatică. Trâ aţel’I ţi au dor să beneficiadzâ di pachetile a noastre clinic-medical spa, putem sâ lâ oferim, spri exemplu, pachetulu balneo-vitality, ţi include şapte nopţâ cazare şi şase dzâle di program spa, cu patru terapii n-dzuâ, care va sibâ stabilite pri-tru consultul medical iniţial, oferit di cătră mediculu a nostru. Din gama a terapiilor, putem sâ enumerăm: băn’i cu laspe, împachetări cu laspe, masaj terapeutic cu untulemnuri aromate, masaj cu laspe, masaj subacval, hidromasaj, cu uleiuri esenţiale sau cu sare terapeutică di Bazna, băn’i di plante, kinetoterapie, hidrokinetoterapie, electroterapie, magnetoterapie, laser terapie. Putem sâ oferim şi pachete antiaging trâ oaspiţâl’I a noştri, care includ şi tratamente cu Gerovital.”

Dipunânda şi ma la sudulu a litoralului românescu, în staţiunea Venus, aflăm hoteluri cu chentre di gh’itripsire. Ion Lucian, administratorulu a unui ahtare hotel nâ oferă detalii:

Vă aştiptăm în perioada 15 aprier-30 octombriu, cu multă plăcere, cu mare harauâ! Ca tratamente SPA, noi avem toate procedurile medical-SPA, aprobate di Ministerulu a sănătatil’ei, avem infrastructura să li desfăşurăm, aesta însimnânda şi specificulu a zonâl’ei, adică laspea terapeuticâ şi apa mezotermală, ama şi tratamente gheriatriţe, tutnâoarâ, diapuls, magnetoterapie, electroterapie, kinetoterapie. Ca aparatură, avem cădz (cupăn’I) cu curenţâ galvaniţ, diadinamiţ, faradiţ, aesta trâ electroterapie în apă, masaj şi duş subacval, diapuls, magnetoterapie.”

Indiferent di centrul spa pi care va-l aleadziţ tra s-vâ u aflaţ diznou starea di ghine, efectele va li simţiţ ninca di-tru protile treie dzâle. Cu tute aeste trâ efecte di durată suntu recomandate cure di minim şapte dzâle, aţeale ma indicatile hiinda ţeale di 12 sau ninca di 18 dzâle.

Azâ duţim ninte vizitile di-tru arada a concursului cu premii di la RRI, cu numa “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”. Concursul easte dedicat a judeţului Prahova, di-tru sudulu a Româniil’ei, cu reşedinţa la Ploieşti. Alăsăm trâ momentu deja cunoscutile staţiun’i di pi Valea Prahovei, nâ îndipărtăm di căl’iurile a poamilor, a v’inului sau a voievodzâlor şi descoperim un loc ma puţân cunoscut, ama nu ma puţân valoros: comuna Măneciu şi staţiunea Cheia, di aoaţe.

Nâ dânâsim tru calea a noastrâ la Primăria a localitatil’ei Măneciu, judeţulu Prahova, parteneri a noştri tru organizarea a concursului RRI. Aoa zburâm cu Mihail Barbu, viceprimar a comunâl’ei Măneciu, care nâ prezentă ndauâ repere di aoa şi dzâse:

Comuna Măneciu easte ţea ma marea comună di-tru judeţulu Prahova, ţea ma tru nordu comună di-tru jud Prahova, aflată pi meridianulu 25, la 120 km nordu di Bucureşti. Comuna easte tru Valea superioară a Teleajenului. Avem pi teritoriulu a l’ei ţel ma marile baraj di anrocamente din ţară, barajulu di acumulare Măneciu, muşuteţ turistiţe cum easte staţiunea Cheia, noi hiinda singura comună cu staţiune din judeţ. Unâ staţiune multu muşatâ, aflată pi DN1A (drumul naţional 1A), la distanţă aproapea egală di Ploieşti şi Braşov.”

Şi di aform’ia că di aţeale ma vecl’ile timpuri în România si-au construitâ bâseriţ şi mănăstiri, la Măneciu nâ aşteaptă dauă ahtări obiective turistiţe. Si toarnâ cu detalii Mihail Barbu, viceprimar a comunâl’ei Măneciu, care dzâse:

Mănăstirile suntu ctitorite di român’i ardelean’i, unâ easte ctitorită di unâ domniţă veduvă care vine din Ardeal şi află aţea muşatâ zonă di la Mănăstirea Suzana, pi care şi si aşeză, creânda mănăstirea Suzana, unâ mănăstire di câlughăreale. Există şi unâ mănăstire di călugări, la Cheia, ctitorită di cătră fugari din Ardeal, după care domnitori ma recenţâ a Româniil’ei u înzestrarâ cu terenuri, ca să poată sâ si dezvoltâ. În varliga aţil’ei mănăstire apăru staţiunea Cheia.”

Mănăstirea Suzana si spune, la prima videare, ca unâ ţitate fortificată, cu muri puterniţ. Unâoarâ intrat, descoperi muşuteaţa hibâ a cadrului natural, hibâ aţea a suflitilor dipriunâ purtătoare di doliu – ţeale 44 di monahii, di călughăreale, continuatoarile a unei tradiţie di secole. Cadrul natural montan dominat di păduri di fag nibitisite da ocazia a pelerinului să discoapirâ un loc di paramith, cu amintiri, istorie şi spiritualitate.

Care easte oferta turistică di la Cheia aflăm tut di la Mihail Barbu, care dzâse: “Staţiunea are 40-50 di pensiun’i, 3 hoteluri şi 3 cabane la înălţime. Staţiunea are ca principale obiective turismul di altitudine, drumeţia, priimnarea, montană, tru zona a munţâlor Ciucaş, Zăganu, Grohotiş. Are apoia turismul aestu ecumenic şi să nu agârşim muşuteaţa a locurilor, trâ relaxare, într-un aer curat. Există şi unâ leghendă că sibâ zona ţea ma încărcata cu bioenerghie şi energhie pozitivă, lucre pi care nu pot sâ li certific. Vă aşteptu cu vreare la Măneciu. Avem aţea ma muşata ţară, vâsilie, şi noi, aţea ma muşata localitate şi vă invit cu vreare s-u videţ.”

Tut la Cheia, trâ ătel’i cu mirachea a înălţimilor, fu mutatâ, într-un muşat decor montan, aproapea di cârciliului Ciucaş, cabana cu tut aţea numâ: Cabana Vârful Ciucaş. Gazdă dipiratâ, Gheorghe Alexe, nâ spune ţi aflăm aoa:

Avem condiţii di cazare multu bune, avem şi gospodărie.nicuchiratâ, proprie di animale, aşi că putem s-hrănim turiştil’i cu produse naturale. M’i lo hare di cându mi ştiu lemnul şi am faptâ unâ combinaţie trâ aestă construcţie ca să hibâ cu specific trâ zona montană, cu lemnu, cu cheal’i, să ş-u aducâ a cabană di munte, cu cheatră, părţâle di iluminat cu arâhoată di caruţă, adică tut ţi easte muşat natural. Avem acoperire telefonică. A turiştilor lâ asiguripsim transportu, alinare, dipuneare, iarna faţim pârtie, cale tru neauâ. Avem bucătărie cu mâcare tradiţională, carne di porcu afumată, brânză di burduf (caş tru foale), buldzu, care suntu specifice a zonâl’ei.”

Lu întribăm pi Gheorghe Alexe ţi trasee montane nâ recomandă aoa şi nâ dzâse: “Traseele care fug di la Muntile Roşu, ies la Fântâna a profesorului Ioan, alinâ pi Valea a Birâl’ei până la noi la cabană. Di aoa poate sâ si agiungâ pi Pasul Bratocea, pi Vârful Tigăilor, pi Vârful (cipitlu) Ciucaş, pi Vama Buzăului, sau poate sâ si v’inâ diznou pri-tru parcul Zăganului, iu ajunge în Valea Stânii. Noi putem sâ oferim la iţe oră transportu auto şi cătră cabană, şi pi traseele turistiţe care fug di-tru aestu nod.”

Iara a nauă nu nâ arămâne dicât să vă aduţim diznou aminte că fericiţâl’I şi hârâsiţâl’i aminttori a concursului RRI va aibâ arastea să hibâ cazaţ pi aestu cipit di munte. Aşi că vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundiţ corectu, în scris, la întribările di concursu, tra sâ puteţ s-amintaţ. Concursul dureadză până pi 15 marţu 2014, data a poştâl’ei. Mai aveţ maşi 18 dzâle tra-s pitreaţiţ răspunsurile a dumnil’lor a voastre.

Bucovina îşi l’i atradze turiştil’i pri-tru peisaje mirifiţe, obiective culturale, tradiţii şi, tutnâoarâ, pri-tru posibilitatea di practicare sporturi di iarnă, tru staţiun’i pricum Vatra Dornei, Gura Humorului, Cârlibaba şi Câmpulung Moldovenesc. Aţistea suntu printră ţeale ma recunoscutile puncte di atracţie di-tru nordul a Româniil’ei. Ama nu suntu singurile.

Prima a noastră dânâsire: Salina Cacica. Situată în partea chentral-vestică a judeţului Suceava, aţista poate sibâ vizitată ninca di-tru secolul al XIX-lea. Intrăm tora în salină, însuţâţ di ghidul turistic Ioana Croitoriu, care dzâţe: Tută mina fu lucrată manual cu dalta şi ciucanlu di specialiştil’i mineri din Polonia şi Ucraina, şi totulu easte di sare. Cacica înseamnă în limba polonă raţă” ica “papă”. Fu un teren cu muceară, cu multe pape aghre, di iu şi numa a minâl’ei, datâ di polonezi. Specialiştil’i dzâc că avem aoa rezervă di sare trâ ninca 500 di an’i, iara exploatarea arhiusi tru anulu 1791. Avem unâ capelă m’ică, ortodoxă, cu ndauâ sculpturi di sare. La 38 di metri adânţime avem un lac artificial, pi mardzina a cure si formeadză cristale di sare. Tut aclo si veade şi bărcuţa cu care mineril’i îşi priimna nâinte cilimean’l’i, nipoţl’i. La 41 di metri adânţime si aflâ sala di bal, iu si organiza ziafeţ. Poartă numa a primului director gheneral. La 70 di metri adânţime aveam şi un depozit di brânză, caş ansârat, cu agiutorulu a unei temperaturâ constantâ di 10 grade. Tora easte amenajat un teren di sportu trâ aţel’i care v’in la tratamentu, aţel’i lândziţl’i di astmu sau cu lângori a aparatului respirator, ama avem şi spaţii di giucare trâ copii, trâ cilimean’i.”

Puteţ sâ vâ programaţ vizita tru iţe dzuâ a septămânâl’ei, ninca şi dumâinica, întrâ oarile 9.00 – 17.00. Preţulu a unui bilet di intrare easte di 10 lei trâ adulţâ (2,5 euro). Copiil’i până la 14 ani şi elevil’i beneficiadză di reduţire 50%.

Nordul a Româniil’ei easte recunoscut şi trâ mănăstiri. Bucovina easte cunoscută şi sum denumirea Ţinutul, Loclu, a Mănăstirilor. Vă propunim tora unâ vizită într-unâ mănăstire ţi dânâsi la treaţirea a chirolui aproapea 500 di an’i. Ţi cara că easte ma puţân vizitată dicât celebrile Voroneţ, Putna, Moldoviţa, Suceviţa, ma retraptâ, ma afirtiâ, mănăstirea Probota nu prinde sâ hibâ elipse di-tru itinerariul a dumnil’lor a voastre în Bucovina. Unâ di câlughrealile a mănăstiril’ei nâ faţe un şcurtu istoric a muşatului a nostru obiectiv turistic. Ea dzâţe: Probota easte protulu mănăstir pictat la exterior. Mănăstirlu fu mutat tru anulu 1530 şi easte pictat întră an’il’i 1530 — 1532 di cătră unâ pareie di călugări. Di punctu di videare arhitectural respectă tiparulu a mărilor necropole medievale şi bagâ deadun aţeale treile elemente: goticulu, care predomină, elementile renaschentiste şi aţeale moldovineşti. Tru secolul al XIX-lea bâsearica suferă modificări sum administrare greacă. Si adoptă soluţia a zugrăpsiril’ei la exterior, firidzle a pridvorului şi a pronaosuluifurâ ctizmusite şi mănăstirea fu pictată diznou în interior. Unâ oarâ cu secularizarea a averilor mănăstireşti, la 1864, va hibâ deshiinţată ca mănăstire şi va funcţioneadzâ ca bâsearică a hoarâl’ei Probota până la revoluţia anticomunistă di-tru 1989. După aestă dată agiundze mănăstire di călughreale , iara di-tru 1993 easte inclusă în lista a patrimoniului mondial UNESCO trâ valoarea a li arhitecturâ. După lucrările di restaurare, sum eghida UNESCO, finanţate în mare parte di guvernile a Japonil’ei şi Româniil’ei, si speală pictura interioară şi si descoapiră pictura veacl’e, orighinală, di la 1532, care dezvăluie, care scoate tru mighdane un program iconografic unic, di excepţie, care îl’i feaţe pi specialişti să u declarâ tru anulu 2001 aţea ma ghine păstrată şi exactă di punctu di videare teologhic. Ea corespunde ţel ma ghine a standardilor liturghiţe şi a stilului artistic a bâsearicâl’ei bizantinâ. Aşi, tru 2001, l’ia premiul UNESCO trâ valoarea a picturâl’ei interioarâ. Ma că muşuţârea, stolilzma exterioară nu va sâ si mai admirâ niţiunâoarâ aşi cum eara un chiro ninte, în ciudia a lucrărilor di restaurare, pictura interioară easte unică.”

Claudiu Brădăţan, di la Chentrul di informare turistică Suceava, nâ invită la mişcare şi priimnare în Bucovina. Lu întribăm desi existâ oferte trâ turismul di aventură, şi dzâse:

Noi îl numim turismu activ. Nu si faţe neapărat cu sporturi extreme, ama easte activ. Tru aţist sensu, Vatra a Dornâl’ei easte unâ destinaţie ideală. Si dezvoltă aoaţe unâ paletă di pachete turistiţe trâ aestu ghen di turismu. Mi refer la turismul ecvestru, câvală, avem un parcu naţional, Parcul Naţional Călimani, cu ţea ma marea suprafaţă tru judeţulu Suceava. Aoaţe si practică turismul ecvestru, turismul di drumeţie, di priimnare, climbing, river rafting şi plută pi arâulu Bistriţa. Easte ţiva inedit trâ toată România. Vă fac tembih iara cu căldură să m’eardziţ la Ciocăneşti, unâ hoarâ v’ie, unâ hoarâ turisticâ, hoarâ cu arhitectură tradiţională, ahoria. Aoaţe si fac dauă festivaluri naţionale di anvergură, respectiv Festivalul Ouălor Încundil’iate, primuvaara, şi Festivalul a Pestruvului, veara.”

Bucovina easte unâ destinaţie turistică trâ tută lumea. Inclusiv trâ aţel’i cu mirache trâ relaxare şi tratamentu. Aeşti suntu invitaţ în Vatra Dornei, spune şefulu a serviciului Salvamont, Petru Ariciuc:

Vatra Dornei, ca staţiune balneoclimaterică, apăru di-tru an’il’i 1880-1890, cându si mutarâ şi proti case, edificii care constituie nucleulu a staţiunil’ei: Poşta, stabilimentul a băn’ilor, Primăria. Apoia, cu agiutorulu a unor studii, si evidenţie în varliga a anului 1850 necesitatea şi apoia intenţia a Imperiului austro-ungar di înhiinţare aoaţe unâ staţiune. În momentul di faţă, tora, beneficiem di treie baze di tratamentu, avem 2.500 di locuri di cazare şi Vatra Dornei, ca staţiune, easte anvârligatâ di patru masive muntoase. Traseiele suntu lişoare, di trei, di ţinţe sau di şase sâhăţ. Tutunâoarâ, sâ si treacâ şapte dzâle maşi pi munte, în varliga a staţiunil’ei Vatra Dornei, a Bazinului a Dornilor. Aoaţe pot sibâ tratate afecţiun’i a sistemului nervos periferic, a sistemului locomotor, cardiovascular. Tutunâoarâ, prinde să sumcundil’em că parcul balnear, dupâ misurători, si vidzu că easte multu ozonificat. Furâ amenajate başi treie cure, v’itripsiri di teren. În funcţie di afecţiune, medicil’i curanţâ recomanda câte un traseu.”

Invitaţia fu lansată. Vă aştiptăm şi data ţi v’ine cu unâ nauă destinaţie.

Concursul a nostru cu premii, ţi are numa “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”, continuă. Azâ m’eardzim în Azuga, unâ staţiune montană renumită anamisa di aţel’i cu mirachea a sporturilor di iarnă, ama şi printră aţel’i ţi au dor trâ unâ vacanţă di relaxare, la munte, în familie.

Situată la ună altitudine medie di 1.000 di metri, în extremitatea nordică a judeţului Prahova, la 147 di km faţă di Bucureşti, zona eara cunoscută în tricut ca popas păstoresc, loc di cunache trâ picurari. În Azuga a secolului al XVII-lea nu avea dicât mai ndauâ case şi ună hane. Cu chirolu, în varliga a anului 1889, muşuteaţa a locului şi potenţialul a lui feaţirâ ca m’ica aşedzare di la poalile a munţâlor să agiungă un dialithea chentru economic. Arada di următorul a nostru invitat, Ciprian Munteanu, consilier local în cadrul a Consiliului Local, zburâm dispre câsâbălu Azuga, la timpul tricut şi prezentu; el dzâse:

Voiu ca ascultătoril’i a dv. să ştibă prota oarâ că Azuga easte una di-a ţeale ma muşatile staţiun’i di pi Valea a Prahovâl’ei. Easte cu aver, ca dialethea că în varliga a noastrâ are şi alte staţiun’i dezvoltate, pricum suntu Sinaia, Buşteni sau Predeal, ama v’inim şi noi di dinâpoi şi cred că, tru an’il’i ţi va v’inâ, va-s faţim lucrile aşi cum lipseaşte. Tru anl’i tricuţ Azuga fu cunoscută ma multu trâ industria l’ei. Tru aestu câsâbă furâ amplasate multe fabriţ di nivel naţional şi başi internaţional. Eara aoa făbriţle di sticlă (gh’ialie), di biră, di postav sau di şamotă (tuvlă). În prezent, scupolu a nostru principal easte să dezvoltăm partea turistică întru un mod organizat şi raţional, iara partea industrială nu lipseaşte niţe ea să arămână neglijată.”

Ca staţiune di schi, Azuga si dezvoltă di la an la an tut ma multu. Există aoa pârtii di ski omologate internaţional, trâ aţel’i ţi arhiusescu şi trâ avansaţ, dotate cu instalaţii di produs neauâ. Staţiunea easte recunoscută că are unil’i di aţel’i ma bun’il’i instructori di schi din România. Tut la Azuga pot sâ si practicâ schiulu di fond şi schiulu di tură, existânda pârtii di ski di profil. Pot sâ si facâ priimnări cu ATV-ulu, ama şi cu snowmobilul. Furâ amenajate şi trasee di snowtube, adică pârtii pi care si dipune pi culaţ gonflabili, pi un traseu prestabilit, fără pericole, şi amuzamentul easte dipunearea mplină di nipruvidzut, colaţil’i ti poartâ şi ti toarnâ ca pi chimate. Suntu modalităţ di agrementu di care avdzârâ mulţâ turişti di priste sinuri. Şi nu easte di m’irare. Localitatea easte înfrăţâtă cu municipalităţ din Franţa, Suedia, Olanda, iara ma nou cu un câsâbă din China, după cum aflăm di la Ciprian Munteanu, consilier local, care dzâse:

Pi data di 1 sânedru fu simnat un acordu di înfrăţire şi colaborare întră câsâbălu a nostru, Azuga, şi câsâbălu Yichun, din China. Fu un lucru importantu trâ noi, di aform’ia că aestu acordu fu simnat întru un momentu aparte, dzua a Chinâl’ei. Oaspiţil’i a noştri feaţirâ un efortu mare să agiungă la noi tru aţea dzuâ şi să simneadzâ aţist acordu di colaborare. Yichun easte un câsâbă multu dezvoltat, are unâ populaţie di piste 1.300.000 di locuitori, iara acordul di înfrăţâre stipuleadză faptul că va avem relaţii di colaborare tru ma multe domenii: economic, ştiinţific, tehnologhic, înviţămintu, sănătate, sportiv, cultural. Avem tru pla să nâ mai înfrăţâm tru v’initorul aprucheat cu ndauâ localităţ di-tru state foarte dezvoltate, cum suntui Ghirmânia sau Italia.”

Recunoscută tru zonă easte crama Rhein, care nu prinde să hibâ elipse di pi lista di obiective a niţiunui turistu agiumtu aoa. Aesta fu construită tru 1892. Are muri dubli, cu unâ perină (câpitân’u) di aer întră eale, ahtare turlie încât temperatura din interior să si menţână constantă. În crama di la Azuga, intrată tru circuitul turistic la bitisita a anului 2003, pot sâ si urmărescâ tute etapile di produţire a şampanil’ei. Tut aoa easte amenajat şi un muzeu ţi prezintâ utilaje şi fotografii di la arhiusita a li afacere a familil’ei Rhein, aţea care furniza şampanie a Casâl’ei Regalâ din România.

Tru staţiune vă aşteaptă numiroase pensiun’i di treie, patru sau ninca şi ţinţe steale, care să vă pot oferâ căldura a unui cămin tradiţional şi bucate şi mâcări tradiţionale româneşti, ama şi hoteluri dotate la standarde internaţionale. Printre aestea şi hotelul tru care va sâ sta şi amintâtoril’i a Marilui Premiu a concursului, hotel administrat di Ionuţ Şerban, care dzâse:

Hotelul Cautis easte construit recentu, di puţân chiro. Di patru an’i şi giumitate him pi pâzare şi oferim ţel ma modernul chentru SPA di pi Valea a Prahovâl’ei, pischină îngâldzâtâ, saună umedă şi uscată di 18 persoane, jacuzzi, agrement off road, tiroliană, paintball, ninca şi unâ pârtie privată d săniuş. Avem foişoare (ciurdăchi), organizăm concursuri di pescuit pestruvi, veara, directu din foişor. Traseiele care pot sâ si facâ şi off road şi trâ priimnări (drumeţii) sau cu bicicleta, putem s-aduţim aminte Cascada, câdearea di apă, Urlătoarea din Buşteni, Poiana Izvoarele, Cabana Diha, Babele, Valea Cerbului. Pot sâ si viziteadzâ ndauâ di fostile case vile di protocol a fostului dictator Nicolae Ceauşescu. Azuga, după cum sâ ştie, eara principalul a lui teren di vânătoare trâ urşi, iara vilile di protocol ninca existâ şi pot sibâ vizitate, ţi cara că suntu tru inima a munţâlor. Putem s-agiundzim pi Cipitlu Omu, majoritatea a punctilor di creastă. Putem sâ vizităm castelile di pi Valea a Prahovâl’ei şi putem sâ organizăm excursii şi la ţeale ma muşatile mănăstiri, ctitorite di măril’i domnitori român’i tru aestă zonă.”

Avânda în videare posibilităţile di agrementu, vinirâ oaspiţ di-tru tute colţurile şi părţâle a lumil’ei, spune Ionuţ Şerban, care dzâse: Avem foarte mulţâ oaspiţ din Franţa, avum şi din Anglia, Olanda, Belgia, China, ninca şi Australia. Ma multu di giumitate di aţel’i pi care tamam îl’i misurăm si turnărâ şi altâ oarâ. Nu vinirâ neapărat tru tut aţea formulă, ama vinirâ cu soţl’i şi priiatin’l’i, familia, şi nâ deadirâ, tru tut aţel timpu, aţea ma buna notă di pi Valea Prahovei, pi un site internaţional di rezervări hoteliere, iu nâ aflarâ. (Booking.com — n.r.)”

Invitaţia fu lansată. Răspundiţ corectu a întribărilor di concursu şi va puteţ să vă hârâsiţ di un trâ mirache sejur tru staţiunea Azuga, în perioada 1-9 agheazmăciune (septembrie).

Duţim ninte vizitile di-tru arada a concursului cu premii di la RRI, cu numa “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”. Concursul easte dedicat a judeţului Prahova, di-tru sudulu a Româniil’ei, cu reşedinţa la Ploieşti şi easte inspirat di programile di promovare turistică Drumul fructelor”, Drumul vinului”, Drumul voievozilor”, derulate di Consiliul Judeţean Prahova.

Azâ chinesim pi calea, pi Drumul fructelor”, un traseu di promovare a tradiţil’ei a cultivaril’ei a fructilor, în judeţul Prahova. Ghid pi aestâ cale nâ easte Mircea Cosma, preşedintile a Consiliului Judeţean Prahova, care nâ spune cum vine ideea aţistui proiectu; el dzâse:

Nâ minduim şi la un pachet di dezvoltare a cunoaştiril’ei turisticâ a judeţului Prahova. Aţist judeţ nu avea dicât drumuri, căl’iuri, nord-sud, că aşi curâ văl’iurile din Carpaţi spri Dunăre, nâ minduim să faţim nişte căl’iuri transversale, di la estu la vest, şi să urmărim bogăţiile a judeţului Prahova. Şi aoaţe, tru zona colinară, di dzenuri, care acaţâ din Starchiojd şi treaţe pri-tru Vălenii de Munte, Slănic, treaţe muntile, treaţe Câmpina, Breaza şi agiundze la Adunaţi, la limita cu judeţulu Dâmboviţa, feaţim Drumul fructelor. Easte unâ zonă fructiferă bogată, ispate că şi ţel ma marile concernu polonez di sucuri naturale, are dezvoltatâ ţea ma marea investiţie polonă în România tru câsâbălu Vălenii de Munte tamam trâ a valorificare aestă resursă. Nâ minduim că dinclo di faptul că valorificăm fructile să faţim şi un traseu numit Drumul fructelor, cu scupolu ca ţel care vine să poată sâ cunoascâ tut ţi si faţe cu aţistâ adete veacl’e, tradiţionalâ, di cându există poporulu român, s-au cultivatâ fructe tru zona aestâ, care easte şi uidisitâ trâ aestu lucru, zona colinară, di dzenuri.”

Şi ma că aflăm că Vălenii de Munte easte chentrul a prilucraril’ei a poamilor în zonă, lu invităm la microfon şi pi Andrei Nicolae, Consilier tru arada a Consiliului local Vălenii de Munte, care dzâse:

Ghine aveţ vinitâ la Vălenii de Munte. Proiectul Drumul fructelor, Calea a poamilor faţe parte dintr-un proiectu ma mare a Consiuluilui Judeţean Prahova, arada di Calea a v’inului şi Calea a voievodzâlor. Spri diferenţâ di alante dauă proiecte, Drumul fructelor leagă întră eale aţeale localităţ cu tradiţie în culesul, prilucrarea fructelor şi a dulceţurilor şi a biuturilor ţi rezultă di-tru aestea. La Vălenii de Munte există şi un festival tradiţional a ţuicâl’ei, a li răchie, la bitisitâ a mesului sâmedru, tru iţe an, iu culegătoril’i di fructe, producătoril’i di dulceţuri şi di răchie si adunâ şi îşi promoveadză şi îşi comercializeadză produsile a lor tradiţionale. Pi nângă aesta, alante localităţ din zonă au cathiunâ un specific, un festival a munţâlor, un festival a bujorului de munte, tute ligate di zânăţâle tradiţionale di pi Valea Teleajănului şi di pi aţistâ cale a poamilor. “

Cu rădăţin’i vecl’e istoriţe, Vălenii de Munte îndeplini de-a lungul a existenţâl’ei a lui funcţiile a unui câsâbă: capitală di judeţ, iumbruche, târgu (pânâgh’r), reşedinţa a plaiului Teleajen, chentru politic a raionului şi a ţitatil’ei di cultură Teleajen. Vălenii de Munte fu reşedinţa a lu Nicolae Iorga, aoaţe si aflâ în prezentu Casa Memorială care îl’i poartă numa, care poate sibâ vizitată. Tut aoa pot sibâ vizitate Muzeulu Etnografic “Valea Teleajenului”, Muzeulu di ştiinţe Naturale “Cultura Prunului” sau Muzeulu di artă relighioasă “Regina Maria”.

Să aflăm care easte fructul specific a zonâl’ei. Si toarnâ diznou la microfon Andrei Nicolae, Consilier în cadrul a Consiliului local Vălenii de Munte, care dzâse:

Zona a noastră a Vălenilor şi a Valil’ei a Teleajănului easte caracterizată di cultura prunului. Aoa cresc foarte multe soiuri di prune, aţel’i ma mulţâl’i di gospodari şi nicuchiri au livădz (grădin’i) proprii cu prune şi meare di diferite soiuri. Prune trâ gemuri şi dulceţuri, prune trâ arăchie, fructe tra sâ hibâ depozitate şi consumate priste iarnă, ama şi trâ a faţire arăchia di fructe sau diferite alte produse di fructe. Ama specificulu easte pruna.”

În localităţile amplasate pi Drumul fructelor” (Calea imişilor) puteţ sâ vizitaţ şi diferite monumente, ama la chiro di toamnă, în special, puteţ sâ vă hârâsiţ, sâ vâ bucuraţ di producţia di gemuri, dulceţuri, sucuri sau ţuică a gospodarilor, a domn’ilor din zonă. Lu paraclasim pi Andrei Nicolae, Consilier în cadrul a Consiliului local Vălenii de Munte, să facă unâ treaţire în revistă a localităţilor aţealor ma importantile străbătute di calea a fructilor:

Ma că si nâ minduim că acâţăm di la Adunaţi, Cornu, Brebu, Aluniş, Scorţeni, pi aţea-lantă parte a valil’ei, Vărbilău, Vălenii de Munte, Teişani, Poseşti, care easte cunoscut trâ producţia di ţuică de prune di la Bătrâni, şi până la limita cu judeţulu Buzău. Aţistea suntu localităţle străbătute di Drumul fructelor şi localităţile care pri-tru producătoril’i a lor si adunâ an di an la Vălenii de Munte, ca să-şi serbeadzâ aestă producţie a li prunâ şi a ţuicâl’ei (răchiil’ei). Hibâ ţi localitate easte marcată cu indicatoare speciale pi aestâ cale a poamilor şi cathiunâ localitate are monumentile a l’ei specifiţe di artă relighioasă sau laică, ţi pot sibâ vizitate şi ţi pot sibâ identificate după marcaj.”

Turişti din întreaga lume suntu aştiptaţ tru judeţulu Prahova, ică pi Drumul vinului”, pi Drumul voievozilor” sau pi Calea a fructilor”, căl’iuri marcate pri-tru indicatoare. Prin tradiţie, la Vălenii de Munte v’in turişti di-tru zonile cu care Vălenii sunt înfrăţiţ. Si toranâ cu detalii Andrei Nicolae:

Turişti nâ v’in di-tru întreaga Românie şi di piste graniţe, Vălenii de Munte easte înfrăţât cu Cimişlia şi avem foarte mulţâ vizitatori din Basarabia, di-tru Sârbie, din Banatulu sârbescu, ma ma multu cu ocazia a cursului a li Universitate di veară, ama nâ hârâsim şi di vizitatori din Polonia, din Italia şi din Franţa şi dintru un motiv ligat di înfrăţirea a noastră cu un câsâbă din Franţa, Eaubonne. Cându ţi sibâ, cu aţea ma marea plăcere vă aştiptăm la Vălenii de Munte, tra sâ vâ prezentăm cultura şi tradiţiile veritabile a zonâl’ei Valea Telejănului.”

Iara noi, vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundiţ corectu, în scris, la întribările di concursu şi puteţ s-amintaţ. Concursul va dureadzâ până pi 15 marţu 2014, data a poştâl’ei

Ana-Maria Cononovici /Răzvan Emilescu.

Li duţim ninte vizitile din cadrulu a concursului cu premii di la RRI, cu titlul “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”. Concursul easte dedicat a judeţului Prahova, di-tru sudulu a Româniil’ei, cu reşedinţa la Ploieşti şi easte inspirat di programile di promovare turistică Drumul fructelor”, Drumul vinului”, Drumul voievozilor”, derulate di Consiliul Judeţean Prahova.

Azâ va acâţăm pi Drumul voievozilor”, un traseu di promovare a obiectivilor istoriţe di-tru judeţulu Prahova. Ghid pi aestu drum i cale nâ easte Anca Baciu, secretar gheneral Asociaţia trâ promovarea şi dezvoltarea turismului Prahova. Ea dzâse:

Drumul voievozilor easte unâ cale turisticâ, trâ aţel’I cu mirachea a li istorie şi artă. Aoaţe turiştil’i pot sâ veadâ urme, toarâ a istoril’ei di-tru zona a Muntenil’ei, în zona Prahova, toarâ a existenţâl’ei umanâ tru aeste teritorii, urme a domn’itorilor Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab. Aoa pot sibâ aflate ruine, stizme surpate a bâseriţilor timil’usite di aeşti domnitori, palate, diverse monumente di arhitectură.”

Arhiusim vizita a noastră în localitatea Floreşti, situată tru partea di ascâpitatâ a judeţului Prahova, ocupânda unâ parte di aripidinile di sud a Carpaţilor şi care si întinde până în-tru zona di câmpie. Localitatea are ahândoase rădăţini tru istorie. Tru locurile di-a nvârliga, arheologil’i descoperirâ armâsâturi di cheramică romană şi monede (pâradz) cu prosuplu a ampiratului Traian. Ţi vizităm aoa nâ spune Anca Baciu:

Unulu di aţeale ma importantile obiective şi aţeale ma muşatile easte Palatulu M’iculu Trianon di la Floreşti, palatul Cantacuzino, construit di Gheorghe Grigore Cantacuzino, dzâs Nababul, adică avutulu, trâ nipoata sa Alice. Palatulu fu construit după modelul a Palatului Trianon din Franţa, cu toate cuceririle şi amintatiţile a tehnicâl’ei di-tru aţea epocă. Din păcate, cu pâreare di arău, palatulu easte zim’isit di treaţi a timpului, ama cara si agiundziţ în localitatea Floreşti va videţ că domeniul fu multu muşat la chirolu a lui.”

Proiectul a palatului eara a arhitectului Ion Berindey şi si inspira di-tru arhitectura a palatului M’iculu Trianon, situat în grădina a Palatului Versailles din Franţa. Palatul, cunoscut la arhiusitâ ca Palatul a Domniţâl’ei“, avea la parter 15 încăperi, udadz, di care unâ mare sală di onoare di 70 mp. Palatul easte construit di tuvlâ şi placat pi exterior cu travertin şi imită ca structură M’iculu Trianon, şi easte construit pi 3 nivele inegale (demisol, parter şi etaj), ama împrumută unâ parte di elementile a faţadâl’ei di la Marile Trianon. Aţeale dzaţe coloane neoclasiţe ţi ritmeadză faţada a palatului di la Floreşti suntu grupate tru pârecl’e, cu excepţia a extremilor, ca la Marile Trianon, care ama are şasisprâdzaţe coloane.

Pi nângă aţist edificiu adrat tru an’il’i 1910-1916, alte obiective ţi merită vizitate în zonă suntu: Bâsearica Adorm’irea Maicâl’ei a Domnului di Călineşti (1640), Bâsearica Sâmta Treime (1887) — pictată di Gheorghe Tătărăscu şi Cunachea Mavros Cantacuzino cu capela (1821-1825).

Pi calea Drumul voievozilor” descoperim locuri aproapea nicunoscute azâ, ama care giucarâ un rol important în istorie. Si toarnâ la microfon Anca Baciu, care dzâţe: Drumul easte proiectat să acaţâ di cătră Dâmboviţa spre Buzău, pi cursul a râului Cricov. Tru aţist moment drumul, cale treaţe pri-tru patru localităţ, iar la finalul a proiectului va sibâ optsprezece. Tora pot sâ hibâ vizitate obiective în Filipeştii de Târg, Filipeştii de pădure, Ariceşti Rahtivani şi Floreşti. Andauâ toarâ si mai aflâ şi în Ploieşti. Aeste tururi si fac în principal individual, tru cathiunâ localitate sunt are obiective marcate ca hiinda parte di Drumul Voievozilor, suntu obiective di-tru secolul XVIII, în gheneral, ama şi ma vecl’e, unile başi di-tru secolul XVI.”.

Descoperim aşi localităţ ţi poartă numile unor boieri român’i: localitatea Filipeşti aaduţe aminte familia di boieri Filipescu, Ariceşti-Rahtivani, familia nobilului Ariceşti.

Pri iu nâ mata poartă paşil’i Drumul voievozilor” nâ spune tut Anca Baciu, care dzâţe În Filipeştii de Pădure si aflâ ruinele, stizmile câdzute a conacului a lu Matei şi Toma Cantacuzino, Bâsearica Sâmţâl’i Trei Ierarhi, finalizată tru 1688. În Filipeştii de Târg pot sâ si viziteadzâ ruinile a li veacl’e poşte, Cruţea di Peatră, datânda di-tru chirolu a lu Matei Basarab, moara veacl’e di apă, Conacul Pană Filipescu, bâsearica Adormirii Maicii Domnului. Tru hoara Ariceştii Rahtivani poate sâ si viziteadzâ bâsearica Sf. Ilie şi Sf. Nicolae, ruinile muril’i surpaţ a li bâsearicâi di Peneşti, conacul a domniţâl’ei Vasilescu, bâsearica Sâmţâl’i Arhangheli Mihail şi Gavril di Nedelea di-tru 1793. Tutunâoarâ, poate sâ si veadâa unâ cruţe di cheatră în parcul a şcoalâl’ei specialâ di-tru loaclitatea Nedelea.”

Proiectul ,,Drumul Voievozilor” easte în dezvoltare, şi cându va hibâ finalizat va străbatâ ma multe localităţi (Ciorani, Drăgăneşti, Gherghiţa, Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgşoru Vechi, Ariceştii Rahtivani, Filipeştii de Târg), işinda spri Târgovişte, în judeţulu Dâmboviţa, şi tricânda pri la ţeale ma importantile zone tru care furâ fapte descoperiri arheologhiţe şi există monumente arhitecturale di interes naţional. Anca Baciu nâ faţe unâ invitaţie: Are multe obiective, călătorulu prinde să aibă răvdare să li descoapirâ şi să veadă muşuteaţa adevărata a luştor obiective. Vă aştiptăm pi Drumul Voievozilor, ca şi pi alante dauă drumuri turistiţe Calea a v’inului şi Calea a fructilor, vă aştiptăm în Prahova, să videţ şi partea istorică a luştor locuri, să videţ pri iu are tricutâ Mihai Viteazul, întimel’itorulu a protâl’ei unire a ţărilor române, care-şi stabili şi unâ tâbure temporară la Ploieşti, di iu are chinestiâ să înfăptuiască, sâ u facâ marea unire di-tru 1600.”

Iara noi, vă invităm să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundiţ corectu, în scris, la întribările di concursu şi puteţ s-amintaţ. Concursul va sâ ţânâ până pi 15 marţu 2014, data a poştâl’ei.

Agiundzm azâ n-tru unlu di aţeale ma bogatile şi ma dezvoltatile din România judeţ: Prahova, cu reşedinţa la Ploieşti, câsâbă recunoscut tru prilucrarea a petrolului. Nu va zburâm ama di statistiţ şi niţe di industrie, că dispre unâ destinaţie ideală di vacanţă, cama multu trâ aţel’i cu mirachea a sporturilor di iarnă: Valea a Prahovâl’ei. La vârâ dauă sahăţ di Bucureşti, cu unâ varietate mare di pârtii di schi, Valea a Prahovâl’ei îl’i aşteaptă pi aţel’i cu mirachea a sporturilor di iarnă, cu unâ ofertă di sezon tut cama diversificată di la an la an.

Mihai Coleşi, coordonatorulu a Centrului di Informare Turistică, Buşteni, nâ spuse că easte ţea ma ghine dezvoltată zonă montană din România, cu pârtii di toate gradile di dificultate. El dzâse:

Are 14 pârtii, căl’iuri di schi, inclusiv pârtii trâ arhiusitori, pârtii trâ schiori cu pregătire medie şi tra ţel’i avansaţl’i. Toate suntu echipate la standardu european. Iţe pârtie are transport pi telescamnu sau telegondolă. Are teleschiuri tru unile zone a pârtiilor din Sinaia, Buşteni şi Predeal. Tru staţiunea Buşteni, la baza a ţilor dauă pârtii di aclo, există şi un Fun Park, trâ distracţia a ţilor m’iţl’i şi mărl’ii, isa-isa. Arhiusinda di anlu aestu, trâ haraua a ţilor cu mirachea a schiului, tru aţeale treile staţiun’i ma importante di pi Valea a li Prahovâ: Sinaia, Buşteni şi Predeal, poate sâ si schiadzâ cu tut aţealeşi tichete. Tru an’il’I di ma ninte furâ cazuri cându acumpărai un tichet trâ unâ dzuâ, iara după unâ sahate-dauâ, di aform’ia a vintului sau a altor inconvenienţe, nu mata puteai sâ schiedz şi pâradzl’i eara chirduţ. Tora poate sâ si schiadzâ pi aţeale treile pârtii aşi cum si schiază în tute statile cu experienţă di-tru Europa: Austria, Elveţia, Franţa.”

Tichetile pot sâ si achiziţioneadzâ di la firma care administreadză pârtiile di schi di-tru aţel’i treil’i câsâbadz, ama şi di la baza a cathiunâl’ei pârtie, iu are casierie. Pot sâ si acumpărâ bilete trâ ma multe dzâle, şi cu cât numirul a dzâlilor easte ma mare cu ahât ma convenabil easte şi pâhălu. Oferta easte variată, nâ spuse Anda Baciu, secretar gheneral, Asociaţia trâ Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, Prahova. Ea dzâse:

Hotelieril’i suntu pregătiţ, îndrepţâ cu pachete care includ şi ski passuri sau reduţiri în videarea a li obţânire a luştor, oferte speciale trâ aţel’i cu vrearea a sporturilor di iarnă, ahtare turlie că pachetulu să si pliadzâ, sâ si uidiseascâ pi aţeea ţi au nivol’e turiştil’i în perioada aesta. Are multe sporturi ţi pot sâ si practicâ. Pi lângă partea di snowboard, si mai practică şi schi cu parapanta, escladă pi gl’eaţă. Tamam luna, meslu aeastu avem un campionat internaţional. Avem schiulu di tură, ţi si practică tru zone aghre. Cathiun, iţe om poate sâ aflâ aţea ţi doreaşte, ţi are dor.”

Mihai Coleşi, coordonatorul a Centrului di Informare Turistică, Buşteni, easte unul di organizatoril’i a luşti campionat internaţional: etapa a daua din cadrulu a Cupâl’ei Mondialâ di Escaladă pi Gl’eaţă. El dzâse:

Easte un eveniment foarte importantu în Buşteni, în România, di aform’ia că aeastă Cupă mondială easte apânghisitâ di maşi şase state. Prima etapă si desfăşură, si dizvârti deja în Coreea, urmânda concursulu di siptămână aestâ, din Buşteni şi etapile din Elveţia, Franţa, Rusia şi Italia. Easte un sportu relativ nou. Evenimentul fu decalat di-tru meslu şcurtu tru gh’inar, din cauza a Giocurilor Olimpiţe di la Soci şi cama multu di afom’ia că la Soci a sâ si facâ demonstraţii di ţi si faţe în cadrul a liştei Cupâ Mondialâ. Si are tru minte treaţirea a luşti sportu tru arada a dischiplinilor olimpiţe. Si desfăşoară în stil turneu. Si arhiuseaşte printru unâ tradzire la sorţâ, şcurtiţa. Aestă competiţie easte patronată di Uniunea Internaţională a Asociaţiilor di Alpinişti, cu sediul la Berna, tru Elveţia. Tru aţist momentu sunt înscrişi 92 di sportivi di-tru 16 statei, di pi patru continente. Easte aţel ma di anvergură, ma marile evenimentu a sporturilor di iarnă din România. Si transmite online tru cama di 100 di state şi pi diferite posturi media di specialitate.”

Iara trâ care are oarâ, locurile dia nvârliga prinde fârâ di altâ sibâ vizitate, completeadză Mihai Coleşi, care dzâţe:

Pot sâ si viziteadzâ obiective importante, poate sâ si m’eargâ cu telecabina pi platoulu Bucegi, iu are monumente foarte cunoscute şi apreciate în special di cătră turiştil’i xen’i: Sfinxul, Cruţea di pi Caraiman, Babile. Avem şi castele, cum easte aţel di la Peleş, recunoscut ca unlu di aţeale ma muşatile din Europa, castelul Cantacuzino, di la Buşteni, construit tru anulu 1911, unâ valoare a patrimoniului naţional. Pot sâ si facâ diferite excursii şi în zona a Branului, unâ zonă aproapea di Valea a Prahovâl’ei, iu poate sibâ vizitat Castelul Bran.”

Staţiunea Sinaia oferă aţel ma bunlu schi di altitudine, la 2000 m, di pi valea a Prahovâl’ei. Oferta easte variată şi trâ toate categoriile di schiori sau snowboarderi, spune Anda Baciu, secretar gheneral, Asociaţia trâ Promovarea şi Dezvoltarea a Turismului, Prahova, pi care u întribăm cătră ţi staţiune s-minduiaşte ma di avrapa sâ-l pitreacâ un turistu xen. Ea dzâse:

În Sinaia minduescu sâ-l pitrec să practicâ sporturi di iarnă, di aform’ia că are cama multile pârtii di schi din ţară, adunate tru aţeluşi loc. Tutunâoarâ, Sinaia easte un câsâbă turistic şi di punctu di videare cultural. Aoaţe poate sâ si veadâ nheamâ di istoria a li Românie. Easte zborlu di capitolul a regalitatil’ei, care atradze foarte multu turiştil’i xen’i. Pot sâ-l pitrec în Buşteni trâ parcul di distracţii di la bază sau ma că si va sâ înveaţâ să schiadzâ. Sigura, tru tute aţeale treile staţiun’i pot sâ si înveaţâ mistirgh’iurile a sporturilor di iarnă. Pot sâ-l pitrec în Azuga tra-s beneficiadzâ di instructoril’i multu bun’i di aclo. Are ndauâ şcol’iuri di schi care sunt recunoscute şi recomandate di cătră turişti. Ştiu că are instructori care m’ergu priste graniţe, nafoarâ cu clienţâl’i din România. Pot sâ-I invit la Azuga şi di aform’ia că seara poate sibâ faptâ unâ degustare di v’in la izbile, zimnicurile regale. Vă aştiptăm în judeţul Prahova di aform’ia că avem piste 23 di pârtii omologate, piste 25 di km di pârtii. Vă aşteptăm în Prahova, trâ aţea că şi ma si nu nâ da izine chirolu, majoritatea a pârtiilor au instalaţii di neauâ artificială şi nocturnă. Tutunâoarâ, va beneficiaţ di serviciile a unor instructori foarte bun’i di schi, la preţuri competitive cu aţeale di pi plan internaţional.”

Invitaţia fu lansată. Vă aştiptăm şi siptâmâna ţi v’ine cu unâ nauă destinaţie şi loc iu s-agiundzim.

Într-unâ zonă di dzeanâ, întră an’il’i 1396 -1714 fu aşezată Curtea Domnească a Ţarâl’ei Românescâ (provincie istorică di-tru sudulu a Româniil’ei di azâ): Curtea Domnească di la Târgovişte. Unâ călătorie în timpu pi care puteţ s-u arhiusiţ câlcânda cu ciciorulu pragulu pri-tru intrarea di sum Turnul-clopotniţă, construit la bitisita a secolului XVI.

Nâ spune câţe prinde vizitatoril’i să v’ină la Târgovişte, Ovidiu Cârstina, directorulu a Complexului muzeal Curtea Domenască, care dzâţe: “Complexulu muzealu Curtea Domnească din Târgovişte easte adrat cu 14 muzeie situate în Târgovişte ică tru judeţulu Dâmboviţa, muzeie ţi acoapiră unâ arie para mare a aţea ţi noi numim muzeografie. Întră aeste muzeie, ţel ma importantulu easte Curtea Domenască. Curtea Domnească fu restaurată di curundu, şi si prezentâ astăndzâ a vizitatorului cu unâ nauă faţâ. Practic aţel’i ţi va sâ v’inâ tru Târgovişte va poatâ să viziteadzâ Curtea Domnească, în interiorulu a cure, pi nângă monumentile di Ev Mediu, si aflâ, ma nou, şi Muzeulu a tiparului şi a cartil’ei veacl’e româneascâ, pi care lu avem mutatâ di-tru veacl’ea locaţie, un muzeu unic în România, aestâ şi cu agiutorulu a faptului că aoa, la Târgovişte, fu tipărită prima carte di-tru spaţiulu românescu. Tutunâoarâ, Curtea Domnească easte ahoria pri-tru monumentile care s-au păstratâ în interiorulu a ţistei. Easte zborulu dispre Bâserica mare domnească, cu unâ structură absolut remarcabilă, adratâ tru anulu 1698, tru chirolu a domniil’ei a lu Constantin Brâncoveanu şi care si păstrează în proporţie di cama di 90%. Tutunâoarâ, Turnul (pirghul) Chindiei, un simbol a câsâbălui Târgovişte şi a judeţului Dâmboviţa şi, nu tru arada di ma nâpoi, surâpâturile a Palatului, care ascundu dinclo di muri unâ serie di paramite interesante, care suntu spuse a vizitatorilor di cătră ghidzâl’i a noştri. Curtea Domnească easte ţel ma important muzeu ţi lu în incinta a Complexului.”

Alăsânda Curtea Domnească nâpoi, putem sâ faţim şi alte aleadziri culturale. Si toarnâ la microfon Ovidiu Cârstina, care dzâţe:

Ama aţist muzeu easte completat, în mod fericit, di cătră alante muzeie, şi anume: Muzeulu di artă, ţi easte aproapea di Curtea Domneascâ, muzeu dişcl’is tru anulu 2009, care apânghiseaşte unâ importantă colecţie di artă, chinesindalui di-tru Evul Mediu, până tru contemporaneitate. Avem pictori celebri care au semnatâ pândzâ apânghjisite di aţist muzeu di artă: Nicolae Grigorescu, Sava Helţia, Toniza, Gheorghe Petraşcu şi mulţâ alţâ. Nu prinde sâ si agârşeascâ că expoziţia si dişcl’ide cu artă medievală, artă brâncovenească, extrem di muşatâ şi interesantă. Tut în Târgovişte îl’i invităm pi vizitatori să veadă Muzeulu di istorie, care easte un muzeu para muşat, di aform’ia că apângheaşte piese di-tru categoria tezaur şi uniţe tru aţist spaţiu istoric. Tut aoa, vizitatoril’i pot sâ veadâ Casa atelier Gheorghe Petraşcu, loculu tru care maestrulu bână lucră. Nu tru arada di ma nâpoi va sâ aduc aminte că si dişcl’ise di curundu expoziţia cu numa Metamorfozile a unui loc a li memorie”, şi lansedzu aşi a tutulor invitaţia sâ v’inâ la Târgovişte să veadă şi fosta unitate militară tru care tru 25 andreu 1989, care este loculu aliştei expoziţie, iu cuplul Ceauşescu eara giudicaţ şi ma apoia vâtâmaţ.”

Şi di aform’ia că şi locurile di anvârliga a câsâbălui Târgovişte merită sibâ vizitate, apruchem unâ invitaţie tut di la Ovidiu Cârstina, care dzâţe:

Tru judeţulu Dâmboviţa avem unâ serie di muzeie multu muşate, cu paramite muşate dinâpoia a lor. Pot s-aduc aminte Casa atelier Gabriel Popescu, personalitate remarcabilă a gravurâl’ei româneascâ, timil’iusitorulu a şcoalâl’ei di gravură, un muzeu para muşat în zona di nordu a judeţului, artă montană, la Pietroşiţa, localitate ahoria, ţi merită şi ea sibâ vidzută. Şi nu tru arada di ma nâpoi, va sâ menţionedz tru judeţ, Palatulu Brâncovenescu di la Potlogi, palat care easte în restaurare şi care va sibâ diznău dişcl’is a publicului vizitator tru şcurtu chiro, iu oaminl’i va sâ poatâ să veadă cum eara bana într-unâ curte medievală, aşi cum eara ea cându Constantin Brâncoveanu locuia tru Palatulu di la Potlogi. Pi nângă aeste obiective avem şi un bogat patrimoniu natural, mi refer în special la zona montană a judeţului şi, nu tru arada di ma nâpoi, în varliga a câsâbălui Târgovişte, are unâ serie di mănăstiri multu muşate, pricum Mănăstirea Dealu, iu faţe arihate capulu a voievodului Mihai Viteazu. Tutunâoarâ aduc aminte Muzeulu a Arhiepiscopiil’ei di Târgovişte, care easte cama ahoria.”

Şi ninte di încl’idire, va sâ adăvgăm că tut aoa aflaţ aţea ma marea concentrare di restaurante, pub-uri şi cluburi, iu preparate tradiţionale si armonizeadză cu v’inuri di calitate.

Amintâtoril’i a Marilui Premiu a concursului Radio România – 85” , Elena Kurbanova şi Igor Paskarev di-tru localitatea Ashgabat, Turkmenistan, îşi biisirâ siptămâna tricută sejurulu di 10 dzâle în România, tru 3 zone acopirite di emisia a unor posturi reghionale a Radioului public — judeţile Gorj, Timiş şi Cluj. Furâ dzaţe dzâle mpline, la bitisita a cure Elena Kurbanova dzâse:

Câte locuri vidzum, câte lucre nâ furâ spuse dispre aestu stat?! Într-un timp ahât di şcurtu aflăt foarti multe, programulu a nostru fu multu bogat. Noi vrum să videm tut ţi fu posibil trâ videare. Tru chirolu a sejurului vizităm treie studiouri reghionale ale Radio România, tru câsâbadzl’i Craiova, Timişoara şi Cluj-Napoca. Redactoril’i a luştor posturi nâ spusirâ cu unâ ahoria meticulozitate dispre înhiinţarea a posturilor a lor di radio, dispre activitatea a lor, dispre perspectivile a îmbunătăţiril’ei ale emisie radio. Nâ spusirâ cum si pregătescu emisiun’ile, nâ prezentarâ cabinile di emisie şi di înreghistrări, săl’urile di concerte. Di aform’ia că trâ noi fu important să videm tut ţi easte ligat di emisia radio di aform’ia că noi agiumsim în România pri-tru participarea la concursulu dedicat a împliniril’ei a 85 di an’i di emisie a Radio România, momentu care va s-hibâ marcat pi 1 noiembriu 2013”.

Sigura că excursia a ascultătorilor a noştri nu si limită la vizitarea a studiourilor reghionale. Muzeile, şi aţeale în aer liber, şi aţeale apânghjisite, găzduite tru binăi, tru case celebre furâ, la solicitarea a amintâtorilor, unâ prioritate: Pi parcursul a călătoriil’ei a noastre vizită muzeile etnografiţe în aer liber, iu suntu expuse case huriteşti uniţe, gospodării, duzen’i, bâseriţ di lemnu, construite arhiusinda cu secolul 15 şi până la arhiusita a secolului 20. Easte zborlu di cula Cartianu şi Muzeulu di la Curtişoara di-tru judeţulu Gorj, Muzeulu a hoarâl’ei bănăţeană di la Timişoara şi Parculu etnografic di la Cluj-Napoca. Voi să aduc aminte ahoria vizitarea a ansamblului Constantin Brâncuşi di-tru Târgu Jiu, pricum şi a muzeilor. Mi refer la Muzeulu judeţean şi Muzeulu di artă din Târgu Jiu, Muzeulu di artă din Timişoara, iu suntu expuse lucrările a unor pictori român’i renumiţ, inclusiv tablourile a lu Corneliu Baba. Mi impresionarâ portretile a compozitorului George Enescu. Cu tutul remarcabil easte Muzeulu a revoluţil’ei di-tru 1989 din Timişoara. Exponatile a muzeului, mărturiile istoriţe expuse aoaţe suntu multu emoţionante. Tutunâoarâ vizităm aţeale trâ mirache părţâ di virdeaţă di-tru câsâbadz; mâgh’ipsitorlu parcu a trandafil’ilor di Timişoara şi Grădina botanică di Cluj-Napoca. Unâ impresie multu puternică m’i creă Salina Turda. Tricum aclo piste unâ oră, dipusim la adânţimea di 120 metri, vizităm laculu subteran. Ţi m’i si pare unic easte faptul că salina respectivă funcţionează di-tru 1271”.

Elena Kurbanova si declară unâ mare melomană, di aţea aform’ie nu rată, nu chiru niţe un evenimentu muzical tru locurile vizitate. Şi, din fericire, cu harauâ, aestea nu furâ puţâne:

Ca un mare admirator ale muzicâ, vrui să ascultu live muzică românească, cântiţile româneşti, şi aestă vreare a mea fu îndeplinită cu agiutorulu a priatin’ilor a mei român’i. Participăm la festivaluri populare: tru localitatea Baia de Fier di-tru judeţulu Gorj, în Piaţa Unirii di Cluj Napoca. Aoa avui ocazia să ascultu cântiţile populare incendiare interpretate di interpreţ di-tru tute reghiun’ile ale Românie. Participăm şi la unâ horă, giucăm cu tut suflutulu. Tutunâoarâ, la câftarea a noastră, în Timişoara fum la un concert ale Filarmonica Banatul, iu avum fericita ocazie să ascultăm muzica trâ mirache a genialului compozitor George Enescu. Nu nâ ascăpă niţe muzica românească modernă. La Cluj ascultăm concertul a formaţil’ei Nightlosers”. Mi arisi combinaţia di ghenuri; rock, blues şi elemente a folclorului românescu”.

Înviţaţ vahi cu peisajulu arhitectonic a ţarâl’ei a lor natalâ, iu majoritatea a populaţil’ei easte musulmană, Elena şi Igor, creştin’i ortodocşi, furâ impresionaţ di numirulu mare di bâseriţ şi di atitudinea a român’ilor faţă di bâserică:

Voi să remarcu în mod special atitudinea mplină di seriozitate şi pietate a poporului român faţă di relighie. Vidzum aoa bâseriţ ortodoxe multu muşate, prezente tru iţe hoarâ. Iara tru politii suntu multu di multe. Există bâseriţ multu vecl’i, di-tru secolile al XV-lea, al XVI-lea, şi importantu easte faptul că eale suntu păstrate într-unâ stare multu bună, iara icon’ile, muşuţarea a lor, freschile suntu pur şi simplu uniţe. Unâ impresie puternică nâ alăsarâ mănăstirile vizitate: Tismana, Crasna şi Polovragi în judeţulu Gorj, pricum şi Mănăstirea Sfânta Ana di Orşova şi Mănăstirea Nicula di-tru judeţulu Cluj. Populul român are un respect ahândos trâ monumentile a l’ei istoriţe. Chentrile istoriţe ale Timişoara şi a Clujului suntu pur şi simplu uniţe. Pieţile şi edificiile armase di-tru secolele XV-XVII suntu admirabile. Mine mi arisirâ multu di multu Pieţile Unirii şi Victoriei di Timişoara”.

Di-tru excursia a oaspiţâlor a noştri nu furâ elipse measile cu mâncări tradiţionale şi cu v’inuri româneşti:

Mi arisirâ mititeil’i, m’iţ lucaniţ fârâcheale, m’i plăcu salata di bureţ di fag. Sinceră să hiu, nu ţân minte multe di ăteale denumiri, nu m’i notai, din păcate. Şi sigura v’inurile româneşti – pi bună driptate — mândria şi pirifan’a a român’ilor. Fum la Cramile Recaş, iu vizităm cramile propriu-dzâse şi participă la unâ degustare di v’inuri. Easte unâ bucătărie multu interesantă şi sigura orighinală. Cu adăvgarea a diversilor condimente gustul si alâxeaşte. Apoia, prezentarea în farfurie, tru cingu, fu unică, pot sâ dzâc. Nâ bâga dininte cinii care eara opere naturale di artă, nâ eara m’ilă să li distrudzim. Totul fu perfect. Him multu mulţan’iisiţ”.

Elena şi Igor nâ promisirâ că va u recomandâ România ca destinaţie turistică ideală a tutulor priiatin’ilor şi cunoscuţâlor. Şi prinde sibâ sumcundil’iat faptul că România si aflâ pi unâ listă lungă di state vizitate di ascultătoril’i a noştri. Pi lângă pachetile turistiţe di aradâ care pot sibâ achiziţionate di la aghenţiile di turismu, concursurile organizate di RRI arămân unâ bună posibilitate pri-tru care puteţ sâ vizitaţ România. Urmăriţ concursurile a noastre şi răspundiţ corectu la întribările aţistor

.

Concursul vâ diştiptă interesul şi nâ vinirâ 515 răspunsuri complete şi corecte! Vă mulţan’iisim, vâ dzâţim evharisto şi vă invităm să participaţ şi altâ oarâ la concursurile RRI.

Marile Premiu va sibâ un sejur di 10 dzâle (nauă nopţâ), cu pensiune completă, trâ dauă persoane, în perioada 15-24 agh’eazmăciune 2013, în 3 zone din România acopirite di emisia unor posturi reghionale a Radioului public — judeţile Gorj (sud-vestu), Timiş (vestu) şi Cluj (nord-vestu).

Concursul fu sponsorizat di Complexul Energhetic Oltenia şi di SC Boca Junior SRL, din Timişoara. Parteneril’I a concursului furâ Consiliul Judeţean Gorj, Asociaţia Cluj-Napoca 2020 — Capitală Culturală Europeană”, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Timiş, Uniunea Artiştilor Plastiţ, Filialile Cluj şi Gorj, Chentrul di Studii Transilvane, Asociaţia Meşterilor (Masturilor) Populari Clujeni, Chentrul Judeţean trâ conservarea şi promovarea culturâl’ei tradiţionalâ Cluj.

Di-tru emisiun’ile a noastre, di pri site-ul RRI, ama şi di pi profilurile Facebook şi Twitter putut s-li aflaţ răspunsurile la întribările cu care vâ avem provocatâ să nâ scriiţ.

Concursul si bitisi la 30 cirişar. Până să aflaţ care sunt amintâtoril’i vă aduţim aminte întribările la care vâ invităm să răspundiţ:

– Când si difuză prima transmisie radiofonică ofiţială din România? Răspunsu corectu: la 1 noiembriu 1928, oarile 17.00.

– Care easte cota di pâzare a serviciului public di radio din România? Răspunsu corectu: 30%.

– Enumeraţ (misuraţ) barim 3 posturi di radio din cadrul a Suţietatil’ei Românâ di Radiodifuziune. Aoaţe puteaţ s-aleadiţ di posturile naţionale Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Antena Satelor, postul cu vocaţie naţională Radio România Muzical, postul trâ xeane Radio România Internaţional, posturile reghionale şi locale grupate tru reţeaua Radio România Regional (din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Târgu Mureş, Reşiţa, Constanţa, Sibiu, Braşov, Sighetu Marmaţiei, Arad), posturile online Radio3net şi Radio România Junior, ama şi Radio Chişinău, postu SRR ţi acoapiră dauă treimuri di Republica Moldova.

Tora putem sâ derulăm lista ţilor ţi amintarâ.

Aţeale 30 di Menţiun’i lâ si duc a ascultătorilor ică utilizatorilor di Internet : Kamal Bouamama şi Adel Firjaoui, ambil’i doi di-tru Algeria, Adrian Micallef din Malta, ascultător a emisiun’ilor în limba italiană şi Claudio Vittorini din Italia, Zhi Yanjiao, Ji Kuang, Li Ming şi Yu Hongyan, toţ 4 din China, Dieter Feltes şi Herbert Jörger, doil’i di-tru Ghirmânie, Vladimir Andrianov, din Ucraina, ascultător a emisiun’ilor RRI tru limba rusă, Nikolai Popov şi Oleg Panko, doil’i din Rusia, Abderahim Sebbar, din Maroc, şi Nikolai Epişov, din Rusia, doil’i scrisirâ a Serviciului Francez, Freddy Ampuero Saldivia, Chile, José Roberto da Silva Cunha, din Brazilia, care scrise a Serviciului Spaniol, Jorge Néstor Herrera Toledo, din Ecuador, Claudio Alfredo Martijena, di-tru Argentina, Alfredo Perdomo, Venezuela, Bandar Alhazmi, di-tru Arabia Saudită, care scrise a Serviciului Englez, Nasir Aziz, Rawal Khan şi Dewan Rafiqul Islam, toţ 3 di-tru Pakistan, Juan Franco Crespo, Spania, şi Miguel Angel Lahera Rivero, Cuba, ţi scrisirâ a Serviciului Englez, familia Robert C. Ackx şi Maria Ackx Blom, din Olanda, Chinmoy Mahato şi Gurmeet Singh Meeta, doil’I di-tru India, şi Nizzam Uddin Nayan, Bangladesh.

Vladimir Andrianov, din Ucraina, nâ scrise: ”În calitate di fostu director a postului di radio reghional Kurgan şi di redactor di emisiun’i muzicale şi trâ copii, trâ cilimean’i, şi corespondentu la tut aţeluşi postu, escu multu hârâsit, multu încântat să particip la concursul aniversar organizat cu aform’ia ale împlinireii a 85 de ani de Radio România. Îm’i place România, îm’I au hare istoria, cultura, poporul a l’ei talentat şi lucârtor! Şi postul trâ mirache Radio România Internaţional!”

Jorge Néstor Herrera Toledo, din Ecuador, argumenta pi şcurtu: “Aţea ţi mi feaţe să particip fu dorinţa, fu dorlu di cunoaştire ma ghine unul di posturile di radio aţeale ma prestigioasile ţi li ascultu pasa dzuâ. În plus vizitedzu pagina web trâ completare programile ascultate.”

Aţeale 30 di Premii III lâ si duc a ascultătorilor sau userilor internet: Daniel Marrero Ramirez, din Spania, care scrise a Serviciului Român RRI, Ihor Kariveţ, di-tru Ucraina, Boudoukha Mohamed şi Ben Amer Laid, doil’i din Algeria, Agide Melloni şi Stefano Citterio, doil’i din Italia, Li Meng, Xiao Xiejiang şi Li Hua, toţ 3-l’i din China, Gerald Kallinger, di-tru Austria, Birgit Denker şi Kurt Enders, doil’I di-tru Ghirmânie, Mihail Bahanov şi Anatoli Klepov, doil’i din Rusia, Alexandr Gurcovski, din Belarus, Anselmo de Paula Camargo, Brazilia, care scrise a Serviciului Francez, Luis Gerardo Pérez Loyola, din Mexic, Carlos Campos Aldana, din Cuba, José Luis Corcuera Gil şi Enrique Ballester Burcet, ambil’i din Spania, Mitul Kansal, Mohammad Shamim, Najim Uddin şi Eyamin Hossain, toţ 4 din India, Marek Pis, din Polonia, care scrise a Serviciului Englez, Christer Brunstrom, Suedia, Keith A. Simmonds, di-tru Franţa, şi Christopher Akpai, Nigeria, ambil’i ascultători a emisiun’ilor în engleză, Nazmus Sadat şi Erfan Sazid, doil’i din Bangladesh.

Ihor Kariveţ, din Ucraina, argumenta răspunsul la concursul RRI: ”Particip la aest concursu di la sinferlu a meu trâ istoria radiofoniil’ei în lume. Trâ mine radioulu nu easte maşi un hobby, câ mai multu unâ sursă di informaţii dispri cultura şi tradiţiile a altor statei. Mi ariseaşte multu di multu să ascultu posturile di radio ţi emit pi unde şcurte. Aest concursu mi agiută să aflu ma multe dispri istoria radiofoniil’ei româneascâi.”

Boudoukha Mohamed, di-tru, dede pi şcuirtu giuvapea câţe scrise: ”Aform’ia principală ţi mi feaţe să particip la aest concursu easte amintarea a unuia di premiile oferite. În plus, amintaiu informaţii dispri România şi bogăţiile a l’ei, economiţe, culturale, suţiale, sportive, şi mi bazaiu pi site-ul a Radioului.”

Li Meng, di-tru China, nâ scrise: ”Particip la aest concursu di aform’ia că escu un radioamator ferventu, pi nângă emisiun’ile în limba chineză li mai ascultu, amuşi, şi pi aţeale în limba engleză şi la iţe emisiune pitrecu şi raportu di recepţie. În prezentu, emisiun’ile a posturilor di radio internaţionale sunt tot ma puţâne, sper ama ca RRI să continuâ să emită şi să-şi onoreadzâ rolul di apunte anamisa di ascultătoril’i din întreaga lume.”

Ascultătorul ghirman Kurt Enders argumenta: ”Particip cu harauâ la concursuri, cama multu în situaţiile tru care pot s-aflâ informaţii nale dispri unâ ţară ică un postu di radio. Ascultu RRI di aform’ia că mi intereseadză ţara, unâ ţară situată tru Estul a continentului, cu unâ istorie culturală lungă şi tru care sâ zburaşte unâ limbă latină. Am dor şi vâ oru să transmitiţ ninca multu chiro emisiunea tru limba ghirmană.”

Iara vecliul a nostru ascultător suedez Christer Brunstrom nâ scria: “Descoperiiu radioulu pi unde şcurte tru 1962 şi arhiusiiu să ascultu dzuâ di dzuâ. Scriu articole dispre posturile di radio internaţionale trâ unâ revistă suedeză. Ascultu RRI di aform’ia că România easte unâ ţară faschinantă, cu unâ incredibilă diversitate etnică şi unâ istorie interesantă. Escu mâgh’ipsit di muzica tradiţională românească. Atumţea cându România si alumtâ cu unile probleme, RRI easte un instrumentu util trâ noi, trâ a descoperi ţi si faţe tru vâsilia a dumnil’ilor a voastre.”

30 di Premii II lâ si duc a următorilor: Vasile Nurciu, din România, ascultător a programelor RRI tru dialectul aromân, pi armâneaşte, Dejan Mijatovici, di-tru Sârbie, Olexandr Vorona, Ucraina, Noura Toubal, Algeria, Mouad Belgrid, din Maroc, Fiorenzo Repetto şi Francesco Morsilli, ambil’i din Italia, Yang Gang, Zhou Nan şi Lu Dacheng, toţ 3 din China, Jörg Clemens Hoffmann, Marcel Batz şi Johann Ruff, toţ 3-l’i di-tru Ghirmânie, Nikolai Matveev şi Alexandr Abramov, doil’i din Rusia, Amrane Meriem Sabine, di-tru Algeria, care scrise a Serviciului Francez, Jean-Marie Lambret, Franţa, Davi Lucas Pinto de Sousa, Brazilia, care scrise a Serviciului Spaniol, Ivan Alain Quispe Vargas, Bolivia, Orlando Ortiz Bohorquez, Columbia, David Iurescia, Argentina, Emilio Sahuquillo, din Spania, Amy-Felicia Hodge, SUA, Martin Rogan şi Michael Whing, ambil’i din Marea Britanie, Henk Poortvliet, Olanda, Hans Verner Lollike, Danemarca, Debaki Ranjan Biswas şi Surendra Kumar, ambil’i din India, şi Jaroslaw Jedrzejczak, Polonia, ascultător a emisiun’ilor în engleză.

Vasile Nurciu, din România, feaţe exigh’isire câţe participă: ”Emisiun’ile li ascultu dipriunâ că Radio România reuşeaşte, poate să împilteascâ perfect programile energhiţe, necesare trâ cathe dimneaţâ, cu jurnalile profesioniste, di care nâ scoatim şi necesarul di cathe dzuâ di hâbări. Pi nângă motivaţia a premiilor, di care nu potu sâ dzâcu că nu mi tenteadză, un altu lucru mi feaţe să l’iau parte la aest concursu — faptul că pri-tru aestu pot să pitrecu un feedback – tru aestu domeniu hiinda esenţială existenţa a ascultătorilor. Şi ma că voi ştiţ că noi him aoaţe, aestâ va vă facă să m’eardziţ ma diparte, lucru pi care şi noi nâ-l vrem multu di multu”.

Dejan Mijatovici, di-tru Sârbie, argumenta: Participarea la concursul a dvs. fu unâ trâ mirahce araste tra sâ-l’i încurajedzu pi elevil’i a mei, di la unâ şcoală cu profil electrotehnic, să citească biografiile a oamin’ilor di ştiinţă ţi-şi desfăşurarâ activitatea în domeniul ale fizicâ şi electrotehnicâ. Anamisa di aeşţâ easte şi Dragomir Hurmuzescu, care agiută la realizarea a electroscopului, a generatorului di curentu continuu di analtă tensiune di 4000 di volţâ şi a echipamentilor di laborator pi care, mai amânt, li utilizarâ Pierre şi Marie Curie trâ descoperirea radiului. Ştiinda că Hurmuzescu fu contemporan cu marile a nostru om di ştiinţă Nicola Tesla, nâ întribăm desi si cunoscurâ şi desi au lucratâ vârâoarâ ampriună, deadun, iara apandisea la aeste întribări poate sibâ unâ temă interesantă di cercetare.”

Ascultătorul Olexandr Vorona, Ucraina, nâ scrise: ”Aform’ia ţi mi feaţe să particip la concursu? Prota oarâ pasiunea mea, ninca din copilărie, di cându earam m’ic, trâ radio şi gheografie. Tru chirolu di ma nâpoi mi pasioneadză recepţia posturilor radio în regim DX (cama multu în FM). Aşi di multe ori, cându (…) suntu condiţii di propagare bune, ascultu posturi di radio româneşti tru câsâbălu Poltava din Ucraina. Tutunâoarâ mi ariseraşte să aflu cât mai multe dispri limba, istoria şi cultura Româniil’ei, ama şi a altor state di-tru viţinata Ucrainâl’ei”.

Yang Gang, din China, nâ transmise aestu mesaj: ”Participânda la concursu agiungu să aflu tut mai multe lucruri dispri România, să cunosc minutişuri ţi nu pot sibâ aflate în manuale. Voi hiţ aţel’i mi agiută să cunoscu România şi ţi mi faţe să u admir tut cama multu – unâ ţară pi care mii-am dor multu di multu să u văd cu oclil’i a mei.”

Jörg Clemens Hoffmann, di-tru Ghirmânie, scria: ”România înseamnă multu ma multu di corupţie, criminalitate şi catastrofe climatiţe, dispri care relatează di aradâ mass-media ghirmane. Di aestâ aform’ie emisiun’ile pi unde şcurte reprezintă aţea ma simpla şi rapida cale di obţânire informaţii di-tru vâsilia a dumnil’lilor a voastre. Programile suntu interesante, diverse şi realizate profesionistu. Cu iţe emisiune u iaradescopăr România şi cunoscu ma ghine ţara. Di aestu motiv ascultu cu regularitate emisiun’ile a voastre, mi bucur, mi hârâsescu, că daţ multă atenţie a relaţil’ei cu ascultătoril’i şi particip cu plăcere şi cu harauâ la concursurile a voastre”.

Iara Orlando Ortiz Bohorquez, din Columbia, nâ scria: “Mi ariseaşte să ascultu RRI, unul di puţânile posturi di radio internaţionale care mai transmit pi unde şcurte. RRI nâ oferă unâ viziune completă asupra a statlui şi relaţiile a lui cu UE.”

Aţeale 30 di Premii I lâ vine s-agiungâ a următorilor ascultători sau internauţ: Ivana Mihailovici, di-tru Sârbie, conaţionala noastră Delia Biţă, di-tru Italia, Mikola Vasiliniuk, Ucraina, Abdel Kader Hasan Eid, din Egipt, Idriss Bououdina, din Maroc, Giovanni Sergi şi Gianangelo Rosati, doil’I di-tru Italia, Zhang Chao şi Wang Yifan, ambil’i din China, Eberhard Lauber, Germania, Ferhat Bezazel, din Algeria, care scrise a Serviciului German RRI, Christian Ghibaudo, Sandrine Ollivier şi François Jaby, toţ 3 din Franţa, Omar Alfredo Ortiz Robayo, di-tru Columbia, Francisco LLerena Vega, din Peru, Miguel Ramón Bauset şi Antonio-Ángel Morilla Ríos, doil’i din Spania, Antônio Avelino da Silva, Brazilia, care scrise a Serviciului Spaniol, Williams López, Venezuela, Mogire Machuki, din Kenya, Costa Constantinides, din Cipru, ascultător al emisiunilor în engleză, John Eberle, John Rutledge, Jim Holthus şi Roberta Selesky, toţ 4 di-tru SUA (iara Roberta Selesky şi soţul, nicuchirul a l’ei, John, amintarâ, aduţim aminte Marile Premiu a precedentului a nostru concursu, aţel cu tema salinilor!), Grant Skinner şi Brian Kendall, doil’I di-tru Marea Britanie, Master Jaydeep, din India, şi Thein Soe, din Malaezia, ascultător a programelor în engleză.

Ivana Mihailovici, di-tru Sârbie, argumenta răspunsul la concursu: Pri-tru concursul a dvs. m’i-feaciu ma bogat, ma avut, fondul di cunoştinţe di cultură ghenerală, di aform’ia că aflaiu multe informaţii dispri bana şi activitatea profesorului Dragomir Hurmuzescu. Mi m’iră că tru enciclopediile ţi li am cititâ, cându earam cilimean, nu exista date dispri un om di ştiinţă ahât di importantu şi a cure valoare easte scoasâ tru pade di simplul faptu că invenţiile a lui furâ utilizate di Antoine Becquerel şi Marie şi Pierre Curie tru experimentile din domeniul a radioactivitatil’ei, trâ care şi loarâ premiul Nobel trâ fizică tru anul 1903. Mi hârâseaşte faptul că există în România instituţii di înviţămintu care poartă numa a lu Dragomir Hurmuzescu, sumcundil’inda aşi importanţa lui, nu maşi trâ lumea ştiintţifică, ama şi vâsilia di iu easte.”

Vecl’iul a nostru ascultător italian Giovanni Sergi nâ scria: “Prota oarâ voiu să felicitu, sâ hiritisescu, Radio România trâ decoraţia Nihil Sine Deo” conferită di Casa Regală, cu ocaziaa ţilor 85 di an’i di activitate. Meritaţ di mplin aestă recunoaştire trâ lucurlu a voastru di dzuâ di dzuâ, di aform’ia că vă faţiţ di mplin misiunea di serviciu public, pri-tru emisiun’ile difuzate în România şi tru xeane. Eo escu di mulţâ an’i pasionat di radio şi, pri-tru aestu hobby, putuiu să îm’i perfecţionedzu cunoştinţile di engleză, franceză sau spaniolă. Escu şi editorul a revistâl’ei Radio Notizie”, dedicată a posturilor di radio internaţionale, tru care am publicatâ dipriunâ anunţurile a concursurilor promovate di Radio România Internaţional. Cu chirolu, am ascultatâ pi unde medii şi posturile locale a Radio România, pricum aţeale di la Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara ică Târgu Mureş, care m’I deadirâ câbilea tr andâmusiri multu plăcute cu muzica tradiţională românească, ama şi informaţii pi care nu poţ sâ li afl’i di-tru alte surse.”

Un altu ascultător italian, Gianangelo Rosati, nâ scrise, tru arada a lui: “Particip la aest concursu trâ a susţânire luculu a voastru di cathe dzuâ, pri-tru care oferiţ a ascultătorilor informaţii dispri România. Vâ ascultaiu trâ prota oarâ tru seara dzuâl’ei tru care muri Nicolae Ceauşescu şi di atumţea agiumşu un soţ, un priiatin fidel al Radio România Internaţional. Im’i plac, mi arisescu multu emisiun’ile a voastre în limba italiană, care, cu toate că suntu limitate la durată di unâ giumitate di sâhate, conţân esenţialul dispri România”.

Zhang Chao, din China, argumenta: ”Escu profesor la catedra di jurnalismu specializat pi radiodifuziunea internaţională, iara di 16 an’i escu pasionat di emisiun’ile a diversilor posturi di radio internaţionale difuzate pi unde şcurte. Ascultu di multu chiro emisiun’ile în limba chineză ale Radio România Internaţional, un postu di radio ţi leagă apunţâ întră Europa şi Asia, întră România şi China, şi l’i aduţe ma aproapea ascultătoril’i chinezi di priiatinil’i din România. Am dor să aflu mai multe minutişuri ligate di istoria şi dezvoltarea radioului românescu, aesta nu easte altu ţiva că maşi unâ câftare a specializaril’ei a mea, amai şi un interes a meu, personal”.

Tot din China, Wang Yifan explica: ”Particip la concursu din recunoştinţă faţă di RRI; de-a lungul a chirolui am data şi răspunsu ndauâ ori a invitaţiilor tra s-v’in arada di programile interactive. Admir atitudinea a redactorilor şi escu atentu la întreaga activitate a postului.”

Vecl’iul a nostru ascultător francez Christian Ghibaudo participă diznou la concursul RRI: ”Particip la aest concursu trâ încurajare tute echipile RRI tru lucurlu a lor cotidian trâ faţire cunoscută şi apreciată România. Mi ariseaşte totna cu mare harauâ să ascultu RRI în franceză; cu agiutorlu a vostru înviţaiu să cunoscu România, aestă ţară care mi interesă di mulţâ an’i şi pi care u descoperiiu prota oarâ tru 2001, exact pri-tru agiutorlu şi aform’ia a unui concursu RRI.”

Iara Sandrine Ollivier, Franţa, nâ scria, tru arada a l’ei: ”Intru cu regularitate pi site trâ citire articolile, ama şi trâ lecţia di limba română, a cure fan escu…”

Ascultătorul a nostru Mogire Machuki nâ transmise: “Salutări din Kisii, Kenya. Escu extrem di încântat şi hârios că l’iau parte la aest evenimentu special, di aform’ia că am criscutâ arada di RRI. V’in dintr-unâ familie cu nauă copii, nau cilimean’i. Părinţâl’i a mei nu avurâ niţiunâoarâ şansa tra-s m’eargâ la şcoală, ama considerarâ educaţia noastră multu importantă. Atumţea nu para aveam posibilitatea să ascultu radioulu, ţi cara că tata avea unlu, pi cari-l preţuia multu di multu. Părea unâ m’icâ v’iştiare, pi care nu nâ alăsa niţiunâoarâ să dăm di ea. A mei asculta radioulu trâ aflare aţeale di ma nâpoi hâbări, în special aţeale referitoare la chinisirea a unor conflicte în zonă. Lucrurile si alâxirâ în şcoală, anda descoperiiu unâ purtiţâ, unâ nişă a radioului: dx-ingul, şi arhiusiiu să călătorescu imaghinar, diparte di ţara mea, Kenya. Descoperiiu BBC, Boaţea ale Americâ, Deutsche Welle şi RRI. Agiumşu ascultător fidel a RRI tru 1997, iara aţea ţi mi atrapse fu aprucheare faţă di ascultători, răspunsurile rapide pi care li aveam la scrisori şi, nu tru arada di ma nâpoi, tradiţiile trâ mirache şi concursurile RRI. RRI easte unâ sursă cruţială di informaţie trâ noi. Başi cară importanţa unui postu di radio nu poate sibâ evaluată cu adiver cama multu tru ţi mutreaşte impactul asupra a banâl’ei a unor individz, sunt momente cându poţ sâ mindueşţâ şi sâ faţ comparaţii. Nu easte unâ sarţină lişoară să oferi a ascultătorilor informaţii ţi s-nu hibâ partizane di unâ parte i di altâ, informaţii detaliate şi pertinente dispri România şi restul a Europâl’ei, ţi dizvâlescu tricutlu, istoria şi prezentânda fundamentul cultural pi care România easte adratâ. RRI poate, reuşeaşte să facă aestu lucru. Trâ noi, RRI easte unâ firidâ cătră România.”

Costa Constantinides, din Chipru, nâ pitricu următorul mesaj: “Ascultu Radio România di cându arhiusiiu sâ am aestu hobby, tru 1969. Atumţea bânam tru Africa di Sud, în apartheid, şi nâ eara interzis să ascultăm posturi di radio di-tru fostul bloc comunistu estu-european. Într-unâ dzuâ başi avum vizita şefului a biroului a securitatil’ei di stat. Aveam maşi 15 an’i şi-m’i fu fost mare frică, ama continuaiu să ascultu posturi pi unde şcurte. Di-tru 1995 bânedzu în Chipru, ama ninca u duchescu bucuril’ia di-a receptare semnale puterniţe, pricum aţel di la Radio România. Imaghini pozitive sunt acmu proiectate di undile care v’in din eter, him liberi, şi noi şi voi. Ninca mai am tru minte thimisirea a unor dzâle şi ndauâ QSL-uri di la postul a dumnil’lor a voastre tru albumlu a meu, la capitolul Europa”.

Iara britanicul Grant Skinner, nâ scrise: “Escu un ascultător fidel şi fan al RRI, di aform’ia că dx-ingul easte un hobby faschinantu, interesantu şi extrem di motivantu. Unâ investiţie minimă m’i-aduse sâhăţ di harauâ. Unâoarâ ţi-m’I vinirâ scrisori şi m’iţ materiale promoţionale agiumşu dependentu. Cum altâ turlie va-s putearim siu la curentu cu hâbări internaţionale, evenimente culturale ică sportive, muzică, dicât ascultânda radioulu pi unde şcurte, un trop di informare la distanţă di unâ atindzire, câlcare cu dzeaditlu pi buton?“

11 Premii Speciale lâ câdzurâ s-lâ si ducâ a următorilor ascultători sau Internet useri: Natalia Zabolotna, din Ucraina, Abdel-Kader Khalil, din Algeria, Xu Wenjuan, din China, Andreas Karger, din Germania, Valeri Lugovski, din Belarus, ascultător al programelor în rusă, Jacques Augustin şi Paul Jamet, ambil’i din Franţa, Daniel Meinardi, din Argentina, Marc Ferrer Ferrando, din Spania, Jayanta Chakrabarty, din India, şi Weldon Walles, SUA.

Natalia Zabolotna, din Ucraina, nâ scrise: ”Tru şcurtu chiro, curundu, Radio România va-s facâ împlinâ venerabila vârstă di 85 de an’i. Tru 1928 lumea eara altâ turlie, oamin’l’i duţea un mod diferit di banâ, avea alte adeţ şi arădz, altu nivel di banâ. Probabil şi postul Radio România eara, la momentile di arhiusitâ, multu diferit în comparaţie cu aţea ţi easte azâ. Suţtatea modernă beneficiadză di multu multe surse di informare, ama, tru tut aţel timpu, easte şi bombardată di multă informaţie di multe ori niverificată, cum easte aţea di pi Internet. Vârâoarâ, apariţia radioului fu unâ cu aver revoluţie. Radioulu apăru într-un momentu cându exista maşi, sade jurnale, ama (tut ca televiziunea sau calculatorul în prezentu, îţ fură timp, radioulunu, şi niţe nu ţâ pidipseaşte oclil’i, hiinda accesibil şi trâ aţel’ii care au probleme cu videarea sau trâ nividzători. (…) Radioulu easte unâ di aţeale mai bunilee şi cama utile invenţii a omeniril’ei. Nu pot sâ-m’i imaghinedzu lumea modernă şi niţe v’initorul a omeniril’ei fără radio. În opinia mea, difuzarea emisiun’ilor radio exclusiv pi Internet easte unâ politică greşită, politicâ lathositâ, Internetul poate maşi să dubleadzâ emisia clasică, poate sâ stocheadzâ emisiun’i în arhivă, poate sâ furnizeadzâ informaţii vizuale suplimentare, ama nu poate sibâ un substitut trâ radiofonie.”

Andreas Karger, di-tru Ghirmânie, îşi argumenta răspunsul: ”Vrută echipă RRI, di cându earam tinir escu interesat di radio ca subiectu, di aform’ia că undile medii, lundzâ şi şcurte au oferitâ şi oferă tru Ghirmânie unâ zonă largă di experimentare. Particip la aest concursu din interes faţă di Radio România (şi cu speranţa că va-s am tihea să vizitedzu unile studiouri locale) şi nu tru arada di ma nâpoi tra s-m’i spun bucuril’ia că RRI mai emite pi unde şcurte. Ca mulţâ alţâ ascultători din toată lumea am dor să vă încurajedzu să continuaţ să emitiţ.”

Valeri Lugovski, din Belarus, afirma: ”Am dor să sumcundil’edzu că spaţiul virtual a Internetului la care avuiu acces cu agiutorlu a Radio România şi implicit păgin’le di web a departamentilor a Soţietatil’ei Românâ di Radiodifuziune suntu realizate cu mirache, cu atenţie, într-unâ manieră coerentă, exemplară. Eo voiu să lâ mulţan’iisescu a ţilor di la Radio România, a sponsorilor şi partenerilor aluştor, trâ tema multu interesantă pi care propusirâ trâ concursul aestu. Mi-am familiarizatâ cu plăcere şi entuziasmu cu aportul a Româniil’ei la dezvoltarea a radioului şi a radiodifuziunil’ei, cu specialiştil’i român’i în domeniu. Remarcabil easte că aestu concurs m’i satisfăcu şi curiozitatea directâ trâ informaţiile tehniţe şi administrative ale Radio România, aflaiu şi di Dzua Internaţională a Radioului di-tru meslu şcutu, di aniversarea Radio România care va-s aibâ loc tru brumar şi di unâ particularitate a tutulor a concursurilor a dumnil’lor a voastre — pirifan’ea şi demnitatea naţională.”

Paul Jamet, din Franţa, un pasionat radioamator, nâ scrise: ”Avuiu şansa să pot să v’in di 3 ori în România: ca turistu, tru agh’eazmăciune 1976, pie litoralul a Maril’ei Negre, di la sud di Constanţa la Mangalia, la Bucureşti, Braşov, în Maramureş cu a lui bâseriţ, tru ”dulţea Bucovină” cu a l’ei mănăstiri trâ mirache şi di niagârşire; în scop profesional tru marţu 2003, la Bucureşti, cu vizitarea a Palatului a Parlamentului; reuşiiu sâ iaravedu celebrul Castel Bran. Ca şi Castelul Peleş; tru alonar 2007, amintâtor a concursului dispri Delta Dunării. Pri-tru diversitatea şi calitatea a programelor a lui, RRI îm’i evocă, m’i-aduţe de-a lungul a chirolui nu maşi numiroase amintiri plăcute, ama mi faţe şi să am dor să cunoscu mai multe dispri România şi român’i, cetăţean’i european’i (…). La aeste motive culturale potu sâ adavgu unul tehnic, posibilitatea di ascultare RRI tru DRM — Digital Radio Mondiale! Di piste 3 an’i am un receptor DRM. DRM-ul reprezintă, fără şideare pi dauâ, v’initorul a undilor şcurte. A mâgh’iil’ei aluştor tehnologhia DRM îl’i oferă unâ audiţie di unâ calitate incomparabilă (codarea AAC ofelosită easte di mai bună calitate dicât sunetul mp3 oferit di Internet). Easte alithea că tru achicâsirea a staţiilor pi care li ascultu am tendinţa puternică di preferare posturile care folosescu DRM-ul, în special RRI. Ama regretu că maşi dauă emisiun’i (…) suntu difuzate în DRM, tahinima şi dicseara”.

Jayanta Chakrabarty, din India, argumenta: “Faptul că escu ascultător al RRI şi fan online easte şi unâ tim’ie, şi un privilegiu. Cum ţi sibâ mi simtu un amintâtor, di aform’ia că mi hârsescu să ascultu programe di calitate şi să receptedzu un semnal excelentu. Nu simtu ananghea să vânedzu, să caftu ca unâ avinare dzuâ di dzuâ di radio trâ porţia zilnică di hâbări dispri România, Europa şi alte colţuri, alte chioşcuri a lumil’ei. RRI easte unâ sursă di informaţii ţi s-nu ţânâ partea fârâ ndriptate, oferinda unâ proiecţie corectă asupra a Româniil’ei, dintr-unâ perspectivă onestă. Diseminarea a informaţiilor socio-politiţe, economiţe, ştiinţifiţe, culturale şi istoriţe easte o trăsătură, unâ particularitate specială a RRI. Serviciul Englez al RRI easte unâ încântare, unâ mâgh’ipsire, un dar, unâ doarâ trâ noi, aţel’i trâ care engleza easte a daua limbă. Ama şi eo, şi familia mea nâ hârâsim că RRI nâ oferi diferite programe de-a lungul a an’ilor, care sunt şi educative, captivante, antrenante, ama şi interesante. Easte trâ mirache că ahâte lucrei nâ aşteaptă la maşi unâ rotire di buton. Avânda muzica românească în suflet, potu sâ vâ spun că RRI easte unâ sursă di muzică fantastică, di tute ghenurile, di la ţea tradiţională, clasică, la jazz. Trâ mine, echipa di la RRI, pri-tru devotamentul şi interesul faţă di ascultători, feaţe ca RRI sibâ unul di aţeale ma vrutile posturi di radio di-tru Europa. “

Iara americanul Weldon Walles mărturisea: “Am marea harauâ şi tim’ie să particip la concursul ocazionat di a 85-a aniversare a Radio România. Parte a bucuriil’ei di ascultare posturi di radio internaţionale easte oportunitatea di a interacţionare cu staţii pricum RRI, care plasează ascultătoril’i pi protlu loc a preocupărilor a lor. Totâna aşteptu cu niarăvdare programile a dvs. şi concursurile, care nu sunt maşi plăcute, ţi şi educative. Vă mulţan’iisescu trâ plăcerea şi haraua ţi-m’i deadit de-a lungul a an’ilor, di ascultare-vâ emisiun’ile, ca un ascultător fidel.”

Mulţan’iisim a tutulor aţel’i care nâ răspunsirâ la întrebări şi care argumentarâ ţi-l’i convinse să participâ. Şi tora, momentul aţel mai aştiptatlu. Participarâ la concursu, turnarâ apandise corectâ şi amintarâ un sejur cu pensiune completă în perioada 15-24 agh’eazmăciune 2013, în 3 zone di-tru România acopirite di emisia a unor posturi reghionale a Radioului public — judeţile Gorj, Timiş şi Cluj … Elena şi Igor Kurbanov, din Turkmenistan, ascultători a programelor RRI în limba rusă. Felicitări şi vă aşteptăm în România! Elena nâ transmise un răspunsu extrem di amplu, practic un m’ic album dispri Radio România, tru care argumenta, întră alte: ”Radiodifuziunea reprezintă unâ componentă a sistemului mondial di alâximintu informaţional şi easte şi un element importantu al sistemului naţional mass-media di-tru iţe stat. Radioulu easte troplu, mehania di comunicare cu aţel ma marle auditoriu din lume. Easte un trop di comunicare ţi are multe multe posibilităţ şi nu caftâ hârge mări. Radiodifuziunea easte accesibilă şi trâ comunităţâle izolate, şi trâ aţeale ma sensibilile categorii di populaţie: persoane nialfabetizate sau cu dizabilităţi, oarfân’i, mul’eri şi tineri, şi lâ oferâ a tutulor posibilitatea să participâ la dialoguri soţiale şi să aproache informaţii utile, indiferentu di nivelul di educaţie. Pi nângâ aestâ, radiodifuziunea gioacă un rol importantu în situaţiile di criză, lişurânda lucurlu a salvatorilor tru cazul a produţiril’ei di calamităţ naturale. Aţel’i ţi cunoscu specificul a lucurlui di radio ştiu că nu easte hici un lucru lişor. (…) Di aţea aform’ie, trâ a rezistare şi armânire tru aestu loc di lucru, lipseaşte să ai mare nâmuze şi abnegaţie şi să ai dor tr zânatea ţi u ai. (…) Voiu să adaugu că Radio România easte unâ cudiaver apunte a priiatiniil’ei întră populul român şi popoarile a lumil’ei. Pi parcursul a ţilor 85 di an’i, apuntea fu lum’inatâ di soare şi di curcubeie, ama fu agudit şi di vintu, ploaie şi chiro urut. Eo escu, ama, convinsă că tru v’initor di pi aestâ apunte va sâ poatâ sibâ admirate peisaje incredibile şi că el va sâ dăinuseascâ mulţâ an’i di aoa şi ninte!

La aflarea a h`baril’ei că ea şi soţul a l’ei di curunâ suntu amintâtoril’I a Marilui Premiu, Elena Kurbanova nâ scrise: ”Vă mulţan’iisescu că inclusit eseulu a meu tru lista a potenţialilor amintâtori! (…) Igor şi cu mine nv’isăm să descoperim muşuteţâle ale Românie, să faţim cunoştinţă cu oamin’i trâ mirache! Nv’isăm să simţim suflul a Româniil’ei!”.

Premiile şi menţiunile va sibâ expediate prin poştă şi vă paracalsim să nâ confirmaţ, într-unâ scrisoare, într-un faxu ică într-un e-mail şi apruchearea, şi conţânutul! Vă mulţan’iisim, diz nou, că vâi li ufilisit şansile şi nâ aveţ răspunsâ la concursul consacrat a ţilor 85 di an’i di radiofonie românească, şi vă invităm să participaţi tru numir cât ma mare şi la alante cocursuri a noastre! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

RadioTour: Azâ faţim călătorie tru partea sud-vestică a Româniil’ei, ma exactu în Gorju, judeţ care oferă numiroase posibilităţ di treaţire a chirolui adgh’e.

Zona muntoasă di-tru partea di nordu a judeţului, cu multe piştirei şi cascade di apâ, fu punctul di chinesire trâ dezvoltarea unui nou tip di turismu în România, turismul di aventură. Ma că si aveţ dor trâ unâ vacanţă mplină di nipruevidzut, fără limită di ilichie, fără pregătire fizică şi fără cunoştinţe tehniţe prealabile, tru Gorju vă aşteaptă instructori calificaţ care va sibâ călăuzl’i a dumnil’lor a voastre într-unâ experienţă di niagârşire. Sabin Cornoiu, directorul a serviciului public Salvamont Gorj, nâ prezintă oferta trâ turismu di aventură.

El dzâse: Tru ultimil’i dzaţe an’i, tru munţâl’i di-tru judeţul Gorju si dezvoltarâ multe activităţ di turismu di aventură. Aţel ma cunoscutlu şi mai solicitatlu di cătră turişti easte raftingul, unâ activitate ţi are mare succes în România şi, spre bucuril;ia şi haraua noastră, Jiulu confirmă că easte ţel mai atractivlu arâu trâ raftingu di agrementu din ţară, din România. Tut în Gorju avem dauă m’il’e di piştirei, dauă di eale suntu amenajate trâ publicul mare, ama ndauâ di eale suntu incluse în programile di vizitare di turismu di aventură. Putem sâ zburâm şi di canoeing şi cascade di apâ, unâ activitate nauă tru turismul di aventură din România, unâ activitate ahoria, iu totul si desfăşoară ca într-un parcu acvatic, cu diaforia că aoaţe cadrul easte natural. Easte unâ activitate cu succes la public şi care si desfăşoară multu ghine tru meşl’i di veară cându apa easte caldă. Avem şi mountain-bike, cicloturismu, alpinism, escaladă, avinătoare, rapel, tiroliană, avem până la 15-20 di activităţ ţi pot sâ si desfăşoarâ tru judeţul Gorju.”

Puteţ sâ treaţiţ momente di niagârşire tru pareie, însuţâţ di instructori autorizaţ şi ofelosinda echipamente specifiţe bâgate la dispoziţie di operatoril’i turistiţ. Preţul a unei dzuâ di aventură acaţâ di la 80 di euro şi poate sâ agiungâ la 200 di euro, ţi aspindzurâ di dimensiun’ile a grupului.

Ma că aventura nu vă faţe cu ocl’iul şi nu vâ greaşte, puteţ să faţiţ tot în Gorju un periplu cultural, priimnare, alegânda să vizitaţ câsâbălu Târgu Jiu, loclu di baştină, di orighinâ, a părintelui a artâl’ei modernâ, Constantin Brâncuşi (1876-1957). Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi di la Târgu Jiu, cunoscut şi sum numa di Ansamblul monumental di la Târgu Jiu, easte un omagiu adus a eroilor cădzuţ în timpul a Primului Polim Mondial, proiectat şi construit di Brâncuşi. Ansamblul si tinde pi unâ axă est-vestu care traversează politia, şi acaţâ di la mealul a Jiului, din parcul municipal iu si află lucrările di cheatră, “Measa Tăţearil’ei”, “Aleea a Scamnilor” şi “Poarta Bâşearil’ei”, continuânda cu “Calea Eroilor”, pi care si aflâ Bâsearica Sfinţii Apostoli, şi agiungânda ca cipit pri-tru Coloana fără bitisitâ, di fontă alămită şi cileche, anălţată tru mesea, nolgica, di un promontoriu.

“Measa Tăţearil’ei” easte lucrată tru calcar şi reprezintă measa di naintea a confruntaril’ei cu bătălia la care urmeadză să participâ combatanţâl’i. Timpul easte misurat simbolic cu clepsidrile-scamne ţi suntu anvârliga di measâ.

“Poarta Bâşearil’ei”, adratâ di travertin, easte poarta pri-tru care si faţe treaţirea spre unâ altă banâ. Motivul a bâşearil’ei, prezentu pi sturil’i a poartâl’ei, poate sibâ interpretat şi ca ochl’il’i care mutrescu cătră interior.

“Coloana fără bitisitâ” sau a sacrificiului infinit”, considerată di cătră criticul di artă Sydnei Geist punctul di cipit a artâl’ei modernâ”, reprezintă ca dialithea un testamentu spiritual” a artistului, un adevărat axis mundi, cu scupolu canda să ndrupascâ tru eta etilor cubeulu a ţerului. Analtă di 29,33 m, easte constituită di 17 module romboidale di fontă.

Ansamblul fu inaugurat la data di 27 octombrie 1938 şi va sâ agiungâ obiectiv UNESCO tru anul 2014.

În cursul a unei vizită tru Gorju, puteţ să vă dânâsiţ şi la ndauâ mănăstiri (ortodoxe), unile di eale adrate cu sute di an’i ninte. Mănăstirea Polovragi si aflâ în partea estică a judeţului Gorju, iara construcţia sa arhiusi tru anul 1505 şi fu bitisitâ tru an’il’i 1699-1700, în timpul a domnitorului Constantin Brâncoveanu. Putem sâ menţionăm şi mănastirea Tismana, a cure construcţie arhiusi în secolul al 14-lea, bâsearica di nuntru hiinda anvârligatâ di muri anălţâ. Specific aţistei mănăstire easte culoarea di fundal a stizmilor, preparată după unâ reţetă necunoscută azâ, ama care poartă numa di “roşu di Tismana”. Apoia, mai easte şi mănăstirea Lainici, situată la intrarea tru defileulu a Jiului.

Tra sâ puteţ s-vâ hârâsire di tute aeste tentaţii agiundze să participaţ la concursul Radio România Internaţional 85 di an’i di radio”.

13.iun.2013

Autori: Ana-Maria Cononovici/Ştefan Baciu

Armânipsire: Hristu Steriu