Category: Radio-Priimnare

Radio România Internaţional lanseadză un nou concursu trâ ascultători: “Vacanţă tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Laie”. Până la finalul a mesului aprier va vă prezentǎm staţiun’ile di-tru partea sudică a litoralului românescu, Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Cap Aurora, ama şi cǎsǎbǎlu staţiune Mangalia, adrat pi loculu a li veacl’ea ţitate Callatis.

Călătoria a noastră acaţǎ astăndzǎ di-tru cǎsǎbǎlu staţiune Manglia. Easte unǎ destinaţie trâ aţel’I ţi au dor trâ distracţie la mealul românescu a Amarilei Laie, di tratamente balneare, şi, cama multu, trâ aţel’i cu mirachea a li istorie. Lista a obiectivilor turistiţe easte multu lungă. Ea are, printrǎ alte, ruiniele (surpǎturile) a ţitatil’ei Callatis, geamia “Esmahan Sultan”, piştireaua Movile, care easte rezervaţie speologhică, peştereaua Limanu, un labirintu subteran di aproapea 4 kilometri, ama şi podgoria, dzenurile cu av’ine Murfatlar, iu si fac v’inuri premiate internaţional. Prinde spuneare că, tut la Mangalia, tru 1959, fu descoperit ţel mai vecl’iul papirus din Europa, datat di-tru secolul IV î.Hr. După ţi pitricu unâ giumitate di secol la Moscova, trâ restaurare, aţista poate sibǎ diz nou vidzut la Muzeulu di Arheologhie Mangalia.

Dumitru Filip, director în cadrul a direcţilei di turismu a Primăriilei Mangalia, nâ zburaşte di municipiul Mangalia, cǎsǎbǎ ţi are în administrare şase staţiuni turistiţe: Jupiter, Saturn, Venus, Cap Aurora, Neptun şi Olimp.

Nu mulţǎ cǎsǎbadz din lume pot sǎ si alavdǎ cu unǎ ahtare bogăţil’e di staţiuni, pi mealul a unei amare, în cazulu a nostru, pri mealul a Amaril’ei Laie. Atuulu a nostru easte că him unǎ destinaţie turistică semnificativă tru peisajulu turistic românescu. Avem vârâ 120.000 di locuri di cazare în hoteluri di diverse grade di confortu. Municipiul Mangalia şi staţiun’ile adiacente suntu recunoscute ca destinaţii balneare. Aesta va s-dzâcâ că, pi nângă turismul estival, avem unǎ ofertă multu ghine echilibrată di proceduri şi tratamente medicale. Beneficiem di unǎ serie întreagă di facilităţ fizioterapeutiţe ahoria. Avem unǎ serie întreagă di hoteluri care oferă proceduri di tratamentu balneo, ama şi ndauǎ hoteluri care fac ma avutǎ oferta cu proceduri SPA, tratamente di întreţânire. Numirulu di locuitori nu easte mare, iara staţiun’ile au aer di vacanţă. Pi nângă hoteluri avem unǎ serie întreagă di facilităţ, care să facă vacanţa cât ma plăcută şi pri chefe: terase, restaurante cu specific cât ma diversu. Tru tut aţeluşi chiro, avem zone special amenajate trâ activităţ sportive.”

Câţe să nâ duţim la Mangalia? Nǎ răspunde tamam Cristian Radu, edilul a aşedzaril’ei.

Avem 9 kilometri di coastă, unǎ pădure di piste 500 di hectare, şase lacuri, laspe, dzaţe izvure termale. Avem arhiusitǎ unǎ serie di proiecte cu finanţare europeană. Aavem arhiusitǎ să construim unǎ faleză pietonală di nauă kilometri, tamam cât ţâne litoralul. Avem unǎ herghelie di cal’i care are piste 90 di an’i, cu cal’i pur-sândze arab. Mutrim tra să aduţim tru loculu ţi lu avea aţiste staţiuni turistiţe pi harta turistică a lumil’ei. Mangalia easte ţea mai veacl’ea aşedzare din România. Tamam tora, printr-un proiectu european, bâgǎm în valoare ţitatea Callatis. Izvoarile termale eara vizitate di foarte mulţâ turişti xeni. Sezonulu arhiusea tru mesulu mai şi se încl’idea la bitisita a lu agheazmǎciune. El’i v’inea la gh’iatripsire în Mangalia. Tut aţeluşi lucru vrem şi tora. Să apruchm cât mai mulţâ turişti xeni trâ a faţire tratamentu în Mangalia. Laspea ţi u aflǎ aoaţe easte unicǎ tru Europa. Oferim servicii di calitate la preţuri accesibile.”

Tatiana Odobescu easte directoare a complexului Cultural Callatis, ţi reuneaşte sum tut aţeluşi paravan patru instituţii di cultură: Casa di Cultură, Muzeulu di Arheologhie, Biblioteca Municipală şi Biblioteca franceză Arthur Rimbaud.

Avem vestighii, toarǎ importante pi care putem s-li spunim cu mândrie şi hiperifan’e a ţilor ţi v’in di-tru xinătate. Muzeulu di Arheologhie din Mangalia reflectă istoria aţistor locuri. Există un bair di ţitǎţ grǎţeşti la mealul vestic a Amarilei Laie, iara Callatisulu easte unǎ di eale. Fu unǎ ţitate doriană, cu unǎ istorie di piste 2.500 di ani, baighi interesantă şi bogată. Ma că si vă priimnaţ pri-tru Mangalia, va sǎ videţ unǎ parte di aţiste vestighii care furǎ scoase la suprafaţă. Proiectul Callatis — Istorie la mealul a Amarilei Neagrǎ” vizeadză tamam conservarea şi valorificarea a treie obiective di-tru zona a Mangalil’ei. Istorima a vestighiilor la Mangalia easte mai veacl’e. Istoriţâl’i făţea demersuri la arhiusitǎ di secol XX di strămutare aria urbană di atumţea dinclo di arealul arheologhic. Nu si reuşi, iara astăndzǎ cǎsǎbǎlu modernu si tinde piste aţiste vestighii şi toarǎ. Aoa şi aclo, pri alocuri ama, arămasirǎ insuliţe di antichitate. Treie di aeste obiective pot sǎ si veadǎ baia ghine: murulu a ţitatilei Callatis, pi partea di nordu, zona estică şi chioşcul di nord-vestu şi murmintile paleocreştine. Faza di cercetare fu bitisitǎ şi agiumsim la concluzii multu interesante pi care va li comunicǎm ulterior. Tora urmeadză partea di studiu arhitectural pri-tru care identificăm căl’iuri di bâgare a lor în valoare cu mai multu succes. Mutrim trâ crearea a unui parcu arheologhic în aer liber. Atumţea cându v’ine turistul să viziteadzǎ muzeulu Callatis din Mangalia vrem să-l’i si oferǎ paramithulu aţistor obiective. Hiinda amplasate tru imediata viţinatǎ a muzeului poate sǎ li veadǎ cu harta în-tru mână. Vrem, practic, să recreăm unǎ parte di istoria aluştor locuri.”

Hotelurile din partea sudică a litoralului românescu si adreseadză a unei mare gamǎ di turişti. Multe di eale si îndriptarǎ mai nou spri anumite segmente di nişă: tiniri, gh’iatripsir balneare sau familii cu cilimean’i. Andrei Ţigănaş easte directorulu a hotelurilor Delta, di-tru Jupiter, şi California, di-tru Cap Aurora.

Nǎ orientăm di an’i di dzâle cătrǎ familiile cu copii. Avem unǎ ofertă tru care copiil’i sunt trataţi ca vâsil’iadz. Avem trǎ el’i programe di animaţie di dimneaţa până dicseara. Avem dedicatǎ un întreg sector di plajă trâ el’i: Plaja Copiilor. Avem un loc trâ agiucare trâ copii: Baby Land. Organizăm ateliere di creaţie, avem un chentru di balet şi dans, şcoală di teatru, teatrul copiilor. Pi durata a întreagâl’ei dzuuǎ îl’i ţânim ocupaţ di tahinima până dicseara. Tute aestea suntu gratuite, în completarea a ofertâl’ei a noastrǎ di cazare.”

Călătoria tru sudulu a litoralului şi la obiectivile turistiţe din Mangalia va sǎ m’eargǎ ninte şi tru ediţiile v’initoare. Până atumţea, răspundiţ corectu la întribările a noastre afişate pi site-ul a nostru, www.rri.ro.

Ghine vâ aflǎm la unǎ nauă ediţie di concursu a rubricâl’ei Radio Tour (Priimnare radiofonicâ)! Va sǎ aflǎm astăndzǎ di principalile proceduri di tratamentu di-tru staţiunea balneară Băile Govora. Ascultânda rubrica a noastră va sǎ aflaţ răspunsurile corecte la întribările di concursu, pri-tru care puteţ sǎ agiundziţ amintǎtoril’i a unui sejur di optu dzâle, cu pensiune completă şi tratamentu.

Cristina Petrescu, medic primar balneolog la Băile Govora, spune că oferta di tratamentu a chentrului tru care lucreadză si adreseadză prota oarǎ a părinţâlor cu copii, cu cilimean’i, care suferă di afecţiun’i respiratorii.

“Di aeste lângori di adil’iatic pot sâ aduc aminte: bronşitile, bronşiolitile, rinitile, otitile, astmul bronşic, afecţiuni di care copiil’i suferă în prezentu în proporţie baighi mare. Tru an’il’i di ma nâpoi am sesizatǎ scădearea a vârstâl’ei a cilimean’ilor trǎ care părinţâl’i nâ si adreseadză. Aţel mai tinerulu di pacienţǎl’i pi care l’i-am consultatǎ tru ultimil’i an’i avea ţinţe meşi. Oferta a noastră nu si limiteadză ama maşi la afecţiunile respiratorii, cǎ şi la afecţiun’i osteoarticulare, cardio, circulatorii, dighestive. Di punctu di videare a afecţiun’ilor arumatismale, putem sǎ nǎ ocupǎm di artroze la nivelul a articulaţiilor mǎri, di mese şi m’iţ şi di lângori acute, arumatismale. Trâ afecţiuni gastrointestinale oferim crenoterapie pri-tru aţeale treile izvure cu ape minerale. Digh’iatripsire pot sǎ si bucurǎ aţel’i cu niputeri digestive, cu afecţiuni a colonului sau cu afecţiuni renale.”

Cristina Petrescu lucreadză di aproapea 30 di an’i în Băile Govora. Tru tutǎ aţistă perioadă avut pacienţâ di-tru Naua Zeelandă, Australia, Asia, aproapea di-tru tute ţările europeane şi di-tru America di Nordu. Copiil’i agiungu la Băile Govora în special di-tru ţările nordiţe, spune Cristina Petrescu.

Maşi 1.000 furǎ pacienţâl’i maşi a mei. Si hǎrǎsirǎ di tratamentu pri-tru aerosoli tru staţiunea a noastră, evoluţia hiinda una multu bună. Easte multu mare distanţa di-tru Naua Zeelandă până tru Băile Govora, suntu diferenţe di climat, di emisferă, di cultură. Furǎ pacienţâ care au venitǎcu mască di oxigen şi care au fudzitǎ după doi an’i fără terapie medicamentoasă. Evoluţia a cilimean’ilor fu surprinzătoare şi trǎ părinţǎ şi trǎ cadrile medicale di-tru statile di orighine. Ţel mai recentul caz pi care pot sǎ-l pot relatedzu şi pi care lu-am urmăritǎ tru ultimil’i ţinţe an’i easte a unui ficiuric di-tru Statile Unite, dependentu di oxigen, foarte greu transportabil cu avionulu. După primil’i doi an’i renunţǎ la bomba di oxigen pi care u purta ca un rucsac pri pǎltǎri, iara anulu aestua renunţǎ şi la terapia inhalatorie, care nu mata eara necesară.”

Terapia nu easte invazivă, nu easte duriroasă şi niţe nu easte stresantă trǎ copii. Ţel’i m’iţl’i suntu feriţ di terapia injectabilă. Mai multu di ahât, tru chirolu a tratamentului el’i pot ninca şi sǎ si agioacǎ. Mişcarea easte încurajată. Pi nângă terapie inhalatorie, recomandarea a Cristinâl’ei Petrescu, medic primar balneolog la Băile Govora easte să si facă mult sport.

Aurelian Cebanu easte medic specialistu cardiolog în cadrul a clinicâl’ei CardioMetabolica di-tru Băile Govora. Clinica si află, easte, tru hotelul Palace, un monumentu istoric construit în perioada 1911 — 1914. Mulţâ di turiştil’i care-l’i trec pragulu furǎ operaţ pi cordu, iara tora poartă proteze sau stenturi. După unǎ atentă evaluare cardiologhică, aţiştia arhiusescu un program di fizio-kinetoterapie.

Îl’i agiutăm să ştibǎ ţi mişcări să facă, cându să li facă. Si faţe ghimnastică respiratorie. Mai avem un program coordonat di un nutriţionistu. Pacienţâl’i suntu educaţ ţi prinde să mâcâ, în ţi cantitate şi mai multu cându. Mutim să-l’i educăm pi pacienţâ, să-l’i informăm tru ţi mutreaşte necesarul a lor caloric în dzuuâ, să evite grăsimile şi mâcările hipercaloriţe, excesile contemporane di cofeină sau dulţen’i. Apoia informăm pacienţâl’i tru ţi mutreaşte factorii di riscu murinda lângoarea cardiovasculară. Microclimatulu din Băile Govora are un raportu di unu la unu tru aţea ţi mutreaşte cationil’i şi ionil’i, aţea ţi easte foarte benefic trâ starea di sănătate a organismului. Avem şi proceduri di inhalaţie cu anioni di iod şi brom. Avem avutǎ pacienţâ din Israel, Ucraina şi Rusia. Lipseaşte să ştim că easte mai lişor trâ prevenire dicât sǎ gh’iatripsim. Lipseaşte sǎ hibǎ evitate abuzurile şi susţânută unǎ activitate fizică di minim 30 di minute în dzuuâ trâ unâ banǎ cât mai lungă şi sănătoasă.”

Mihai Handolescu, managerulu a Hotelului Palace, Băile Govora, nâ zbuaşte dispre istoria bogată a monumentului istoric. Hotelul fu adrat tru mesea a parcului a li staţiune, amenajat di arhitectul peisagistu francez Emile Pinard.

Easte unǎ uidisire fericită anamisa întrǎ treie stiluri arhitectoniţe: eclectic, art nouveau şi elemente di arhitectură neo-românească. Fu conceput ca un hotel di lux. Construcţia a lui durǎ patru an’i: întrǎ an’il’i 1911 –1914. Fu protulu hotel cu bază di tratamentu din România, utilizânda cu succes apile minerale, cu un efectu ahoria tru gh’iatripsirea a lângorilor di căl’iuri respiratorii, a niputerilor arumatismale, dighestive şi renale. Avu unâ istorie frimintatǎ. Au tricutǎ priste el dauă polimuri. În perioada a doilui polim mondial, staţiunea fu aleaptă di guvernulu polonez, exilat din Polonia, trâ apânghisirea a unei parte a ofiţial’ilor şi a tezaurului. Epoca a reghimului comunistu însimnǎ puţâne investiţii, iara aţeale cama multu trâ cosmetizare. Ama unâoarâ cu intrarea a Româniil’ei tru UE puturǎ sǎ hibǎ accesate fonduri di pâradz nirambursabile. Reabilitarea a hotelului purtǎ simbolic titlul di Palace-Govora-SPA. După dişcl’idirea di-tru 2013, până în momentul di faţă, n-au tricutǎ pragulu vârâ 7.000 di turişti din tută lumea. În continuare, nâ propunim să atradzim turişti di-tru Orientul di Mese. În colaborare cu aghenţiile di turismu, va sǎ him prezenţâ pri pâzǎrile di-tru Emiratile Arabe.”

La maşi 22 di km di Băile Govora, la 30 di minute cu maşina, easte reşedinţa a judeţului Vâlcea, câsâbǎlu Râmnicu Vâlcea, iu puteţ sǎ vizitaţ muzee interesante. Di-tru staţiune pot sǎ si facǎ drumeţii şi priimnǎri trâ vizitarea a unor mănăstiri declarate monumentu istoric: Mănăstirea Govora, mutatǎ tru secolul al XV-lea, Mănăstirea Surpatele sau Mănăstirea Dintr-un Lemn. Ama di turismul relighios va sǎ zburâm într-unǎ altă ediţie.

RRI are lansatǎ, în prima septămână a luştui an, un nou concursu trâ ascultători. Tru aestâ protǎ ediţie di concursu, destinaţia a noastră easte unâ staţiune balneoclimaterică di mare tradiţie. Primulu stabilimentu trâ iatripsire cu bǎn’i apăru la Băile Govora tru 1887, staţiunea hiinda cunoscută trâ proprietăţile terapeutiţe a appal’ei ansăratǎ, ioduratǎ şi a laspil’ei sapropelicǎ.

Aşezată tru sud-vestul a Româniil’ei, la poalile a Munţâlor Carpaţi, localitatea are unâ istorie bogată. Nu easte trâ m’irare că aoaţe va sǎ aflaţ un muzeu balnear cu aparate medicale di la momentile di arhiusitâ a staţiunil’ei şi din perioada interbelică. Staţiunea si alâxi multu di multu tru an’il’i di ma nâpoi. Cum? Aflăm di la Mihai Mateescu, primarulu a cǎsǎbǎlui Băn’ile Govora.

Si reabilitǎ parcul balnear cu unâ lundzime a aleilor di 6950 di metri. Amenajǎm şi unâ cascadă cu lum’ine. Aesta si încadreadză perfectu în peisaj. Amplasǎm mobilier stradal, multe băncuţe şi lampadare. Ţǎnum foarte multu tra sǎ creascǎ numirulu a bănchilor. Iniţial, marile arhitectu francez Emile Pinard, proiectantulu a parcului balnear, si mindui ca aleile să hibǎ folosite trǎ cură balneară şi nu di promenadă. Lu ţǎnum cum easte scheletulu a întregului proiectu şi adǎvgǎm un amfiteatru în aer liber, după modelul a arenilor romane. Easte un amfiteatru în care lumea si recreeadză tru chirolu a vearǎl’ei. Aclo ţânim şi sărbătorile di iarnă cu spectacole a colindătorilor. În trecut, Parculu Chentral avea 26 di lampadare, tora suntu 200 şi creeadză unâ feerie di lum’ine. Avum dor ca el să atragă turiştil’i, di aform’ia că nu nâ adresǎm sade a clienţâlor a staţiunil’ei, a ţilor în vârstă, cǎ şi a copiilor şi a tinerilor care pot sǎ beneficiadzǎ di tratamentile di la Băile Govora.”

Avânda în videare aerul puternic ionizat a staţiunil’ei şi existenţe a unei apǎ curătoare, nu putea sǎ lipseascǎ falezile. Aţistea au unǎ lundzime di 1,5 km şi furǎ construite după modelul a ţilor di-tru celebra staţiune ghirmană Baden-Baden, spune Mihai Mateescu, primarulu a cǎsǎbǎlui Băile Govora.

Easte un traseu mirific di cură balneară, pri-tru pădure. Nǎ minduim ca iţe stradă să hibǎ ca un minuscul traseu turistic. Există case vecl’e, care prinde sǎ hibǎ restuarate cu specificulu di atumţea a li arhitecturǎ. Tru planulu urbanistic gheneral avem pruvidutǎ maşi restaurări. Exclusim modificările şi demolările.Toate aestea prinde să bagǎ în valoare traseiele turistiţe spri mănăstiri, aeroportu şi, cǎţe nu, spri unǎ zonă care agiumse tot mai cunoscută: Transalpina.”

Istoria a staţiunil’ei Băile Govora easte ligată şi di numa a li principesǎ Elisabeta de Wied, care agiumse Regina a Româniil’ei pri-tru căsătoria (mârtarea) cu Regele Carol I Hohenzollern-Sigmaringen. Regina scrise priste 50 di volume di poezii, eseuri şi proză în limbile franceză, ghirmană, engleză, română, latină şi greacă. Li simnǎ pi tute sum pseudonimulu Carmen Sylva, un pseudonim ţi provine din limba latină şi înseamnă cânticulu a păduril’ei”. Primarulu a staţiunil’ei Băile Govora, Mihai Mateescu, va tra să refacă traseulu a reginâl’ei Elisabeta, un traseu cu caleaşca traptǎ di cal’i. Tru staţiune există şi unǎ vilă, denumită Sylva, tut ca pseudonimulu literar a li reginǎ. Până la amenajarea a traseului, puteţ sǎ videţ ama chinematografulu conceput tru 1929 di cătrǎ prima mul’iare arhitectu din Europa, Virginia Haret Andreescu.

Pi di altă parte, tineril’i pasionaţ di mişcare pot sǎ aflǎ tru staţiune piste di biciclete şi zone amenajate trǎ skateboard şi trǎ role. Iarǎ ma că si agiundziţ la Băile Govora la giumitatea a mesului agustu, va sǎ puteţ tra sǎ participaţ la evenimentile ocazionate di organizarea a Dzǎlilor a Cǎsǎbǎlui. Tru pasa an suntu organizate piese di teatru în aer liber, spectacole şi focuri di artificii. Tut cama multe evenimente au loc la Băile Govora, spune Mihai Mateescu, primarulu a cǎsǎbǎlui Băile Govora.

Avumt Campionatile Mondiale şi Europeane a Orientaril’ei Turistiţe. Cadrulu natural si uidiseaşte ghine cu aţea ţi intenţionăm să realizăm tru domeniulu a turismului activ. Tutunâoarǎ, vrum tra să apelăm la profesionişti trǎ planulu urbanistic gheneral. Printrǎ aţeale mai importantile studii pi care li avem realizatǎ si numiră aţel di istoric balnear. Easte un studiu extraordinar realizat di studenţǎl’i di la Institutulu Naţional di Arhitectură, îndrumaţ, urminipsiţ, di un profesor di excepţie: Sergiu Nistor. Aţiest studiu şidzu la baza a unui regulament di urbanismu, care prinde sǎ hibǎ respectat di toţ aţel’i care suntu şi va sǎ v’inǎ la conduţirea a Primăriil’ei.”

Conform a datilor bâgate la dispoziţie di Consiliulu Judeţean Vâlcea, staţiunea Băile Govora are aproapea 1900 di locuri di cazare tru ţinţe hoteluri, 14 vile şi 3 campinguri. Cu tute aestea, trǎ beneficiare di preţuri atractive şi la cazare şi la tratamentu, rezervările easte ghine sǎ hibǎ fapte di cu chiro, spune Bogdan Pistol, vicepreşedintile a Consiliului Judeţean Vâlcea, a cure easte şi invitaţia di final. Voiu să-l’i felicit prota oarǎ că ascultă Radio România Internaţional, un brandu trǎ România, iarǎ eo îl’i paracalisescu să v’ină în judeţulu Vâlcea, di aform’ia că reuşim să oferim servicii decente di turismu cu unităţ di cazare nale sau alte ma vecl’e şi modernizate. Di exemplu, ţel’i ţi agiungu la Băile Govora va sǎ aflǎ un hotel di patru steale cu condiţii di Karlovy Vary. Staţiunea easte un exemplu că poate sǎ si acţioneadzǎ coerentu tru ţi mutreaşte rezolvarea urbanistică a zonâl’ei. Parculu balnear easte modernizat, iara condiţiile di cazare suntu la superlativ. Di punctul aestua di videare, în judeţulu Vâlcea poate sǎ si treacǎ un sejur variat di 7 dzâle, tru care nu are s-lâ si aurasca ici.”

Concursul a nostru continuă. Va nǎ trunǎ, şi tru următoarile ediţii la Băile Govora trâ aflare mai multe dispri procedurile di tratamentu. Până atumţea, nu agǎrşiţ! Răspundiţ corectu a întribărilor a noastre până la 30 aprier, data a poştâl’ei, şi puteţ sǎ amintaţ un sejur la Băn’ile Govora.

Avânda cama di 30% di izvurile termale a li Europǎ pi teritoriulu a l’ei, România are un potenţial multu mare în domeniulu a turismului balnear. Programile turistiţe di sănătate sau balneo-SPA suntu căftate nu maşi trâ iatripsirea a unor afecţiun’i anume, ama şi trâ prevenţie, relaxare sau întinerire. Arada di invitaţâl’i a noştri, zburâm în rubrica di azâ dispre staţiun’i balneoclimateriţe di tradiţie, dispri chentre moderne di wellness, vacanţe di detoxifiare şi dispi programe di geriatrie cu scupo trâ întinerire, celebre la nivel mondial.

Aura Brânzaş, directorulu a unei aghenţie di turismu di-tru Băn’ile Felix, cu unâ experienţă di 30 di an’i tru turismul balnear, recomandă staţiun’ile româneşti şi trâ iatripsire, şi trâ discurmare.

Tru aeste staţiun’i si efectueadză şi tratamentul balnear clasic, şi proceduri moderne di wellness şi SPA. Tru chirolu di ma nâpoi, resursile naturale a luştor staţiun’i furâ bâgate în valoare pri-tru investiţiile masive tru infrastructura di turismu. Tutunâoarâ, tru aţiste staţiuni, funcţioneadză şi cabinete di tratamentu cu produse orighinale Ana Aslan. Medicil’i geriatri di la Institutulu Naţional di Gerontologie şi Geriatrie Ana Aslan au dzǎţ di an’i di experienţă tru aţist domeniu şi, pri-tru cercetarea a fenomenului a îmbitrâniril’ei, pot sâ agiutǎ trâ obţânirea a unei stare fizicǎ şi mentalǎ optimǎ, şi pri-tru cure profilactiţe şi trâ vârsta a treia.”

Institutulu Naţional di Gerontologie şi Geriatrie Ana Aslan fu primulu institut di aţistǎ turlie din lume şi poartă numa prof. dr. Ana Aslan, a cure tratamente revoluţionare si ufelisescu tru multe di chentrile balneare di recuperare. Easte posibil un auşatic muşat, fără degradare fizică. Există auşi muşaţ, activi, iara vitalitatea, easte unâ formă di muşuteaţǎ, di inteligenţă, dzâţea Ana Aslan. Tamam tru aestu scupo easte căftată staţiunea Băn’ile Felix, ţea ma marea din ţară. Easte în partea di nord-vestu a Româniil’ei, la 9 km di municipiul Oradea, la unâ altitudine di 140 di metri. Apile termale suntu principala atracţie a staţiunil’ei, ama există pischine, ştranduri, chentre di wellness şi SPA, chentre di iatripsire balnearǎ în hoteluri di la dauă steale, până la patru steale, spune Aura Brânzaş, directorulu a unei aghenţie di turismu di-tru Băn’ile Felix.

Aoaţe si trateadză, printre alte, lângorile arumatiţe degenerative, spondiloza, poliartrita reumatoidă, ama şi afecţiunile posttraumatiţe. Există tratamente speciale, recomandate dupǎ accidente. Tutunâoarâ, si trateadză şi lângori neurologhiţe. Staţiunea Băn’ile Felix easte dişcl’isă tut chirolu a anului, iara turiştil’i di-tru xinătate, care nu hici puţân’i, beneficiază dimplin di aţiste cure a cure durată minimă di tratamentu easte di 12 dzâle. Pachetile includ cazare şi measă şi treie proceduri di tratamentu balnear în dzuâ. Hibâ ţi turistu, după ţi easte cazat în hotel, beneficiadză di unâ consultaţie medicală. Maşi diapoia si prescriu procedurile di tratamentu. Di exemplu, trâ sejururile di 12 dzâle, pachetile di tratamentu, trâ unâ persoană, acaţǎ di la 520 di euro în extrasezon, 555 di euro tru sezon intermediar şi 660 di euro în sezon, trâ hotelurile di treie steale. Trâ hotelurile di patru steale, preţurile acaţǎ di la 595 di euro în extrasezon, 645 di euro tru sezon intermediar şi 750 di euro tru mplin sezon.”

Tru an’il’i di ma nâpoi, chentrile balneare au evoluatǎ multu di multu în România. Pi di-unâ parte pri-tru renovările, pi di altǎ pri-tru construcţiile nale, spune Ioana Marian, fondator a portalului desprespa.ro şi a revistilor SPA şi wellness România.

Nalile hoteluri furâ dotate şi cu chentre SPA, aţea ţi dade izine trâ unâ extindire a gamâl’ei di servicii oferite di complexile balneare, care nainte oferea maşi iatripsiri profilactiţe. Amuşi, pri-tru ataşarea a unui chentru SPA, imnatulu di vindecare easte mai rapid şi ma plăcut. Di exemplu, trâ afecţiuni a coloanâl’ei vertebralǎ, pri-tru componenta balneo si fac anumite tratamente: kinetoterapie, împachetări, masaje cu laspe. Există ama tora şi componenta SPA: saune, masaje Thai, stretching, Pilates, terapie craniosacrală. Unâ oarâ pi edităm unâ broşură SPA business, tru care chentralizăm datile di-tru tute chentrile SPA din România şi pot sǎ vǎ spun că anulu tricut, în România, vinirâ 26.000 di turişti xen’i. Di aeştia, eo cred că piste 90% furâ turişti business care au aleapsirâ şi relaxarea la noi. Suntu oferte baighe, terapeuţ ghine pregătiţ. Suntu chentre SPA care pot sibâ comparate cu aţeale din afoară, ma puţân tru ţi mutreaşte preţulu, care easte multu mai avantajos în România.”

Trâ aflare detalii dispre un ahtare chentru nǎu, balneo-SPA, nâ îndriptăm atenţia asupra a staţiunil’ei Băn’ile Tuşnad. Easte unâ altă staţiune avdzâtâ, situată la poalile a masivului muntos Harghita, la unâ altitudine di 650 di metri. Hotelul nou, dat în funcţiune aclo amuşi doi an’i, are instalaţii moderne trâ băn’i minerale carbogazoase, mofete, aerosoli, săl’uri di masaj, electroterapie şi hidroterapie. Mai multe detalii aflăm di la Aura Brânzaş, directorulu a unei aghenţie di turismu di-tru Băn’ile Felix.

Tuţ aţel’i ţi agiungu aoaţe, aflǎ unǎ pischină cu apă îngăldzâtă şi cu instalaţie di anutare contra a curentului, situată într-un ambientu ahoria. Tutunâoarâ, există un jacuzzi profesional, care creeadză unâ atmosferă intimă şi relaxantă, unâ saună umedă, unǎ uscată, pricum şi duşuri emoţionale cu efectu tropical, şi u fac ma mare relaxare şi da un plus di plăcere a ţilor ţi li experimenteadză. Lipseaşte să li videţ: apă caldă în culori, cu muzică di relaxare, ţeri trâ atmosferă intimă. Tutunâoarâ, si oferă un meniu special SPA: proceduri di relaxare, antistress, detoxifiare şi energizare. Si fac unâ gamă largă di masaje, împachetări şi tratamente corporale, tute cu ingrediente profesionale di marcă. Aţel mai marile succes lu avurâ masajile cu cheţrâ calde. Pachetile suntu configurate şi trâ turiştil’i di aradǎ, şi trâ aţel’i viniţ la diverse conferinţe. Preţurile trâ 12 dzâle di wellness şi SPA chinesecu di la 520 di euro în extrasezon, 555 di euro în sezon intermediar şi vârâ 760 di euro tru sezon.”

Trâ lista completă di tratamente, servicii şi discounturi practicate tru cathiunâ di staţiuni, adresaţi-vă tamam tora a aghentului a dv. di turismu. Până data v’initoare, când vă aşteptăm cu unâ nauă destinaţie, cale bunǎ şi chiro muşat!

Câsâbǎlu Târgu Jiu l’ia tru mesulu a Sâmedrului anlu aestu Golden Apple” (Merulu di Amalaghmâ”). Aţistâ nişane easte datâ di cătrǎ Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor di Turism — FIJET a unor destinaţii turistiţe di excelenţă. Operile tru aer liber di la Târgu Jiu a lu Constantin Brâncuşi avurâ un rol di apofase tru decizia loată di FIJET.

Marian Constantinescu, redactor şef la Traveller Magazine, preşedintile a Clubului a Presâl’ei di Turism din România, spune că Merulu di Amalaghmâ easte considerat di cătrǎ Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Editorilor di Turism (FIJET) trofeulu maxim care poate sibâ dat pi plan mondial a unor atracţii turistiţe. El dzâse:

Easte lughursit unâ turlie di Oscar trâ turismu, decernat di cătrǎ presa di specialitate di-tru întreaga lume, în cazulu aestu aţea di turismu. Clubulu a Presâl’ei di Turismu reprezintă tru România aestă organizaţie internaţională ţi are vârâ 600 di jurnalişti di turism din lume, di-tru audio-vizual, producători di CD-uri, di filme, reviste şi alte medii ţi creeadză densitatea şi bogăţia şi arhundeaţa a comunicaril’ei tru industria a turismului. Premiul si decerneadză a unei comunitate. Tru cazulu de faţă si decerneadză a comunitatil’ei turisticâ, economicâ şi administrativâ di Târgu Jiu, trâ devotamentul pi care lu avurâ tru promovarea a complexului propus di FIJET aoa şi ma ghine di patru an’i. Easte zborulu di complexulu Axa Brâncuşi. Si cl’eamâ aşi tra sibâ ma lişor achicâsit tru limbajulu internaţional. În realitate easte zborulu di Calea Eroilor ţi reuneaşte, fără di altâ, un loc artistic unicat nu maşi tru România şi-n Europa, cǎ tru întreaga lume. Avem dininte singurulu ansamblu monumental creat tru aer liber di Constantin Brâncuşi — Calea Eroilor.”

Târgu-Jiulu merită să l’ia aţist trofeu, dat trâ recunoaşterea a eforturilor speciale tru promovarea şi mutarea a nivelului a turismului. Politia easte dialithea un muzeu în aer liber, spune Ramona Ivulescu, purtător di zbor, Primăria Târgu Jiu. Ea dzâse

Suntu valori pi care nâ li alăsǎ Constantin Brâncuşi. Avem, la Târgu Jiu, Poarta a Bâşearil’ei. Easte un spaţiu pri-tru care faţim treaţirea spri nâ altă lume. Pi sturil’I a poartâl’ei avem motivulu a bâşearil’ei, care poate s-hibâ vidzut şi ca un ocl’u, ţi mutreaşte înspre interior şi, minduim noi, agiundze şi la sufletile a ţilor care viziteadză municipiul Târgu Jiu. Easte unâ di aţeale mai importantile opere a sculptorului. Ma că si m’eardzim pi tut aţea cale, agiundzim pi Aleea a Scamnelor. Easte multu importantă şi muşatâ. Scamnile marcheadză practic calea spri Measa a Tăţearil’ei, unâ measă horiteascâ. Pare, cu tute aestea, că Brâncuşi u vidzu şi ca hiinda ţea di nintea a confruntaril’ei, di la care fug şi si duc la polim v’initoril’i combatanţâ şi, câţe nu, v’initoril’i eroi. Suntu lucrări tru cheatră şi di multi ori vizitate. Nu prinde să agârşim ama di Coloana Infinitului, un dicuaver testamentu spiritual a marilui artistu. Easte un monumentu dedicat a eroilor, tut ǎsi ca întregulu ansamblu. Suntu valori pi care lipseaşte să li cunoaştiţ şi pi care tora mutrim să li includim şi tru patrimoniul UNESCO.”

Decernarea a premiului, spune Marian Constantinescu, va aibâ loc în prima decadă, protile dzaţe dzâle, a mesului a Sâmedrului, ama ea va hibâ marcată la Congresulu Internaţional a FIJET, ţi va sâ si desfăşoarâ la arhiusita a mesului agheazmǎciune, la Budapesta. El dzâse:

Aclo va sâ si facâ hâbare apofasea a cheremoniil’ei. Ea easte înreghistrată şi nâ si spuse că aţist evenimentu va aibâ loc cu siguranţă, ama va hibâ anunţată ofiţial dinintea a ndzuâ sute di jurnalişti di-tru întreaga lume şi a multor personalităţ care va onoreadzâ aţist congres. Nu easte protulu Mer di Amalaghmâ pi care lu amintâ România. Easte remarcabil că România va aibâ tru mesulu a Sâmedrului ţinţe premii Merulu di Amalaghmâ. Primulu dateadză di-tru anulu 1975 şi fu decernat a Bucovinâl’ei. Alte treie premii, obţânute tut pri-tru efortul comun a organizaţiilor di specialitate şi a Autoritatil’ei Naţionalâ trâ Turismu, furâ aprucheate tru 2009. România arămâne tora di oarâ uniclu crat care apruche treie premii Merulu di Ama;aghmâ într-un singur an. Aţistea furâ date trâ Mărginimea Sibiului şi locurile di nvarliga, Delta a li Dună şi unâ companie aeriană. Easte un lucru bun trâ creaştirea a imaghinil’ei turisticâ a Româniil’ei.”

În Târgu Jiu, printre aţeale ma căftatile monumente, ama şi cunoscute, a lu Constantin Brâncuşi si numiră Coloana fără Bitisitâ. Aesta easte considerată un cicuaver testamentu spiritual” a marilui artistu, hiinda considerată di cătrǎ celebrul scriitor, sculptor şi critic di artă Sidney Geist punctul di cipit a artâl’ei modernâ”. Analtă di 29,33 m, ea easte constituită di 16 module romboidale di fontă alămită. Modulile di 1,80 m anălţime şi vârâ 860 Kg suntu montate pi un axu di cileche încastrat într-unâ fundaţie di beton. Ama, după ţi faţim unâ vizită la ansmablul arhitectural tru aer liber, Marian Constantinescu nâ recomandă unâ nauă destinaţie iu s-agiundzim. El dzâse:

Ma s-u ţânim iara linia Brâncuşi, pot s-lâ recomandu a oamin’ilor să m’eargă la Hobiţa di dauă motive. La Hobiţa există, dupǎ multu chiro, faptâ mirimete casa a lu Constantin Brâncuşi. Easte unâ casă refăcută, nu easte tamam loculu tru care si născu artistul, ama easte amenajată ca muzeu şi easte tamam ca aţea orighinala. La Hobiţa bâneadzâ un urmaş a lu Constantin Brâncuşi, ninca om tinir, la vârâ 50 di an’i, Vasile Brâncuşi. Aestu adrǎ dauă lucre extraordinare trâ localitate: andreapse un tractor cu remorcă trâ tururi turistiţe prin hoarâ cu staţia la casa a lu Brâncuşi, apoia, tru curtea a pensiunil’ei proprie, dişcl’ise Tâburea Internaţională di Sculptură Constantin Brâncuşi. Anulu tricut fu prima ediţie. Pot sâ recomandu aestă destinaţie. Easte dip aproapea di Târgu Jiu.”

Constantin Brâncuşi (1876-1957) easte lughursit un pionier a sculpturâl’ei modernâ abstractâ. Lucrările a lu tru brondzu şi marmură suntu caracterizate printr-unâ formă elegantă şi printr-unâ finisare rafinată. Are adratâ numiroase sculpturi tru lemnu, di multe ori di inspiraţie folclorică, şi sculptǎ di multi ori prototipuri tru lemnu trâ lucrări executate ma târdziu tru alte materiale. Easte aţel ma ghine cunoscutulu trâ sculpturile a lui abstracte di capite ovoidale şi păsări tru azboir şi, ţi cara cǎ niscânţâ critiţ di-tru întreaga lume atacarâ iniţial natura radicală a lucrărilor a lui, numeioasile expoziţii di-tru Statile Unite şi di-tru Europa vrea-l’i asiguripseascâ faima şi fidelitatea a colecţionarilor.

Situat pi unâ proprietate di 88 di hectare, tru vestulu a Româniil’ei, în Orăştie, Arsenal Park are un parcu cu tematică militară, care oferă giocuri paintball sau airsoft, un muzeu militar şi unâ zonă di spa modernă. Muzeu militar tru aer liber, teritoriu di aventură, tâbure di antrenamentu, adrenalină, oază di relaxare, pi tute li aflaţi tru aţist parcu tematic.

Tru anulu 1936, vâsil’elu Carol al II-lea deade cumandu trâ amenajarea a unui spaţiu experimental trâ armată, la intrarea tru câsâbǎlu Orăştie. Tru chirolu a reghimului comunistu, pi aestu teren funcţionǎ unâ fabrică di muniţie. Ideea a unei destinaţie di vacanţă apăru tru 2003. După şase an’i, tru anulu 2009, Arsenal Park îşi dişcl’ise porţâle şi agiumse unulu di obiective strateghice a turismului românescu, şi feaţe unâ nauă formă di banâ militară: soldatulu di vacanţă. Ţi înseamnă Arsenal Park tru 2014? Aflăm di la Olav Bagyo, event manager, care dzâţe:

Fu lâxit dintr-unâ fabrică di muniţie şi unitate militară întru un parcu turistic cu tematică. În momentul aestu avem 208 locuri di cazare, avem un chentru SPA multu mare, ţi are piscină interioară, piscină exterioară, dauă saloane di masaj, salon di estetică corporală, sală di forţă, patru saune. Avem restaurantu în cadrul a parcului, avem activităţ di aţeale ma diferitile, arhiusinda cu tir cu arme di foc, cu muniţie reală, până la simulări militare di air soft, paintball, instrucţie militară, priimnare cu transportoare şenilate.”

Tru iţe armată a lumil’ei, gheneralul are patru steale pi epoleţ, pi anumir. Tru Arsenal Park are treie. Treie vile (case) di patru cǎtrǎ ţinţe steale, cu dauă dormitoare, care au băn’i cu hidromasaj, cu câte unâ sală di mease şi un living somptuos. A, ma multe detalii dispre camerile tematiţe aflăm di la Olav Bagyo, event manager în cadrul parcului, ţi dzâţe:

Recomandăm udadzâl’I canone (tun) şi TAB. Tru camerile tun si aflâ un tun real, care are scoasă ţeava pri-tru firidzâle a camerâl’ei, iara dinâpoi, pi afetulu di transportu, care fu fixat, easte ndreptu patulu. Tru camerile TAB suntu transportoare amfibii blindate tăl’iate în giumitate. Catheunâ jumătate easte acâţatâ pi câte unâ casă, iara nâuntrul a giumitatil’ei easte aştirnut patulu. Catheun spaţiu di cazare easte diferit la noi, easte ornamentat specific. Inclusiv restaurantul easte un muzeu cu multe exponate. Tut parcul a nostru easte, de faptu, un muzeu militar în aer liber. Avem cama di 150 di exponate di tehnică militară, di la mitraliere antiaeriane, tunuri, TAB-uri, tancuri, T34, T55, S100, plantatoare de mine, elicopetere, avioane.”

Trâ serile arăcoroase, va aflaţ în parcu unâ m’icâ Hoarâ Dacicâ, după modelul finlandez, compus di treie cabane. Aţistea suntu ideale trâ harei tru interior, iu oaspiţâl’i pot sâ-şi preparâ el’i înşişi mâcări tradiţionale, cu sau fără agiutorulu a bucătarilor (mâgh’irgiadzlor) di la Arsenal Park. Cu tute aeste, maca easte un parc cu tematică militară, lu întribǎm pi Olav Bagyo, desi turiştil’i prinde să si aşteaptâ şi la instrucţie. El dzâse:

Easte ghine să si aşteaptâ maşi cara să-şi aibâ dor trâ aesta. Easte unâ di activităţâle ţeale ma solicitatile. Di cându stagiul militar fu eliminat, ţel’i ţi nu reuşirâ să facă armata cându eara obligatorie, pot veadâ cum easte, tora. Easte un stagiu di recreeare, unâ instrucţie sum formă di entertainment. Foarte multă lume ţi nu feaţe armata are dor sâ veadâ cum easte bana militară, fără să hibâ ananghe să sta un an. Tru aţistu sens avem stagii di ndauâ sâhǎţ di pregătire militară. Aesta înseamnă marşuri, anviţarea cu modulu di adresare, di subordonare. Avem un traseu cu obstacole, care lipseaşte faptu contracronometru, cu probe speciale: cu masca di gaze pi faţă, cu biilgiţ di zingir la mân’i, câte doi, ligaţ di un cauciuc. Are motive diverse trâ care bana militară poate s-hibâ simţită di mplin.”

După unâ dzuâ mplină di adrenalină, ţi poate sibâ ma relaxantu dicât să treaţiţ unâ seară specială în varliga a unui foc di tâbure impresionantu? Va hiţ invitaţ la barbecue şi să vă hârâsiţ di muzică şi vol’e bună, harauâ. Olav Bagyo, event manager, ţel ţi si asiguripseaşte di reuşita a tutulor aţiste seri nâ spune ţi surprize va aflǎm tru v’initorulu aprucheat la Arsenal Park; el dzâţe:

Priste 18 meşi va mai avem la dispoziţie un Aqualand, un manej trâ cal’i, un patinoar artificial, un skate park, 16 km di piste di biciclete, un pirghu, turnu cu apă, echipat cu elevator, di pi care va poatâ sâ si facâ bungee jumping, dipunire în rapel şi unâ tiroliană care va hibâ ţea ma lunga din România. Va avem unâ lundzime di 700 di metri. Surpriza va hibâ amenajarea a unei stane tradiţionalâ, care va poatâ sibâ ufelisită ca restaurantu.”

Pri-tru promovările baia puterniţe pi care li avu, inclusiv la pânâgh’irurile internaţionale, Arsenal Park easte vizitat di mulţâ turişti xen’i. V’in din tută Europa şi di priste ochean şi si pare că suntu tut ma mulţâ di la an la an. Francezil’i v’in tru numir mare trâ off road, spune Olav Bagyo. El dzâţe:

Suntu grupuri întredz di pasionaţ di ATV-uri şi motociclete care nâ viziteadză din Danermarca. Lucrăm foarte ghine cu unâ aghenţie di aclo care nâ pitreaţe dipriunâ grupuri. Zburâi cu el’i la fudzire, furâ multu hârâsiţ, încântaţ, francezil’i arămasirâ başi surprinşi. Ţel’i ma mulţâl’i di el’i avurâ unâ lişoară reţinire şi ndirise tru momentul în care vinirâ în România. După ndauâ dzâle eara ama total relaxaţi. M’i spusirâ că imaghinea pi care u avea dispre România nu eara di-alethe, nu eara adevărată. Tuţ oamin’il’i pi cari-l’i aflaiu, cama multu pi traseiele off road, furâ multu aştiptaţ şi dişcl’işi. Aflarâ unâ ospitalitate la care nu si aştipta, unâ nauă faţă a Româniil’ei.”

Aclo iu si fabrica unâoarâ mine şi explozibil, tora si fabricâ pace. Arsenal Park easte loculu ideal trâ satisfaţirea a stagiului di… recreeare. Tru chirolu a vearâl’ei puteţ sâ vâ relaxaţ la piscină sau la aumbra a ciurdǎchilor. Există şi un spaţiu trâ agiucare trâ copii, trâ cilimean’i. Căsichile colorate îl’i ţân ocupaţ unâ bună parte di chiro pi m’iţâl’i soldaţ. Serile pot sibâ dedicate a filmilor în aer liber di-tru amfiteatrul militar şi a focurilor di tâbure.

Tru aestă septămână vă invităm să descopirim ţeale ma tentantile şi cu pirazmo destinaţii trâ sârbâturire Paştile în România, pri-tru prisma a ofertilor prezentate la Pânâgh’irulu di turismu a Româniil’ei ediţia di primuveară. Tru aestă perioadă, casile a român’ilor si lâxecu şi si stulisescu di sărbătoare, iara gospodinile huzmicioan’e pregătescu şi fac delicii culinare tradiţionale. M’ielul, l’ianomatile, culaculu pasca şi oauăle colorate suntu vedetile aţiştei sărbătoare, a cure lâ si adavgă cunoscuţâl’i cozonaţ icǎ sarmalile sau alte specialităţ, în funcţie di zonă.

Şi cum primuveara natura si dişteaptâ la banâ şi si toarnâ diznou păsările călătoare, vă invităm trâ arhiusitâ în Deltă trâ faţirea a sărbătorilor di Paşte. Inclusă în patrimoniul UNESCO ninca di-tru anulu 1991, Delta Dunărl’ei easte unica deltă din lume declarată dicutotalui rezervaţie a biosferâl’ei. Iliuţă Goian, di la aghenţia di turismu “Descoperă Delta Dunării”, nâ spune desi merită să v’inim în Deltă di Paşte:

Easte unâ perioadă foarte bună, cama multu că tora acaţâ să si îngăldzască, tora tută natura easte vearde, si toarnâ păsările. Lipovean’il’i au nişte tradiţii foarte muşate în perioada a Paştilui şi merită să li descoperiţ: ma multu tradiţii culinare. Aproapea tut ţi si faţe di m’iel la noi, la el’i si faţe di peaşte. Ma puţân friptura di m’iel, ama l’ianomatile şi alantee mâcări tradiţionale, în Deltă, si fac di peaşte.”

Trâ aţel’ia di dumnil’ile aoastre care au dor trâ sărbători încărcate di tradiţii, ama, Moldova easte destinaţia trâ agiundzire aţea ma uidisita.

Cosmina Robu, consilier în cadrul a Consiliului judeţean Iaşi nâ spune câţe easte recomandabil să aleadzim Iaşiul ca destinaţie di Paşte. Ea dzâse:

Easte recomandabil din perspectiva a faptului că în Iaşi easte sediul a Mitropoliil’ei trâ reghiunea a Moldovâl’ei şi Bucovinâl’ei. Tru aţeluşi chiro easte şi Episcopia Romano-Catolică şi si organizeadză procesiun’i importante cu aestă ocazie. Tutunâoarâ, Consiliul judeţean Iaşi intenţioneadză să organizeadzâ un Târg de Paşte (pânâgh’ir).”

Tut aoa va vă hârâsiţ di bucatile şi mâcǎrile tradiţionale di Paşte, adrate di gospodinile şi mulerile di aclo cu mâsturlâche, după reţete vecl’i di sute di an’i, transmise din generaţie în generaţie. Arămânim în zona a Moldovâl’ei şi adăvgăm unâ invitaţie di Paşte, di-tru localitatea Târgu Neamţ. U întribǎm pi Ionela Lungu, mastur popular din hoara Humuleşti, prezentă la Pânâgh’irulu di turismu cu oferta a Consiliului judeţean Târgu Neamţ, ma că merită să v’inim di Paşte pri aoa, şi dzâse:

Nu maşi că merită, ama va fudziţ di aoa şi va cl’imaţ şi priiatin’il’i, soţl’i şi viţin’il’i şi cu tută familia şi cu toţ cunoscuţâl’i. Va vâ placă, va vâ aibâ hare, şi va lâ spuniţ şi a altora să v’ină în zonă. Viniţ, ma multu că di Paşte tută lumea va hibâ isihâ, în vacanţă, aşi că v’iniţ la noi la pensiun’i. Iţe pensiune si mindui să aibă şi ghid, vă oferă şi trasee turistiţe, vă informăm şi ţi puteţ sǎ vizitaţ şi ţi puteţ să faţiţ în zona a Târgului Neamţ.”

Şi cum Bucovina easte avdzâtâ ca vatră a tradiţiilor populare, nu puteam să nu nâ dânâsim şi aoaţe. Aurelia Badale, preşedintile a Asociaţil’ei turisticâ Vama, Bucovina, (di-tru localitatea Vama, judeţulu Suceava, la giumitatea a calil’ei întrǎ Gura Humorului şi Câmpulung Moldovenesc) nâ invitâ la sărbători încărcate di spiritualitate. Ea dzâse: La sărbătorile mǎri pricum Paştile, faţim cu agiutorulu a masturilor populari demonstraţii di tehniţ tradiţionale, di pictat, di ţâseare, di cusut, multu ghine gustate di turiştil’i xen’i. Easte unâ zonă în care cu diaver putem să gustăm aţistu spirit a cumnicaril’ei, a faţiril’ei axe di participare la unâ slujbă di Înv’eare, într-unâ mănăstire. Tutunâoarâ, putem sâ nâ cumnicǎm di bucatile sâmtusite tru dimneaţa a Înv’earil’ei, tru coşulu Pascal, iu după 40 di dzâle di preasine, gospodinile a noastre v’in cu bucate trâ measa di Paşte: arhiusinda cu şuncă, lucaniţ, cu oauă, cu pâine, cu multu m’iel tinir, celebrile forme di cozonac numite babe, tute turliile di preparate, priste care tronează un ou încundil’iat, ca probâ că mul’earea respectivă feaţe copus tra să da un caractir aparte a sărbătoaril’ei. Easte unâ araste cându tinerile îşi etaleadză măsturlâchea purtânda stran’ile populare tru dumânica a Paştilui. Auşl’i v’in cu hiperifǎnil’e tru stulii populare, cu scupolu tra să-l’i facâ pi tinerl’i s-u continuâ tradiţia.”

Trâ un pachet di patru dzâle, cu pensiune completă şi ţină festivă, la unâ pensiune di patru steale, va plătiţ aproximativ 350 di lei (78 di euro), pi noapte, di persoană.

Hibâ cǎ nu vâ rezervat ninca un sejur, vă dǎm ideea trâ unâ zonă ma izolată. Vreţ să m’eardziţ la ateliere di zânǎţ, să videţ cum si încundil’iadză avdzâtile oauă di Paşte, icǎ vreţ să vă hârâsiţ di unâ banâ patriarhalâ? Puteţ sâ aflaţ tute aţistea şi tru hoara Straja. Mihai Dumitrescu, proprietarulu a unei vilâ di aoa detaliadză:

Promovăm pachetile ţi recomandâ zona turistică di-tru Parcul Naţional Retezat, Transalpina, turismul cultural şi turismul relighios nu maşi di-tru zona a noastră ama şi di-tru judeţulu Hunedoara. Acopirim başi tută gama di posibilităţ di faţire turismu. Noi nâ bazăm pi turismul tradiţional, iu eşti aprucheat ca acasă, iu savuredz mâcare tradiţională. Un pachet di treie nopţâ cazare, cu demipensiune şi measă festivă tru dzuua di Paşte easte 350 lei di persoană, iara turiştil’i pot să savureadzâ produse tradiţionale, tru noaptea di Paşte suntu aştiptaţ cu cozonac şi v’in din partea a casâl’ei, să si ducheascâ tamam întru unâ dzuâ di sărbătoare, să poată să serbeadzâ cu tută familia arada di noi.”

În speranţa că vâ avem convinsâ să v’iniţ di Paşte în România, vă aştiptăm şi data v’initoare cu unâ nauă destinaţie.

Armanipsire: Hristu Steriu

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, Radio România Internaţional vâ avea până la 15 marţu 2014, data a poştâl’ei, să participaţ la un concursu di cultură ghenerală cu titlul “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’ ”. Concursul fu dedicat a judeţului Prahova (sudulu a Româniil’ei) şi fu inspirat di programile di promovare turistică Drumul fructelor”, Drumul vinului” şi Drumul voievozilor”, derulate di Consiliul Judeţean Prahova.

Concursul vâ diştiptǎ interesulu şi nâ vinirâ 606 răspunsuri corecte! Vă mulţan’iisim şi vă invităm să participaţ şi cu alte ocazii la concursurile RRI.

Marile Premiu va hibâ un sejur di 9 dzâle (optu nopţâ), cu pensiune completă, trâ dauă persoane, în perioada 1-9 agheazmǎciune 2014, tru judeţulu Prahova, trâ a străbatire traseele turistiţe care au inspiratâ aţist concursu, ama şi trâ vizitare alte atracţii culturale, turistiţe, istoriţe a zonâl’ei.

Concursul fu sponsorizat di Hotel Cautis, din Azuga, şi di SC Elena Cabana Vârful Ciucaş SRL. Parteneril’i a concursului suntu Consiliul Judeţean Prahova şi Chentrul Judeţean trâ Conservarea şi Promovarea a Culturâl’ei Tradiţionalâ Prahova.

Di-tru emisiunile a noastre, di pi site-ul RRI, ama şi di pi profilurile Facebook şi Twitter putut sâ aflaţ răspunsurile la întribările cu care vâ avem provocatâ să nâ scriiţ.

Concursul si încl’ise la 15 marţu. Până să aflaţ care suntu amintâtoril’i vă aduţim aminte întribările la care vâ avem invitatâ să răspundiţ:

– Ţi programe di promovare turistică si deruleadză tru judeţulu Prahova? Răspunsu corect: Drumul fructelor”, Drumul vinului” şi Drumul voievozilor”.

– Care easte reşedinţa a judeţului Prahova? Răspunsu corect: Municipiul Ploieşti.

– Cu ţi reghiune viticolă celebră din Europa ş-u aduţe Podgoria (av’in’ia) Dealu Mare? Răspunsu corect: reghiunea Bordeaux, din Franţa.

– Care suntu resursile naturale principale a judeţului Prahova? Răspunsu corect: Ţeale ma importantile resurse suntu hidrocarburile şi minereurile nimetalifere. Principalile resurse naturale suntu: tiţei şi gaze naturale, lignit, ghips, calcar, gresii şi conglomerate, argile, ape minerale.

Tora putem sâ derulǎm lista a amintâtorilor.

Ţeale 25 di Menţiun’i lâ vinirâ pi îndriptate a ascultătorilor sau utilizatorilor di Internet: Amela Omerspahic, Bosnia şi Herţegovina, Syed Mohib Ali Shah şi Syeda Mahnoor Khizar, din Pakistan, ambil’i răspunsirâ a Secţil’ei Francezâ, Iuri Savrilov, din Tadjikistan, şi Alexei Gatzura, din Belarus, ambil’i ascultători a emisiunilor RRI în rusă, Abdel Karim Ahmad Ali Al-Mabrouk, Libia, Abdelilah Boubchir, Algeria, Mohamad Taher Amri, Tunisia, Adrian Micallef, Luigi Arianiello, Silvia Spacciante, Alessandra Bedendo şi Antonella Zappalà, toţ 5 din Italia, Shan Jinhai, He Xige, Li Xue şi Wu Xuan, toţi 4 din China, Alexis Rocas Ramírez, Venezuela, José Luis Corcuera, Spania, Iván Alain Quispe Vargas, Bolivia, Grant Skinner, Marea Britanie, Henk Poortvleit, Olanda, Sunil Dhungana, din Nepal, Nasir Aziz, Pakistan, şi Mogire Machuki, Kenya, ultimil’i 4 hiinda ascultători a Secţil’ei Englezâ.

Ţeale 20 Premii III lâ vinirâ a ascultătorilor sau a userilor: Naghmouchi Nouari, din Algeria, Boumechaal Farid, Algeria, Kharifi Abdelhamid, din Maroc, toţ 3 ascultători a programilor în franceză, Hubert Smykalla, Germania, Svetlana Shpakovskaya, din Belarus, ascultătoare a emisiun’ilor RRI în rusă, Ben Amer Laid, Algeria, Mohamed Sayyed Abderahim, Egipt, Daniela Verdelli şi Mario Chiesa, ambil’i din Italia, Fred Lu, ascultător a programilor a noastre în chineză, Kang Wenxuan, din China, Vicent Marí Mauricio, Spania, Roberto Carlos Álvarez Galloso, din SUA, care a scris Secţiei Spaniole, Keith A. Simmonds, Marea Britanie, Mustapha Oluwatoyin Hassan, Nigeria, ascultător a emisiunilor în engleză, Mike Caden şi John Rutledge, ambil’i din SUA, Rajendra Kumar şi Mitul Kansal, ambil’i din India, şi Rana Dewan Rafiqul Islam, Bangladesh, ascultător a programelor în engleză.

Naghmouchi Nouari, din Algeria, argumenta răspunsul la concursul RRI: “Escu şi va rămân dipriunâ un ascultător fidel a Secţil’ei Francezâ RRI, programile dvs. sunt multu bune şi graţie a lor am aflatâ multe lucre dispre România. Participaiu la concursu în speranţa cǎ va hiu unulu di mǎril’i aminttori şi va pot sâ cunoscu judeţulu Prahova şi oamien’il’i din ţara a dumnil’ilor a voastre şi si putearim sâ vizitudzu redacţia a mea preferată – RRI. “

Hubert Smykalla, din Germania, explicǎ succinct, pi şcurtum câţe scrise: Di ma multu chiro escu interesat di România şi di drumeţii şi priimnǎri în Carpaţi. Si tihisi di li-am descoperitâ emisiunile voastre fârâ s-voiu casten, cându îm’i discărcam programile a unor posturi di radio ţi emit pi satelit. Până tru aţel momentu nu şteam niţe transmisia a voastră via satelit, niţe pagina a voastră di Internet.”

20 Premii II lâ vinirâ a următorilor: Ivana Mihailovic, Serbia, Rodica Iancu, din Bucureşti, România, Volodimir Gudzenko, din Rusia, ascultător a emisiunilor în ucraineană, Bekkai Jamila, din Maroc, şi Bezazel Ferhat, din Algeria, ambil’i ascultători a emisiunilor în franceză, Nicolai Prigodici, din Belarus, ascultător a emisiunilor RRI în rusă, Tarek Laidi, Algeria, Abdel Kader Hasan Abdel Kader, Egipt, Fabio Mazzucchelli şi Raffaele Ponticelli, ambil’i din Italia, Liu Xiaofeng şi Cui Shaozheng, ambii din China, Miguel Ramón Bauset, Spania, Adervall Lima Gómez, Brazilia, care a scris Secţiei Spaniole, Mick Edwards şi Roger Tidy, ambii din Marea Britanie, Andrew Naylor şi Harold Woering, ambil’i di-tru SUA, Thein Soe, Malaezia şi Hamad Kiani, din Pakistan, care scrisirâ doil’I a Secţil’ei Englezâ.

Rodica Iancu, din Bucureşti, explicǎ şi ea câţe participǎ: “Ascultu cu plăcere şi harauâ emisiunile Radio România Internaţional, di aform’ia că are emisiuni bune şi reprezintă România priste sinure. Mi determinǎ să particip la concursu faptul că am rădăţin’i tru judeţulu Prahova şi multu di multu va mi arisea tra să parcurgu cǎl’iurile şi drumurile promovate di concursu”.

Vecl’iula nostru ascultător Volodimir Gudzenko, din Rusia, argumenta: ”Dorinţa şi dorulu tra s-aflu ma multe dispre aestă reghiune muşatâ a Româniil’ei şi speranţa trâ videare cu ocl’l’I a mei atracţiile turistiţe a judeţului Prahova mi determinarâ să particip la aţist concursu organizat di RRI”.

Bekkai Jamila, din Maroc, nâ scrise: “Escu unâ ascultătoare fidelă şi am participatâ la mai multe concursuri organizate di RRI. Scrişu şi oara aestâ tra sâ am şansa di amintare unâ călătorie în România. Participarea la numiroasile dvs. concursuri îm’i permise prota oarâ să cunoscu ma ghine România, cultura a l’ei, istoria şi muşuteţle a l’ei naturale, pricum şi gastronomia românească, ahât di bogată. Pri-tru aţist nou concursu descoperiiu faţete ahât di muşate, ama mai puţân cunoscute a ţarâl’ei a dvs., care mi faschneadză şi pi care sper să u vizitedzu într-unâ bună dzuâ. Tute aestea sunt posibile pri-tru lucurlu a dvs., vurţ jurnalişti, ţi faţiţ copuslu di ameliorare constantu conţânutulu a emisiunilor a dvs., ahât di bogate şi variate, trâ a satisfaţire gusturile a numiroşilor ascultători din lumea întreagă. Ascultânda emisiun’ile a dvs., aţiştia îşi aprofundeadză cunoştinţile dispre România, unâ ţară muşatâ şi dişcl’isă trâ toţ şi ahât di ospitalieră! Vă uredzu din tutǎ inima să aveţ parte di multe reuşite tru v’initor”.

Bezazel Ferhat, din Algeria, nâ transmise următorulu mesaj: “Momentile pi care li pitricui cu mirache căftânda răspunsurile corecte la aţist concursu furâ di niagârşire. Fu unâ di aţeale mai muşatile activităţ pi care li avui, di aform’ia că am aflatâ ahât di multe informaţii nale şi importante. Deci escu mândru şi pirifan să pot sâ mulţan’iisescu a lu RRI trâ aţea că-m’i deade ocazia să particip la un ahtare concursu şi să cunoscu mai ghine cultura română, istoria şi tot ţi ţâne di civilizaţia română. Fuiu impresionat di muşuteaţa a peisajelor şi di amabilitatea a oamin’ilor di-tru reghiunea Prahova, ama şi di progresulu economic şi cultural ahât di rapid a zonâl’ei”.

Nicolai Prigodici, din Belarus, argumentǎ: “La emisiunile RRI ţel ma multu apreciedzu individualitatea şi expresivitatea. Colectivul a dvs. faţe un lucru extrem di bun, stabilinda tru aţeluaşi chiro unâ punte a priiatiniil’ei şi a pacil’ei cu mulţâ ascultători di-tru diverse state i a lumil’ei. În principiu toate emisiunile a dvs. suntu extrem di interesante, variate şi foarte credibile, ama şi foarte accesibile a publicului mare, a cathiunui ascultător în parte. Şi trâ aesta voiu să vă transmit maşi zboarâ di mulţan’iisire şi apreciare. Prota oarâ postul RRI si diferenţiadză di tute alante posturi internaţionale pri-tru boţile ahât di v’ii şi expresive a redactorilor, pri-tru mâgh’ipsita muzică populară, pi u acâtaiu tru vreare. Eo asociedzu România di numa a marilui Eminescu, a lu Brâncuşi şi Enescu, dispre care am aflatâ detalii maşi pri-tru concursurile RRI. Fără di altâ pot sâ dzâc că aţiste concursuri aproache popoarile, iara priiatinia tru aţist caz nu cunoaşte graniţe. Concursurile a dvs. suntu unâ trâ mirache punte a li suţâl’e, a li bunătate şi a li achicâsitâ reciprocâ la ţeale mai nipisistipsitle distanţe, aprochinda oamin’il’i ca un credincios mesager. Aşi îm’i deveni şi a m’ie România unâ ţară aprocheată. Cu agiutorulu a undilor RRI, România îşi aflǎ tru inima a mea un loc di niegalat”.

Raffaele Ponticelli, din Italia, scria succint: “Veara tricută vizitaiu Transilvania şi arămaş impresionat ma multu di ospitalitatea a locuitorilor a l’ei. Tora m’i-am dor să vizitedzu şi unâ altă reghiune din România”.

Liu Xiaofeng, din China, nâ explica: Cu ma multu di dzaţe an’i ninte, cându studiam tru Ghirmânie, tricui şi prin Bucureşti. Imaghinile di aclo, atmosfera a csâbǎlui m’i-arămasirâ v’ii în memorie, până azâ. După ţi mi turnaiu acasă continuaiu să mi interesedzu di România. Amuşi, cându escu profesor di geografie la liceu, di multe ori lâ spun a elevilor di şcurta a mea călătorie în Romania, lâ spun s-li veadâ fotografiile pi care li feciu, vrânda să lâ dişteptu şi a lor interesulu trâ România”.

Mick Edwards, din Marea Britanie, nâ scrise: “Am vizitatâ România, deadun cu familia a mea, amuşi patru an’i. În prota parte a sejurului am călătoritâ di la Bucureşti la Braşov, tricânda prin Ploieşti, Câmpina şi Sinaia, iara amintirile suntu proaspite ninca. Ţara a voastră mi captivǎ şi mi încântǎ în egală misură. Mi impresionarâ în special peisajile superbe, cu m’iţ hori pitoreşti, iara căldura a oamin’ilor nu-are egal. Nâ dorim, nâ avem dor să nâ turnǎm într-unâ dzuâ, să descopirim cultura şi adeţle a voastre. Di aţea aform’ie ascultu programile a voastre dzuâ di dzuâ, că îm’i păstreadză ninca v’ii amintirile a unei vacanţâ trâ mirache, suntu informative, interesante şi reprezintă unâ modalitate excelentă di promovare turistică.”

Hamad Kiani, din Pakistan, afirma: “Di totna fui faschinat di ţările estu-europeane, ma multu di România. Trâ mine, România înseamnă istorie şi unâ cultură bogată. Easte unâ impresie pi care m’i-u am formatâ ninca din copilărie, ninca di m’ic, atumţea cându acâţaiu să colecţionedzu timbre. Mai păstredzu ninca aţeale timbre care poartă ştampila a Poştâl’ei Românâ şi asteptu cu niarăvdare să ved aţeale locuri încărcate di istorie cu ocl’il’I a mei.”

Ţeale 8 Premii I lâ vinirâ pi îndiptate a următorilor ascultători sau internauţ: Zoran Vrucinic, Bosnia şi Herţegovina, conaţionalul a nostru Marin Gherman, din Cernăuţi, Ucraina, Christian Canoen, Franţa, Klaus Karusseit, din Suedia, care scrise a Secţil’ei Ghirmanâ, Anna Mahjar–Barducci, din Italia, Zhou Fei, di-tru China, David Iurescia, din Argentina, Muralidhar M., din India.

Conaţionalul a nostru Marin Gherman, di-tru Ucraina, argumenta răspunsul la concursu: Ascultu emisiunile RRI di mai mulţâ an’i, particip la concursurile organizate di RRI, citescu ştiri şi informaţii interesante pi website-ul www.rri.ro. Urmărescu emisiunile RRI di aform’ia cǎ eale suntu foarte interesante. Îm’i dorescu multu, m’I-am dor să cunoscu România. Escu jurnalistu şi vizitarea a Româniil’ei poate s-mi agiutâ să scriu articole mai bune dispre români şi soţietatea românească contemporană”.

Anna Mahjar–Barducci, din Italia, nâ scria: “Li ascultu cu plăcere şi harauâ emisiunile Radio România Internaţional, di aform’ia cǎ soţulu meu di nicuchiratâ easte român. Mutrescu să înveţ limba română, pi care u consider foarte muşatâ, iara programile a voastre mi agiutâ să cunoscu şi cultura a ţarâl’ei a voastrâ. Deadun, ampriună cu hil’ia a mea am publicatâ şi unâ carte trâ copii, trâ cilimean’i, dispre istorima a unei fitiţâ care si născu într-unâ familie italo-română şi care easte mândră şi pirifanâ di orighinile a l’ei. Particip la aţist concursu di aform’ia cǎ va-m’i plăceare multu di multu să vizitedzu deadun cu fitiţa a mea judeţulu Prahova, cu scupolu ca ea să poată sa-şi cunoascâ mai ghine ţea de-a daua ţară”.

Klaus Karusseit, din Suedia, argumenta extrem di interesantu: Ma ninte voiu să zbuǎscu dispre atracţia pi care u exercită România asupra a mea, di cându fui prota oarâ în ţară, tru anulu 2005. Aţel care veade ţităţile, mănăstirile, bâseriţâle nu poate sâ creadâ că voi putut sǎ aveţ şi polime. Cum să agiungu eo în România? Di la mine până la voi are 3500 di kilometri, deci nu pot sâ călătorescu cu maşina. Trâ azbuirat, nu pot să azboir dicât spre Bucureşti, ama eo voiu să vizitedzu Transilvania, Bucovina şi Maramureşul. Unâ altă soluţie easte participarea la concursurile voastre.”

Zhou Fei, din China, explica: ”Multu voiu să beau unâ chelche di v’in bun, românescu, v’in roşu ‘di inimă albastră’, din Prahova. Vârâ chiro ninte, la televizor, vidzui cum unâ mul’iare multu muşatâ degusta v’in roşu di Bordeaux. Imaghinea aţea insăşi ti făţea să ti simţâ nâheam chefli. Aşi că-m’I dzâş că poate într-unâ dzuâ va am şi eo ocazia să gustu dintr-un v’in bun. Podgoriile, av’in’ile, Dealu Mare, numite şi ‘ţara a v’inului roşu’, aflate la poalile a Carpaţilor, iu solul şi conditiile climateriţe aduc cu aţeale din Bordeaux, ambile zone ţi si aflâ pi aţeauşi latitudine, da un v’in cu calităţi ţi şi eale şi-u aduc, similare. Ma vidzuiu că la concursu si da premii ţi au ligătură cu zona Prahova, agiumşu extrem di interesat, sperânda că va am ocazia să gustu şi eo di aestu v’in”.

Ascultătorulu a nostru Muralidhar M., di-tru India, nâ transmise: “La Azuga va-m’I placâ şi va mi ariseascâ să l’iau lecţii di schi, di la ţel’i ma bun’il’ instructori, să vizitedzu izbile cu v’in şi zimnicurile Rhein şi să discopir întregulu proces di fabricare a şampanil’ei. Şi trâ hici ţiva în lume nu voiu sâ ratedzu unâ degustare! Am dor sâ m’ergu la schi, într-unâ di staţiun’ile di pi Valea a Prahovâl’ei: Sinaia, Buşteni sau Azuga. La Breaza va-mi placâ să mi bucur di tratamente spa, trâ relaxarea a mintil’ei şi a trupului. Am dor sâ călătorescu pi ‚Drumul Fructelor’ trâ descopirire tradiţia a cultivaril’ei a poamilor. La Vălenii de Munte am dor sâ savuredzu rǎchia di prune, faptâ în casă, pricum şi gemurile şi dulţeamea di prune şi meare. Va-m’i plăceare să păşescub tru imnat pi ‚Drumul (calea) Voievozilor’, pi toarâle a lu Vlad Țepes, Mihai Viteazul şi Matei Basarab, trâ descopirire frâmturi di istorie.”

10 Premii Speciale lâ câdzurâ a următorilor ascultători sau Internet useri: Ivana Janjic, din Serbia, Volodimir Koval, Ucraina, Jean-Michel Lacroix, Franţa, Philippe Sonnet, Belgia, Marcel Goerke, Germania, Aleksandr Abramov, Rusia, Idriss Bououdina, Maroc, Li Ming, China, Aylton José Cordeiro Gama, din Brazilia, care scrise a Secţil’ei Spaniolâ, şi Tim Watson, SUA.

Volodimir Koval, din Ucraina, nâ scrise: ”Participânda la aţist concursu am aflatâ ma multe dispre geografia a Româniil’ei şi diferite traseie turistiţe inedite. România easte unâ ţară multu muşatâ, cu unâ fise natură bogată şi oamin’i lucrǎtori şi aştiptaţ cu oaspiţl’i”.

Jean-Michel Lacroix, din Franţa, îşi argumenta răspunsul: ”Escu pasionat di site-ul RRI di când lu-am descoperitâ. După prima călătorie în România, tru 2007, nu mai mi satur di ţara a dumnil’ilor a voastre: actualitate, istorie, geografie, economie etc. Fac parte di-tru dauă asociaţii franco-române, easte de-a ndreptul pasionantu. Vă mulţan’iisescu trâ toate informaţiile pi care nâ li transmitiţ şi trâ lecţiile di limba română.”

Belgianulu Philippe Sonnet easte un vecl’u ascultător pi unde şcurte. El afirma: “Di cându am construitâ protulu a meu receptor radio, la vârsta di 12 an’i, ascultu în mod regulat radiourile pi unde şcurte. Ascultu cu multa plăcere emisiunile RRI în limba franceză. Fui dipriunâ impresionat di faptul că tradiţia a li cunoaştire a culturâl’ei şi limbâl’ei francezâ arămase v’ie în România. Tru an’il’i di ma nâpoi numirulu a ţărilor care emit pi unde şcurte scădzu multu. Di aţea aform’ie, participarea a mea la concursul RRI easte un mod tra sâ-m’i spun agiutorulu şi interesulu trâ programile difuzate din România. Vă dorescu, vâ pitrec să arămâniţ prezenţâ pi undile şcurte! Hiţ siguri că influenţa a voastră culturală si transmite şi pr-tru aţiste mehanii, care ţi cara cǎ suntu probabil nâheamâ ca învicl’iate, suntu ama ahât di eficiente, di aform’ia cǎ alasă multu ma multu loc a imaghinaţil’ei, a călătoriil’ei interioare şi a emoţil’ei”.

Marcel Goerke, Germania, nâ scrise: Cându ascultaiu prota oarâ concursul aestua m’i spuse: prinde să particip diznou! La întribarea di cându vă ascultu nu aflaiu un răspunsu exactu. Primul QSL lu-am loatâ tru anulu 1999, cându aveam 16 an’i. Deci vă ascultu ţel mai târdziu di-tru anulu 1999. Tru tut aţist chiro am învăţatâ să vă apreciedzu, trâ aţea că îm’i oferiţ mai multe informaţii dispre România decât pot sâ l’iau din mass-media ghirmane. Aestua easte motivulu trâ care ascultu cu regularitate emisiun’ile a voastre transmise via sateilt, pagina di Internet şi profilul a vostru pi Facebook. Aşi am posibilitatea să aflu ma multe dispre vecl’iul” stat membru a UE România, dispre problemile a l’ei soţiale, care la noi suntu prezentate unilateral şi dispre oamin’i şi locuri. Deci, câţe particip la concursu? Di aform’ia că eo ved participarea a mea dreptu um m’ic examen, dispre cunoştinţile a meale ligate di România. Dumnil’ile a voastre puteţ sâ constataţ câte cunoştinţe am acumulatâ şi poate, la un moment dat, va hibâ suficiente trâ a combinare unâ excursie amintatâ la un concursu cu unâ vizită în redacţie, tra să cunoscu personal boţâle di dinâpoia a micofonului.”

Li Ming, China, argumenta: ”România easte unâ di ţările în care si produţe un v’in di analtă calitate, care si bucură di apreciarea a amatorilor di pritut, aşi încât s-are creatâ un tip special di turismu cultural, care îl’i vizeadză pi aţel’i interesaţâl’i anume di aţist v’in, ama şi di întreaga ţară, care îşi dorescu, aşima, să viziteadzâ România, să veadă cu ocl’il’i a lor aţiste podgorii, aţiste av’in’I trâ mirache. Profitânda di aţist concursu şi eo voiu să amintu şi mai multe cunoştinţe dispre istoria şi cultura a v’inului din România”.

Aylton José Cordeiro Gama, din Brazilia, exigh’isea cu multe zboarâ di ţi ispete participǎ: “Îm’i place foarte multu să ascultu RRI tra să aflu ţi si faţe în ţara dvs. În plus, dorescu, am dor să cunoscu limba şi cultura română. Escu profesor şi predau, di mulţâ an’i, limbile portugheză, spaniolă şi engleză într-un institut federal din Brazilia. Mai cunoscu limbile franceză, italiană şi esperanto, pricum şi, în misură mai m’ică, latina şi ghirmana. Tru an’il’i ‘80 ascultam RRI pi unde şcurte în portugheză. Astăndzâ ascultu dzuâ di dzuâ pi Internet emisiunile în spaniolă şi italiană. Când am mai mult chiro, la bitisitâ di siptămână, ascultu şi emisiunile în engleză, franceză şi ghirmană. Străbun’il’i stripâp`n’i a mei eara portughezi, îmi place multu di multu să mi duc la hoarâ, sâ m’ergu la localităţâle di pi coastă, să-m’i trec chirolu tru mesea a naturâl’ei. Aşi că m’i-am dor multu di multu să cunoscu România, să călătorescu şi să cunoscu cât mai ghine aestă muşatâ ţară latină, în special zona a Prahovâl’ei.”

Mulţan’iisim a tutulor aţel’i care nâ răspunsirâ la întribări şi care argumentarâ ţi l’i convinse să participâ. Şi tora, momentul aţel ma aştiptatulu.

Participǎ la concursu, răspunse corectu şi amintǎ un sejur cu pensiune completă în perioada 1-9 agheaz,ǎciune 2014, tru judeţulu Prahova … Juan Antonio Casillas Ascencio, di-tru León, Guanajuato, Mexic. El va v’inâ în România însuţât di sora sa, Alejandra del Carmen Casillas Ascencio. Felicitări şi vă aştiptăm la arhiusita a mesului agheazmǎciune!

Marile amintâtor îşi argumenta aşi participarea la concursu: Îm’i place foarte multu să ascultu radio pi unde şcurte, ninca di cându earam m’ic îm’i arâmase moştenire di la tatăl a meu aţistă muşatâ tradiţie şi modalitate di a cunoaştire locuri nale pri-tru intermediul a ascultaril’ei şi a imaginaţil’ei. Amuşi am 24 di an’i şi observu cu tristeţe cum multe posturi di radio care ninte transmitea pi unde şcurte renunţarâ sâ mai facă aestu lucru. Easte motivulu trâ care escu ascultător fidel a RRI; semnalul si avde foarte ghine şi, în plus, conţânutulu a programilor dv. în spaniolă easte fabulos. Ţi cara cǎ am posibilitatea di a recurdzire la Internet trâ ascultare programile a posturilor di radio, continui să-m’i ufilisescu radioulu pi unde şcurte şi mi emoţioneadză să ascult programile a ţărilor interesante, cum easte cazulu a Româniil’ei, care si adreseadză a ţărilor din America Latină şi au dor să-şi facă cunoscută cultura pri-tru intermediul a limbâl’ei spaniolâ. Îm’i doriiu, m’I-avuiu dor să particip tru aţist concursu di aform’ia cǎ voiu să-m’i realizedzu v’isulu di călcare pi loculu al ţarâl’ei iu easte aţel postu di radio pi care îl ascultu dzuâ di dzuâ, să u cunoscu, să vă îmbrăţâtedzu şi să-m’i exprim bucuria şi recunoştinţa trâ programile pi care RRI li transmite trâ noi, mexican’il’i, şi di-tru care înviţăm dzu di dzuâ ahânte lucre dispre România.”

Premiile şi menţiun’ile va hibâ expediate tru următoarile ndauâ septămâni prin poştă şi vă paraclasim să nâ confirmaţi, într-unâ scrisoare, într-un fax sau într-un e-mail şi cǎ vâ vinirâ, şi conţânutul a lor! Vă mulţan’iisim, diznou, trâ aţea ca vâ li mutrit s-li videţ şansile şi nâ răspunsit la concursul consacrat a judeţului Prahova. Vă invităm să participaţ tru numir cât ma mare şi la următoarile a noastre concursuri! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

Traspunire: Hristu Steriu

Azâ evadăm di-tru bana di cathe dzuâ şi m’eardzim tru judeţulu Mureş, iu nâ propunim să aflăm care suntu obiectivile turistiţe trâ vizitare şi care easte oferta di turismu rural di aoa. Judeţulu Mureş easte situat în zona chentral-nordică a ţarâl’ei în chentrul a Podişului a li Transilvanie, iara numa a judeţului provine di la râulu Mureş care lu străbate di la NE la SV.

Ţi cara că judeţulu Mureş nu easte în gheneral menţionat ca destinaţie agroturistică, punctile di interes di nângă Târgu Mureş şi di nângă Sighişoara suntu multu căftate. Aşi că chinesim şi noi di la Târgu Mureş, loc încărcat di istorie, chentru cultural şi comercial tru Evulu Mediu. Câsâbălu easte al 16-lea ca mărime din ţară şi al şasilea din Transilvania. Aoa bâneadzâ aţea ma marea comunitate maghiară din România.

Demeter Attila, inspector di specialitate tru turismu, în cadrulu a Consiliului judeţean Mureş, numeaşte ndauâ di elementile definitorii a locului, şi dzâţe: “Târgu Mureş easte un câsâbă vecl’u, multu muşat, din Transilvania. Are multe puncte atractive: prota oarâ Palatul Culturii, Biblioteca Teleki, care easte şi muzeu, merită vizitate şi diferite catedrale, Catedrala ortodoxă, Catedrala greco-catolică, Catedrala reformată, care si aflâ tru Ţitatea medievală, Biserica unitariană. ”

Ţi cara că aoa nu si păstrarâ case şi binale multu vecl’i, câsâbăku tricânda pri-tru ma multe incendii de-a lungul a timpului, veacl’ea urbe reuşeaşte, poate să-şi ţânâ aerulu medieval, în partea chentrală. Unâ serie di case muşat ornamentate aduc aminte vecl’ul târgu, pânâgh’ir di-tru perioada medievală sau câsâbălu tru mplină dezvoltare din perioada interbelică. Unâ altă zonă di referinţă, Piaţa Trandafirilor, easte renumită pri-tru trandafil’l’i care muşuţăscu piaţa tru ultimil’i dzăţ di an’i, loculu în care si desfăşura Târgul de pe Mureş”, hiinda tutunâoarâ şi punctul chentral di-tru care câsâbălu arhiusi să si extindă. Tru Piaţa Trandafirilor si aflâ şi principalile simboluri arhitecturale a câsâbălui. Palatul Culturii, renumit trâ Sala Oglinzilor şi a vitraliilor easte unulu di aestea. Alte dauă binale reprezentative, aflate aproapea di Palatului Culturii, suntu Palatul Prefecturii din Tg Mureş şi Palatul Primăriil’ei. Carşi, în partea opusă Palatul Apollo şi Teatrul Naţional probeadză evoluţia a câsâbălui di la târg, di pânâgh’ir, la chentru cultural. Un altu reper a câsâbălui easte Ţitatea medievală, construită la arhiusita a secolului al 17-lea, avânda muri şi bastioane puterniţe, ghine păstrate până azâ. În incinta a ţitatil’ei si aflâ unâ bâsearică reformată cu unâ arhitectură gotică di-tru secolul al 16-lea. Ţitatea easte loculu iu au loc diferite manifestări cultural-artistiţe: expoziţii di pictură, fotografie.

Judeţulu Mureş si hârâseaşte di suprafaţe mări di păduri. Un punctu di atracţie îl reprezintă Munţii Călimanului, iu turiştil’i pot sâ facâ drumeţii şi priimnări lundzâ. Tutunâoarâ, judeţulu are şi valenţa a turismului balnear, pri-tru staţiunea Sovata. Trâ oferte ma ahoria, hiţ aştiptaţ la Densuş, iu existâ şi un complexu di echitaţie. Nu lipseaşte agârşitâ niţe zona a Târnavilor, unâ cunoscută zonă viticolă.

Demeter Attila, inspector di specialitate în turismu, în cadrulu a Consiliului judeţean Mureş, nâ spune iu putem să nâ cazăm trâ durm’ire, în Mureş tra sâ nâ hârâsim di culoarea locală, şi dzâse:

“Hotelurile şi pensiun’ile cu meniuri, cu mâcări tradiţionale, în gheneral meniuri transilvăneane, ungureşti şi româneşti şi un ambientu extraordinar. În meniuri, tru mâcări aflăm carnea, fleica transilvăneană, adică muşcl’u friptu la grătar sau muşcl’u ţigănescu sau mâduâ creier pane, ciorba transilvăneană, ca un desertu, dulţeame, plăţintă cu ciocolată sau somloi galuska (unâ prăjitură, dulteame di casă cu treie straturi di blat nfârinos alichite cu cremă, frişcă şi sos di ciocolată). În Mureş aflaţ priiatinie şi uspiţâl’e, căldură şi multiculturalismu.”

Preţulu di mese a unei noapte di cazare, trâ unâ singură persoană, tru cameră diplo, la unâ pensiune di treie lilice margarete easte cuprinsu, acâţat întră 80 şi 100 di lei (18-22 di euro).

Ma că agiundziţ în Mureş, nu puteţ să nu vizitaţ Sighişoara, denumită şi “Perla Transilvaniei”, ţitate transilvăneană, mutatâ tru secolul al XII-lea. Sighişoara fu inclusă, ninca di-tru 1999, în Patrimoniul Mondial UNESCO, hiinda considerată ţel ma bunlu exemplu din Transilvania şi din Europa chentrală, trâ un fost câsâbă di masturi şi agricultori. Iara di 731 di an’i, di cându fu întimil’iată, tru ţitate ninca locuiescu familii. Tru ţitatea medievală puteţ sâ videţ Turnul cu Ceas, Turnul Fierarilor, Turnul Croitorilor, Scara Acoperită sau Scara Şcolarilor. La arhiusitâ, tru 1662, cându fu construită, scara avea niţe ma multu, niţe ma puţân, dicât 300 di patume-scări, ama tru anulu 1849, pri-tru modificările fapte, arămasirâ maşi 175. Easte unâ scară acopirită trâ un acces ma lişor a copiilor şicilimean’ilor la şcoala din deal, di pi dzenâ, ama şi a adulţâlor la Bâsearica din Deal. Ca tru iţe an, cu ocazia a Festivalului Medieval organizat la bitisita a mesului alonar, străduţile medievale a Sighişoarâl’ei si umplu di muzicanţâ, masturi di zânăţi şi cavaleri, ama, sigura, şi di turişti.

La a XXXI-a ediţie a Pânâgh’irului di Turismu a Româniil’ei, desfăşurat în perioada 13 — 16 marţu la Bucureşti, aghenţiile di turismu, proprietaril’i di pensiun’i şi di complexuri di vacanţe v’inirâ cu oferte tentante trâ treaţirea a unei vacanţâ în România. Nu furâ elipse niţe programile organizate cu ocazia a Paştilui şi niţe aţeale trâ sezonulu estival. Treaţim în revistă azâ ndauâ di aţeale ma atractivile oferte.

Arhiusim di-tru vestul a Româniil’ei, cu staţiunea Arieşeni, tru Munţâl’i Apusean’i. Cristian Paşca easte proprietarulu a unei pensiune pregătită să-şi aproache oaspeţâl’i cu ocazia a sărbătorilor pascale. El dzâţe:

Pachetulu cuprinde (acaţâ tru el) treie nopţâ di cazare, patru dzâle, la preţulu di 590 di lei, all inclusive. Easte inclusă şi measa festivă di Paşte. Turiştil’i au la dispoziţie biuturile tradiţionale: pălincă, afinată, merişorată, v’inulu a casâl’ei. Unâ altă variantă, tut di Paşte, are nopţâ la câftare. Poate sâ si extindâ perioada a sejurului. Aşi, pachetulu cu demipensiune costă aprox. 150 di lei (30 di euro), di persoană, n-dzuâ. Trâ 1 ninca avem şi un tarif puţân ma redus. Pachetulu cu demipensiune costă 120 di lei di persoană (25 di euro), n-dzuâ.”

Ma câtrâ sud, în judeţulu Hunedoara, tru Munţâl’I a Orăştiil’ei, si aflâ singurulu parcu cu tematică militară din România. Tamam di-tru aestă zonă a Europâl’ei, spune Olav Bagyo, event manager:

Easte un parcu turistic ţi fu transformat dintr-unâ fabrică di muniţie şi unitate militară într-un parcu turistic cu tematică militară. În momentul de faţă avem 208 locuri di cazare, avem un chentru SPA multu mare, ţi are pischină interioară, pischină exterioară, dauă saloane di masaj, salon di estetică corporală, sală di forţă, patru saune, restaurantu. În cadrulu a parcului avem activităţ di aţeale ma ahoria: tir cu armă di foc, cu muniţie adevărată, până la simulări militare di airsoft, paintball, instrucţie militară, priimnare cu transportoare şenilate. Pi nângă tut ţi avem, arhiuseaşte un nou proces di dezvoltare, tamam di la bitisita a luştui mes. Priste 18 meşii va mai avem la dispoziţie un Aqualand, un manej trâ cal’i, un patinoar artificial, un skatepark, 16 km di piste di biciclete, un turnu cu apă, echipat cu elevator, di pi care va poatâ sâ si facâ bungee jumping, dipunire în rapel şi unâ tiroliană. Va hibâ ţea ma lunga din România cu 700 de metri. Va amenajăm şi unâ stane tradiţională, ţi va poatâ sibâ folosită ca restaurantu în care va organizăm spectacole folcloriţe trâ turiştil’i xen’i, tru numir tut ma mare, care nâ calcă pragulu.”

Trâ dauă nopţâ di cazare, di Paşte, tru camera dublă Ofiţer”, va plătiţ 89 di euro di persoană. Measile şi ţina festivă suntu incluse. Tutunâoarâ, va aveţ acces la toate facilităţâle a parcului.

Tru nordul a Româniil’ei, în Bucovina, pensiun’ile suntu ma mult di ie altâ oarâ pregătite să-şi aproache turiştil’i. Perioada a sărbătorilor di iarnă şi a ţilor pascale easte perfectă trâ descopirirea a tradiţiilor şi arădzâlor. Aurelia Badale easte preşedintile a Asociaţil’ei Turisticâ Vama, ama şi administrator di pensiune, aoa, tru inima a Bucovinâl’ei şi dzâţe:

Promovăm la aţistă ediţie a Pânâgh’irului di Turismu atracţii turistiţe din Vama, datini şi adeţ ligate di sărbătorile di iarnă, evenimente pricum Festivalul Hribului, care easte un pânâgh’ir di produse locale, tradiţionale pi bază di gugleane şi fructe di pădure. Aestua si organizeadză tru al treilea weekendu di-tru mesulu agheazmaciune, anual. În Vama v’in foarte mulţâ turişti xen’i. Optdzăţ tru sută di clienţâl’i a pensiunil’ei pi care u administredzu suntu turişti xen’i di pi toate meridianile a globului: Tasmania, Macao, America de Sud, Singapore, Japonia, Statele Unite ale Americâ, Europa, si ghineachicâseaşte. Him prezenţâ pi site-uri internaţionale şi him relativ cunoscuţ ca destinaţie turistică. Vama easte aşedzată strateghic la răscruţea a căl’iurilor spri mănăstirile, monumente UNESCO, Voroneţ, Suceviţa, Humor, Putna, Arbore.”

Trâ un pachet di patru dzâle, cu pensiune completă şi ţină festivă, la unâ pensiune di patru steale, va plătiţ 350 di lei (78 di euro), pi noapte, di persoană.

Nâ îndriptăm tora spri sudulu a Românil’ei. Situată pi litoralul a Maril’ei Neagrâ, Eforie Nordu easte unâ staţiune balneoclimaterică dişcl’isâ tut chirolu a anului. Oferta di cazare easte foarte diversă. Raluca — Andreea Zaharia easte managerulu a unui hotel di treie steale şi nâ dzâţe:

Vinim cu oferte multu bune, cu reduţiri semnificative, di la 30% până la 60%. Avem oferte diversificate, inclusiv trâ 1 mai, cu treacâ şi ziafete la pischină, oferte trâ copii la 1 iunie şi oferte di înscrieri timpurii. Hotelul a nostru si adreseadză în special a familiilor cu cilimean’i şi avem foarte multe facilităţ incluse. Di exemplu, turistul poate sâ-şi l’ia copilul cu lecţiile di înot (anutare) deja înviţate. Tru iţe seară avem karaoke, organizăm teatru di păpuşi, iara copiil’i lâ si da diplome eliberate di hotelul a nostru. Părinţâl’i au seri festive pi terasa a restaurantului, cu formaţii live. Tru cathe seară avem spectacole cu diverse ansambluri folcloriţe, care reprezintă pasa reghiune a ţarâl’ei.”

Paradisulu vearde. Aşi mai fu numită Delta Dunării, inclusă în patrimoniulu UNESCO ninca di-tru anulu 1991. Easte unica deltă din lume declarată dicutotalui rezervaţie a biosferâl’ei. Arhiusinda cu mesulu mai, aeroportul din Tulcea va sâ si iaradişcl’idâ după 20 an’i di pauză trâ a lişurare agiundzirea a turiştilor în deltă. Iliuţă Goian, di la aghenţia di turismu Descoperă Delta Dunării, prezintâ ultima ofertă di adzâ şi dzâţe:

Faţim pachete complete, cu preţ fixu, cu totul inclus, indiferentu di numirulu di persoane înscrise. Di exemplu, un sejur di primuveară în Deltă, aestu fiinda ţel ma muşatulu anotimpu, acaţâ di la 779 di lei (175 di euro) di persoană. În preţ suntu incluse transferulu cu barca di la Tulcea la Mila 23, un traseu turistic foarte muşat, treie nopţâ di cazare, toate measile incluse şi dauă dzâle mpline di activităţi cu barca şi, cama multu, cu ghid. Avem ghidz multu specializaţ pi floră, faună şi gheografia a deltâl’ei”.

Trâ oferte detaliate va puteţ sâ vâ contactaţ aghentul di turismu. Nu agârşiţ, pri-tru programile di înscrieri timpurii puteţ sâ beneficiaţ di reduţiri avantajoase, di până la 60% di-tru pâhălu iniţial a pachetului turistic.